Actionari Hidraulice

1.1. Titlul temei : Pompa cu pistoane de tipul 3.1 actionata electrohidraulic (EHC + EHs)
1.2. Beneficiar :
Nume : Tomescu
Prenume : Adrian

1.3. Termen de predare: 18.01.2011

1.4 Faza de proiectare : PT
1.5 Forul de avizare : SEF
1.6 Caracterul Lucrarii: Produs Nou

2. OBIECTICVUL LUCRARII:

2.1 Destinatie: Pompa asigura vehicularea petrolului intr-o instalatie tehnologica. Configuratia
retelei hidraulice a instalatiei de pompare corespunde figurii 01

2.2 Necesitatea temei: Se justifica prin tendinta actuala privind realizarea de echipamente
si masini petroliere cu un grad inalt al performantelor , in scopul cresterii competitivitatii
instalatiilor de foraj in conditiile de piata.

2.3 Avantaje: Introducerea actionarii hidraulice ofera posibilitatea reglarii parametrilor

functionali ai pompei , in funtie de cerintele procesului tehnologic deservit , reducerii
complexitatii instalatiei de pompare , precum si introducerea elementelor de automatizare a
procesului si utilizarii rationale a puterii masinii motoare.
2.4 Implicatii economice: Se regasesc in reducerea consumului de energie , a costurilor si a
personalului de deservire , precum si in cresterea gradului de valorificare a materialelor.
2.5 Continutul lucarii: Lucrarea va contine documentatia corespunzatoare fazei de proiectare
proiect tehnic (PT) , in conformitate cu normele in vigoare.
 3. CARACTERISTICI TEHNICE
-Debitul Qp = (40 + 4 * nn)
m3 /h
-Fluidul veficulat: petrol
-Densitatea fluidului :  = 890
Kg/m 3
-Vascozitatea cinematica:  = 40cSt
-Temperatura de lucru: t = (0...30) 0 C
-Solutia de actionare adoptata trebuie sa ofere posibilitatea reglarii parametrilor
functionali ai pompei , in functie de cerintele procesului tehnologic deservit.

3.1 Stabilirea parametrilor functionali (de proiectare) ai pompei.

Pentru stabilirea parametrilor funtionali ai pompei se pleaca de la cerintele procesului

tehnologic deservit de instalatiile de pompare , respectiv de la configuratia retelei hidraulice.

FD = Q - P unde F D este functia de definire

detereminarea presiunii: Z p + Pr/g = Z2 + P 2 /g +hhr unde hhr = pierderile hidraulice

hhr = Vr2 /2g (r + P r/dr +ir unde  - suma pierderilor locale pe traseul de refulare de la i-r

Date :

nn  14

l1  15 m l2  1000 m l3  8000 m l4  8000 m

130.7
dr   0.131 m
1000
( 40  4 nn )
Qp   0.027 m3 /s lr  l2  l3  l4  17000 m
3600
lr - lungimea conductei de refulare
4 Qp
Vrt1    1.988
π dr2 Vr  2 m/s

Vrt - viteza de refulare teoretica Vr - viteza de refulare folosita conform STAS

indrumar laborator

4 Qp
drt   0.13 m drt - diametru interior teoretic al conductei
π Vr
Din STAS .... alegem teava cu dr = 130,7 mm si Dr = 139,7 mm
 2
π  dr
Art   0.013 m2 Art - aria sectiunii transversale la intrarea in pompa
4

i  3 j  1 β  0.40  - conform tabel 1.1

2
j  ( j  1)  β
K31  i  0.955 K31- constanta tipului de pompa
π

ω  20.95 Cs  1.45

Qp
ηv  0.95 Qnt   0.028 debitul mediu teoretic (de calcul)
ηv

1
3
 8 Qnt 
D31     0.135 Diametrul pistonului
 π K31 Cs ω 

S31  Cs  D31  0.196 m cursa pistonului

S31
r31   0.098 m raza manivelei
2

Din datele producatorilor de pompe reiese ca in functie de pompa aleasa randamentul  este
cuprins intre:  = 0,90 - 0,94 % caz in care max = 0,97 - 1%
Vom nota cu QM - debitul maxim , cu Qm - debitul minim si cu Qn - debitul mediu

Documentatia de calcul al debitelor QM , Qm ,Qn provine din cartea "Actionari Hidraulice si

Pneumatice " autor : Petre Savulescu editura :UPG-Ploiesti 2007 , astfel :
 Art r31 ω
 0.009
π
Qp
ηv  0.95 Qnt   0.028
ηv

π  nn
ωt   1.466 rad/s (?) t- viteza unghiulara teoretica in rad/s
30

Conform datelor din tabel si cele calculate teoretic , respectiv: , Cs ,  ; putem alege
din tabelul cu pompe realizat de producator aflat in "Indrumarul de laborator " editia 2008
, editura UPG=Ploiesti , pompa de petrol specifica instalatiei . ( de ce? daca ai calculat?)

 
3.2 Calculul Presiunii
Presiunea pe partea de refulare o notam cu Pr si este : Pr = *g(z2 - zp ) + P2 /*g + hhr

unde hhr este suma pierderilor locale pe traseul de refulare.

hhr = vr2 /2*g ( r* lr / dr + )

Zp este inaltimea la care se afla pompa fata de sol sau un punct fix , iar Z 2 inaltimea la care se
afla rezervorul 2 (colectorul)
r este regimul de curgere exprimat in functie de R e - regimul laminar de curgere , unde R e
trebuie sa fie < 105 si se calculeaza cu formula r = 0,3164/R e 0.25
6
ν  40 10 m2 /s

Vr dr
Re   6535 Re >2300 => regim de curgere turbulent
ν
 0.25
λr  0.3164  Re  0.035 Σξ  67.5 g  9.81 m/s2

Z2  176 m
ρ  890 Kg/m3
Zp  176 m
  

2
hhr 
Vr   λr
lr 
 Σξ  946.929
2 g  dr 


Pr  ρ g  Z2  Zp 
lr 
 hhr  8284538.261 Pa
 ρ g 

4.1 Debitul PP- 3.1

Date initiale: 2
π  D31
- diametrul pistonului, D: A   0.014 A  0.014
4

- lungimea cursei, s:
s  2 r31  0.196

- raza manivelei, r:

- viteza unghiulara a manivelei, :

ω  20.95
- raportul =d/D:
β  0.395
- parametrul structural =r/l:
λ  0.02

i  3 j  1 N  i j N3
 2 π
nr  360 k  0 1  nr ϕk  k
nr
2 π
γ1  γ1  2.094 γ2  2 γ1 γ2  4.189
N

Qnt  K31 A r31 ω  0.028

Qnt  0.028


qI1k  A r31 ω sin  ϕk 
 λ   sin 2 ϕ 
   k
  2 


qII1k  A r31 ω sin  ϕk  γ1 
 λ   sin 2 ϕ  γ1 
    k 
  2 


qIII1k  A r31 ω sin  ϕk  γ2 
 λ   sin 2 ϕ  γ2 
    k 
  2 

QI1k  if  qI1k  0 qI1k 0 QII1k  if  qII1k  0 qII1k 0

QIII1k  if  qIII1k  0 qIII1k 0

Q31k  QI1k  QII1k  QIII1k Q3k  

 Q31 
 k

QM  max ( Q3) QM  0.029 Qm  min ( Q3) Qm  0.025

QM
δQ31  QM
Qnt δQ31  1.047 C31  C31  1
A r31 ω

QM  Qm
cnQ31  cnQ31  0.15
Qnt

2.2 Graficul gradului de neuniformitate al debitului

 0.03 QM2  π
Qnt
0.0275

0.025

0.0225

0.02
QI1
debitul [mc/s]

0.0175
QII1
QIII1 0.015
Q3 0.0125

0.01

0.0075

0.005

0.0025

0
0 0.785 1.571 2.356 3.142 3.927 4.712 5.498 6.283
ϕ
unghiul de rotatie [rad]
Fig. 2.2. Variatia debitului

0.032
0.0308
0.0296 QM
0.0284
debitul [mc/s]

