10 Lazar Alexandru 4522c

Conf. Univ. Dr. Ing.
Corneliu Moroianu
© Academia Navală "Mircea cel Bătrân" (ANMB). Orice formă de copiere, stocare, modificare
şi/sau transmitere a acestui material fără acordul prealabil şi scris al ANMB este strict interzisă.
PROGRAME DE APLICAȚIE PENTRU

TURBINE CU ABUR ȘI GAZE
CONSTANTA 2018
CUPRINS
1. Ciclurile termice ale instalațiilor de turbine cu abur și gaze
2. Calculu consumului de abur sau de gaze
3. Calculul ajutajelor
4. Calculul paletelor
5. Calculul treptei de turbină axială
6. Predimensionarea turbinelor cu mai multe trepte
7. Calculul etanșărilor
8. Regimurile variabile ale treptei de turbină
9. Funcționarea turbinei în regimuri nenominale
10. Predimensionarea componentelor ITG

Conf. Univ. Dr. Ing. Corneliu Moroianu
NOTAȚII
B - lățimea profilului 𝑟̅ - raportul relativ de viteze
I - momentul de inerție s - entropia, grosimea muchiei de ieșire a profilului

H - diferența de entalpie t - pasul
∆𝐻 - pierderea de energie în treaptă u - viteza periferică
𝐻0 - energia la intrare în treaptă
x - titlul aburului, conținutul de umiditate al aerului ,
𝐿0 - cantitatea de aer minimă necesară arderii raportul de viteze
Q - puterea calorifică
y - umiditatea abului
P - puterea
z - numărul de trepte
R - raza de curbură a intradosului constanta gazelor
T - temperatura absolută w - viteza relativă
VIR - ventilul de închidere rapidă 𝛼 - unghiul vitezei absolute, raport de debite

VR - ventilul de reglare 𝛽 - unghiul vitezei relative, raport de presiuni
CIP - corpul de înaltă presiune χ - coeficientul de sarcină a vitezei
CMP - corpul de medie presiune
δ - grosime, diferență, joc
CJP - corpul de joasă presiune
ε - gradul optim de admisie, pierdere relativă
PIP - preîncălzitorul de înaltă presiune
PJP - preîncălzitorul de joasă presiune γ - unghiul de evazare
RAL - recuperatorul abur labirinți ƞ - randament
a - viteza sunetului φ - coeficientul de reducere a vitezei în ajutaje, umiditatea
b - lățimea canalului relativă a aerului
c - viteza absolută, coarda profilului, căldura specifică λ - coeficientul de exces de aer
d - diametrul μ - coeficientul de debit, factorul de recuperare a energiei
ƒ - factorul de putere cinetice, masa molară, coeficientul de formă labirinților
h - entalpia π - raportul de comprimare sau destindere
k - exponentul adiabatic
θ - raportul temperaturilor extreme
𝑘𝑥 - coeficientul de reducere a raportului optim de
viteze ρ - gradul de reacțiune
l - lungimea, lucrul mecanic specific ψ - coeficientul de reducere a vitezei în palete
𝑚̇ - debitul masic τ - timpul, factorul de îngustare
n - turația exponentul politropic ω - viteza unghiulară
p - presiunea
q - factorul de recuperare a căldurii
r - participația în procente volumice
1
CICLURILE TERMICE
ALE INSTALAȚIILOR DE TURBINE
CU ABUR ȘI GAZE
A. PROBLEME REZOLVATE
1. O turbină cu abur cu condesație cu puterea efectivă la cuplă 𝑃𝑒 = 50 MW și turația
n= 3000 rot/min are parametrii aburului viu 𝑝0 = 130 bar , 𝑡0 = 465°C . Temperatura
apei de răcire la condenastor este 𝑡𝑛 = 18°C . Se cere :
a. să se stabiliească presiunea la condesator;
b. căldura primită, căldura cedată și temperaturile termodinamice medii superioară
c. randamentul termic teoretic al ciclului în ipoteza că turbina nu are prize;
d. să se traseze în diagrama h - s procesul teoretic și real al destinderii aburului în turbină,

precizând căderea de entalpie teoretică, căderea internă și umiditatea aburului la ieșirea
din turbină;
e. puterea consumată de pompa de alimentare, cunoscând randamentul ƞ𝑒𝑝 = 0,76;
Rezolvare:
a. Presiunea la condensator se stabilește indirect prin intermediul temperaturii de

condensare. Privind condensatorul ca un schimbător de căldură și neglijând fenomenul de
subrăcire a condensului se obține temperatura de condensare, cunoscând din date statistice
diferențele de temperatura Δt și δt (fig.1.1). Pentru turbine cu condensație fără prize reglabile:
𝑡𝑒 = 𝑡𝑟𝑖 + 𝛥𝑡 + 𝛿𝑡 = 18 + (8 … 10) + (3 … 5) = (29 … 33)°𝐶
Intervalul presiunilor de saturație corespunzător acestor temperaturi este:
𝑝𝑐 = (0,04004 … 0,05029)𝑏𝑎𝑟
Se alege presiunea de condensare în acest interval: 𝑝𝑐 = 0,05 𝑏𝑎𝑟 = 5𝑘𝑃𝑎 → 𝑡𝑐 = 32,88°𝐶
b. Pentru a determina entalpia apei sau a aburului în diferite puncte ale ciclului se
utilizează, dupa caz, diagrama h - s, tabele de apă și abur sau subrutine de calcul.
T
5 T0
q1
k
4
3 lt
Tms
2
lp Tmi=Tc
1 6 X=1
xc
x=0 q2
a b S
Fig 1.1
tc
δt
Ire
Δt
tri
S0 S
Fig 1.2
Se determină succesiv:
- pentru punctul l de intrare în pompa de alimentare, aflat pe curba limită inferioară:
ℎ𝑙 = ℎ′ 𝑐 = ƒ(𝑝𝑐 ) = 137,8 kJ/kg; 𝑠1 = 𝑠 ′ 𝑐 = ƒ(𝑝𝑐 ) = 0,4761 kJ/kgK
- pentru punctul 2 de ieșire din pompa de alimentare:
𝑝𝑎𝑙 = 1,2; 𝑝0 = 156 𝑏𝑎𝑟; ℎ2 = ƒ(𝑝𝑎𝑙 , 𝑠1 ) = 156,6 kJ/kg
- pentru punctul 5 de intrare in turbina:
ℎ5 = ℎ0 = ƒ(ℎ0, 𝑡0 ) = 3509,2 kJ/kg; 𝑠5 = 𝑠0 = ƒ(𝑝0 , 𝑡0 ) = 6,6547 kJ/kgK
- pentru punctul 6 de ieșire din turbină ℎ6 = ℎ𝑐𝑡 = ƒ(𝑝𝑐 , 𝑠0 ) = 2028 kJ/kg
Căldura primită în ciclul termic
𝑞1 = ℎ5 − ℎ2 = 3509,2 − 154,6 = 3354,6 kJ/kg
Căldura cedată
𝑞2 =ℎ6 − ℎ1 = 2028 − 137,8 = 1890,2 kJ/kg

