3. Ambreiaje hidraulice construcţie, funcţionare.

AH- reprezintă o mașină ce are rolul de a transmite fluxul de putere prin

intermediul unui lichid de lucru între 2 subansamble ale transmisiei.

Pe transmisia autovehiculelor, AH este întodeauna însoțit de un ambreiaj

mecanic.

Este format din 2 rotoare cu paletele dispuse radial.

4. Parametrii constructivi şi funcţionali ai ambreiajelor hidraulice.

 Raportul de transmitere cinematic al AH:
ωT nT π ∙ nT
i= i= i=
ωP nP 30

 Raportul de transfer dinamic :

MT
i=
MP

PT
 MT=
ωT
PT
 PP
=K ∙ i=η -> randamentul transmisiei- parametru mecanic

Parametrii funcționali:

 Rigiditatea
 Gradul de umplere al ambreiajului
Cel mai periculos fenomen care apare in mașinile hidraulice se numește
CAVITATE. Particulele de fluid ajung la suprapresiune și lovesc paletele mașinii
hidraulice cu ,,lovituri de berberc”

5. Caracteristica externă a ambreiajului hidraulic.

Prin aceasta înțelegem dependența grafică dintre M T (momentul la turbină)

și randament funcție de nT (turația la turbină) când turația la pompă este
constantă.
6. Transformatoare hidrodinamice, construcţie şi funcţionare.

THD-reprezintă o mașină hidraulică ce asigură avantajele AH și în plus

multiplică momentul motor de un număr de n ori.

Componentele unui THD: pompă, turbină, reactor

Pompa P este solidară la rotație cu arborele cotit 1 prin intermediul carcasei

2. Turbina T este solidară la rotație cu arborele de intrare în cutia automată
(CVA), iar rotorul R este rotorul interpus între P și T montat pe cuplajul
unuisens tip roată liberă (RL) și are rolul de a multiplica momentul motor.

Între cele 3 rotoare se află un fluid de lucru numit ATF (Automatic

transmision fluid) cu proprietăți speciale ce iși menține proprietățile fizico-
chimice pe toată durata funcționării.

Cele 3 rotoare sunt prevăzute cu palete dispuse sub curburi diferite(unghiul

de intrare de 90 si unghiul de iesire de 20-25 grade)
 7. Parametrii constructivi şi funcţionali ai hidrotransformatoarelor.
a) Parametrii cinemaitici:
ω n
 raportul cinematic de transfer: i= ω = n
T T

P P

ω −ωi
 alunecarea s[%]: i= ω ∙ 100 %=1− 100 [%]
s s

Alunecarea ete maximă când turația la T este minimă.

b) Parametrii dinamici:
 Momentul la turbină M T =λT ∙ γ ∙ n2T ∙ D5T
 Momentul la pompă M P =λ P ∙ γ ∙ n2P ∙ D 5P
MT
 Coeficientul dinamic k = M
P

c) Parametrii energetici:
 Puterea la pompă: P P=M P ∙ ω P
 Puterea la turbină: PT =M T ∙ ωT
d) Parametrii economici:
P
 Randamentul: η= P =k ∙ i
T

Qefectiv
 Gradul de umplere: Δ U = Q
max

8. Caracteristica exterioară a hidrotransformatorului.Puncte

importante.

Dependeța grafică dintre M T , M P η in funcție de turația la turbină atunci

cțnd turația la pompă este constantă.
M T (momentul la turbină) este maxim la pornirea de pe loc a autov., nu există
pericolul oprii la plecarea de pe loc.

9. Caracteristica adimensională a hidrotransformatorului.

λ=coeficient adimensional al momentului

Când MP=MT → hidrotransformatorul devin ambreiaj hidraulic AH

MT
k= → coeficient dinamic al Hidrotransformatorului
MP

i = crește → alunecarea între rotor scade

Mmax la pornirea de pe loc → nu există pericolul opririi motorului
Blocabil → pentru urcare rampă lunga/ pentru coborâre pantă lungă
Cânde se blochează η se apropie de 1 (fluxul de putere este cel de la motor,
nu mai avem patinare)
10. Hidrotransformatoare complexe cu o treaptă.

2,3 reactoare

Reactoru → multiplică momentul; initial este blocat

Când începe să se învârtă crește η, uniformizând momentul.

Rapoartele în CV automate sunt mici.

 CU O TREAPTĂ

Reactorul este montat pe cuplajul unisens tip roată liberă.

