UNIVERSITATEA “OVIDIUS” din CONSTANTA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA,

INDUSTRIALA SI MARITIMA
SPECIALIZAREA : U.I.P.
AN : 4

PROIECT U.I.P.

STUDENT : MOISII COSTEL

INDRUMATOR : MENADIL HAZEL

2013 - 2014
Etape de calcul :

1. Capacitatea de transport
1.1. Debitul de transport
1.2. Aria sectiunii transversale maxime prin incarcatura
1.3. Viteza benzii

2. Rezistentele de miscare
2.1. Rezistentele de miscare in regim stationar
2.2. Rezistentele de miscare in regim nestationar

3. Fortele de tractiune din banda

3.1. Turatia de functionare
3.2. Fortele minime de tractiune
3.3. Diagrama fortelor de tractiune din banda

4. Antrenarea benzii transportoare

4.1. Puterea necesara la tamburul de antrenare
4.2. Puterea maxima de antrenare
4.3. Puterea instalata si moduri de antrenare

5. Banda de transport
5.1. Alegerea carcasei de rezistenta
5.2. Calculul sarcinii nominale de rupere a benzii

6. Statia de intindere
6.1. Stabilirea tipului statiei
6.2. Determinarea fortei de intindere

7. Tamburul
7.1. Alegerea tipului de tambur
7.2. Determinarea diametrelor tamburelor

8. Rolele de sustinere
8.1. Determinarea diametrelor rolelor
8.2. Determinarea pasului rolelor

9. Mecanismul de actionare al benzii

9.1. Alegerea motorului
9.2. Alegerea reductorului
9.3. Alegerea cuplajelor
9.4. Dimensionarea axului tamburului de antrenare
9.5. Calculul de rezistenta al axului
9.6. Alegerea penelor
9.7. Alegerea lagarelor

Partea grafica :

 desen de ansamblu;
 desene de executie pentru reperele nestandardizate (arbore, tambur);
 TEMA PROIECTULUI:

Sa se proiecteze un transportor cu banda de cauciuc care sa realizeze o productivitate

IM = 200 t/h, cand materialul transportat este “pietris”.
Se cunosc:
 lungimea intre capetele benzii L = 50 m;
 diferenta de nivel intre capetele benzii h = 0;

Caracteristicile materialului : pietris;

 masa volumica medie : 1.4 …1.6 t/m3 = 1.5 t/m3;
 forma : uscat;
 unghi de taluz natural : 30° (grade sexagezimale);
 inclinatia locala a benzii max. : 18°;
 abrazivitate : A (foarte abraziv);
1. Capacitatea de transport

1.1. Debitul de transport

Debitele de transport sunt date de relatiile:

IM  mIv  mS v

in care:

- debit masic, in kilograme pe secunda;

- debit volumic, in metri cubi pe secunda;

- masa volumica a materialului transportat, in kilograme pe metru cub; (vezi

anexa A, tabelul 28, STAS 7539-84);

S - aria efectiva a sectiunii transversale maxime prin incarcatura, in metri patrati;

v - viteza benzii, in metri pe secunda;

= 200 t/h = 55.5 kg/s

= 1.5 t/ = 1500 kg/

1.2. Aria sectiunii transversale maxime prin incarcatura

kg
IM 55.5
s 2
Snec 0.0148m
 mvk kg m
1500 2.5 1
3 s
m

in care:

– factor de panta;
 Conform anexei B se alege un S cat mai apropiat de Snec = 0.0148 m2, astfel incat ku
(coeficientul de umplere) care este raportul dintre Snec si Sales sa fie cuprins in intervalul 0.7 …
1.1, determinand si caracteristicile constructive ale benzii de transport.

Snec 0.0148
ku 1
Sales 0.0148

- conditie indeplinita;

1.3. Viteza benzii

- viteza recomandata pentru banda in functie de material : 1.25/1.6/2/2.5 m/s;

- se alege viteza benzii 2.5 m/s;

2. Rezistentele de miscare

2.1. Rezistentele de miscare in regim stationar “F”

F = FH + FN + FSH + FSN + Fst

F 865  796  127  1808.65  0 3597N

2.1.1. Rezistentele principale “FH”

FH  
f LgqRP  qRI  2 qB  qG cos (  )

FH 0.025 50 10 [ 6.67  3.33  ( 2 18.5  22.2) 1] 865N

f – coeficient empiric de frecare (valori conform anexei G) : 0.023 … 0.027 = 0.025

L – lungimea insumata a tronsoanelor orizontale si inclinate, intre tamburele de capat ale

transportorului : 50 m;

g – acceleratia gravitationala : 10 m/s2;

qRP – masa rolelor de sustinere a ramurei purtatoare, raportata la lungimea

transportorului;