Temperatura termodinamică medie superioară
𝑞1 3354,6
𝑇𝑚𝑠 = = = 542,98 𝐾
𝛥𝑠 6,6547 − 0,4761
valoarea ușor mai mică decât temperatura de saturație la presiunea de vaporizare (apreciată egală
cu 𝑝0 ), 𝑇𝑠 (𝑝0 ) = 603,96 K
Temperatura termodinamică medie inferioară este 𝑇𝑚𝑖 = 𝑇𝑐 = 306 K
c. Randamentul termic teoretic al ciclului se poate calcula cu una din relatțiile:
𝑞2 ℎ6 − ℎ1 1890,2
ƞ𝑡 = 1 − = 1− = 1− = 0,4365
𝑞1 ℎ5 − ℎ2 3354,6
𝑙𝑡 − 𝑙𝑝 ℎ5 − ℎ6 − (ℎ2 − ℎ1 ) 3509,2 − 2028 − (154,6 − 137,8)

ƞ𝑡 = = = = 0,4365
𝑞1 ℎ5 − ℎ2 3509,2 − 154,6
d. Procesul teoretic al destinderii aburului în turbină, fiind un proces izentropic, se va trasa

printr-o vertocală între izobarele 𝑝0 și 𝑝𝑐 . Punctul „O” corespunzător parametrilor la intrare se
găsește în diagrama h - s la intersecția izobarei 𝑝0 cu izoterma 𝑡0 . În acest punct se citește
valoarea entalpiei aburului la intrarea în turbină ℎ0 . Aceeași valoare se poate determina cu mai
multă precizie din tabele de abur supraîncalzit. Procesul teoretic al destinderii aburului în turbină
se trasează prin verticala 𝑂𝐶𝑡 , până la intersecția cu izobara presiunii de evacuare la condensator
𝑝𝑐 . Se determină astfel punctul teoretic de ieșire din turbină 𝐶𝑡 și entalpia corespunzătoare.
𝐻𝑡 = ℎ0 − ℎ𝑐𝑡 = 3509,2 − 2028 = 1481,2 kJ/kg
sau
𝐻𝑡 = ℎ0 − ℎ′𝑐 − 𝑇𝑐 (𝑠0 − 𝑠′𝑐 ) =1481,55 kJ/kg
Se aleg randamentele efectiv și mecanic ale turbinei funcție de putere:
ƞ𝑒 = 0,84 … 0,88 ; ƞ𝑚 = 0,995

Randamentul intern:
ƞ 0,84
ƞ𝑖 = ƞ 𝑒 = 0,995 = 0,8412
𝑚
Căderea internă de entalpie:
𝐻𝑖 = ƞ𝑖 𝐻𝑡 = 0,8412 ∙ 1418,17 = 1246 kJ/kg
Entalpia în punctul real de ieșire:
ℎ𝑐 = ℎ0 − 𝐻𝑖 = 3509,2 − 1246 = 2263,2 kJ/kg
Se determină punctul C al parametrilor reali la ieșirea din turbină la intersecția izentalpiei ℎ𝑐 cu

izobara 𝑝𝑐 . Prin aceast punct trece izohigra care indică titlul aburului la ieșirea din turbină:
𝑥𝑐 = ƒ(𝑝𝑐 , ℎ𝑐 ) = 0,8773 . Umiditatea este: 𝑦𝑐 = 1 − 𝑥𝑐 = 0,1227
e. Puterea pompei de alimentare, considerând că turbina și pompa sunt străbătute de același

debit, se obține:
ṁ𝐻𝑡𝑝 1 𝐻𝑡𝑝 50 16,8

𝑃𝑒𝑝 = = ∙ = ∙ = 0,91 𝑀𝑊
ƞ𝑒𝑝 ƞ𝑒𝑡 ƞ𝑒𝑝 𝐻𝑡 0,82 ∙ 0,76 1481,2
respectiv 1,82% din puterea turbinei.