Când fluidul de lucru lovește paleta R în zonele A și B, HD are un moment al

reactorului pozitiv, MT > MP și η crește până la ia=raport cinematic de transfer
când THD intră în regim de AH.

De la ia până la ηTmax MP=MT, MR devine negative (acesta începe să se învârtă o

dată cu cele 2 rotoare) și crește η HD.

În zona AH paletele R sunt lovite în punctele C și D.

11. Hidrotransformatoare complexe cu două trepte.

 CU DOUĂ TREPTE

Când fluidul de lucru lovește în zona A respectiv A’ ambele R sunt blocate, iar
pe caracteristica exterioară avem funcționarea în zona 0-ia1.

Când fluidul de lucru lovește paleta în zona C, reactorul R1, reactorul R2

rămâne tot blocat și fluidul va lovi în C’. În această situație THD rămâne tot
în regim de THD, iar în caractersitica exterioară zona corespunzătoare este
între ia1 și ia2.

Fluidul lovește în punctul D reactorul R1 și reactorul R2 în zona D’ =>

deblocarea reactorului R2, THD intră în regimde AH. Este ideal să folosim
THD cu mai multe R deoarece acestea au rolul să multiplice momentul
motor.

Când reactorul R1 intră în funcțiune și reactorul R2 este blocat momentul

motor se multiplică în continuare cu un raport curpins între 2 și 4. Când THD
 lucrează în zona de AH nu se mai multiplică momentul motor, iar η crește
după prima bisectoare și MT=MP

12. Lichidele de lucru folosite la transmisiile automate.

Lichidele de lucru folosite în ambreiajele hidraulice şi transformatoare

hidrodinamice, cunoscute sub acronimul – ATF (Automatic Transmission
Fluid)

Pentru turbotransmisiile hidraulice lichidele de lucru trebuie să aibă

următoarele proprietăţi:

[1]să fie omogene, să-şi păstreze neschimbate proprietăţile fizice şi chimice în

timpul exploatării şi depozitării, în acest scop lichidele respective conţin
aditivi antioxidanţi;
[2] să nu aibă acţiuni corozive asupra metalelor şi să nu distrugă etanşările
din cauciuc şi piele (să nu conţină acizi şi baze solubile în apă);
[3]să nu formeze spumă, să nu conţină grăsimi saponificabile, care duc la
oxidarea rapidă a lichidului. Dacă lichidul conţine astfel de grăsimi el are
tendinţa de emulsionare şi formează o spumă foarte persistentă, care
conduce la micşorarea puterii transmisiei şi la înrăutăţirea sistemului
hidraulic de comandă;
[4]să nu degaje aer sau alte gaze, sau să absoarbă aer. In acest caz se va
micşora, pe cât posibil, suprafaţa de contact cu atmosfera;
[5]să aibă o vâscozitate optimă, care să asigure calităţi de transformare şi
randamente superioare, şi să-şi păstreze această vâscozitate în condiţiile
unor modificări de temperatură însemnate.
[6]să aibă o temperatură de congelare cât mai joasă (-30° C) şi o
temperatură ridicată /de inflamabilitate şi aprindere.
Temperatura de aprindere trebuie să depăşească 180-200°C.

13. Transmisii hidrodinamice, angrenaje planetare , construcţie

funcţionare.

O THM este format[ dintr-un THD și o CVA(cutie de viteze automată)

Elementele componente ale unei CVA:
 Distribuitor hidraulic
 Ambreiaje multidisc
 Frâne multidisc
 Frâne cu bandă
 Cuplaje unisens tip roată liberă
Angrenaj planetar simplu:

 Roată centrală;
 Coroană epicicloidală;
 Braț port satelit;
 Satelit.

Angrenaj planetar dublu(ravigneaux):

 2 roți planetare independente(centrale);

 Coroană epicicloidală;
 Braț port sateliți;
 Sateliți(3 cu dantură scurtă și 3 cu lungă);
14. Ambreiaje multidisc, frâne cu bandă, construcție și funcționare

Distribuitorul hidraulic = creierul CVA, arată ca un circuit integrat și are

rolul să distribuie (trimită) sub presiune fluidul de lucru în CVA.

