Sunteți pe pagina 1din 23

Subiecte pentru examenul la disciplina Maini Termice

1. Care este deosebirea principial dintre o main i un aparat?O caracteristicaimportanta a masinii este existenta
miscarii . Un transformator energetic lipsit de piese in miscare este aparat si nu masina.
2. Dai clasificarea mainilor dup scopul urmrit.
Masini eneregetice sau masini de forta
Masini de lucru
Masini de ridicat sau de transportat
3. Dai clasificarea mainilor dup sensul transformrii energetice.
Motoare
Generatoare
transformatoare
4. Dai clasificarea mainilor dup felul micrii organului activ.
Masini rotative
Masini alternative
5. Dai exemple de motoare hidraulice rotative.
Roti de apa
Turbine hidraulice : tangentiale ,radiale , diagonale , elicoidale
6. Dai exemple de motoare termice rotative.
Turbine cu gaze , turbine cu abur , motoare Wankel
7. Dai exemple de maini hidraulice rotative generatoare.
Pompe volumetrice rotative cu un rotor si cu 2 rotoare , pompe cu rotor paletat : axiale , diagonale , radiale
8. Dai exemple de maini hidraulice alternative generatoare. Pompe cu piston , pompe cu membrana , pompe cu
clapeta oscilanta
9. Dai exemple de motoare termice alternative.Masina de abur m motoare cu ardere interna :cu aprindere prin
scanteie cu aprindere prin compresie
10. Dai exemple de generatoare termice rotative.Compresoare volumetrice rotative : cu un rotor , cu doua rotoare ,
compresoare cu rotor paletat : centrifuge , axiale , combinate
11. Dai exemple de generatoare eoliene rotative.Ventilatoare radiale si axiale



12. Care afirmaie de mai jos este corect?
a) debitul volumic este volumul de fluid scurs n unitatea de timp ;
b) debitul volumic este viteza fluidului raportat la volum ;
c) debitul volumic este volumul ocupat de fluidul debitat, .
13. Care este relaia de legtur dintre debitul masic i debitul volumic? m = ro *V = V/v ( m cu punct si V cu punct )
14. Care afirmaie de mai jos este corect?
a) ecuaia continuitii reprezint aplicarea legii curgerii n micarea continu a fluidului;
b) ecuaia continuitii reprezint aplicarea principiului conservrii materiei la
fenomenele de curgere;
c) ecuaia continuitii este expresia matematic a legii micrii organului activ al mainii mecanoenergetice.
15. Care afirmaie de mai jos este corect?
a) ecuaia energiei este o form de exprimare matematic a principiului conservrii
energiei n cazul proceselor de curgere;
b) ecuaia energiei descrie calitatea transformrilor energetice;
c) ecuaia energiei este ecuaia de bilan a energiei livrate de o main mecanoenergetic.
16. Care din componentele energiei fluidului se numete entalpie?
Energia interna u
Energia de presiune pv
17. Care afirmaie de mai jos este corect?
a) entalpia este suma energiei cinetice i de poziie ale fluidului;
b) entalpia este suma energiei interne i a energiei de presiune a fluidului;I=U+p*v
c) entalpia este suma energiei interioare i a energiei de poziie a fluidului.
18. Dai definiia entalpiei de frnare a fluidului. In conditiile conservarii energiei, daca viteza s.ar anula ,entalpia ar
deveni egala cu energia totala i*=i+c/2=e [J/Kg]
19. Care energii pot fi neglijate la aplicarea ecuaiei energiei la gaze i lichide? La gaze energia de pozitie gz , la lichide
energia interna u
20. Dai definiia de cdere termic.
Pagina 33
21. Dai definiia de cdere hidraulic.
Pagina 64.




22. Prin ce se deosebete puterea efectiv de puterea la cupla mainii?
Pag. 19
23. Care este expresia care definete puterea util a motorului?Puterea utila este puterea mecanica obtinuta la
cupla adica puterea efectiva = Pe/Pfluid rezulta Pe= *Pfluid =mH = VH
24. Care este expresia care definete puterea util a maini generatoare?Puterea utila este puterea transmisa fluidului
Pe = VH/
25. Ce reprezint expresia

+ + = + + =
2 1 2 1
) ( I I G F c c m G F F
p p i


?
Legea impulsului
26. Prin care efecte produc fora, asupra corpurilor, fluidele n micare?
Fluidele n micare produc for asupra corpurilor ntlnite n trei moduri: prin aciune; prin reaciune; prin
efect de arip portant.

27. Cnd efectul de aciune, asupra unui corp, este mai favorabil pentru producerea forei de ctre fluidul n micare
Prin ntoarcerea fluidului cu 180 grade, fora se dubleaz fa de cazul peretelui plan. De aceea paletele turbinelor
se fac concave.
28. Ce for se produce datorit impulsului pozitiv I
1
din legea impulsului

+ + =
2 1
I I G F F
p i

?
Forta de actiune ..pag. 20
29. Ce for se produce datorit impulsului negativ I
2
din legea impulsului

+ + =
2 1
I I G F F
p i

?
Forta de reactiune pag. 21
30. Care fa a aripii portante se numete extrados?
La o arip portant se deosebete o fa convex denumit extrados

31. Care fa a aripii portante se numete intrados?
Fa plan sau concav denumit intrados
32. Cu care fore acioneaz fluidul n micare asupra unei aripi portante?
Diferena de presiune conduce la apariia unei fore portante
Datorit devierii fluidului i vscozitilor apare i o for de rezisten la naintare X R
paralel cu viteza w :