MRP 10kg kg
qRP 6.67
lpP 1.5m m

qRI – masa rolelor de sustinere a ramurei de intoarcere, raportata la lungimea

transportorului;
 MRI 10kg kg
qRI 3.33
lpI 3m m

qB – masa benzii, pe un metru lungime : 18.5 kg/m;

qG – masa incarcaturii transportate pe un metru lungime de banda;

IM 55.5 kg
qG 22.2
v 2.5 m

δ – unghiul de inclinare al benzii : 0;

MRP – masa unui set de role de sustinere din ramura purtatoare;

3 kg
MRP V  2 0.615dm 8 2 10kg
3
dm

MRI – masa unui set de role de sustinere din ramura de intoarcere;

3 kg
MRI V  1.23dm 8 10kg
3
dm

lpP – pasul rolelor de sustinere din ramura purtatoare : 1.2 … 1.5 m = 1. 5 m

lpI – pasul rolelor de sustinere din ramura de intoarcere : (2 …3) lpP = 2·1.5 = 3 m

2.1.2. Rezistentele secundare “FN”

FN FBA  Ff  F l  F z

sau
FN ( C  1) FH ( 1.92  1) 865 796N

in care, valorile coeficientului C se aleg din tabel in functie de lungimea transportorului

C = 1.92 pentru L < 80m;
2.1.3. Rezistentele speciale “FSH”

FSH FSHP  FSHI  FSHL  FSHE

FSH 81  36  10  0 127N
 FSHP  
c  0 Lc  qB  qG gcos (  ) sin(  )

FSHP 1 0.4 ( 0.2 50) ( 18.5  22.2) 10 1 0.05 81N

FSHI  0 Lc qB gcos (  ) cos (  ) sin(  )

FSHI 0.4 10 18.5 10 0.966 1 0.05 36N

2
 2 IM Ll 0.5 55.5
2
1.5
FSHL g 10  10N
2 2 2 2
 mv bl 1500 2.5 0.5

FSHE 0

in care :
cλ – coeficient de albiere = 1;
μ0 – coeficient de frecare intre rolele de sustinere si banda = 0.4;
Lc – lungimea pe care se face centrarea = 0.2 · L = 10m;
ψ – unghiul de fuga a rolelor = 3°;
μ2 – coeficient de frecare intre material si jgheabul de ghidare = 0.5;

2.1.4. Rezistentele speciale “FSN”

FSN FSNC  FSNL  FSNP  FSND  FSNR

FSN 0  0  800  1000  8.65 1808.65N

FSNC 0

FSNL 0

FSNP 800N

FSND 1000N

FSNR 0.01 FH 0.01 865 8.65N

2.2. Rezistentele de miscare in regim nestationar “Fu”

Fu 1.25 F 1.25 3597N 4.5kN

 Schema Cinematica

4. Antrenarea benzii transportoare

4.1. Puterea necesara la tamburul de antrenare

PA Fuv 4.5 2.5 11.25kW

4.2. Puterea maxima de antrenare

Pmax  PA

Pmax  11.25kW

5. Banda de transport

Conform STAS 10674-86, clasa de rezistenta ST800 cu grosimea totala a benzii 14mm,
B = 500, qB = 7.4 kg/m, diametrul insertiei (grosimea) = 4.3mm, iar rezistenta specifica de
smulgere = 700 N/cm.
9. Mecanismul de actionare al benzii
9.1. Alegerea motorului electric

Motorul ales este din seria unitară de motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurt circuit,
de uz general, simbolizată prin grupul de litere ASI, a căror accepţie este următoarea:
A – motor asincron trifazat;
S – rotor în scurt circuit;
I – constructie închisă (capsulată).
Tipul motorului se identifică prin acest simbol urmat de un grup de cifre şi o literă
majusculă, pentru indicarea seriei de gabarite căreia îi aparţine motorul şi o cifră care reprezintă
numărul de poli ai maşinii. De exemplu, simbolul ASI 160L-42-6 înseamnă:
ASI – motor asincron trifazat cu rotor în scurt circuit, în construcţie închisă (IP 44);160 L
– gabaritul 160 mm de la planul tălpilor de fixare, iar motorul este executat în lungimea lunga
(există, în general, trei lungimi pentru fiecare gabarit: S –scurtă, M – medie, L – lungă);
42 – diametrul capătului de arbore în mm;
6 – numărul de poli ai motorului, care indică turatia de sincronism, respectiv 1500
rot/min.

nt – turatia tamburului;
vt 2.5 rot
nt 60 60 191.08
 d 3.14 0.25 min

d – diametrul tamburului;
d = 250 mm;