 Sertar al comenzii primite de la selector;

 Sertar secvențial;
 Sertar limitator de presiune;
 Sertar de reglare a presiunii;
 Sertar de schimbare a treptelor;
 Electrovane

Ambreiajul multidisc = format din mai multe lamele montate față în față,
unele solidare cu o coroană și celelalte cu un arbore și au rolul de a
solidariza la rotație mai multe elem. Din CVA.

 discuri metalice;
 carcasă rotitoare;
 roată dințată;
 piston hidraulic;
 arcuri elicoidale;
 arbori.
 Frâna multidisc = similară cu un ambreiaj numai că aceasta are rolul de a
bloca un element al CVA. O parte din lamele sunt fixe în carcasă și cealaltă
parte sunt montate pe un arbore sau un element al CVA.

Frâne cu bandă are rolul să blocheze elementul pe care este montată.

 bandă din oțel;

 reazeme(unul fix, unul mobil);
 arbore.
Cuplaj unisens

 Inel conducător;
 Inel exterior;
 Bucșă cilindrică;
 Arcuri;
 Corpuri de rostogolire(bile sau role)

Frâna de parcare

 Coroană dințată;
 Cablu;
 Clichet;
 Arc.
15. Transmisii hidrostatice, rol,cerinţe, principii de funcţionare

O T.H.S. este un sistem hidromecanic care transmite in mod continuu puterea

dezvoltata de motorul termic sau motorul electric al automobilului spre
rotile motoare ale acestuia.

MOD DE FUNCȚIONARE

Lichidul de lucru venit la motorul hidrostatic sub presiune ridicată imprimă

arborelui acestuia un cuplu motor generat de faptul că pistoanele acţionează
cu o anumită forţă generată de presiunea lichidului de lucru, sub un unghi de
incidenţă pe rola lor de sprijin. Dat fiind faptul că pistoanele sunt montate la
o anumită distanţă faţă de axa lor de rotaţie apare un cuplu de rotaţie dat de
produsul forţă de apăsare şi raza de dispunere a pistoanelor. Mărimea
acestui moment motor este proporţională cu presiunea fluidului de lucru
primit de la pompa hidrostatică.

Transmisia hidrostatica este formata dintr-o:

 pompa hidrostatica (transforma energia motorului autovehiculului in

energie hidraulica);
 unul sau mai multe motoare hidrostatice (transforma energia
hidraulica primita de la pompa hidrostatica in energie mecanica de
antrenare la rotatie a rotilor motoare).

Transmisiile hidrostatice funcţionează cu presiuni foarte mari ale uleiului de

lucru (160-350 barr) şi cu viteze relativ reduse de curgere ale acestuia (7-8
m/s). Deoarece vitezele de curgere sunt reduse rezultă că şi pierderile de
energie în conductele de legătură sunt mici, fapt ce permite amplasarea la
distanţă a pompei hidrostatice în raport cu motorul hidrostatic, ele putînd
ocupa diferite poziţii în spaţiu.

Acesta constituie unul din cele mai importante avantaje ale transmisiilor
hidrostatice, prin faptul că pot transmite energie la distanţe apreciabile, prin
amplasarea liberă a componentelor lor principale (PHS şi MHS).

Alte avantaje ale transmisiilor hidrostatice sunt următoarele:

 1) modificarea în mod continuu a momentului motor de antrenare a roţilor
motoare ale automoobilului;
2) funcţionarea stabilă a motorului termic în zona regimului optim de
funcţionare;
3) posibilitatea de frînare a automobilului cu ajutorul transmisiei
hidrostatice;
4) sunt transmisii reversibile (MHS poate deveni PHS şi invers);
5) THS poate funcţiona stabil la turaţii scăzute, iar automobilul se poate
deplasa timp îndelungat cu viteze reduse;
6) asigură protecţia motorului termic de suprasarcini dinamice;
7) asigură posibilităţi largi de automotizare a regimurilor de lucru
(corelarea automată a vitezei de deplasare în funcţie de mărimea
rezistenţelor la înaintare);
8) are comenzi de conducere foarte simple;
9) oferă largi posibilităţi de unificare, tipizare şi normalizare a elementelor
componente;
10) asigură viteze de deplasare identice atît la mersul înainte cît şi la
mersul înapoi;

16. Transmisii hidrostatice scheme de organizare.

17. Construcţia şi funcţionarea elementelor hidrostatice cu pistonaşe
axiale.

Elementele hidrostatice sunt:

Pompă hidrostatică și motor hidrostatic.