33. Ce semnificaie au mrimile cuprinse n expresia cu care se calculeaz fora normal pe viteza medie a fluidului care
acioneaz asupra aripii portante?
Rz - forta portanta
Cz - coeficinetul de portanta
S - suprafata
- densitatea fluidului
w - viteza medie
34. Ce semnificaie au mrimile cuprinse n expresia cu care se calculeaz fora paralel pe viteza medie a fluidului care
acioneaz asupra aripii portante?
Rx - forta de rezistenta la inaintare
Cx - coeficientul de rezisten la naintare
-- densitatea fluidului
w - viteza medie
S - suprafata

35. Cum se determin coeficientul de finee al profilului aripii portante?
Rx/Rz=Cx/Cz=tg =

36. Care sunt elementele caracteristice ale unei reele de profile?
Elementele caracteristice ale unei reele sunt:
-pasul t ;
-lungimea coardei L
-desimea reelei L/ t
37. Ce valoare trebuie s aib coeficientul de finee a profilului la turbomaini?
Este de dorit ca componenta fz s fie maxim, ceea ce necesit ca R s fie apropiat de Rz, respectiv
s fie ct mai mic.
38. Ce exprim relaia ?

) c r c r ( m M M M
2 2 1 1 G P i


+ + = ?
Legea momentului cinetic

e
l



C
1

C
1u

C
2u

C
2

39. Folosind regula de semne scriei expresia puterii utile transmise de fluid rotorului unei turbine radiale conform
urmtorului desen.
Pag. 26






40. Dai definiia de cdere periferic la rotorul de turbin.
Lucrul transmis de 1 kg de fluid se numeste cadere periferica sau cadere la palete

41. Care sunt expresiile de calcul ale puterii i nlimii teoretice la compresoare i pompele radiale?
Puterea teoretica : Pr=Me* =m(u2*c2u u1*c1u)
Inaltimea teoretica :hr=Pr/m= u2*c2u u1*c1u [J/kg]

42. Ce valoare trebuie s aib unghiul de evazare a difuzorului pentru a nu aprea pierderi suplimentare de energie?
Unghiul trebuie sa fie de cel mult 8 grade pentru ca fluidul sa adere la perete deci sa nu apara
pierderi

43. Care este schema de transformare a energiei fluidului n aparatul director?
Aparatul director constituit dintr-un sir de canale fixe numite ajutaje in care fluidul se destinde ,
marindu-si viteza absoluta. Deci in ajutaje energia potentiala a fluidului se transforma in nergie cinetica.
Din ajutaje fluidul iese cu miscare de rotatie , adica capata o miscare de vartej.




44. Care este schema de transformare a energiei fluidului n rotorul paletat?
Rotorul paletat cuprinde un sir de lopatele profilate , numite palete. Fiind lovite de fluid paletele se
pun in miscare , adica enrgia fluidului se transforma in lucru mecanic util.

45. Cum se clasific treptele unei turbine dup direcia de curgere a fluidului prin palete?
Dupa directia de curgere a fluidului prin palete , treptele unei turbine pot fi :
a) axiale , cand fluidul circula paralel cu axul
b) radiale , la care fluidul cirula perpendicular cu axul
c) diagonale , fluidul circula oblic fata de ax
d) tangentiale la care ajutajele sunt in dreptul rotii, cu axul tangent la cercul mediu al paletajului

46. Cum pot fi dispuse rotoarele turbinei?
Rotoarele pot fi dispuse vertical sau orizontal. Turbomasinile cu multe trepte au in general axul
orizontal . Turbinele hidraulice mari au axul vertical.

47. Ce tipuri de ajutaje cunoatei?
Ajutaje convergente
Ajutaje convergent-divergente
Ajutaje divergente

48. Pentru ce se face studiul hidro- sau gazodinamic al ajutajelor ?
Pentru a se obtine un randament maxim

49. Pn la ce valoare poate crete viteza fluidului n ajutajele convergente ?
In ajutajele convergente viteza fluidului poate creste pana la viteza sunetului

50. Care din ajutajele de mai jos poate fi folosit pentru ca viteza fluidului s depeasc viteza sunetului?
Depasirea vitezei sunetului necesita ajutaje convergent-divergente



51. n care din prile ajutajului convergentdivergent viteza sunetului crete pn la viteza sunetului ?
In partea convergenta viteza creste pana la viteza sunetului si in partea divergenta se depaseste viteza
sunetului
52. Cum poate fi dispus aparatul director ntr-o turbin?
Aparatul director poate fi dispus intr-o turbina: Tangential, Axial sau Radial
53. Ce rezult din compunerea micrilor de vrtej i de surs negativ la turbinele radiale?
Rezulta MISCAREA DUPA SPIRALE LOGARITMICE care se apropie de centru
54. Ce reprezint paletele Fink?
Paletele Fink sunt palete directoare cu profil hidrodinamic cu linia mijlocie curbata dupa spirala
logaritmica sau eventual dreapta. deobicei au inclinare reglabila, deschizandu-se la cresterea debitului..
55. Ce reprezint triunghiul de viteze n paletele unei turbomaini?
Triunghiu de viteze reprezinta un grafic de viteze pentru calcularea Vitezei Absolute de iesire C2, In
canalul dintre palete fluidul sufera o deviatie si eventual o variatie de viteza, iesind cu viteza relativa w2
sub unghiu (Beta)2ef, aproximativ in prelungirea paletei. Viteza absoluta la iesire fiind: c2=w2+u2
insumarea facandu-se printr-un triunghi de iesire.