0.0272
Q3 0.026
0.0248
0.0236
0.0224
0.0212
0.02
0 0.262 0.524 0.785 1.047 1.309 1.571 1.833 2.094
ϕ
unghiul de rotatie [rad]
Fig. 2.3. Variatia debitului pentru unghiul gama1
 5.1 Dimensionarea supapelor
1. Generalităţi
Prin deplasarea rectilinie alternativă a pistonului se pune în mişcare lichidul din camera pompei şi din
conductele legate de aceasta. Pentru asigurarea deplasării lichidului într-un sens determinat, pompa
este prevăzută cu dispozitive speciale numite supape, care întrerup alternativ comunicaţia dintre
cilindru şi conducta de refulare, respectiv de aspiraţie.
Supapele sunt elemente de cea mai mare importanţă, construcţia şi starea lor influenţând în
mare măsură siguranţa în funcţionare şi debitul pompelor cu pistoane.
2. Criterii constructive ale supapelor
Supapele trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
a) asigurarea etanşeităţii în stare închisă;
b) închiderea şi deschiderea în momentul potrivit a secţiunilor de trecere a lichidului;
c) rezistenţă minimă la trecerea lichidului;
d) aşezarea pe scaun fără lovituri;
e) rezistenţă suficient de mare la uzură, ţinând seama şi de proprietăţile abrazive ale
noroiului de foraj.
La pompele cu pistoane, supapele sunt în general cu închidere automată. La acest tip de
supape, închiderea se realizează automat sub acţiunea greutăţii proprii şi a unui resort, iar deschiderea,
sub acţiunea diferenţei de presiune dintre lichidul din pompă şi cel din conducta respectivă.
Supapele folosite la pompele de noroi sunt în formă de disc tronconic cu tije sau aripioare de
ghidare, având garnitura fie pe disc, fie pe scaunul supapei.
3. Schema funcţională şi de calcul a supapei

 D2
yn

conicitate 1/6 vn
vn
Dn
7

v0 v0
1
C

D1 6
5

Fig. 2. Schema functionala si de calcul a supapei

1.scaunul supapei; 2.ventil; 3.ghidaj superior; 4.tijă de ghidare superioară;

5.ghidaj inferior; 6.tijă de ghidare inferioară; 7.corp; 8.arc;
C-înălţimea corpului supapei;   unghiul de înclinare al scaunului;
  15 0.......45 0 conform [2].

5.2 Dimensionarea scaunului şi locaşului supapei.

Secţiunea de trecere a fluidului prin scaunul supapei rezultă din ecuaţia de
continuitate:

Cc * As * Vs = A r*r**sint

unde: As sectiunea minima de trecere a fluidului prin scaunul supapei

Vs viteza minima a lichidului la debitul momentan exprimat in m/s; Vs = 2 m/s
(adoptat)
 Ar Aria pistonului cu diametrul D 31 = 0.133 m
 Voteza unghiulara a manivelei pompei ; =20,95 rad/s
r Cursa pistonului ; r = S/2 = 1,697 x 10-3 m
Cc Coeficientul rezistentei locale, care tine seama de variatia sectiunii dintre A r si
As

Vs  2 m/s ω  20.95 r31  0.098 D31  0.135

4 A ω r31 4 A ω r31
 0.139 Cc  0.13  0.139 Cc  0.13
π  D31 Vs π  D31 Vs

4 A ω r31
D1 
Cc ω Vs D1  0.147 m sin ( ωt)  1

Cc As  Vs  A r31 ω sin ( ω t)

Art r31 ω sin ( ωt)

As   0.106 m2
Cc Vs As  0.106

Datorita constructiei geometrice a formei de intrare al lichidului prin scaunul supapei , am ales
Asp = 0.120 m2 . Unde Asp este Aria sectiunii practice de intrare a lichidului prin scaunul
supapei. Forma complexa a canalelor de trecere al lichidelor se poate executa prin strungire cu ,
cutit drept , iar laturile unde se formeaza unghi drept se poate strunji cu ajutorul cutitului deget.

Q1max  A ω r31  0.029

Q1max  0.029 m3 /s

3.3 Determinarea diametrului supapei (D2 )

Forta dezvoltata la presiunea maxima asupra scaunului se exercita pe suprafata conica.
Suprafata conica se durifica prin carbonitrurare ca si suprafata de contact a talerului supapei.
Presiunea specifica este P s = (80 ... 100)MPa.. Se adopta Ps = 90MPa

 
D
A
D2

N D1
N
C

4 o 45'49" 
Fig. 2. Descompunerea apasarii lichidului pe scaun
6 6
Ps  90 10 Pmax  8.3  10

Ps Dm este diametrul mediu aflat undeva la

D2  D1  0.154 m
mijlocul distantei dintre cele 2 dimametre D1
Ps  Pmax
respectiv D2
 D1  D2
Dm   0.151
2
F este forta ce apasa perpendicular pe peretii
π D2
F   Pmax  1005232.175 N scaunului supapei
4
F  2 N α  4.76

5.4 Alegerea materialului scaunului supapei

Din cauza eforturilor mari la care este supus scaunul supapei, aceasta se executa din : Otel -
35MnSi12 STAS 791-88 cu c = 600 x 106 N/m .
Pentru preluarea socurilor, scaunul se executa din otel cu Mn si Si , calit in intregime.
C - inaltimea scaunului supapei

Pmax
C   0.19 m
6 π D2 Ps sin ( α)
σc  600 10 N/m
2
σc
σa  F 9
C N/m2 cs   3.93  10 m cs -
π  D2 σa sin ( α) coeficient de
siguranta

Asimiland scaunul supapei cu un tub cu pereti grosi , presiunea critica dupa formula lui
Lamee este :
D2  D1
t   0.004 m t - grosimea materialului tubului
2
Adoptam grosimea tubului 5 mm

Pk  2 σc 
 t  ( t t)   27666666.667
 N/m Pk < c
D2 ( D2 D2)  2

2 2
 D2    D1 
   
σt  Pmax
 2   2   8300000 N/m2
σr  Pmax 2 2
 D2    D1 
   
 2  2
Tensiunea efectiva care ia nastere are formula:
daca : r - tensiunea radiala
2 2
t - tensiunea tangentiala σef  σr  σt  11737972.568 N/m2
r=-Pmax=-8.3x10 6 Pa
ef < c

Se observa ca in toate cazurile rezistenta , presiunea critica si specifica sunt mai mici
 decat limita de curgere. Pentru rigidizare scaunul se armeaza in interior cu trei nervuri.
Calculam diametrul maxim al locasului AL
C
AL  D2   0.17 m
2 6
Locasul scaunului de supapa are dimensiunile A = 0.164 m ; C = 0.198 m .
Considerand suprainaltarea scaunului pompei peste corpul pompei , hi = 0.008 m , rezulta De -
diametrul maxim al scaunului supapei.
hi  0.008 m hi
De  AL  m
6
Inaltimea scaunului supapei Hs este : Hs  C  hi  0.198 m

5.5 Dimensiunile talerului si ale garniturii

Considerand ca pe suprafata conica cu inclinarea  = 45 , se aseaza in jumatatea inferioara,

partea metalica a talerului si pe cea superioara partea garniturii de etansare rezulta grosimea
talerului si a garniturii de etansare.
βi  45
D2  D1
hta   tan ( βi)  0.006 m
2
Diametrul talerului , respectiv diametrul mediu de asezare a acestuia pe scaun este :
Dta  D1  2 hta tan ( βi)  0.166 m Alegem diametrul talerului Dta = 160
Dm  0.151 m diametrul mediu

Diametrul tijei supapei este : dts  0.3  Dta  0.05 m => aprox 0.05 m

Garnitura este simetrica astfel ca poate fi intoarsa pe fata opusa dupa un anumit timp de
functionare.
hga  2 hta  0.012 m hga - grosime garnitura. Alegem hga = 12 mm
Pentu ca talerul sa calce mai bine buza scaunului marim garnitura cu 4 mm fata de
diametrul talerului

Dgtal = 160+4 Dgtal - diamterul garniturii talerului

Se observa ca tija este formata din urmatoarele elemente :
- piciorul tijei + talerul inferior (acelasi corp), unde picorul tijei are diametrul de 46
mm , si inaltimea de 192 mm , pentru ca montajul acestuia in canalul de ghidaj al scaunului
sa fie facut lejer acesta a fost prevazut cu un capat conic de diametru 42 mm , executia lui
se face prin strunjire normala asemanatoare arborilor. Talerul inferior este construit din
 acelasi material ca si piciorul tigei , are diametrul de 160mm muchia mare si 154mm muchia
mica , distanta intre cele doua cercuri fiind de 6 mm , executia acestuia se face prin
strunjire normala , iar pentru a face economie de material acesta se sudeaza in gaz inert de
piciorul tijei si se finiseaza cu utilaje de finisaj cu piatra abraziva pana la rugozitatea de
minim 0.8
- garnitura tijei , este formata din doua conuri asezate unul peste altul cu cercul mare
la mijlocul distantei ce strabate garnitura. Cercul mare are diametrul de 164mm iar cercul mic
de 160 mm , distanta dintre aceastea fiind 6mm , totalizand o grosime a garniturii de 12 mm
. Materialul folosit este caucic , trat pentru a putea rezista la frecare cu anumite corpuri
abrazive si impotriva atacurilor chimice rezultate din substantele transportate. Rolul garniturii
este de a asigura o etansare cat mai buna in momentul cand supapa este in pozitia inchis ,
dar si de a curata peretii capacului cu care aceasta intra in contact de anumite depuneri
abrazive , asigurand totodata o durata mai mare de functionare a tuturor componentelor
supapei.
- Talerul Superior , este deasemeni simetric celui inferior asezat insa cu cercul mare
pe fata garniturii , are diametrul mare de 164 , si cel mic de 154 , forma conica , distanta
dintre cele doua fete fiind de 6 mm . Este montat pe tija prin strangere cu ajutorul unui inel
grower , in locasul special decupat al tijei. Ca flux tehnologic al fabricarii talerului sa folosit
strunjirea cu cutit drept.
- Piciorul superior al tijei este considerat de la talerul superior spre directia capacului
superior al supapei , are diametrul de 46 mm si inaltimea de 118 mm . Pentru a se monta
usor in ghidajul capacului superior al supapei , acesta a fost prevazut cu un cap conic ,
capatul fiind in diametru de 42 mm , la o distanta de 5mm fata de ultima muchie dreapta a
tijei. Piciorul superior este corp comun cu cel inferior si se realzeaza prin strunjire odata cu
cel inferior.
5.6 Camera Supapei
Lichidul iesind de sub supapa , trece in camera supapei si apoi in canalul conducator spre
colectorul de refulare. La aspiratie , sensul de curgere este invers. Pentru a evita acumularile
de gaze sau aer ce se degaja in lichid , canalele se executa putin inclinate in sensul curgerii.
Diametrul canalului de trecere rezulta din ecuatia de continuitate la debitul momentan maxim.
Pentru supapa de refulare vn = 3 ........8 m/s. Se alege vn = 5 m/s.
Cco - coeficientul de contractie si este egal cu 1