Folosim motor asincron trifazat cu rotor in scurtcircuit : ASI 160L-42-6 cu puterea de

11 kW si turatia de 960 rot/min.
9.2. Alegerea reductorului

ired – raportul de transmisie al reductorului;

n 960
ired 5
nt 191.08
 Dimensiunile principale ale reductorului cilindric cu doua trepte 1H1-001 (A = 160mm):

9.3. Alegerea cuplajelor

9.3.1. Cuplaj motor - reductor

Cuplajul dintre motor şi reductor este un cuplaj elastic cu bolţuri, a cărui formă şi
caracteristici tehnice sunt prevăzute în STAS 5982-80. Acest tip de cuplaj este prezentat în
figura, iar caracteristicile tehnice si principalele dimensiuni de gabarit în tabel.
Mc – momentul de calcul N·m;
Ml – momentul de lucru necesar de transmis N·m;
Mn – momentul nominal N·m;
 Mn ≥ Ml;
Ml = Mc · cs = 109.4 · 1.8 = 197 N·m ;
cs – coeficient de serviciu;
cs = 1.65 … 1.85 = 1.8;

Mc
P
9550   9550 
11
109.4N m
 n 960

Se alege un cuplaj elastic cu bolturi marimea 4 tip N-P.

9.3.1. Cuplaj reductor – tambur

Cuplajul dintre reductor si tambur este un cuplaj cu flansa, a cărui formă şi caracteristici
tehnice sunt prevăzute în STAS 769-83. Acest tip de cuplaj este prezentat în figura, iar
caracteristicile tehnice si principalele dimensiuni de gabarit în tabel (marimea 10).
Mt = Mc·ired = 109.4·5 = 0.547 kN·m;
x.x. Alegerea rulmentilor arborelui tamburului

L10 = 10000 h;
c/P = 5;
p = 3 pentru rulmenti cu bile;
P = Fu = 450 daN;
c = 450 · 5 = 2250 daN;
In functie de capacitatea de incarcare a rulmentilor, se alege un rulment radial oscilant cu
bile pe doua randuri cu alezaj cilindric, notat 1212 STAS 6846-86 (d=60 mm, D=110mm,
B=22mm).
x.x. Alegerea carcasei
Conform STAS 7887-86 se alege o carcasa cu simbolul CT212, avand urmatoarele
caracteristici : L = 255mm, A = 105mm, Hmax = 135mm, H1 = 70mm.
9.6. Alegerea penelor

Pentru realizarea montajului se vor utiliza pene paralele. Alegerea penelor se va face pe
baza recomandărilor din tabel ( STAS 1004-80), ţinînd seama că montajul se efectuează conform
figurii.

d
Mt F
2 f

Ff
 2 Mt
d
Ff
f   af
b l
 Ff
l
 af b

 af 32MPa

Mt1 Mc 109430N mm

Mt2 Mt 547150N mm

Mt3 FuRt 450000 0.125 562500N mm

2 109430
Ff1 5211N
42
2 109430
Ff2 6253N
35
2 562500
Ff3 Ff4 20455N
55
2 562500
Ff5 14063N
80
5211
l1  14mm
32 12
6253
l2  20mm
32 10
20455
l3  40mm
32 16
20455
l4  40mm
32 16
14063
l5  20mm
32 22
BIBLIOGRAFIE

1. Georgescu C., Nicolae S. - Tehnologii moderne de transport, Editura Tehnică,

Bucuresti, 1974.
2. Hapenciuc M., Instalaţii de ridicat şi transportat, vol. II, Litografia
Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 1997.
3. Hapenciuc M., Hapenciuc A., Instalaţii de ridicat şi transportat, vol. III,
Litografia Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2000.
4. Hapenciuc M.,Echipamente de transport în industria alimentară, Editura
fundaţiei universitare “Dunărea de Jos”, Galaţi, 2004.
5. Lupescu O., Instalatii de transport uzinal, Institutul Politehnic Iaşi, 1994.
6. Crudu I., Ştefănescu I., Panţuru Ş., Palaghian L., Reductoare cu roţi dinţate,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1981.
7. Palade V., Constantin V., Hapenciuc M., Reductoare cu roţi dinţate,
Editura ALMA Galaţi 2003.
8. Rădulescu C., Nicolescu E., Maşini electrice rotative fabricate în România,
Editura tehnică Bucureşti1981.
9. **** Organe de maşini, Colecţie STAS vol.I, vol. II, Editura tehnică
Bucureşti 1983.
10. **** STAS 1399-74 Glisiere pentru maşini electrice rotative.
11. Draghici I., Achiriloaie I., Chişu E., Rădulescu C.D., Prodan Gh., Calculul
şi construcţia cuplajelor, Editura Tehnică Bucureşti, 1978.