56. Ce reprezint o diagram de viteze n paletele unei turbomaini?
Diagramele de viteze sunt un important instrument de calcul:
- vitezele relative determina directiile de intrare si de iesire din palete deci forma paletei
- din diagrama rezulta variatia vitezei fluidului la treccerea prin palete si de aici momentul si lucrul
mecanic transmis paletelor.
57. Ce simbolizeaz orientarea diagramelor de viteze n sus, respectiv n jos?
Orientarea in jos reprezinta scaderea energiei iar in sus - cresterea energiei fluidului!
58. Unghiul dintre care viteze conform conveniei de notaii se noteaz cu o?
Unghiul dintre viteza absoluta si viteza periferica se noteaza cu o
59. Unghiul dintre care viteze conform conveniei de notaii se noteaz cu |?
Unghiul dintre viteza relativa si viteza periferica
60. Pentru care tip de treapt unghiurile |
2
~ |
1
i |
1
<< 90
0
?
Pentru treapta paletei cu actiune
61. Pentru care tip de treapt unghiurile |
2
>> |
1
i |
1
90
0
?
La reactiune
62. Pentru care tip de treapt unghiul |
1
> 90
0
?
La aripa portanta
63. Ce se numete vitez teoretic fictiv?
Viteza fictiva se obtine prin prelucrarea intregii destinderi a treptei in ajutaje, fara pierderi
64. Ce reprezint raportul fictiv de viteze?
Raportul dintre viteza de transport U1 si viteza teoretica fictiva Ct
65. Ce se numete raport de viteze?
Este raportul dintre viteza periferica a paletajului si viteza absoluta a aburului U/c1
66. Aranjai n ordine cresctoare dup valoarea raportului de viteze x, treptele unei turbine.
cu aciune, cu reaciune, cu arip portant.
Aripa portanta; Cu reactiune; Cu actiune.
67. Dai definiia de grad de reaciune.
Este raportul dintre caderea in palete si caderea pe treapta



68. Cum se clasific pierderile treptei ?
Pierderi in aparatul director;
pierderi in palete;
Pierderi reziduale;
Pierderi prin frecare;
Pierderi prin ventilatie;
Pierderi prin scapari interioare de fluid;
Pierderi prin umiditate;
69. Clasificai pierderile principale ale treptei.
Pierderi in aparatul director;
pierderi in palete;
Pierderi reziduale;
70. Dai definiia randamentului mecanic al turbinei.
Este raportul dintre lucrul mecanic si cel intern
71. Dai definiia randamentului intern al turbinei.
Raportul dintre lucrul intern si lucrul teoretic
72. Dai definiia randamentului volumic al turbinei hidraulice.
Raportul dintre debitul care trece prin rotor si debitul primit de turbina.
73. Dai definiia de randament efectiv al turbinei termice.
Raportul dintre lucrul mecanic dezvoltat la arborele motor si Cantitatea de caldura dezvoltata prin
arderea combustibilului in decursul efectuarii unui ciclu.
74. Dai definiia de randament efectiv al turbinei hidraulice.
Este produsul intre randamentul : hidraulic, volumic si mecanic
109. Ce prezint ciclul teoretic Rankine-Hirn?
Centralele termice de forta echipate cu turbine au ca ciclu de referinta ciclul teoretic Rankine-Him format din 2
izobare si 2 adiabate, ipotetic neavand pierderi disipative. Ciclul mentionat este de fapt un ciclu de referinta cu care
se compara ciclurile reale de functionare ce sunt afectate de peirderi. Fig 5.1 pag 83.
110. Ce prezint ciclul teoretic Brighton al instalaiei de turbine cu gaze?
Ciclul teoretic, denumit ciclu Brighton, este cuprins intre 2 izobare si 2 izoterme, fazele lui fiind: compresie
izentropa 1-2 in compresor; incalzire izobara 2-3 in camera de ardere; destindere izentropa 3-4 in turbina; racire
izobara 4-1 in atmosfera. Aceasta ultima faza se deseneaza punctat fiindca are loc in afara instalatiei. Fig 6.2 pag
119



111. Care ciclu este de fapt o diagram indicat a unui compresor sau a unui motor cu ardere intern?
A unui motor cu ardere interna.
112. Din care elemente este alctuit schema instalaiei de turbin cu abur?
1-tub de admisie , 2- ajutaj, 3-palete, 4-disc.
113. Din care elemente este alctuit schema instalaiei de turbine cu gaze?
Compresor, camera de ardere, turbina, motor de pornire. Fig 6.1 pag119
114. Din care elemente este alctuit un grup de supraalimentare a motoarelor termice cu piston?
Turbina, cilindru motor, turbocompresor de aer. Fig 6.5 pag 124
115. Prin care metode poate fi ameliorat randamentul termic teoretic al ciclului Rankine - Hirn?
Metode urmarind ridicarea temperaturii medii superioare
Metode urmarind coborarea temperaturii medii inferioare. Pag 84-85
116. Prin care metode poate fi ameliorat randamentul termic al instalaiei de turbine cu gaze?
117. Prin care metode poate fi ameliorat randamentul termic al motorului cu aprindere prin comprimare?
118. Prin ce metod se utilizeaz cldura rezidual a aburului dup destindere n turbin ?
Termoficare pag. 89
119. Ce caracteristici are turbina romneasc DSL-50?
Turbina DSL-50 este o trubina alimentata cu abur de 12,7MPa si 565*C (simbolul D), cu 2 prize reglabile la
1,3MPa (simbolul S) si 0,12MPa (simbolul L), puterea 50 MW (simbol cifric 50)
120. Cum se clasific turbinele cu abur dup felul n care se realizeaz transformarea energetic?
Turbine intr-o singura treapta (unietajate)
Turbine cu trepte de viteza (cuasietajate)
Turbine cu trepte de presiune(multietajate) pag.90
121. Cum se clasific turbinele cu abur dup locul unde se produce destinderea?
Turbine cu actiune
Turbine cu reactiune
Turbine combinate (cu actiune si reactiune)
122. Cum se clasific turbinele cu abur dup direcia de curgere a aburului?
Turbine axiale
Turbine radiale