vn  5 Cco  1 A  0.014

A ω r31 r31 ω
Acr   0.006 m Dcref  D31  0.087 m
Cco vn Cco vn
π 2
Acref   Dcref  0.006 m
4
Obs: Pentru pompele cu pistoane , untilizate in foraj , din motive de interschimbabilitate
supapele de aspiratie si de refulare sunt identice.
a) Inaltimea supapei: Din figura 2.4 se scrie inaltimea camerei supapei :
rr  0.003 m α2  15
rr - raza de racordare
Dcref
G  hi   rr  0.125 m
cos ( α2)
Camera supapei , are forma cilindrica , prevazuta la baza cu o flasa construita dupa STAS
8014-74 , avand D1 250 mm , D2 220 mm , g 20 mm. Strangerea acesteia cu capacul inferior
se face cu ajutorul a patru suruburi M16 cu cap hexagonal si pas de trecere . Rolul camerei
supapei este de a asigura etansarea si continuitatea lichidului vehiculat prin supapa dar si acela
de strangere prin presare pentru a imobiliza scaunul supapei in locasul conic al capacului
inferior. Din proiectarea tijei supapei , s-a ajuns la concluzia ca , canalul de ghidare al tijei din
camera supapei trebuie sa permita o miscare transversala dar si un joc foarte mic , astfel incat i
s-a calculat o strangere cu joc de 0.4 . Inaltimea permisiva a canalului este de 99 mm din care
tija poate parcurge maxim 88 mm , 10 mm fiind protectia capacului de gazele existente in lichid
ce pot apasa pe peretii interiori ai capacului , dar si pentru a permite tijei sa ajunga la nivelul
maxim fara sa bata in capac. Tot pentru a proteja camera supapei de presiunile acumulate de
gazele din lichid ce pot exista in timpul functionarii , legatura dintre supapa si

restul echipamentelor ce sunt prezente in instalatie se face printr-o teava cu inclinatie de 15

grade fata de axa camerei . Teava este de DN 74 si este legata de restul echipamentelor
printr-o flansa construita conform STAS 8012-74 cu D1 160 mm , D2 130 mm , g 14 mm .
Camera mai este prevazuta cu un canal ce are rolul de de ghidaj al arcului care actioneaza pe
suprafata tijei , mentinad-ul pe acesta in pozitia corecta de functionare si permitandu-i o
miscare de translatie corespunzatoare cerintelor de funtionare a supapei.

b) Inaltimea de ridicare a supapei :

Distributia pompelor cu piston este comandata de presiunea creata de piston. Inaltimea de
ridicare maxima hmax , a supapei , rezulta din ecuatia de continuitate a curgerii lichidului
scrisa in mijlocul sectiunii de trecere conform figurii 2.5
  
3 sin ( 45)  3
figura 2.5 Ridicarea supapei / sectiunea de trecere

Q = Q1+ Q2
Q  A r31 ω sin ( ωt)  0.029 m3 /s
Q1  Cc π  Dm hi sin ( β)  vn  0.002 m3 /s Q1 - debitul prin fanta supapei
Q2 - Debitul de inlocuire al volumului ramas liber sub supapa la ridicarea ei. Ecuatia de
continuitate devine :
d 
A r31 sin ( ωt)   Cc π  Dm hi sin ( β)  vn±As   h
 dt 
Prin integrare , prin conditiile la limita si prin neglijarea unor termeni la patrat , rezulta :
A r31 ω    sin ( α2) ± 
 Dm ω cos ( α)  
h  
Cc Dm vn π  sin ( β)   4Cc vn sin ( β)  
unde: A = 0.014 aria pistonului
r31 = 0,096 m raza manivelei Dm  0.151
 = 20,95 rad / s viteza unghiulara a pompei
Cc = 0,13 coeficient al rezistentei locale
vn = 5 m/s - viteza media de circulatie a lichidului
 = 45 , sin() = sin(45) = 0,707
0.014  0.096  20.95 0.144  20.95
rezulta : h    sin ( α2) ±  cos ( α2)  

0.13  π  0.144  5 0.707   4 0.13  5 0.707  

cos ( α2)  0.76 sin ( α2)  1

rezulta : h  0.135  ( 1 ± ( 1.247 ) )

cu semnul (-) pentru deschiderea supapei si semnul (+) pentru inchiderea acesteia.

Notand cu y = h , ecuatia devine :

 d impartim prin 1/As
A r31 ω sin ( ωt)  Cc π  Dm y sin ( β)  vn±As   y
Cc π  Dm sin ( β)  vn  dt 
Notand: a  y
As a  2.834  y
A
b   r31 ω  0.271
As
d 
Ecuatia devine :  y ±a y   b sin ( ωt) 2
b  0.074
 dt 

2
b
solutia ecuatiei este : y  ±  ( a sin ( φ)  ω cos ( φ) ) =>
2 2
a ω
 Cc π  Dm sin ( β)  vn 4
a 
π  As
π
2 daca : φ 
 D31   r31 ω  1.734
b   2

 D1  b
2
Cand supapa urca solutia ecuatiei este :
y   ( a sin ( φ)  ω cos ( φ) )
2 2
a ω
Legea de variatie a organului de opturare al suprafetelor.

1)Variatia in timp a vitezei si acceleratiei organului de opturare al supapelor:

d 
vos   y =>
5.684
 dt   0.013
451.927
5.684
vos   ( 3.609  cos ( φ)  20.95  sin ( φ) ) =>
451.927

vos  0.013  ( 3.609  cos ( φ)  20.95  sin ( φ) )

2) Variatia acceleratiei este :

d2
aos  y =>
2
dt
2
b ω
aos  1  ( ω cos ( φ)  a sin ( φ) )
2 2
a ω
π
pentru : φ  => ymax = 0.002 m
2
In figura 2.6 sunt prezentate variatiile teoretice ale vitezei si acceleratiei de deplasare ale
organului de obturare al supapelor

5.7 Calculul masei supapei

Se adopta hs1 = 0.04 m , hs2 = 0.02 m

hs1  0.04
hs2  0.02

ρotel  7850 Kg/m3

Volumul supapei este :

2 2
π  dts π Dta 1  π  Dta2  π  D12  0.001m3
 hta 
VolS   ( hs1  hs2)   3hta  
4 4 3 4 4 
 Masa supapei : msup  ρotel VolS  4.521 Kg

Greutatea supapei este : Gsup  msup g  44.348 g

5.8 Calculul arcului supapei :

Parametrii de proiectare ai resortului sunt :

- tensiunea de montaj
- tensiunea corespunzatoare inaltimii maxime a pompei
- cursa de lucru a resortului
Caracteristica arcului fiind liniara , forta elastica Far in resort este proportionala cu sageata x.
Far = k * x

a - resortul inainte de montare

b - resortul dupa montare
c - resortul pentru h = h0
d - resortul pentru h2 = hM
hMarc = b/a
b
hM   0.469 m
2.7 caracteristica resortului supapei a

Fr0
Constanta K se poate derermina cu relatia : K 
hn  h0
FrM hn  hM b
Din asemanarea triunghiurilor :   unde: h0arc   ω  2.656 m
Fr0 hn  hM 2
a
hn - sageata de montaj a resortului
Fr0 - sageata de resort pentru h = h0
FrM - forta maxima din resort
FrM
Se recomanda :   ( 1.2.......1.5 )
Fr0
 FrM
Se alege :  1.5 => 1.5  ( hn  h0)   hn  hM =>
Fr0
1.5  2.878  0.496
1.5  ( hn  2.878 )  hn  0.496 => hn   => hn  0.02 mm
2.5