Fig 1.3
2. Să se calculeze circuitul regenerativ al unei turbine de condesație cu puterea efectivă de
25 MW, care beneficiază de apă de răcire de temperatură medie anuală𝑡𝑡 = 18℃
Rezolvare
Una din metodele de creștere a randamentului termic al unei instalații turbină cu abur este
preîncălzirea apei alimentare a generatorlui de abur. Se folosesc preîncălzitoare regenerative de
joasa(PJP) și de înalta presiune, după poziția acestora față de pompa de alimentare. Puterea
grupului energetic și caracteristicile de funcționare ale numărului optim de preîncălzitoare
regenerative. Aceste date sunt centralizate [13] și prezentate în tabelul 1.1
Din tabelul 1.1 se aleg parametrii caracteristici pentru acest circuit termic:
-𝑝0 = 64 𝑏𝑎𝑟 ; 𝑡0 = 485℃ ;
- număr preîncălzire 𝑛 = 4 ;
Etapele calcului sunt prezentate secvențial:

Tabelul 1.1
Date ale schemei de preîncălzire în funcție de puterea turbogeneratorului
Puterea S.Î.I. Presiunea Temperatura Număr de
aburului viu aburului viu încălzitoare
[MW]
bar ℃
4...12 fără 35...40 450 3
10...25 fără 65 475...500 4
25...60 fără 100...125 500...530 5-6
100...300 simplă 140...180 530...540 7-8
200...800 simplă > 180 540...570 7-8
220...1500 simplă 40...70 Saturație 5-6
Tabelul 1.1.(continuare)
Date ale schemei de preîncălzire în funcție de puterea turbogeneratorului
Puterea Temperatura de alimentare Antrenarea pompei de
alimentare
[MW] ℃
4...12 170...180 Electrică 2x100%
10...25 190...200 Electrică 2x100%
25...60 215...220 Electrică 2x100%
100...300 235...250 Electrică + T.P.A.
200...800 250...280 T.P.A.+ Electrică
220...1500 200...250 Electrică
a. Presiunea la condensator este funcție de temperatura de condensare 𝑡𝑐 , care se calculează

potrivit tipului turbinei , conform problemei 1:
𝑡𝑐 𝑚𝑖𝑛 = 18 + 8 + 3 = 29℃ ; 𝑝𝑐 𝑚𝑖𝑛 = 0,04004 𝑏𝑎𝑟
𝑡𝑐𝑚𝑎𝑥 = 18 + 11 + 5 = 34℃ ; 𝑝𝑐 𝑚𝑎𝑥 = 0,05322 𝑏𝑎𝑟
Se alege o presiune între limite, de exemplu 𝑝𝑐 = 0,05 𝑏𝑎𝑟 , căreia îi corespunde o entalpie a
condensatului ℎ′𝑐 = ƒ(0,05 𝑏𝑎𝑟, 𝑠𝑎𝑡) = 138,2 kJ/kg
b. Entalpia apei de alimentare are funcție de presiune și temperatură, alegându-se valori mai
mici pentru generatoarele de abur cu circulație naturală și mai mari pentru cele cu străbatere
forțată
𝑝𝑎𝑙 = (1,2 … 1,3)𝑝0 = (1,2 … 1,3) ∙ 64 = (76,8 … 83,2) 𝑏𝑎𝑟
Se alege 𝑝𝑎𝑙 = 78 𝑏𝑎𝑟 ; 𝑡𝑎𝑙 = 200℃ ; ( din tabelul 1.1).
Rezultă ℎ𝑎𝑙 = ƒ(𝑝𝑎𝑙 , 𝑡𝑎𝑙 ) = 855 kJ/kg ; 𝑣𝑎𝑙 = 0,00115 𝑚3 /𝑘𝑔.
c. Presiunea de degazare
Se propune inițial 𝑝𝑑 = 6 𝑏𝑎𝑟. Rezultă parametrii apei de saturație:
ℎ′𝑑 = 670,37 kJ/kg ;𝑣𝑑 = 0,00110 𝑚3 /𝑘𝑔

Fig 1.4. Schema termica de calcul
d. Creșterea de entalpie în pompa de alimentare
Neglijând pierderile de presiune din PIP și PJP, presiunea de refulare
𝑝𝑟 = 𝑝𝑎𝑙 = 78 𝑏𝑎𝑟, iar presiunea de aspirație 𝑝𝑎 = 𝑝𝑑 = 6 𝑏𝑎𝑟.
𝑣𝑎 + 𝑣𝑟 0,0013786 + 0,0011013
𝑣𝑚𝑒𝑑 = = = 0,00123995 𝑚3 /𝑘𝑔
2 2
𝑣𝑟 = ƒ(𝑝𝑟 ; 𝑠𝑎𝑡)
S-a ales randamentul pompei ƞ𝑝 ∈ (0,75 … 0,8). Creșterea de entalpie în pompa de alimentare
este :
(𝑝𝑟 − 𝑝𝑎 ) ∙ 𝑣𝑚𝑒𝑑 ∙ 102 (78 − 6) ∙ 0,00123995 ∙ 102

∆ℎ𝑝𝑎 = = = 11,44 𝑘𝐽/𝑘𝑔
ƞ𝑝 0,78
e. Creșterea entalpiei pe preîncălzitoare
S-a demonstrat că, pentri a optimiza circuitul termic din punct de vedere al
randamentului, creșterea de entalpie trebuie să fie egală pe preîncălzitoarele de același tip:
ℎ𝑎𝑙 − ℎ′𝑑 − ∆ℎ𝑝𝑎

∆ℎ𝑃𝐼𝑃 = ;
𝑀𝑃𝐼𝑃 (+1)
ℎ′𝑑 − ℎ′𝑐
∆ℎ𝑃𝐽𝑃 =
𝑀𝑃𝐽𝑃
Pentru preîncălzitorul de cea mai înaltă presiune al ciclurilor cu supraîncălzire intermediară se

rezervă o creștere dublă de entalpia. Dacă presiunea din degazor nu este impusă, atunci ea se
determină din calculul entalpiilor dintre preîncălzitoare, impunând egalitatea creșterii de entalpie
între PIP și PJP , rezultând entalpia ℎ𝑖 după preîncălzitorul i < n:
ℎ𝑎𝑙 − ℎ′𝑐 − ∆ℎ𝑝𝑎 855 − 138,2 − 11,44