123. Dai clasificarea turbinelor cu abur dup presiunea i utilizarea aburului evacuat.
Turbine cu condensare
Turbine cu vid inrautatit
Turbine cu emisiune in atmosfera
Turbine cu contrapresiune
Turbine cu condesare si prize nereglate
Turbine cu condesare si prize reglate. Pag 90-91
124. Dai clasificarea turbinelor cu abur dup sursa de abur de alimentare.
Turbine conventionale
Turbine pentru centrale nucleare
Turbine cu abur de evacuare
Turbine cu 2 surse de abur
125. Dai clasificarea turbinelor cu abur dup locul de utilizare.
Turbine stationare
Turbine pentru vehicule (de regula navale)
126. Dai clasificarea turbinelor cu abur dup modul de exploatare.
Turbine de baza care lucreaza cu variatii mici de sarcina
Turbine de varf care preiau variatii de sarcina
127. Dai clasificarea turbinelor cu abur dup regimul turaiilor.
Turbine cu turatie constanta
Turbine cu turatie variabila
128. Dai clasificarea turbinelor cu abur dup valoarea turaiilor.
Turbine cu turatie normala (3000rot/min in E.U. si 3600rot/min in SUA)
Turbine cu turatie mare (peste cea normala) folosita la puteri mici
Turbine cu turatie mica (1500 sau 1800 rot/min) folosite la puteri f. mari
129. Cnd turbina cu abur se consider c are sens normal de turaie?
Dupa sensul de rotatie , se considera ca sens normal. Sensul trigonometric cand se priveste dinspre admisia
aburului; turbinele cu sens normal de rotatie se deseneaza cu intrarea aburului prin stanga.
130. Ce tip de turbin ai alege pentru antrenarea unui generator electric?
Turbine cu turatie constanta


131. Ce tip de turbin ai alege pentru antrenarea unui turbocompresor?
Turbine cu turatie variabila
132. Care sunt randamentele care caracterizeaz o turbin cu abur?
Randamentul mecanic.
Randamentul efectiv absolut sau randamentul total
Randamentul efectiv relativ sau randamentul efectiv
Randamentul general . pag 94
133. Ce parametru al turbinei cu abur este descris de relaia ?
Consumul specific de abur . pag 96 relatia 5.18
134. Ce parametru al turbinei cu abur este descris de relaia ?
Consumul specific de caldura . pag 97 relatia 5.23
135. Pentru care turbine consumul specific de abur este mai mic?
Turbinele cu condesatie
136. Care din afirmaia de mai jos este just?
a) consumul specific de cldur scade prin mrirea randamentului propriu al turbinei i prin
utilizarea aburului cu parametrii ridicai;
b) consumul specific de abur este mai mare la turbinele cu condensaie, dect la turbinele cu contrapresiune;
c) consumul specific de cldur i de abur sunt sinonimile unei i aceleai noiuni.
137. Enumerai posibilitile de reglare a puterii turbinei cu abur.
Prin modificarea presiunii la intrarea in prima treapta (reglare calitativa)
Prin modificarea sectiunii, introducand sau scotand din functie un numar de ajutaje (reglare cantitativa sau
prin admisie) pag.98
138. Care sunt modalitile de reglare calitativ a puterii turbinei cu abur?
Reglare prin laminare
Reglare prin presiune alunecataoare la cazan
139. Care sunt modalitile de reglare cantitativ a puterii turbinei cu abur?
Printr-un arbore cu came, avand cate o cama pentru fiecare ventil
Printr-o traversa asezata in cutia de distributie . pag 99
140. Care este efectul umiditii aburului la funcionarea turbinelor?
Prezenta picaturilor de apa determina erodarea paletelor si pierderi de energie. Picaturile se depun ca un film
pe extradosul paletelor statorice. Filmul de apa este antrenat de catre abur si proiectat sub forma de picaturi spre
paletele motorice.


141. Care mrimi se specific la alegerea din catalog a profilului paletelor rotorice ale turbinelor?
Aria transversala ,unghiurile de intrare si de iesire,coordonatele centrului de greutate,
Momentele principale de inertie,axele de minima si maxima inertie,coeficientul de pierderi ale profilului
142. n care caz se utilizeaz fixarea paletelor cu picior sub form de con de brad i cu picior bulb ?
La solicitari foarte mari si in special la turbine cu gaze
143. Ce tipuri constructive de rotoare a turbinelor cu abur se practic?
Monobloc si ,sub forma de tambur
144. Ce tipuri constructive de labirini se folosesc pentru etanarea turbinelor cu abur?
Cu praguri si inele,labirinti intermediari,rigizi sau elastici,terminali
145. Ce tipuri constructive de ajutaje de folosesc n turbinele cu abur ?
Realizate prin turnare, prin frezare,prin sudare,si prin turnare cu table incastrate
146. Care este rolul diafragmei n construcia turbinelor cu abur?
Pentru fixarea ajutajelor
147. Care este rolul carcasei turbinei cu abur?
Inchide turbina spre exterior,sustine elementele statorice,conduce si distribuie la trepta de reglare,
Dirijeaza aburul la evacuarea din turbina
148 Care este rolul bandajului de nchidere folosit la turbinele cu abur?
Reduce caldura cedata mediului exterior,da o forma estetica exteriorului ,se vopseste in culori vii.
149. Care este rolul motorului de pornire a instalaiei de turbine cu gaze?
Pentru realizarea primei compresii.
150. Ce putere trebuie s aib motorul de pornire a instalaiei de turbine cu gaze?
Cincizeci la suta din puterea instalatiei.
151. Ce tipuri de motoare se folosesc pentru pornirea instalaiei de turbine cu gaze?
Motoare de c.a. cu colector ,motor de c.c.,injectie de aer comprimat inmagazinat in butelii,motor cu ardere
interna.
152. Pentru ce se utilizeaz cldura recuperat a gazelor evacuate din instalaia de turbine cu gaze?
Pentru preincalzirea aerului inainte de aintra in camera de ardere..
153. Dai clasificarea mainilor energetice dup energia transformat.
Masini hidraulice ,termice ,eoliene,pneumatice,electrice.