1* FrM  k ( hn  hM)

2* G  Fr   A0 Δp

2 ( G  FrM)
3* vn  
ρ A1
unde p - diferenta de presiune
G - 33.05 N - greutatea specifica
vn - 5 m/s viteza fluidului prin fanta superioara ridicata
A1 - aria minima de trecere a fluidului prin scaunul supapei

2
π  D1
A1   0.017 m2 G  33.05
4
33.05  FrM
2 ( 33.05  FrM) 25 
5  => 7850 0.016
7850 0.016
FrM 33.05 3140  33.05
=> 125.6
   25 FrM   24.737 N
125.6 125.6
Se adopta forta din resort FrM = 25 N
(medie)
FrM
K   50.6 Pa
hn  hM

FrM  50

Diametrul sarmei din care se confectioneaza arcul se determina pe baza calculului

rezistentei la torsiune
Drs - diametrul median al resortului , se alege constructiv 0.05 m Drs  0.05
a - materialul arcului Arc 3 SREN 1089 : τa  600 MPa

8 FrM Drs
ds   0.103 mm Adoptam ds = 2 mm
π  τa
4
Gs  0.3  10 MPa
numarul de spire :
4
Gs ds
ist   6.675spire ≈ 7 is  7
3
8 K Drs

6
Verificarea arcului τadm  600 10 Pa

8FrM Drs τmax  τadm

τmax   5824.878 Pa
3
π  ds

Lungimea arcului in stare comprimata este : arc  3 distanta minima intre spire
 Lm  is ds  ( is  1)  arc  18.721 mm

Din calculul geometric rezulta ca lungimea arcului necomprimat este 108 mm

si distanta intre spire este de aproximativ 7,5 mm
5.9 Montajul Spapei
La asamblarea componentelor supapei , se va tine cont de :
- centrarea corespunzatoare a scaunului supapei , a capacului , garnituriloir
- respectarea cotelor de toleranta
- respectarea strangerii corespunzatoare a suruburilor cu cheia dinamometrica
- verificarea tuturor pieselor ce compun supapa
-respectarea axelor de centrare , a cotelor si inaltimilor tuturor componentelor

Ordinea montajului :
1. capacul inferior
2. scaunul supapei
3. garnitura de pe flansa capacului inferior
4. tija
5. garnitura cuprinsa intre talerele tijei
6. talerul superior
7. inelul Oring
8. arcul
9. capacul superior
10. Suruburile de strangere impreuna cu piulitele de strangere

Ansamblul pompei si sectiune

6. RISCUL FUNCTIONARII IN CAVITATIE

Generalitati privind aparitia fenomenului de cavitatie.

Fenomenul de cavitatie se declanseaza atunci cand presiunea minima din camerele de lucru ale
pompei egaleaza presiunea de vaporizare (pv) a fluidului , la temperatura minima din camerele de
lucru. Fenomenul se initiaza in faza de aspiratie prin scaderea presiunii pana la egalarea presiunii
de vaporizare a lichidului. La pompele volumice , organul de pompare , ca element activ , provoaca
decomprimarea necesara aspiratiei prin scaderea presiunii pana la egalarea presinuii de vaporizare a
lichidului. Marimea depresiunii necesara umplerii camerei de lucru cu lichid , depinde de valoarea
presiunii din rezervorul de aspiratie , de inaltimea de aspiratie , si de pierderile de sarcina pe traseul
de aspiratie , determinata de curgerea fluidului . In momentul in care presiunea din camera de lucru
se egaleaza cu preseiunea de vaporizare , fluidul incepe sa fiarba , vaporii patrunzand in
microfisurilor materialelor , accentundu-se , iar umplerea camerelor de lucru va fi completa , ceea
ce va determina reducerea eficientei volumice a pompei.
In faza de refulare , cand presiunea creste , se produc fenomene de implozie , surparea
moleculelor spre interior , care vor provoca efecte degradante dintre cele mai diverse : mecanice ,
electrice , chimice , etc . , ce se manifesta mai ales prin zgomote si vibratii puternice , varfuri
periculoase de presiune , eroziuni s.a.m.d
Pentru evitarea aparitiei cavitatiei , trebuiesc indeplinite conditiile :
P31min > Pv
ωmax < ωcr
Hg max < Hgacr - (2.....4) m
in care Pv este presiunea de vaporizare a lichidului si Hga este inaltimea geodezica de aspiratie .
Deci pentru verificarea conditiei in care apare riscul functionarii in cavitatie a pompei ,
trebuie cunoscuta legea de variatie a presiunii pe fata pistonului in cursa de aspiratie a pompei cu
pistoane. ρ

Legea de variatie a presiunii pe fata pistonului in cursa de aspiratie a pompei cu pistoane

Pm31 Px Pa  Vx
2  Pv
  x = 0 =>   Hga   hh  hii  hs 
ρ g ρ g ρ g  2g  ρ g

hii  hai  hci  hsi unde: hh - pierderile cauzate de frecarile care apar la
curgerea fluidului
hii- pierderile de energie cauzate de inertia maselor
fluidului din conducta de aspiratie
hai- pierderile de energie cauzate de inertia maselor
fluidului din conducta de aspiratie
hci- pierderile de energie cauzate de inertia masei
fluidului din camera de lucru
hsi- pierderile de energie cauzate de inertia masei
supapei
hs - pierderile de energie cauzate de mentinerea
supapei de aspiratie ridicata (deschisa)
6.2 Calculul de alegere al hidroforului

φ  asin 
 1   1.269
K31  0.955 Cs  1.45 δQ31  1.047 
 δQ31 
r31  0.098 S31  0.196
 Vpe  S31 r31 [ 2 C cos ( φ)  K31 ( π  2 φ) ]  0.009
n1  2
Ve  n1 Vpe  0.018 ΔV31  Ve
La calculul de alegere al hidroforului consideram doua situatii :

6.2.1 Alegerea hidroforului fara presiune initiala a gazului :

εp  7

ΔV31 Cf  2 Unde Cf este coeficientul de forma

Vn31   Cf  0.005 pentru hidroforul cu forma sferica
εp

Vt  Cf  Vn31  0.01

Vt
R31  3  0.002
4 π

6.2.2 Alegerea hidroforului cu presiune initala a gazului

pin  0.5

εp
εp1   14 εp  εp1
1  pin

Vst  Cf  Vs  4 Vs  Vt
Vst
Rp31  3  0.955 Rp31  R31
4 π
Conform datelor rezultate montam pe conducta de aspiratie un hidrofor cu presiune
initiala a gazului

7. Proiectarea Constructiva a Pompei

7.1 Consideratii privind alegerea materialelor si proiectarea

formei
Pompele cu pistoane utilizate ca pompe de noroi asigură în cadrul instalaţiilor de foraj circulaţia
noroiului pînă la talpa sondei, care are printre altele şi rolul de a antrena detritusului şi a-l aduce la
suprafaţă pentru a degaja gaura de sondă, iar în cadrul instalaţiilor petrochimice vehicularea, la
presiuni ridicate, a fluidelor incompatibile cu mecanismul de acţionare. Fluidele vehiculate prezintă,
în general, un grad ridicat de agresivitate asupra suprafeţelor metalice cu care intră în contact.
Acestea sunt cămăşile, pistoanele, scaunul supapei şi alte piese care periodic se înlocuiesc.
Uzura pieselor ce intră în contact cu fluidul se datorează frecvenţei foarte mari a lucrului
prin contact (cămaşă piston, supapă corp supapă, tijă piston). De aceea aceste piese componente
se vor executa din materiale de calitate superioară, cele metalice din oţeluri aliate, iar cele din cauciuc
se execută cu durităţi mari cu inserţie şi din reţele de cauciuc superior.
Pompa cu pistoane este construită din partea hidraulică şi cea de transmisie. Corpul de
pompă reprezintă piesa principală a părţii hidraulice şi se compune din mai multe camere formate din
elemente cilindrice.
În ultimul timp se folosesc şi construţii din oţel forjat, în special pentru pompele cu
presiuni mai mari de 20MPa.
Forjarea se execută pe elemente care se asamblează între ele prin sudare.Cămaşa este piesa
din interiorul corpului de pompă în care se deplasează pistonul.
Ea trebuie să fie uşor demontabilă pentru a se înlocui în caz de defectare sau în cazurile în
care se doreşte schimbarea regimului de lucru. Diametrele interioare ale că măşilor sunt tipizate şi
 sunt în concordanţa cu cele ale pistoanelor.
Cămăşile se confecţionează din oţel având suprafaţa interioară durificată, obţinută prin cimentare,
călire superficială sau prin alt procedeu care să-i asigure o bună rezistenţă la abraziune. Duritatea
trebuie realizată la 56 HRC.
Pistonul. Pompele au pistoanele de tip disc şi are garnituri detaşabile. Discul metalic se execută din
oţel 18MnCr11, deoarece reprezintă o rezistenţă mare la uzură. Suprafaţa exterioară a pistonului este
cilindrică, călită superficial şi prelucrată foarte fin. Garniturile utilizate se execută din cauciuc
rezistent la produse petroliere şi cu rezistenţa la uzură ridicată fiind întarită pe partea din spate cu o
inserţie de pâa care opreşte refularea cauciucului.Tija pistonului este piesa care leaga pistonul cu
capul de cruce.
La capătul dinspre piston tija se termină cu o parte tronconică de conicitate 1:12 şi cu una
cilindrică filetată.Tija se confecţionează din oţel 42 MoCr11 călit superficial la o duritate de minim
58HRC. Datorită faptului că tija se freacă în presetupă, trebuie ca suprafaţa cilindrică exterioară să fie
dură şi bine lustruită. Pentru aceasta se face o cromare a suprafeţei exterioare.
Scaunul supapei se execută din oţel aliat 35 MnSi 12 sau 34 MoCrNi 15x, o conicitate 1:6 ,
prezentând o suprafaţă cât mai fină pentru asigurarea etanşeităţii.
Supapa are rolul de a dirija curentul de lichid intrun sens întrerupând periodic comunicaţia
cilindrului cu conductele de aspiraţie şi refulare.Supapele de aspiraţie şi de refulare sunt identice,
confecţionate din 34 MoCrNi 15x. Garnitura se execută din cauciuc care trebuie să fie rezistent la
produse petroliere şi uzură abrazivă.
Capacele deservesc închiderea cilindrilor şi a camerelor supapei.Fiind supuse la presiuni
mari se confectionează din oţel OL60K.
Etanşarea dintre capace şi corp se realizează prin garnituri inelare de formă dreptunghiulară. Fixarea
capacelor de corpul pompei se face prin prezoane şi prin înşurubare.