∆ℎ𝑝 = = = 176,34 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑛(+1) 4
f. Entalpia condesatului principal în punctele de calcul ale circuitului se stabilește însumând

căderea pe fiecare preîncălzitor: ℎ𝑖 = ℎ𝑖−1 + ∆ℎ𝑝 .
ℎ1 = ℎ′𝑐 = 138,2 kJ/kg
ℎ2 = 138,2 + 176,34 = 314,54 kJ/kg
ℎ3 = 314,54 + 174,34 = 490,88 kJ/kg
ℎ4 = 490,88 + 176,34 = 678,66 kJ/kg
ℎ5 = 667,22 + 11,44 = 678,66 kJ/kg
ℎ6 = ℎ𝑎𝑙 = 678,66 + 176,34 = 855 kJ/kg
Acum se poate alege poziția i a degazorului [h'=ƒ(6 bar,sat) <ℎ𝑖 <h'=ƒ(10 bar, sat)].
Alegem degazorul ca iind PJP 3, cu entalpia de saturație ℎ′𝑑 = 667,22 kJ/kg ( cea mai apropiată
de cea propusă ( 670,22 kJ/kg )), căreia îi corespunde o presiune de saturație 𝑝𝑠𝑎𝑡 = 5,89 𝑏𝑎𝑟.
g. Temperaturile condensatului principal după preîncălzitoarele se calculează propunând o

căldură specifică medicea condensatului 𝑐𝑝 = 4,18 kJ/kgK, la care se va împărți fiecare entalpie
ℎ
a condensatului 𝑡𝑖 = 𝑐 𝑖 . În acest mod, temperaturile sunt:
𝑝
𝑡1 = 32,91℃ ; 𝑡2 = 75,25℃ ; 𝑡3 = 117,43℃ ;
𝑡4 = 158,11℃ ; 𝑡5 = 162,35℃ ; 𝑡6 = 200,00℃
h. Temperaturile de saturație din fiecare preîncălzitor
Pentru îmbunătățirea eficienței, preîncălzitoarele se dotează cu desupraîncălzitoare DS

sau/și cu subrăcitoare de condensat SR. Ecartul termic 𝛿𝑡 între condensatul principal preîncălzit
și temperatura de saturație se găsește în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2.
Caracteristici ale schimbătoarelor de căldură abur-apă
Tip preîncălzitor 𝛿𝑡 Materialul țevilor
PIP cu DS 7...15 oțel
PIP cu DS și RS -2...+2 oțel
PJP 5...7 alamă, cupru
Degazor 0 nu are țevi
𝑡𝑠𝑝1 = 𝑡2 + 𝛿𝑡1 = 75,25 + 5,75 = 81℃
𝑡𝑠𝑝2 = 𝑡3 + 𝛿𝑡2 = 117,43 + 5,57 = 123℃
𝑡𝑠𝑝3 = 𝑡4 + 𝛿𝑡3 = 158,11 + 0 = 158,11℃
𝑡𝑠𝑝4 = 𝑡6 + 𝛿𝑡4 = 200 + 10 = 210℃
i. Presiunile de saturație din fiecare preîncălzitor

𝑝𝑠𝑝1 = ƒ(81℃; 𝑠𝑎𝑡) = 0,49342 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝2 = ƒ(123℃; 𝑠𝑎𝑡) = 2,18 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝3 = ƒ(158,11℃; 𝑠𝑎𝑡) = 5,89 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑠𝑝4 = ƒ(210℃; 𝑠𝑎𝑡) = 19,07 𝑏𝑎𝑟
j. Presiunile la prize (cu pierdere de presiune între priză și preîncălzitor de 5%)
0,49342
𝑝𝑝1 = = 0,519 𝑏𝑎𝑟
0,95
2,18
𝑝𝑝2 = = 2,294 𝑏𝑎𝑟
0,95
5,89
𝑝𝑝3 = = 6,2 𝑏𝑎𝑟
0,95
19,07
𝑝𝑝4 = = 20,07 𝑏𝑎𝑟
0,95
k. Entalpia condensatului secundar
ℎ𝑐1 = ƒ(0,49342; 𝑠𝑎𝑡) = 339,2 𝑘𝐽/𝑘𝑔
ℎ𝑐2 = ƒ(2,18; 𝑠𝑎𝑡) = 122,97kJ/kg
ℎ𝑐3 = ƒ(5,89; 𝑠𝑎𝑡) = 667,22 kJ/kg
ℎ𝑐4 = ƒ(19,07; 𝑠𝑎𝑡) = 897,87 𝑘𝐽/𝑘𝑔
l. Entalpiile la prize
Primul pas este calculul punctelor caracteristice ale procesului real de destindere în turbină:
- parametrii punctului O de intrare în turbină:
𝑝𝑂 = 𝑝0 − ∆𝑝0−𝑂 = 64 − 4 = 60 𝑏𝑎𝑟
𝑡𝑂 = 𝑡0 − ∆𝑡0−𝑂 = 485 − 5 = 480℃
cu care se calculează ceilalți parametri termo-fizici:
𝑠𝑂 = 6,8192 𝑘𝐽/𝑘𝑔𝐾
ℎ𝑂 = 3374,75 𝑘𝐽/𝑘𝑔𝐾
Punctul teoretic de evacuare din turbină 𝐶𝑡 se determină la intersecția izobarei de condensare și