154. Cum se numete ecuaia
v
c S
c S m


= = i care sunt unitile de msur ale mrimii ?
Debit masic .[kg/s].
155. Specificai pierderile care nsoesc energia fluidelor de lucru i unitile de msur ale acestora.
Pierderi liniare si pierderi locale .Unit.de masura [J/kg]
156. Care sunt grupele de organe funcionale care intr n componena unei turbine ?
Aparatul director fix si rotorul paletat.
157. Pentru ce se efectueaz studiul energetic al ajutajelor?
Pt.stabilirea vitezei de iesire si a pierderilor.
158. Dai definiia gradului de admisie a fluidului de lucru n turbin.
Raportul dintre arcul de cerc ocupat de ajutaje si intreaga circumferinta.rel(3.12)pg41
159.Cum se numesc vitezele fluidului de lucru notate cu simbolurile ,, ?
c-viteza absoluta,w-viteza relativa,u-viteza de transport.
160. Cum se face intrarea fluidului de lucru n palete n caz optim?
Tangent la suprafata paletei
161. Care este relaia de calcul a pierderii de energie rezidual a fluidului de lucru n turbin?
Rel.(3.21)pg 45.
162. Pe seama cror energii se produce lucrul la palete?
Prin scaderea vitezei absolute a fluidului este efectul de actiune.Prin cresterea vitezei relative pe seama
destinderii din palete este efectul de reactiune.Prin variatia vitezei de transport u- ca urmare acirculatiei radiale.
163. Ce tipuri de recuperatoare se folosesc la recuperarea de cldur n instalaiile de turbine cu gaze?
Recuperatoare de suprafata si recuperatoare rotative.
164. Care din afirmaiile de mai jos este just?
a) instalaiile de turbine cu gaze cu recuperare de cldur se justific numai la exploatarea acesteia n regim de
semibaz;
b) n realitate recuperarea de cldur n instalaiile de turbine cu gaze este foarte eficient, deoarece mrete
randamentul cu 20-30%;
c) n realitate recuperarea de cldur n instalaiile de turbine cu gaze este foarte efectiv, deoarece ieftinete instalaia
cu 15-20%, reduce gabaritul acesteia, reduce durata de pornire la 2-3 minute.




165. Ce reprezint o instalaie cu generator de gaze cu pistoane libere?
Reprezinta cuplajul dintre un motor Diesel in doi timpi cu pistoane in opozitie si destindere intrerupta
Si o turbina cu gaze cu evacuare in atmosfera.
166. Ce reprezint o turbin detentoare?
Turbinele detentoare sunt turbinele care destind gazul venit cu presiune de la sursa exterioara turbinei.
Energetic, aceste turbine sunt foarte economice, folosind o energie care altfel se pierde.
167. Care turbine se folosesc ca turbine de recuperare?
Turbina recuperatoare industriala
168. Datorit crui fapt este posibil cuplarea unei instalaii de turbine cu gaze cu alte instalaii?
Gazul intra in turbina cu temperatura ambianta; prin destindere, temperatura poate scadea sub 0C, ceea ce ar
permite cuplarea cu o instalatie frigorifica.
169. Care sunt paricularitile distinctive ale ciclului real al instalaiei de turbine cu gaze cu ardere izobar n comparaie
cu cel teoretic?
La ciclu teoretic: - curgerea prin camera de ardere si prin conducte este fara pierderi de presiune
- compresia si destinderea sunt izentrope
- circula in tot ciclul acelasi debit de gaz si aceeasi substanta.
La ciclu real : - procesul din compresor este o adiabata ireversibila
- curgerea prin conducte si camera de ardere este insotita de pierderi de presiune
- procesul din turbina este o adiabata ireversibila
- la evacuare apar pierderi de presiune
- masele de fluid difera
- procesul din camera de ardere are mici pierderi .....fig 6.7 pag 126
170. Ce este un motor turboreactor?

171. n cte curse simple ale pistonului i la cte rotaii complete ale arborelui motor este realizat ciclul motor la
motoarele cu ardere intern n 2 timpi i n 4 timpi?
Dupa numarul de curse simple in care se efectueaza un ciclu, se deosebesc : motoare in 4 timpi , care realizeaza
ciclu motor in patru curse simple ale pistonului , deci la 2 rotatii complete ale arborelui motor; motoare in 2 timpi, deci
realizand cate un ciclu la fiecare rotatie a arborelui.
172. Cum se clasific motoarele cu ardere intern cu piston dup modul de realizare a aprinderii amestecului aer-
combustibil?
Motoare cu aprindere prin scanteie (MAS)
Motoare cu aprindere prin comprimare (MAC) sau Diesel


173. Cum se clasific motoarele cu ardere intern cu piston dup soluiile constructive adoptate i dup numrul de
cilindri?
- cu un cilindru dispus vertical sau orizontal
- cu mai multi cilindri dispusi in linie verticala
- cu mai multi cilindri in V
- cu 2 sau mai multi cilindri orizontali
174. Cum se clasific motoarele cu ardere intern cu piston dup mrimea presiunii ncrcturii proaspete?
Motoare cu admisie normala
Motoare supraalimentate