7.2. Indicaţii privind abaterile de formă şi poziţie

Se va acorda o importanţă desosebită dimensiunilor ce influenţează direct buna funcţionare a
pompei şi valorilor parametrilor de lucru.
Diametrul interior al cămaşilor cilindrilor şi diametrul exterior al pistoanelor vor forma un
ajustaj intermediar şi vor fi tolerate dimensional strict.

După cum se vede, toate toleranţele de formă, respectiv abaterile de la cilindricitate vor fi
strict limitate pentru a nu apărea jocuri. Se recomandă ca la elementele de etanşare abaterile
de formă şi abaterile dimensionale să fie strict limitate.

7.2.1. Cerinţe tehnice de bază

a. Pompa se va executa conform desenului de execuţie. Toate subansamblele şi
 reperele componente vor corespunde întocmai desenelor de execuţie şi condiţiilor tehnice de
calitate a materialelor, geometria şi rugozitatea suprafeţelor, tratamentele termice. Cotele
netolerate se vor executa conform STAS 2300-75 clasa mijlocie.
b. Piesele forjate vor satisface condiţiile tehnice specificate în standardele de
materiale STAS 1971/2-84 şi STAS 1097/2-86.
c. Semifabricatele matriţate trebuie să corespundă condiţiilor tehnice înscrise în
documentaţie şi STAS 1299-86.
d. Nu se admit defecte de material, fisuri, incluziuni nemetalice care pot influenţa
rezistenţa şi durabilitatea pieselor.
e. Se admite remedierea prin sudură a defectelor de turnare care nu periclitează
rezistenţa pieselor.

7.2.2. Prescripţii pentru reperele mai importante

- se vor respecta cu stricteţe dimensiunile din corpul hidraulic;
- paralelismul axelor fusului arborelui cotit;
- precizia prelucrării manetoanelor;
- perpendicularitatea axei bolţului capului de cruce pe suprafaţa de glisare a capului de
cruce;
- distanţele între axele bielelor şi etanşare piston în corp să fie egale (în limitele aceluiaş
câmp de toleranţă);
- coplaneitatea flanşelor de racordare ale colectorului de aspiraţie pe corpul pompei;
- paralelismul între axul ochiului mare şi axul ochiului mic al bielei şi perpendicularitatea
acestor axe pe axul bielei;
- coaxialitatea axului presetupei cu axul alezajului corespunzător din corp;
- coaxialitatea între axul capului de cruce şi axul glisierei;
- paralelismul între axele glisierelor.
La prelucrarea mecanică a tuturor pieselor se impune respectarea întocmai a condiţiilor tehnice
indicate în desenele de execuţie, precum şi menţinerea în toleranţe a abaterilor de formă şi de
poziţie la toate piesele componente.
Se va controla calitatea suprafeţelor de frecare, ghidare şi de etanşare ale pieselor.
La piesele finite nu se admit urme de lovituri, muchii ascuţite sau bravuri.
Cordoanele de sudură se execută conform STAS 6662-74 .

7.2.3. Interschimbabilitatea
În conformitate cu cerinţele de exploatare şi întreţinere piesele şi subansamblele interschimbabile
trebuie să fie următoarele:
- piesele componente ale supapelor de aspiraţie şi refulare;
- ansamblul cămaşă piston;
- tijele prelungitoare;
- inelele de etanşare ale tijelor prelungitoare;
- corpurile hidraulice la cotele de asamblare pe fremă;
- garniturile de etanşare;
- capetele de cruce;
- bielele;
- cuzineţii;
- arborele cotit;
- supapele de siguranţă, recirculare şi reţinere;
ventilul de comandă.

7.3. Calculul de dimensionare, verificare şi alegere al

elementelor componente

7.3.1. Calculul pistonului.

Pistonul este reprezentat în următoarea figură:

bc h 2
3

4
 bc h 2
3

d
1
df

Fig.3.3. Pistonul:
1. Corp metalic; 2. Garnitură în formă de c upă; 3. Tole de fixare;
4. Inel de siguranţa.

7.3.2.Calculul garniturii de etanşare

Garnitura de etanşare este prezentată în figura următoare :
dt  0.046

D31  dt 1
dge    dt  0.061 mm
2 3
D31- diametrul pistonului 133mm
dt - diametrul tijei = 46mm
Forta de frecare dintre cilindru si garnitura de
cauciuc:
 = 0,02 ....0,1 coeficient de frecare ; se alege =0,1
p = 1,5 x Pr , unde Pr este presiunea max in camera pompei
3 = 25......50 grade , se alege 3 = 40 grade
pc = 1,5......2.5Mpa - presiunea specifica a cauciucului. Se adopta pc = 2,5 Mpa

6
p  1.5  Pr Pa μ  0.1 α3  40 pc  2.5  10 Pa

Ff  μ p
 2
π  D31  dge
2    sin ( α3)  sin ( α3)  21279.937 N
4 cos ( α3)
Ff
Lungimea garniturii de cauciuc : lc   0.201 m
μ π  D31 pc

7.3.3 Claculul discului metalic

Discul se consideră ca o placă încastrată în butucul cilindric de diametru dt şi supusă unei presiuni
pN şi a unei sarcini pe contur Ff .

pN  p cos ( α3) Pa

Din [N.Posea “Rezistenţa materialelor” pag 587]

expresia efortului maxim este:

2
k1 pN 
 D31 

σmaxd 
 2   k2 Ff
2 2
h h
 unde: pt D/dt = 133/48 = 2 , 77 => k1 = 1,04 si k2 = 0,753
k1  1.04 k2  0.753
Conform STAS 7450-89 se alege materialul 18MnCr11 având următoarele caracteristici:

Rp02 = 735N/mm 2 => ad = 735/2 = 367,5 * N/mm 2 σmaxd  0.3675N/m2

2
1.04  8287910.834  
0.133 

σmaxd 
 2 
 0.753 
20151.174
=>
2 2
h h

h  145009.875  380.802 mm folosim mai departe h = hd = 0.38 m

hd  0.4 m se adopta hd = 0.4 m

σmaxd  σad
Lungimea totala a pistonului : Lp  hd  lc  0.601 m
se adopta Lp = Lpa = 0.6 m Lpa  0.6 m

7.3.4. Calculul cămăşii

Se face analogia cămaşii cu un tub cu pereţii groşi, supus la presiunea interioară.
Pi  1.5  Pr Pa
Cămasa se confecţionează din oţel 41MoCr11,
având următoarele caracteristici:

σrc  0.54 N/m2

σcc  0.75 N/m2

σcc
σac   0.375 N/m2
2
Pentru a nu crea confuzie in limbajul de
programare al softului , utilizez notatiile pentru
unde c - coeficient de siguranta tensiunile "" insotite la indice de initiala piesei
la care se calculeaza
Cămaşa se durifică la interior până la duritatea de 56-58 HRC prin cromare.
σrrc  Pi 2
k 1
Starea de tensiuni este :
σoc   Pi
2
k 1
Dec
unde: k  ; σechc  σoc  σrc  σac
D31
2 2
k 1 2k
k
 Pi  Pi   σac => Pi   σac=>
2 2
k 1 k 1
6
375 10
k   1.035
Dec  k D31 m 6 6
375 10  2 12.426  10
Dec  D31 Folosim 5 mm grosimea
Grosimea peretelui : δc   0.002 m
2 peretelui
Datorita uzurii la interior in timpul functionarii grosimea de prete are valoarea :
C1  0.002 m C2  0.006 m r - grosime reala
unde : C1 - adaos de coroziune
δr  δc  C1  C2 C2 - adaos tehnologic
 Diametrul exterior al camasii este : Dec1  D31  2 δr  0.156 m
Constructiv se alege : Decc  0.16
Decg  Decc  2 δr  0.181 m

Se alege diametrul exterior Dex  0.225 m

Grosimea gulerului : bg  2.2  δr  0.023 m
Lungimea cămăşii pistonului rezultă din posibilitatea efectuării cursei şi lăţimii pistonului la
care se adaugă un spaţiu necesar racordărilor de montare a pistonului, tijei prelungitoare,
garniturilor de etanşare etc.