entropia punctului de intrare O:ℎ𝑐𝑡 = ƒ(𝑝𝑐 , 𝑠𝑐 = 𝑠𝑂 ) = 2078,15 𝑘𝐽/𝑘𝑔.
Se calculează căderile teoretică și internă, propunând un randament intern ƞ𝑖 = 0,83.
𝐻𝑡 = ℎ1 − ℎ2𝑡 = 3374,75 − 2078,15 = 1296,6 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝐻𝑖 = ƞ𝑖 𝐻𝑡 = 0,83 ∙ 1296,6 = 1076,18 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Rezultă entalpia și entropia punctului final C:
ℎ𝐶 = ℎ𝑂 − 𝐻𝑖 = 3374,75 − 1076,18 = 2298,57 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝑠𝐶 = ƒ(𝑝𝑐 , ℎ𝐶 ) = 7,5398 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Cunoscând punctele reale O și C ale procesului, se poate aplica procedura de interecție a

procesului real cu presiunea la priză, determinându-se următoarele valori ale entalpiei la prize:
ℎ𝑝1 = 2568,57 kJ/kg
ℎ𝑝2 = 2771,12 kJ/kg
ℎ𝑝3 = 2930,81 kJ/kg
ℎ𝑝4 = 3147,12 kJ/kg
m. Rezolvarea sistemului de ecuații
Dimensionarea turbinei impune cunoașterea debituluide abur pe regiuni, între prize. Acest
lucru poate avea loc numai după rezolvarea sistemului de n ecuații ale cărui n necunoscute sunt
𝑚
cotele de debit 𝑏𝑖 = 𝑚 𝑝𝑖 . Considerând de obicei debit unitar la intrare, celelalte cote relative de
𝑝0
abur pot fi aflate pin bilanț energetic și de masă pe fiecare preîncălzitor. Câteva cazuri
caracteristice sunt prezentate în anexă. Se formează sistemul de ecuații potrivit schemei termice
din figura 1.4.:
𝑏1 ∙ ℎ𝑝1 + (1 − 𝑏2 − 𝑏3 − 𝑏4 ) ∙ ℎ1 = 𝑏1 ∙ ℎ𝑐1 + (1 − 𝑏2 − 𝑏3 − 𝑏4 ) ∙ ℎ2
𝑏2 ∙ ℎ𝑝2 + (1 − 𝑏2 − 𝑏3 − 𝑏4 ) ∙ ℎ2 = (1 − 𝑏3 − 𝑏4 ) ∙ ℎ3
𝑏3 ∙ ℎ𝑝3 + (1 − 𝑏3 − 𝑏4 ) ∙ ℎ3 + 𝑏4 ∙ ℎ𝑐4 = 1 ∙ ℎ4
𝑏4 ∙ ℎ4 + 1 ∙ ℎ5 = 𝑏4 ∙ ℎ𝑐4 + 1 ∙ ℎ6
Rezolvând sistemul se obține
𝑏1 = 0,0638741; 𝑏2 = 0,0548789; 𝑏3 = 0,0591592; 𝑏4 = 0,0783996;
Energia specifică se calculeaza cu relația
𝑒𝑠𝑝 = 1 ∙ (ℎ1 − ℎ𝑝1 ) + (1 − 𝑏4 ) ∙ (ℎ𝑝4 − ℎ𝑝3 ) + (1 − 𝑏4 − 𝑏3 ) ∙ (ℎ𝑝3 − ℎ𝑝2 ) +

(1 − 𝑏4 − 𝑏3 − −𝑏2 ) ∙ (ℎ𝑝2 − ℎ𝑝1 ) + (1 − 𝑏4 − 𝑏3 − 𝑏2 − 𝑏1 ) ∙ (ℎ𝑝1 − ℎ𝑝2 ) = 929,05 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Debitul de abur la intrarea în turbină este
1000𝑃𝑒 1000 ∙ 25
𝑚̇0 = = = 26,9 𝑘𝑔/𝑠
ƞ𝑚 𝑒𝑠𝑝 0,99 ∙ 929,05
unde: ƞ𝑚 este randamentul mecanic; 𝑒𝑠𝑝 - energia specifică în kJ/kg;
𝑃𝑒 - puterea efectivă în MW
Debitele reale și raportate la prize sunt vizualizate în tabelul 1.3:
Tabelul 1.3.
Rezultatele finale ale calculului schemei de preîncălzire regenerativă
zona/priza [𝑏𝑖 ] 𝑚̇𝑝𝑖 𝑚̇𝑧𝑜𝑛𝑎
% kg/s kg/s
1 6,3874181 1,718805 26,90230
2 5,4878927 1,47675 24,373495
3 5,9191520 1,592897 22,896745
4 7,8399606 2,109673 21,303848
5 - - 19,194175
3. O ITG cu ardere internă izobară în circuit deschis, pe o singură linie de arbori, are
urmatoarele caracteristici:
- puterea la cupla turbinei 𝑃𝑒 = 20 𝑀𝑊 ;

- parametrii atmosferici: 𝑝0 = 1,0132 𝑏𝑎𝑟 , 𝑡0 = 15℃ ;
- raportul de comprimare 𝜋𝑐 = 7 ;
- puterea calorifică a combustibilului 𝑄𝑖 = 42000 𝑘𝐽/𝑘𝑔 ; cantitatea de aer minimă necesară
arderii 𝐿0 = 14,4 𝑘𝑔/𝑘𝑔
- randamentele efective și mecanice ale compresorului și turbinei: ƞ𝑒𝑐 = 0,86 , : ƞ𝑒𝑡 = 0,89
: ƞ𝑚𝑐 = ƞ𝑚𝑡 = 0,99 ; randamentul camerei deardere : ƞ𝑐𝑎 = 0,98 ;
- pierderile de presiune la intrarea în compresor și la ieșirea din turbină, relative la presiunea

atmosferică, 𝜀𝑖𝑐 = 0,03 și 𝜀𝑒𝑡 = 0,02 ; pierderile de presiune la ieșirea din compresor,
relative la presiunea din camera de ardere, 𝜀𝑒𝑐 = 0,04 ; se neglijează pierderile de presiune
la ieșirea din camera de ardere.
- căldurile specifice ale aerului, gazelor de ardere și combustibilului: în procesul de