177. Care parametru al motorului cu ardere intern cu piston se numete alezaj?
Diametrul interior al cilindrului... ... relatia 7.1 pag 130
178. Care mrimi sunt specificate ca parametri indicai sau efectivi ai motoarelor cu aprindere prin comprimare?
Lucrul mecanic indicat
Presiunea medie indicata
Puterea indicata
Randamentul indicat ( pag. 132-133)

Lucru mecanic efectiv
Presiunea medie efectiva
Puterea efectiva
Randamentul efectiv
Consumul specific efectiv de combustibil (pag. 134-136)
179. Care din mrimi sunt specificate ca caracteristici ale motoarelor cu aprindere prin comprimare?
Caracteristica de turatie
Caracteristica de reglare
Caracteristica de sarcina
Caracteristica de consum de combustibil
Caracteristica de avans in injectie
Caracteristicile complexe. (pag. 137)


180. Care sunt particularitile constructive care se refer la un motor cu aprindere prin comprimare n patru timpi?
Chiulasa, canale de admisie, canale de evacuare, camasa, bloc motor, carter superior, piston, segmenti de
compresie, segmenti de ungere, bolt, biela, arbore cotit, carter inferior, injector, supape de admisie, supape de
evacuare, spatii de circulatie a apei de racire, garnitura. (pag 138)

181. Care sunt particularitile constructive care se refer la un motor cu aprindere prin comprimare n doi timpi?
Piston, tija, biela, ax, arbore motor, cilindru, chiulasa, blocul cilindrilor, carterul superior, carterul inferior,
compresor centrifugal, conducta, racitor, colector de admisie, ferestre de umplere, pompa de injectie, injector, ferestre
de evacuare, colector de evacuare, sistem de conducte telescopice, canal interior, colector de apa, conducta fixa,
conducta mobila, cavitate, conducta de evacuare. (pag. 146)
182. Cror motoare cu ardere intern le este caracteristic procesul de baleaj i n ce const esena acestuia?
Caracteristic motoarelor in doi timpi este procesul de baleiaj, care corespunde unei fractiuni din procesul de
evacuare. In perioada de baleiaj, gazele arse sunt evacuate din cilindru sub actiunea incarcaturii proaspete. In functie
de forma traiectoriei parcurse de incarcatura proaspata in cilindru , baleiajul poate fi in contracurent sau in
echicurent. (pag. 146-147)
183. Care sunt deosebirile dintre o pomp i un compresor?
Pompele maresc energia lichidelor, deci a fluidelor practic incompresibile si relativ grele
Compresoarele maresc energia gazelor, deci a fluidelor compresibile si relativ usoare. ( pag. 149)
184. Ce prezint i din ce este alctuit procesul de lucru al mainii generatoare?
Generatoarele hidraulice si cele termice maresc energia unui fluid in schimbul energiei primite din afara
Generatoarele lucreaza dupa un proces negativ parcurs in sens antiorar, cuprinzand in principal: aspiratie 0-1 ;
compresie 1-2 ; refulare 2-3 (fig 8.1 pag 149)
185. Care sunt mrimile caracteristice ale mainilor generatoare?
Debitul
Efectul energetic
Presiunea de refulare
Agentul de lucru (pag.150)

186. Care sunt tipurile de maini generatoare?
Turbomasini, avand rotor paletat
Masini volumice
Pompe si compresoare speciale
187. Care maini generatoare sunt turbomaini?
Turbomasinile pot fi: radiale sau centrifugale, axiale, combinate.


188. Care maini generatoare sunt maini volumice?
Masinile volumice pot fi: masini cu piston si masini volumice rotative.
189. Care maini generatoare sunt pompe i compresoare speciale?
Ejectoare si injectoare. (pag. 151)
190. Dai definiia nlimii de aspiraie a pompei
Diferenta de nivel intre cel mai ridicat punct al intrarii in rotor si suprafata lichidului din bazinul de aspiratie se
numeste inaltime de aspiratie. (pag. 152-153)
191. Dati clasificarea compresoarelor dup raportul de compresie.
-ventilaroare, destinate in principal cresterii unui curent de gaz, raportul static de compresie fiind foarte mic
(<1,1)
-suflante care realizeaza raportul de compresie mijlociu pentru care nu este necesar racirea (=1,3...4,0)
-compresoare propriu-zise care realizeaza compresia in trepte cu racire intermediara.
192. Care din afirmaia de mai jos nu este just?
a) randamentul politropic al compresorului crete cu ct crete exponentul politropic;
b) lucrul de compresie a gazului n compresor este egal cu creterea entalpiei gazului;
c) procesul teoretic de compresie a gazului n compresor este o adiabat reversibil.
193. Aranjai n ordine cresctoare dup valoarea lucrului de compresie a gazului n compresor procesele de compresie
adiabatic, izotermic i politropic.
Izotermica
Adiabatica
Politropica (pag.159)

194. Care sunt procedeele de rcire a gazului dup comprimarea n compresor?
compresie in trepte cu racire intermediara
racirea statorului compresorului
racirea prin injectie de apa in gazul comprimat (pag.159-160)
195. Ce pri constructive principale cuprinde o main generatoare centrifugal ntr-o singur treapt?
Tub de aspiratie, palete directoare, palete mobile, rotor, difuzr, palete fixe, camera colectoare, tub de refulare,
disc, palete.