Din multitudinea de elemente hidraulice folosite la transmisiile hidrostatice

cele cu pistonase axiale sunt cele care se folosesc în cazul în care transmisia
hidrostatică înlocuieşte parţial sau total transmisia mecanică a
automobilului.

Elementul hidrostatic cu pistonaşe axiale poate fi folosit atît ca pompă

hidrostatică cît şi ca motor hidrostatic.

În pompa hidrostatică energia mecanică (sau electrică ) a motorului

automobilului se transformă în energie potenţială imprimată fluidului de
lucru, transmisă prin conducta de înaltă presiune către motorul hidrostatic.

În motorul hidrostatic energia potenţială a fluidului de lucru, imprimată

acestuia de către pompa hidrostatică, se transformă în energie mecanică
imprimând arborelui motorului hidrostatic o mişcare de rotaţie.

18. Transmisii hidrostatice folosite la tractoare pe roţi.

Folosirea transmisiilor hidrostatice în special la automobile cu destinaţie

specială, care se deplasează cu viteze reduse (tractoare, buldozere,
excavatoare etc.), se justifică prin faptul că aceste transmisii asigură, relativ
simplu, transmiterea momentului motor la toate roţile, în mod
continuu, timp îndelungat, asigurîndu-se astfel automobilului posibilitatea
deplasării pe distanţe mari, cu viteze minime stabile.

Aceste calităţi specifice transmisiilor hidrostatice asigură automobilului o

capacitate de trecere ridicată prin neîntreruperea lagăturii dintre
motorul automobilului şi roţile motoare ale acestuia. În plus transmisia
hidrostatică poate frîna automobilul, în anumite limite de viteză, fără a fi
nevoie să fie acţionat sistemul său de frînare.
M-motorul automobilului

1- pompa hidrostatică;
2- motoare hidrostatice;
3- reductor mecanic;
4- roti motoare;
5- divizor de debit;

a) Motoarele hidrostatice se leagă în paralel. D.p.d.v dinamic automobilul

se comportă asemănător cu unul dotat cu 4x4 având diferențial
interaxial.NU EXISTĂ PUTERI PARAZITE ÎNTRE PM.
b) Motoarele hidrostatice se leagă în serie. Într-o astfel de organizare
transmisia favorizează apariția fenomenului circulației de PUTERI
PARAZITE comportându-se ca o transmisie mecanică 4x4 cu legătură
rigidă între punți FĂRĂ DIFERENȚIAL INTERAXIAL
c) Se rotesc independent roțile fiecărei punți. Divizorul de debit asigură
sincronizarea la rotire a roților ambelor punți.
19. Transmisii hidrostatice folosite la tractoare pe şenile.

Ca şi în cazul automobilelor pe roţi, la automobilele pe şenile transmisia

hidrostatică poate înlocui total sau parţial transmisia mecanică.

M- motorul automobilului

1- Popmă hidrostatică;
2- Motor hidrostatic;
3- Transmisie principală;
4- Ambreiaj de direcție;
5- Transmisie finală;
6- Role motrice de antrenare a șenilelor;

MP- mecanism planetar.

20. .Transmisii electrice construcţie funcţionare, scheme de organizare.

Transmisiile electrice sunt transmisii continue, progresive, care

transformă energia electrică primită de la o sursă primară în energie mecanică
necesară antrenării la rotaţie a roţilor motoare ale autovehiculului.

BA-baterii de acumulatori;

ME- motor/motoare electrice;

Tr- transmisia automobilului;

GE- generator electric

RE- rețeaua electrică.

În funcție de sursa primară transmisiile electrice pot fi:

a) Cu baterii de acumulatoare
b) Cu alimentare de la rețeaua electrică;
c) Cu motor termic care pune în mișcare un generator electric.

Tipuri de transmisii electrice:

 Transmisii electrice în CC(curent continuu);

 Transmisii electrice în CA(curent alternativ);
 Transmisii diesel-electrice.
La transmisia electrică de curent continuu generatorul electric este un
generator de curent continuu cu o excitaţie specială, iar motoarele electrice
sunt de curent continuu cu excitaţie în serie.

La transmisia de curent alternativ generatorul electric este un alternator

sincron, iar motoarele electrice sunt motoare sincrone.

La transmisia in curent alternativ-continuu generatorul electric este tot

un alternator sincron, iar motoarele de tracţiune sunt motoare serie de curent
continuu. La aceste transmisii curentul alternativ se redresează cu ajutorul unui
echipament electronic adecvat.