comprimare 𝑐𝑝𝑎 = 1,015 𝑘𝐽𝑘𝑔𝐾 , în procesul destinderii 𝑐𝑝𝑔 = 1,18 𝑘𝐽/𝑘𝑔𝐾 , în camera de
ardere 𝑐𝑝𝐶𝐴 = 1,145 𝑘𝐽/𝑘𝑔𝐾 ; medie a gazelor de ardere 𝑐𝑝𝑔𝑎 = 1,11 𝑘𝐽/𝑘𝑔𝐾
- exponenții adiabatici ai aerului și gazelor de ardere 𝑘𝑎 = 1.4 , 𝑘𝑔 = 1,32.
Să se determine:
a. lucrul mecanic specific, randamentul termic și factorul de putere în ciclul teoretic;
b. parametrii în punctele caracteristice ciclului real și coeficientul de exces de aer;
c. randamentul efectiv și factorul de putere în ciclul teoretic;
d. debitul de combustibil, de aer, de gaze de ardere și consumul specific de combustibil.
Rezolvare
a. Se notează:
𝑇𝑚𝑎𝑥 𝑇3 𝑘−1
𝜃= = ; 𝜑 = 𝜋𝑚; 𝑚 =
𝑇𝑚𝑖𝑛 𝑇1 𝑘
În ciclul teoretic (fig.1.5) se consideră 𝑘𝑎 = 𝑘𝑔 = 1,4 , 𝑐𝑝𝑎 = 𝑐𝑝𝑔 = 1 și 𝜋𝑐 = 𝜋1 = 7
Se obțin 𝜃 = 4 și 𝜑 = 1,744 . Lucrul mecanic specific în ciclul teoretic ( fig.1.5 ) este:

1 1
𝑙𝑡 = ℎ3 − ℎ4𝑡 − (ℎ2𝑡 − ℎ1 ) = 𝑐𝑝𝑎 𝑇1 (1 − ) (𝜃 − 𝜑) = 1 ∙ 288,16 (1 − ) (4 − 1,744)
𝜑 1,744
= 277,33 𝑘𝐽/𝑘𝑔
Randamentul termic teortic și factorul de putere teoretic sunt:
1 1 𝜑 1,744
ƞ𝑡 = 1 − =1− = 0,4268 ; ƒ𝑃𝑡 = 1 − = 1 − = 0,564
𝜑 1,744 𝜃 4
b. Metoda exactă de calcul a ciclului real (fig 1.6) presupune cunoașterea compoziției
combustibilului și calcului entalpiei aerului și gazelor de ardere în funcție de temperatura și
compoziția acestora. Un astfel de calcul este foarte laborios și de aceea s-a adoptat o metodă
simplificată, în care sunt utilizate căldurile specifice medii ale agenților termici, iar pierderile de
presiune sunt considerate laminări teoretice ( procesele 0-1, 2-2' și 4-4' ).
Calculul se referă la parametrii totali ai agenților termici. În ciclul real:
𝑘𝑎 − 1 1,4 − 1 𝑘𝑔 − 1 1,32 − 1
𝑚𝑎 = = = 0,286 ; 𝑚𝑠 = = = 0,242
𝑘𝑎 1,4 𝑘𝑔 1,32
- punctul 0 - intrare în filtrul de aer: 𝑝0 = 1,0132 𝑏𝑎𝑟 , 𝑡0 = 15℃
- punctul 1 - intrare în compresor: 𝑝1 = (1 − 𝜀𝑖𝑐 )𝑝0 = (1 − 0,03) ∙ 1,0132 = 0,983 𝑏𝑎𝑟
𝑇1 = 𝑇0 = 288,16 𝐾
- punctul 2 - ieșire din compresor: 𝑝2 = 𝜋𝑐 𝑝1 = 7 ∙ 0,983 = 6,88 𝑏𝑎𝑟
Temperatura reală a aerului la ieșirea din compresor:
𝜋𝑐 𝑚𝑎 − 1 70,286 − 1
𝑇2 = 𝑇1 (1 + ) = 288,16 ∙ (1 + ) = 535,16 𝐾 ; 𝑡2 = 262℃
ƞ𝑎𝑑 0,8687
Înălțimea adiabatică de comprimare:

𝑚𝑎
𝐻𝑎𝑑 = ℎ2𝑡 − ℎ1 = 𝑐𝑝𝑎 𝑇1 (𝜋𝑐 − 1) = 1,015 ∙ 288,16 ∙ (70,286 − 1) = 217,8 𝑘𝐽/𝑘𝑔
3 p2
T 2t
p1
4t
1
Fig 1.5
2 3
2t
2'
4
4t 4'
T
0
1
S
Fig 1.6
ƞ 0,86
Randamentul adiabatic al compresorului: 𝜋𝑎𝑑 = ƞ 𝑒𝑐 = 0,99 = 0,8687
𝑚𝑐
𝐻𝑎𝑑
Înălțimea internă de comprimare: 𝐻𝑖 = ℎ2 − ℎ1 = = 250,7 𝑘𝐽/𝑘𝑔
ƞ𝑎𝑑
𝑝 6,88
- punctul 2' - intrare în camera de ardere: 𝑝′2 = 1+𝜀2 = 1,04 = 6,62 𝑏𝑎𝑟
𝑒𝑐
𝑇′2 = 𝑇2 = 535,16 𝐾
- punctul 3 - ieșire din camera de ardere, intrare în turbină : 𝑝3 = 𝑝2 = 6,62 𝑏𝑎𝑟
𝑇3 = 1153,16 𝐾 ; 𝑡3 = 880℃
Coeficientul de exces de aer se obține din bilanțul termic al camerei de ardere. În acest bilanț
ponderea combustibilului este foarte mică și se poate neglihja, iar entalpiile agenților termici se
exprimă funcție de temperatura de referința a puterii calorifice a combustibilului
𝑡𝑟𝑒𝑓 = 25℃.
ƞ𝑐𝑎 𝑄𝑖 − 𝑐𝑝𝑔 (𝑡3 − 𝑡𝑟𝑒𝑓 ) 0,98 ∙ 42000 − 1,11 ∙ 855