S - cursa pistonului
Lcp- lungimea pistonului
e - spatiul necesar elementelor de montaj
Spaţiile separate din piston trebuie etanşate în interiorul cămăşii; etanşarea se
realizează pe piston, în capul ei şi cămaşa de garnitură.
e  0.027 m Lpa  0.6 m

Lcp  S31  Lpa  2e  0.85 m

7.3.5. Dimensionarea capacului pompei

Capacul pompei este solicitat la o presiune uniform distribuită, cu valoarea maximă corespunzătoare
presiunii de probă : Pp = 12426807.391 Pa
Capacul se consideră ca o placă circulară încastrată pe conturul asupra căruia acţionează sarcina
uniform distribuită.
Pentru confecţionarea capacului se alege oţel OL60 cu a = 180 x 10 6 Pa
Starea de tensiuni este reprezentată în următoarea diagramă :

6
σa  180 10
2
Starea de tensiuni este următoarea :  Dex 
3 Pp  Pp  12426807.391 Pa

6Mr
Mr σr 
 2   737234.911 p - coeficientul lui Poisson
σr  => 2
2 4 hd
hd
μp  0.25
2
 Dex 
3 μp Pp  
6M
M σ 
 2 
 184308.728 => σ2  σ μp
σ  => 2
2 4 hd
hd
 Efortul unitar echivalent se calculează cu teorema lucrului mecanic
2 2 2 2 2 2 2
σ1  σ2  σ3  σ2 σ1  σ2 σ3  σ3 σ1 => σ1  μ  σ1  μσ1

2
=> σ1 μp  μp  1  σa

2
 Dex 
3 Pp  
σ1 
 2 
 737234.911 N/mm2 σ2  σ1 μp  184308.728 N/mm2
2
4 hd
2
σ3  0Dex 
3 Pp  
 2  2
 μp  μp  1  σa =>
2
4 hd

2
3  Dex   μp2  μp  1
 Pp  
hd 
4  2   0.024 mm
σa
M  δr  0.005 m
Grosimea flanşei corpului şi a capacului:

jh  ( 1.2...1.4 ) indice de multiplicare flansa. Alegem jh = 1.3 jh1  1.3

jh2  1.2
lf1  jh1 M m
Grosimea plăcii de susţinere a supapei:
lf2  jh2 M m

7.3.6. Calculul tijei pistonului

Tija pistonului este solicitată alternativ la compresiune şi întindere respectiv flambaj. Forţa care
acţionează asupra tijei se calculează cu formula :
6
Pmaxp  17 10 Pa
Ft  Fp  Ff
π 2
unde: Fp   D31  Pmaxp N Fp - forta componentei de presiune ce
4 actioneaza pe suprafata pistonului.

Ff  21279.937 N
Forta de freceare dintre garnitura si cilindru :
Ft  Fp  Ff  264862.777 N
Lungimea totala a tijei se calc cu relatia : l0  0.15 m - lingimea pana la tija
prelungitoare

ltt  S31  Lpa  l0  0.946 m

Schema de încărcare a tijei este:

x
lt

(a)
 β

x
lt

(a)

(b)

lf

(c)
lf

(d)

lf lt/2

Pentru confecţionarea tijei se consideră materialul 42MoCr11 cu următoarele condiţii:

σrtj  1.2 N/m2

σctj  0.9 N/m2
Lungimea de flambaj a tijei pistonului pentru sistemul de rezemare conform figurii anterioare şi
se determină cu următoarea relaţie:
μf  0.32
lfbj  μf  ltt  0.303 m
unde: f = funcţie ce depinde de sistemul de rezemare şi se exprimă în funcţie de raportul :
Dex
x1   0.113 m
2
X  x1  S31  0.308 m

μf  μ 
 X   0.033

 ltt 
Verificarea la Flambaj :

σeftj  σaftj Tensiunea admisibila de flambaj

Ft σcrtj 11
σeftj   E  2.1  10 Pa Modul de elasticitate
Atj c
4
π  dt
ltj  0 m
64
2
π  dge
Atj  0
64
2
π  E ltj
σcrtj   27362793055.157 Tensiunea critica
2
Atj lfbj
 Coeficientul de flambaj : cf = 4 .... 8 . Se adopta cf = 4
cf  4

Ft
σeftj   1457487724.901 Pa
Atj
σcrtj
σaftj   6840698263.789 Pa
cf
aftj > eftj

8: Calculul si alegerea actionarii electrohidraulice (EHC) a pompei

Pentru a stabili in ce masoara actionarea electro-hidraulica de tip EHC (motor electric asincron cu
turbotransformator) este favorabila, din punct de vedere functional si energetic, sistemului de pompare
este necesara cunoasterea caracteristicii exterioare de iesire a convertizorului (turbotransformatorului).
Caracteristica exterioara de iesire a TT reprezinta locul geometric al punctelor de functionare in comun
al grupului de actionare format din MEA si TT.

E h
Pme  PmRP PmRT  Pmt1 Pmt2  PmP

Pel PhP
 Fig. 4.1. Structura energetica a sistemului de pompare
CHC (TT)

E h
Pme  PmRP AD PmRT  Pmt1 Pmt2  PmP
RP RT
Pel PhP
se i MEA TM PP OP
pP , QP 
M1 1 M 2 2 M P P

n ω n ω M
x 2  2 - coeficientul de transmitere; i tm  2  2  2 - raportul de transmitere
n1 ω1 n P ω P M P al tranmisiei mecanice (TM)
M2
k TT  - coeficientul de transformare a momentului; η TT  k TT x - randamentul TT
M1

Un punct de functionare in comun (pentru o valoare a coeficientului de transmitere a TT, x) se obtine ca

in schema de calcul (fig. 4.2).

Fig. 4.2. Schema de calcul pentru stabilirea punctelor de functionare

MNm
M2n2
M2 0 CEx de iesire a TT

MmM
Mma A zona rationala de
functionare a MEA

M2n M2
MmP
N
Mmn  Mpn
M1npx   kM  npx 2  D 5
O CEx de intrare a TT

n2n nma nmn nm0 nrpm

npn 
n2n  x  npn
            M2n2n, M2n 
coordonatele unui punct de functionare al TT
M2
M2n  k TT  M1n

Etapele de calcul pentru trasarea caracteristicii:

1. Alegerea motorului electric in functie de puterea solicitata de pompa si se traseaza caracteristica
mecanica a MEA Mm(nm).
2. Dimensionarea TT (determinarea diametrului activ, D). Calculul si alegerea transmisiilor hidrodinamice
prezinta dificultati, motiv pentru care, pe baza studiului experimental efectuat pe prototip si aplicarea
similitudinii, se genereaza o familie de TT, cu aceleasi valori ale coeficientilor caracteristici, independent
de dimensiuni. In acest sens, pentru familia acceptata carcteristicile corespund tabelului urmator:

 TT
 Tab. 4.1. Valorile coeficientilor pentru
familia TT (Pana, I. Actionari
hidraulice. Ed. UPG,2003)

x kM1 kTT  TT
0 0 75.6 4.5 0
1 0.1 64.8 3.8 0.28
2 0.2 59.4 3.3 0.48
3 0.3 52.2 2.5 0.62
4 0.4 46.8 2.1 0.73
5 0.5 43.2 1.7 0.85
6 0.6 36 1.3 0.87
7 0.7 30.6 1 0.86
8 0.8 25.2 0.9 0.84
9 0.9 23.4 0.8 0.7
10 0.95 21.6 0.75 0.55

Diametrul, se calculeaza cu relatia: 1

5
D=
 Mmn 
 2
 kM1 nmn 

in care coeficientul kM1este determinat de caracteristicile constructive ale TT.