196. Enumerai tipurile principale de pompe n funcie de rapiditate i n ordinea creterii acesteia.
Radiala - lenta (n
s
=40...80)
- normala (n
s
=80...150)
- rapida (n
s
=150...300)
Diagonala n
s
= 300...600
Axiala n
s
= 600....1200.

197. Cum se face echilibrarea forei axiale la care este supus rotorul generatorului centrifugal cu mai multe trepte?
Datorita diferentelor de presiune, rotorul este supus unei forte axiale, dirigata in sens invers curgerii fluidului,
adica de la inalta spre joasa presiune. Pentru reducerea aceste forte, uneori se schimba sensul de circulatie in lungul
compresorului, adica in unele trepte sunt parcurse intr-un sens si altele in sens opus. Daca nu se iau asemenea masuri
de echilibrare interioara, trebuie prevazuta la capatul de inalta presiune un dispozitiv de echilibrare: la compresoare
un disc de echilibrare; la pompe un piston de echilibrare. Pentru ca sistemul sa functioneze, lagarul axial trebuie sa
aiba joc suficient de mare, eventual cutia lagarului se sprijina de resoarte.
198. n ce caz se folosete aspiraia dubl la generatorul radial?
Cand debitele volumice sunt mari cum este la marile ventilatoare la prima treapta a suflantelor si compresoarelor
mari, la pompele de circulatie ale condesatoarelor sau la pompele pentru reteaua de termoficare se prevad uneori
masini cu aspiartie dubla. (fig. 9.5 pag. 166)
199. Cum se face etanarea la arborele generatorului rotativ?
La pompe se foloseste obisnuit etansarea cu presgarnitura. Garnitura este confectionata dintr-un material moale,
dar unsuros, de ex: azbest, grafitat, canepa impregnata cu amestec de seu si vaselina.
La compresoare si ventilatoare pentru gaze neprimejdioase se foloseste etansarea cu labirint, care permite o
usoara scapare.
La compresoarele pentru gaze periculoase se foloseste in general etansarea cu ulei.
200. Cum se face pornirea unei pompe?
Pagina 167... punctul 9.5
201. Care din afirmaiile de mai jos este just?
a) sorbul, alctuit dintr-o sit i o supap de reinere, se monteaz pe conducta de aspiraie a pompei pentru a facilita
amorsarea acesteia la pornire;
b) sorbul, alctuit dintr-o sit i o supap de refulare, se monteaz pe conducta de refulare a pompei pentru a facilita
dezamorsarea acesteia la oprire;
c) sorbul, alctuit dintr-o sit i o supap de reinere, se monteaz pe conducta de aspiraie a pompei pentru a facilita
dezamorsarea acesteia la pornire.




202. Care din afirmaiile de mai jos este just?
a) clapeta de reinere se monteaz pe conducta de aspiraie a pompei pentru a facilita amorsarea acesteia la pornire;
b) clapeta de reinere se monteaz pe conducta de refulare a fiecrei pompe cuplate n paralel pentru a mpiedica
ntoarcerea fluidului de la pompa care funcioneaz spre cea care nu funcioneaz, transformnd-o eventual n turbin;
c) clapeta de reinere se monteaz pe conducta de refulare a fiecrei pompe cuplate n serie pentru a mpiedica
ntoarcerea fluidului de la pompa care funcioneaz spre cea care nu funcioneaz, la reparaia sau schimbarea acesteia.
203. Prin care efecte se manifest aciunea rotorului radial asupra fluidului de lucru la generatoarele centrifugale?
actiunea rotorului se manifesta prin:
1-marirea vitezei absolute a fluidului, ceea ce constituie efectul dinamic;
2-scaderea vitezei relative a fluidului;
3-centrifugarea fluidului.

204. Ce prezint nomograma familiei de pompe radiale? nomograma reprezinta caracteristicile n funcie de debitul V" i
nlimea efectiv H ef reprezentate n scar logaritmic

205. Cnd mai multe pompe pot fi cuplate pentru funcionare n schem paralel?-pun impreuna debitul
206. Cnd mai multe pompe pot fi cuplate pentru funcionare n serie?-ridica presiunea de la una la alta
207. Ce pri constructive principale cuprinde o main generatoare axial?-arbore, palete fixe, palete mobile
208. Care sunt relaiile de calcul al nlimii statice, dinamice i teoretice, precum i al gradului de reaciune, n cazul unei
trepte generatoare axiale? Pagina 175
209. Care sunt tipurile constructive de generatoare axiale?-pompe, ventilatoare, compresoare axiale
210. Descriei paletele rotorice care aparin unui rotor de compresor sau de suflant axiale.
Lungimea paletelor scade de la intrare spre iesire datorita miscarii volumului specific. Se intlnesc in principal doua
solutii:
1) Diametrul de la baza paletelor este constant, deci se produce o scadere a diametrului de la vrf si a diametrului mediu. in
schimb lungimea paletelor la treptele finale este mai mare, ceea ce aduce un randament mai bun. Este solu]ia preferata.
2) Diametrul de la vrf este constant, deci creste diametrul mediu, rezultnd un numar mai redus de trepte, dar randament mai
slab.
211. Descriei paletele rotorice care aparin unui rotor de pomp axial.pe axul fiecarei palete este o roata dintata conica, toate
rotile angrennd cu o roata de comanda, asezata pe ax;
212. Descriei paletele rotorice care aparin unui rotor de ventilator axial.Ele au un butuc cu diametru mic Db/D20,15...0,3
pe care sunt Iixate 3...6 palete rasucite, avnd obisnuit proIil de aripa portanta. inclinarea a vitezei w in raport cu
viteza periferica i i i i i ii i i i i
iesire apare si o componenta tangentiala c2u care se pierde in mediul ambiant. Deci aceste ventilatoare pierd inaltimea
dinamica, ceea ce conduce la randament slab, dar la constructie foarte simpla.