𝜆= = = 3,94
𝐿0 [𝑐𝑝𝑔 (𝑡3 − 𝑡𝑟𝑒𝑓 ) − 𝑐𝑝𝑎 (𝑡2 − 𝑡𝑟𝑒𝑓 )] 14,4 ∙ (1,11 ∙ 855 − 1,015 ∙ 237)
Punctul 4 - ieșirea din turbină 𝑝4 = (1 + 𝜀𝑒𝑡 )𝑝0 = 1,02 ∙ 1,0132 = 1,034 𝑏𝑎𝑟
Raportul destinderii în turbină

𝑝 6,62 1−𝜀𝑖𝑐 0,97
𝜋𝑡 = 𝑝3 = 1,034 = 6,4 sau 𝜋𝑡 = 𝜋𝑐 (1+𝜀 = 7 1,04∙1,02 = 6,4
4 𝑒𝑐 )(1+𝜀𝑒𝑡 )
Temperatura reală de ieșire din turbină

−𝑚𝑔
𝑇4 = 𝑇3 [1 − (1 − 𝜋𝑡 )ƞ𝑖𝑡 ] = 1153,16 ∙ [1 − (1 − 6,4−0,242 ) ∙ 0,9] = 777,59 𝐾 ,
𝑡4 = 504,43℃
Căderea teoretică de entalpie în turbină

−𝑚𝑔
𝐻𝑡 = 𝑐𝑝𝑔 𝑇3 (1 − 𝜋𝑡 ) = 1,18 ∙ 1153,16 ∙ (1 − 6,4−0,242 ) = 492,4 𝑘𝐽/𝑘𝑔
ƞ 0,89
Randamentul intern al turbinei ƞ𝑖𝑡 = ƞ 𝑒𝑡 = 0,99 = 0,9
𝑚𝑡
Căderea internă de entalpie în turbină 𝐻𝑖 = 𝐻𝑡 ƞ𝑖𝑡 = 443,2 𝑘𝐽/𝑘𝑔

- punctul 4' - evacuare în atmosferă 𝑝′4 = 𝑝0 = 1,0132 𝑏𝑎𝑟 , 𝑇′4 = 𝑇4 = 777,59 𝐾
c. Lucrul mecanic specific produs de ITG
1 + 𝜆𝐿0 𝐻𝑖𝑐 1 + 3,94 ∙ 14,4 250,7

𝑙𝑐𝑖𝑐𝑙𝑢 = 𝐻𝑖𝑡 ƞ𝑚𝑡 − = ∙ 443,2 ∙ 0,99 − = 193,3 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝜆𝐿0 ƞ𝑚𝑐 3,94 ∙ 14,4 0,99
Căldura introdusă în ciclu

1+𝜆𝐿0 𝑐 𝑡
𝑐 𝑐 2∙15
𝑄1 = 𝑐𝑝𝑔 𝑡3 − 𝜆𝐿 − 𝑐𝑝𝑎 𝑡2 = 1,0176 ∙ 1,11 ∙ 880 − 14,4∙3,94 − 1,015 ∙ 262 = 727,5 𝑘𝐽/𝑘𝑔
𝜆𝐿0 0
Randamentul efectiv al instalației

ƞ 𝑙 193,3
𝑒=ƞ𝑐𝑎 = 𝑐𝑖𝑐𝑙𝑢 =0,98∙ =0,2604
𝑄1 727,5
O valoare apropiată a randamentului se poate obține cu relația

−𝑚𝑔 𝑚𝑎
𝑐𝑝𝑔 𝜃ƞ𝑒𝑡 (1 − 𝜋𝑡 ) − 𝑐𝑝𝑎 (𝜋𝑐 − 1)ƞ−1
𝑒𝑐
ƞ𝑒 = ƞ𝑐𝑎 𝑚𝑎 = 0,2572
𝑐𝑝𝐶𝐴 [𝜃 − 1 − (𝜋𝑐 − 1)ƞ−1
𝑒𝑐 ]
Factorul de putere real

𝐻𝑖𝑐 250,7
ƒ𝑝 = 1 − = 1− = 0,423
𝐻𝑖𝑡 ƞ𝑚𝑡 ƞ𝑚𝑐 443,2 ∙ 0,99 ∙ 0,99
arată că 57,7% din puterea turbinei este consumată de compresor.
d. Debitul combustibilului
𝑃𝑒 20000
𝑚̇𝑐 = = = 1,83 𝑘𝑔/𝑠
ƞ𝑒 𝑄𝑖 0,2604 ∙ 42000
Debitul de aer
𝑃𝑒 20000
𝑚̇𝑎 = = = 103,47 𝑘𝑔/𝑠
𝑙𝑐𝑖𝑐𝑙𝑢 193,3
Debitul de gaze de ardere 𝑚̇𝑔 = 𝑚̇𝑎 + 𝑚̇𝑐 = 105,3 𝑘𝑔/𝑠
Consumul specific de combustibil

3600𝑚̇𝑐 3600 ∙ 1,83
𝑏𝑐 = = = 0,3294 𝑘𝑔/𝑘𝑊ℎ
𝑃𝑒 20000

10 Lazar Alexandru 4522c

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 Lazar Alexandru 4522c

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. Univ. Dr. Ing.