3. Calculul caracteristicii TT, conform schemei din fig. 4.2.

4.1. Alegerea motorului electric asincon trifazat cu rotorul in scurtcircuit

Considerand ca parametrii hidraulici stabiliti pentru pompa proiectata sunt:
- debitul pompei: QP=0,0028 m 3 /s; 3
QP  2.9  10
- presiunea pompei: pP=11,6 MPa. 7
pP  0.82  10
Puterea hidraulica a pompei: PhP=QPXpP [W]

PhP  QP pP  23780 W

ANEXA IIa
Valoarea coeficientului de rezerva de putere(cs ) în functie de puterea P a motorului de actionar
P
1,5 1,5...4,0 4,0...7,5 7,5...40 40...100 100...200 >200
[kW]
cs 1,50 1,25 1,20 1,15 1,10 1,08 1,05
Din Anexa IIa, pentru puterea calculata, se alege valoarea coeficientului de rezerva de putere: cs  1.1

Rezulta putera necesara a motorului electric:

Pne1  cs PhP  26158

Din: Potlog, D.M., Mihaileanu, C. Actionari electrice industriale cu motoare asincrone . Bucuresti,
Editura Tehnica, 1989, pg.196 , se alege motorul electric asincron tipizat, cu urmatoarele caracteristici :

Caracteristicile motorului electric asincron din SERIA ASI cu turatia sincronã ns=1500rot/
min (cu 4 poli, respectiv cu 2 perechi de poli: p=2), cu puterea P=37kW
M Ip nn  π n P Jg=
Pn In sn kMe  M Mp
n n  n Mn  n Nm GD2
[kW] [A] Mn k p 
Mn
k ip 
In 1sn  ns 30 ωn [N.m2]

37 72,60 0,023 2,7 2,5 6,5 0,905 1466 153,467 241,094 23

Pn - puterea nominala a motorului electric; In - intensitatea nominala a curentului electric;

Ip - intensitatea la pornire; Mn - momentul nominal al motorului electric; MM - momentul maxim;
Mp - momentul de pornire; n - randamentul la puterea nominala;
n  nn
sn  s  alunecarea (slipul) nominal.
ns
OBSERVATIE: Turatia de sincronism (ns) pentru un motor trifazat asincron se determina cu relatia:

60  f 60  50
ns    1500rot/min
p 2
unde f=50Hz, este frecventa curentului electric alternativ (in Romania f=50Hz)
Momentul de giratie: Jg=GD2 [N.m2]: Jg=GD2=4Jg

Momentul de inertie masic: J [kg.m2]: J=Jg/4g=GD2/4g

g=9,81m/s2

In continuare, in calcule, se vor face urmatoarele schimbari ale notatiilor:

- puterea nominala a motorului electric: P n =Pne;

Pne  37000

- alunecarea (slipul) MEA la puterea nominala: sn=smn;

smn  0.023

- kMe=kmM; k p =kmP;
kmM  2.7 kmP  2.5

- vitezele la sincronism: ns=nm0; ωs=ωm0; nm0  1500 π  nm0

ωm0  ωm0  157.08
30
- vitezele nominale: nn =nmn; ωn =ωmn; nmn  ( 1  smn)  nm0 nmn  1465.5

ωmn  ( 1  smn)  ωm0 ωmn  153.467

 Pne
- Mn=Mmn; MM=MmM; Mp=MmP Mmn  Mmn  241.094
ωmn

MmM  kmM Mmn MmM  650.95512

MmP  kmP Mmn MmP  602.73622

- definind "coeficientul de transmitere"
al MEA:

nm ωm
xm = = = 1  sm
nm0 ωm0
rezulta pentru puterea nominala: xmn  1  smn xmn  0.977

Pentru trasarea caracteristicii mecanice a MEA, M(n), se apeleaza la;

2 Mk
Formula lui Kloss: M=  sk = sm Mk
sk s

s sk

rezulta ca, in functie de alunecarea s, momentul poate fi definit :

2 MmM
Mm ( xm) = MmM  kmM Mmn
smM s

s smM
Calculand alunecarea (smM) pentru MmM:

2 2 2
smM  2 kmM smM smn  smn  0.1242  smM  smM  0.000529

smn ( kmM  1)  ( kmM  1)  kmM smn   0.11978370653832848145 

  
kmM  smn  smn  ( kmM  1 )  ( kmM  1)   0.004416293461671518555 

Se alege valoarea:

smM  0.11978370653832848145 xmM  1  smM xmM  0.88

nmM  xmM nm0 nmM  1320.324 rpm

Se alege si valoarea maxima a domeniului rational de functionare a MEA, pana la Mma=0,85MmM:

Mma  0.85  MmM Mma  553.312

2 MmM
Mma =
smM sma

sma smM
2
0.281844015384302309294  sma  sma  0.0143481363520603973967
 0.066686733732083412449 
 
 0.21515728165221889684 
Se alege valoarea:

sma  0.0667 xma  1  sma xma  0.933 nma  xma nm0 nma  1399.95 rpm

Rezulta urmatoarele valori:

Mmn  241.094 smn  0.023 xmn  0.977 nmn  1465.5 nm0  1500

Mma  553.312 sma  0.067 xma  0.933 nma  1399.95

MmM  650.955 smM  0.12 xmM  0.88 nmM  1320.324

MmP  602.736

Pentru trasarea caracteristicii mecanice a MEA se definesc:

v  1000 z  0 1  v xmz  0.001  z

Mm ( xm)  MmP if xm = 0
MmM if xm = xmM
Mma if xm = xma
Mmn if xm = xmn
0 if xm = 1
2 MmM
otherwise
smM 1  xm

1  xm smM
  
nm ( xm)  xm nm0 nmn  xmn nm0 MM  Mm ( xm) xmm  xm
 800
xmaxmn
750
700
650
600
Mma
momentul Mm [Nm]

550
500
450
MM 400
350
300
250 Mmn
200
150
100
50
0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0.45 0.5 0.55 0.6 0.65 0.7 0.75 0.8 0.85 0.9 0.95 1
xmm
coeficientul de transmitere [xm=n1/n2]
Fig. 4.3. Caracteristica mecanica a MEA [Mm(xm)]

800
nmanmn
750
700
650
600
550 Mma
momentul [Nm]

500
450
MM 400
350
300
250 Mmn
200
150
100
50
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600
nm ( xmm)
turatia [rpm]
Fig. 4.4. Caracteristica mecanica a MEA [Mm(nm)]
 MME  augment ( xmm MM) WRITEPRN ( "carelectr" )  MME

0 1
0 0 602.736
1 0.001 153.891
2 0.002 154.041
3 0.003 154.191
4 0.004 154.342
5 0.005 154.492
6 0.006 154.643
MME  7 0.007 154.795
8 0.008 154.946
9 0.009 155.098
10 0.01 155.25
11 0.011 155.403
12 0.012 155.555
13 0.013 155.708
14 0.014 155.862
15 0.015 ...

4.2. Calculul caracteristicii TT

Calculul diametrului activ (D). Se va considera valoarea coefientului k M1=10, corespunzatoare randam
maxim (tab.4.1).

1 , in kg/m3
kM16  10 kM6  3.6  kM16 kM6  36
5
D=
 Mmn 
 2 nmn
 kM6 nmn1  nmn1  nmn1  24.425 rot/s Mmn  241.094 Nm
60

1
5
D 
 Mmn  D  0.407 m
 2
 kM6 nmn1 

x k M1 k TT η TT
DATA1 
0 21 4.5 0
0.1 18 3.8 0.28
0.2 16.5 3.3 0.48
0.3 14.5 2.5 0.62
0.4 13 2.1 0.73
0.5 12 1.7 0.85
0.6 10 1.3 0.87
0.7 8.5 1 0.86
0.8 7 0.9 0.84
09 65 08 07
 0.9 6.5 0.8 0.7
0.95 6 0.75 0.55

0 1 2 3

x  DATA1 kM1  DATA1 kM  3.6  kM1 kTT  DATA1 η  DATA1

0 0 0 0
0 0 0 21 0 75.6 0 4.5
1 0.1 1 18 1 64.8 1 3.8
2 0.2 2 16.5 2 59.4 2 3.3
3 0.3 3 14.5 3 52.2 3 2.5
4 0.4 4 13 4 46.8 4 2.1
x kM1  kM  kTT 
5 0.5 5 12 5 43.2 5 1.7
6 0.6 6 10 6 36 6 1.3
7 0.7 7 8.5 7 30.6 7 1
8 0.8 8 7 8 25.2 8 0.9
9 0.9 9 6.5 9 23.4 9 0.8
10 0.95 10 6 10 21.6 10 0.75

DATA  augment ( x kM kTT η ) WRITEPRN ( "KMTT" )  DATA

0 1 2 3
0 0 75.6 4.5 0
1 0.1 64.8 3.8 0.28
2 0.2 59.4 3.3 0.48
3 0.3 52.2 2.5 0.62

DATA  4 0.4 46.8 2.1 0.73

5 0.5 43.2 1.7 0.85
6 0.6 36 1.3 0.87
7 0.7 30.6 1 0.86
8 0.8 25.2 0.9 0.84
9 0.9 23.4 0.8 0.7
10 0.95 21.6 0.75 0.55