213. Care din generatoarele axiale are trei variante de execuie: 1) numai cu palete rotorice; 2) cu palete fixe anterotorice i
palete rotorice; 3) cu palete anterotorice, rotorice i cu difuzor?-ventilatoarele axiale
214. Care sunt principalele tipuri constructive de pompe axiale?
Tipul a, rotorul R, are butuc in forma de paraboloid, suspendat in capatul arborelui si purtnd 3...6 palete, obisnuit
cu inclinare reglabila.
Tipul b, pompa are un sir de palete fixe anterotorice A, sustinnd un lagar radial de ghidaj.

215. Care sunt principalele tipuri constructive de compresoare axiale?
Se construiesc cu multe trepte fiind asemanatoare cu o turbina cu reactiune, dar parcursa in sens invers
216. Care sunt principalele tipuri constructive de ventilatoare axiale?1) numai cu palete rotorice; 2) cu palete fixe
anterotorice i palete rotorice; 3) cu palete anterotorice, rotorice i cu difuzor.
217. Cum se face reglarea nclinrii paletelor rotorice la pompele axiale?-modificarea inclinarii se poate face cu pompa
oprita sau pompa in mers
218. La care din compresoare se refer urmtoarele valori ale raportului de compresie: ; i ?-la compresoare axiale
219. Ce pri constructive principale cuprinde o main generatoare volumic?-pompe si compresoare
220. Cum se clasific pompele volumice?
- pompe cu miscare alternativa: cu piston (piston disc si piston plonjor); cu
membrana; oscilante; roto-alternativ (cu pistonase axiale si cu pistonase radiale);
- pompe volumice rotative: cu angrenaje (angrenare exterioara; angrenare interioara; cu suruburi; cu melc ai roata melcata); cu
pistoane profilate, avnd 1, 2, 3 sau 4 aripi; cu rotor excentric cu palete elastice; cu palete culisante; cu segment separator); cu
surub excentric;
221. Ce prezint i care este rolul unui hidrofor?Hidroforul este un rezervor etans cu saltea de aer, jucnd rolul unui volant
222. Cum se clasific compresoarele volumice?
A-compresoare cu piston:-compresoare cu camera aditionala
-compresoare in trepte cu racire intermediara
B-compresoare volumetrice rotative:-compesoare cu 2 rotoare angrenate
-compresoare Lisholm
-compresoare cu un rotor excentric
-compresor cu inel de apa
223. Ce tipuri de hidrofori se folosesc la echilibrarea funcionrii neuniforme a pompelor volumice cu micare
alternativ?hidrofor de refulare sau camera de presiune R si hidrofor de aspiratie sau camera de vid
224. n ce scop se folosesc pompele cu membran?Se foloseste pentru lichide corozive sau inflamabile


225. Ce performane au pompele cu pistonae axiale?Pompele cu pistonase axiale realizeaza presiuni de 5 ... 7 MPa la
turatii de 2000 ... 2500 rot/min.
226. Ce performane au pompele cu angrenare exterioar?realizeaza debite de 10 ... 100 l min , la turatii de 400 ... 3000
rotmin si presiuni pna la 5 Pa.
227. Ce performane au pompele cu pistonae radiale?
Aceste pompe pot realiza presiuni de 2,5 ... 3,0 MPa si debit de 400 ... 600 l minut .
228. Care din pompele volumice sunt curent folosite n energetic ca pompe de pcur, ulei etc.?
Pompele cu angrenare exterioar
229. Care din pompele volumice sunt curent folosite n energetic ca pompe de combustibili i lichide fr suspenii?
Pompele cu role
230. n ce caz se folosesc compresoare volumice n mai multe trepte cu rcire intermediar?
In cazul in care volumul trebuie sa scada de la treapta la treapta necesitnd micsorarea sectiunii cilindrului.
231. Dai clasificarea transformatoarelor hidraulice.
- transformatoare hidroenergetice; - pompe cu jet; - transformatoare hidromecanice; - servomotoare hidraulice.
232. Unde se folosesc transformatoarele hidroenergetice?Se folosesc la centralele hidraulice de pompare-acumulare,
permitnd acumularea unei energii hidraulice in orele de gol pentru a o restitui sistemului in orele de vrf.
233. Din care elemente este constituit un transformator hidroenergetic?
1-pomp centrifug; 2-alternator; 3-turbin hidraulic; 4-cuple; 5-canal de fug; 6- conduct de refulare; 7-ventile; 8-lac
de acumulare
234. Ce prezint pompele i compresoarele cu jet?
Sunt aparate la care fluidul de lucru (fluid pasiv) este antrenat de un alt fluid venit cu viteza (fluid activ).
235. n care caz aparatele cu jet se numesc ejectoare?
Daca se urmareste extragerea fluidului pasiv dintr-un recipient ele se numesc ejectoare,
236. n care caz aparatele cu jet se numesc injectoare?
Daca imping fluidul pasiv se numesc injectoare.
237. Din care elemente este alctuit construcia unui aparat cu jet?
1-ajutaj; 2-camere de amestec; 3-difuzor
238. Dai clasificarea transformatoarelor hidromecanice.
-turboambreiaje, denumite si cuplaje hidrodinamice sau turbocuple
- turbotransformatoare denumite si variatoare hidraulice.



239. Din care elemente este format un turboambreiaj?
-rotor paletat pomp); -rotor paletat turbin); -palete
240. Din care elemente este format un turbotransformator?
Un turbotransformator este format `n principiu dintr-o:
1-pompa ,
2-o turbina
3-un reactor

S-ar putea să vă placă și