PROGRAME DE APLICAȚIE PENTRU

1. Ciclurile termice ale instalațiilor de turbine cu abur și gaze

2. Calculu consumului de abur sau de gaze

5. Calculul treptei de turbină axială

6. Predimensionarea turbinelor cu mai multe trepte

8. Regimurile variabile ale treptei de turbină

9. Funcționarea turbinei în regimuri nenominale

10. Predimensionarea componentelor ITG

B - lățimea profilului 𝑟̅ - raportul relativ de viteze

I - momentul de inerție s - entropia, grosimea muchiei de ieșire a profilului

VIR - ventilul de închidere rapidă 𝛼 - unghiul vitezei absolute, raport de debite

1. O turbină cu abur cu condesație cu puterea efectivă la cuplă 𝑃𝑒 = 50 MW și turația

apei de răcire la condenastor este 𝑡𝑛 = 18°C . Se cere :

a. să se stabiliească presiunea la condesator;

b. căldura primită, căldura cedată și temperaturile termodinamice medii superioară

c. randamentul termic teoretic al ciclului în ipoteza că turbina nu are prize;

d. să se traseze în diagrama h - s procesul teoretic și real al destinderii aburului în turbină,

e. puterea consumată de pompa de alimentare, cunoscând randamentul ƞ𝑒𝑝 = 0,76;

a. Presiunea la condensator se stabilește indirect prin intermediul temperaturii de

𝑡𝑒 = 𝑡𝑟𝑖 + 𝛥𝑡 + 𝛿𝑡 = 18 + (8 … 10) + (3 … 5) = (29 … 33)°𝐶

Intervalul presiunilor de saturație corespunzător acestor temperaturi este:

Se alege presiunea de condensare în acest interval: 𝑝𝑐 = 0,05 𝑏𝑎𝑟 = 5𝑘𝑃𝑎 → 𝑡𝑐 = 32,88°𝐶

- pentru punctul l de intrare în pompa de alimentare, aflat pe curba limită inferioară:

ℎ𝑙 = ℎ′ 𝑐 = ƒ(𝑝𝑐 ) = 137,8 kJ/kg; 𝑠1 = 𝑠 ′ 𝑐 = ƒ(𝑝𝑐 ) = 0,4761 kJ/kgK

- pentru punctul 2 de ieșire din pompa de alimentare:

𝑝𝑎𝑙 = 1,2; 𝑝0 = 156 𝑏𝑎𝑟; ℎ2 = ƒ(𝑝𝑎𝑙 , 𝑠1 ) = 156,6 kJ/kg

- pentru punctul 5 de intrare in turbina:

ℎ5 = ℎ0 = ƒ(ℎ0, 𝑡0 ) = 3509,2 kJ/kg; 𝑠5 = 𝑠0 = ƒ(𝑝0 , 𝑡0 ) = 6,6547 kJ/kgK

- pentru punctul 6 de ieșire din turbină ℎ6 = ℎ𝑐𝑡 = ƒ(𝑝𝑐 , 𝑠0 ) = 2028 kJ/kg

Căldura primită în ciclul termic

𝑞1 = ℎ5 − ℎ2 = 3509,2 − 154,6 = 3354,6 kJ/kg

𝑞2 =ℎ6 − ℎ1 = 2028 − 137,8 = 1890,2 kJ/kg

Temperatura termodinamică medie superioară

Temperatura termodinamică medie inferioară este 𝑇𝑚𝑖 = 𝑇𝑐 = 306 K

c. Randamentul termic teoretic al ciclului se poate calcula cu una din relatțiile:

𝑙𝑡 − 𝑙𝑝 ℎ5 − ℎ6 − (ℎ2 − ℎ1 ) 3509,2 − 2028 − (154,6 − 137,8)

d. Procesul teoretic al destinderii aburului în turbină, fiind un proces izentropic, se va trasa

𝐻𝑡 = ℎ0 − ℎ𝑐𝑡 = 3509,2 − 2028 = 1481,2 kJ/kg

𝐻𝑡 = ℎ0 − ℎ′𝑐 − 𝑇𝑐 (𝑠0 − 𝑠′𝑐 ) =1481,55 kJ/kg

Se aleg randamentele efectiv și mecanic ale turbinei funcție de putere:

ƞ𝑒 = 0,84 … 0,88 ; ƞ𝑚 = 0,995

Căderea internă de entalpie:

𝐻𝑖 = ƞ𝑖 𝐻𝑡 = 0,8412 ∙ 1418,17 = 1246 kJ/kg

Entalpia în punctul real de ieșire:

ℎ𝑐 = ℎ0 − 𝐻𝑖 = 3509,2 − 1246 = 2263,2 kJ/kg

Se determină punctul C al parametrilor reali la ieșirea din turbină la intersecția izentalpiei ℎ𝑐 cu

𝑥𝑐 = ƒ(𝑝𝑐 , ℎ𝑐 ) = 0,8773 . Umiditatea este: 𝑦𝑐 = 1 − 𝑥𝑐 = 0,1227

e. Puterea pompei de alimentare, considerând că turbina și pompa sunt străbătute de același

ṁ𝐻𝑡𝑝 1 𝐻𝑡𝑝 50 16,8

respectiv 1,82% din puterea turbinei.

2. Să se calculeze circuitul regenerativ al unei turbine de condesație cu puterea efectivă de

25 MW, care beneficiază de apă de răcire de temperatură medie anuală𝑡𝑡 = 18℃

-𝑝0 = 64 𝑏𝑎𝑟 ; 𝑡0 = 485℃ ;

Etapele calcului sunt prezentate secvențial:

4...12 fără 35...40 450 3

10...25 fără 65 475...500 4

25...60 fără 100...125 500...530 5-6

100...300 simplă 140...180 530...540 7-8

200...800 simplă > 180 540...570 7-8

220...1500 simplă 40...70 Saturație 5-6

4...12 170...180 Electrică 2x100%

10...25 190...200 Electrică 2x100%