Calculul caracteristicii de iesire a TT

Se calculeaza caracteristicile de intrare pentru x=0...1 si se reprezinta:

nnp nnp
nnp  1600 npx  0  
60 100 60
2 5
x  0 kM0  75.6 kTT0  4.5 Mp10 ( npx )  kM0 npx  D

2 5
x  0.1 kM1  64.1 kTT1  3.8 Mp11 ( npx )  kM1 npx  D
 2 5
x  0.2 kM2  59.4 kTT2  3.3 Mp12 ( npx )  kM2 npx  D

2 5
x  0.3 kM3  52.2 kTT3  2.5 Mp13 ( npx )  kM3 npx  D

2 5
x  0.4 kM4  46.8 kTT4  2.1 Mp14 ( npx )  kM4 npx  D

2 5
x  0.5 kM5  43.2 kTT5  1.7 Mp15 ( npx )  kM5 npx  D

2 5
x  0.6 kM6  36 kTT6  1.3 Mp16 ( npx )  kM6 npx  D

2 5
x  0.7 kM7  30.6 kTT7  1 Mp17 ( npx )  kM7 npx  D

2 5
x  0.8 kM8  25.2 kTT8  0.9 Mp18 ( npx )  kM8 npx  D

2 5
x  0.9 kM9  23.4 kTT9  0.8 Mp19 ( npx )  kM9 npx  D

2 5
x  0.95 kM10  21.6 kTT10  0.75 Mp110 ( npx)  kM10 npx  D

800
780 nmanmn
760
  740
Mm ( xm) 720
700
Mp10 ( npx) 680
660
640
Mp11 ( npx) 620
600
Mp12 ( npx) 580
560 Mma
540
Mp13 ( npx) 520
500
Mp14 ( npx) 480
460
440
Mp15 ( npx) 420
400
Mp16 ( npx) 380
360
340
Mp17 ( npx) 320
300
Mp18 ( npx) 280
260
Mp19 ( npx) 240
220
Mmn
200
Mp110 ( npx) 180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600
nm ( xm) npx  60
turatia [rpm]
Fig. 4.5. Carcteristicile de intrare ale TT

Din figura 4.5, se determina valorile n1 si M1 situate la intersectiile dintre caracteristicile de intrare
Mp(npx) si caracteristica mecanica a MEA Mm(npx) (din grafic; se poate si analitic). Pentru valorile
corespunzatoare ale lui x si kTT, se calculeaza coordonatele M2(n2).
 n2 = x n1 M2 = kTT M1

x  0 kTT0  4.5 n10  1422

Mp100  475

x  0.1 kTT1  3.8 n11  1436

Mp101  412.5

x  0.2 kTT2  3.3 n12  1441

Mp102  387.5

x  0.3 kTT3  2.5 n13  1449

Mp103  346.67

x  0.4 kTT4  2.1 n14  1455

Mp104  309

x  0.5 kTT5  1.7 n15  1458.3

Mp105  287

x  0.6 kTT6  1.3 n16  1465.5

Mp106  241.094

x  0.7 kTT7  1 n17  1470.7

Mp107  206.5

x  0.8 kTT8  0.9 n18  1476

Mp108  170.5

x  0.9 kTT9  0.8 n19  1478

Mp109  159.5

x  0.95 kTT10  0.75 n110  1479.4

Mp1010  148.5

x  1
n20  0 n10 M20  kTT0  Mp100

n21  0.1  n11 M21  kTT1  Mp101

n22  0.2  n12 M22  kTT2  Mp102

n23  0.3  n13 M23  kTT3  Mp103

n24  0.4  n14 M24  kTT4  Mp104

n25  0.5  n15 M25  kTT5  Mp105

n26  0.6  n16 M26  kTT6  Mp106

n27  0.7  n17 M27  kTT7  Mp107

n28  0.8  n18 M28  kTT8  Mp108

 n29  0.9  n19 M29  kTT9  Mp109
n210  0.95  n110 M210  kTT10  Mp1010

Coordonatele punctelor de functionare: n2=nT si M2=MT

x  0 n20  0 M20  2137.5

x  0.1 n21  143.6 M21  1567.5

x  0.2 n22  288.2 M22  1278.75

x  0.3 n23  434.7 M23  866.675

x  0.4 n24  582 M24  648.9

x  0.5 n25  729.15 M25  487.9

x  0.6 n26  879.3 M26  313.422

x  0.7 n27  1029.49 M27  206.5

x  0.8 n28  M28  153.45

x  0.9 n29  1330.2 M29  127.6

x  0.95 n210  1405.43 M210  111.375

x  1 n211  1500 M211  0

j  0 1  11

nTj  MTj 
0
0
n20 M20 0 0
0 2137.5
n21 M21 1 143.6
1 1567.5
n22 M22 2 288.2
2 1278.75
n23 M23 3 434.7
3 866.675
n24 M24 4 582
4 648.9
nT  5 729.15
n25 M25 MT  5 487.9
n26 M26 6 879.3
6 313.422
n27 M27 7 1029.49
7 206.5
n28 M28 8 1180.8
8 153.45
n29 M29 9 1330.2
9 127.6
n210 M210 10 1405.43
10 111.375
n211 M211 11 1500
11 0
 800
780 nmn
MT 760
740
720
  700
Mm ( xm) 680
660
Mp10 ( npx) 640
620
600
Mp11 ( npx) 580
560
Mp12 ( npx) 540
520
Mp13 ( npx) 500
480
460
Mp14 ( npx) 440
420
Mp15 ( npx) 400
380
Mp16 ( npx) 360
340
320
Mp17 ( npx) 300
280
Mp18 ( npx) 260 Mmn
240
Mp19 ( npx) 220
200
Mp110 ( npx) 180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
500 600 700 800 900 1000 1100 1200 1300 1400 1500 1600
nT nm ( xm) npx  60
turatia [rpm]
Fig. 4.6. Caracterstica exterioara de iesire FPD

MTT12  augment ( nT MT ) WRITEPRN ( "MTnT" )  MTT12 nmn  1465.5

Mmn  241.094

n10  1422 Mp100  475 n20  0 n10 M20  kTT0  Mp100

n11  1436 Mp101  412.5 n21  0.1  n11 M21  kTT1  Mp101

n12  1441 Mp102  387.5 n22  0.2  n12 M22  kTT2  Mp102

n13  1449 Mp103  346.67 n23  0.3  n13 M23  kTT3  Mp103
 n14  1455 Mp104  309 n24  0.4  n14 M24  kTT4  Mp104

n15  1458.3 Mp105  287 n25  0.5  n15 M25  kTT5  Mp105

n16  1465.5 Mp106  241.094 n26  0.6  n16 M26  kTT6  Mp106

n17  1470.7 Mp107  206.5 n27  0.7  n17 M27  kTT7  Mp107

n18  1476 Mp108  170.5 n28  0.8  n18 M28  kTT8  Mp108

n19  1478 Mp109  159.5 n29  0.9  n19 M29  kTT9  Mp109

n110  1479.4 Mp1010  148.5 n210  0.95  n110 M210  kTT10  Mp1010

n20  0 M20  2137.5

n21  143.6 M21  1567.5

n22  288.2 M22  1278.75

0 1
n23  434.7 M23  866.675 0 0 2137.5
1 143.6 1567.5
n24  582 M24  648.9 2 288.2 1278.75
3 434.7 866.675
n25  729.15 M25  487.9
4 582 648.9
MTT12  5 729.15 487.9
n26  879.3 M26  313.422
6 879.3 313.422
7 1029.49 206.5
n27  1029.49 M27  206.5
8 1180.8 153.45
9 1330.2 127.6
n28  1180.8 M28  153.45
10 1405.43 111.375

n29  1330.2 M29  127.6 11 1500 0

n210  1405.43 M210  111.375

n211  1500 M211  0

Prin prelucrarea datelor, a fost stabilita legea de variatie a lui MT(nT), sub forma:

7
n2  0 1  1500 aa1  2138 bb1  4.159083334 cc1  0.00318 dd1  9.05  10

2 3
MT22 ( n2)  aa1  bb1 n2  cc1  n2  dd1 n2
 2300 0
2200 879.3 nmn
2100 0 2137.5
2000
1900 1 1567.5
1800
1700 2 1278.75
1600
1500 3 866.675
MT22 ( n2) 1400
1300 4 648.9
  1200 MT  5
Mm ( xm) 1100
1000
487.9
900 6 313.422
800
700 7 206.5
600
500 8 153.45
400
300 313.422 9 127.6
200 Mmn
100 10 111.375
0
0 1002003004005006007008009001000
110012001300
140015001600 11 0
n2 nm ( xm)

800
900 nmn
750
700
650
600
550
500
MT22 ( n2) 450
  400
Mm ( xm)
350
300 313.422

250 241.094
200
150
100
50
0
600 650 700 750 800 850 900 950 10001050110011501200125013001350140014501500
n2 nm ( xm)