tudiul transmisiilor hidromecanice

Transmisiile realizate prin asocierea unei transmisii hidraulice (in majoritatea covarsitoare a
cazurilor hidrotransformator) cu un schimbator de viteze si cu reductoare mecanice se numesc
transmisii hidromecanice (THM).
Dupa modul in care fluxul de putere strabate componentele transmisiei se disting:
1 Transmisii hidromecanice serie (THMS). Sunt acele transmisii la care fluxul de putere
strabate succesiv toate componentele transmisiei;
2 Transmisii hidromecanice diferentiale (THMD). Sunt acele transmisii la care puterea se
transmite pe mai multe ramuri astfel incat componenta hidraulica este parcursa numai de o parte
a puterii de la intrare, cealalta parte fiind transmisa pe ramurile mecanice;
3' Transmisii hidromecanice mixte (THMM). Sunt acele transmisii care in anumite
regimuri de functionare se comporta ca transmisii hidromecanice serie, iar in altele ca transmisii
hidromecanice diferentiale.
Utilizarea tot mai frecventa a THM la automobile este justificata de urmatoarele avantaje:
variatia continua si automata a fortei de tractiune in functie de marimea rezistentei la
inaintare a automobilului;
sporirea vitezei medii de deplasare a automobilului;
pierderi minime de putere la schimbarea treptelor de viteza in componenta mecanica;
cresterea capacitatii de progresiune a automobilului la rampe mari si in
terenuri cu aderenta scazuta;
simplificarea conducerii automobilului si posibilitatea completei automatizari
a transmisiei;
poluare chimica redusa datorita folosirii motorului mai aproape de polul
economic si eliminarii accelerarilor si decelerarilor la schimbarea treptelor;
reducerea sarcinilor dinamice si amortizarea oscilatiilor de torsiune datorita prezentei
transmisiei hidrodinamice.
Trebuie mentionat ca proiectarea si realizarea transmisiilor hidromecanice sunt mai
complicate si mai costisitoare decat ale celor mecanice. Totusi, experienta acumulata si
tehnologiile performante utilizate astazi in realizarea unor serii foarte mari de astfel de
transmisii (milioane de unitati anual) fac ca diferenta de cost, comparativ cu a celor mecanice,
sa devina nesemnificativa. De asemenea, un punct slab al transmisiilor hidrodinamice il
constituie consumul de combustibil. Se evidentiaza faptul ca acest dezavantaj a fost aproape
in totalitate eliminat prin utilizarea hidrotransformatorului numai la pornirea din loc sau la
conditii grele demers si la viteze reduse, pana la cca. 25 km/h, dupa care acesta este scos
din functiune prin blocare, indiferent de treapta de viteza in transmisia mecanica, in
continuare puterea fiind transmisa prin transmisia mecanica planetara cu randament superior
transmisiilor mecanice clasice.
1. Parametrii functionali de apreciere a transmisiei hidromecanice

Performantele
transmisiei
hidromecanice
referitoare
la
demultiplicarea
turatiei, amplificarea cuplului, randamentul transmiterii puterii, adaptabilitatii la tractiune etc,
se apreciaza prin urmatorii 7 parametri:
1.Raportul de transmitere cinematica, ihm, definit ca raport al vitezelor unghiulare
(turatiilor) ale arborilor de intrare, 1, si de iesire. 2, ai transmisiei:
(1a)

Avand in vedere faptul ca la pornirea din loc a automobilului valoarea raportului de

transmiterecinematica este infinita (2=0), este mai usor, in reprezentarile grafice, sa se opereze
cu inversul acestuia, adica:
(1b)
Raportul de transformare a cuplului (momentului). k hm, sau raportul de transmitere
dinamica, definit ca raport al momentelor la arborii de iesire, M2, si deintrare, M1. Raportul se ia
cu semnul '-' intrucat se considera ca momentul la arborele de iesire este un moment rezistent:
(2)
3.Coeficientul de incarcare a pompei hidrotransformatorului din componenta
transmisiei hidromecanice, (P, definit ca raport al puterilor de la arborele
pompei hidrotransformatorului,Pp , si de la arborele de intrare al transmisiei, P1:
(3)
Daca P=1, atunci puterea care se transmite prin pompa hidrotransformatorului este egala
cu puterea de la arborele de intrare al transmisiei hidromecanice. Este cazul transmisiilor
hidromecanice serie la care puterea de la arborele de intrare strabate succesiv toate
componentele transmisiei.
Daca 0<p<l, atunci prin hidrotransformator se transmite numai o parte din puterea de la
arborele de intrare, cealalta parte fiind transmisa pe ramurile mecanice. Este cazul transmisiilor
hidromecanice diferentiale fara circulatie interioara de putere.
Daca P>1, atunci ramura hidraulica (a hidrotransformatorului) este parcursa de o putere mai
mare decat puterea de la arborele de intrare in transmisia hidromecanica. Este cazul transmisiilor
hidromecanice diferentiale cu circulatie interioara de putere pe ramura mecanica.
Daca p<0, atunci fluxul de putere pe ramura hidraulica schimba de sens, adica se
transmite de la turbina la pompa si arborele pompei devine condus. Este cazul franarii cu
motorul a automobilului sau a circulatiei interioare de putere pe ramura hidraulica.
La proiectarea THM se recomanda evitarea situatiilor in care P>1 si p<0. In primul caz,
(P>1), randamentul THM este scazut intrucat randamentul mai scazut al hidrotransformatorului va
afecta o putere mai mare decat puterea de la intrarea in transmisie. Pe de alta parte,
hidrotransformatorul, prelucrand o putere mai mare, va avea dimensiuni de gabarit mai mari,
rezultand o THM cu dimensiuni mai mari. In cel de al 2-lea caz, (p<0), hidrotransformatorul
functioneaza cu randament nesatisfacator intrucat turbina functioneaza ca pompa iar pompa ca
turbina. Acest caz este inevitabil la coborarile pantelor lungi sau pe drumuri cu aderenta
scazuta cand se realizeaza franarea automobilului cu motorul.
4.Randamentul transmisiei hidromecanice, hm, definit ca raport al puterilor de la
arborele de iesire, P2, si de ia arborele de intrare, P1.
(4)
Raportul puterilor se ia cu semnul -intrucat se considera ca arborele de iesire este arbore
condus si deci semnul puterii P2 este opus celui al puterii arborelui de intrare P1.
In ipoteza neglijarii pierderilor din componentele mecanice ale THM, randamentul se
calculeaza dupa cum urmeaza:
(4a)
unde ph este puterea pierduta in hidrotransformator si h - randamentul hidrotransformatorului.
Din relatia (4a) rezulta:

(4b
)

Relatiile anterioare evidentiaza in ce masura valorile coeficientului p

influenteaza randamentul THM comparativ cu randamentul hidrotransformatorului.
Astfel, daca p = l atunci randamentul transmisiei hidromecanice este egal cu
randamentul hidrotransformatorului din componenta transmisiei. Este cazul THMS (in ipoteza
enuntata mai sus).
Daca 0<p <1 atunci randamentul transmisiei hidromecanice este mai mare decat
randamentul transmisiei hidrodinamice din componenta transmisiei ( hm>h). Acesta este marele
avantaj al transmisiilor hidromecanice cu ramificare de putere. In cazul p>l, rezulta hm <h si
trebuie, pe cat posibil, evitat.
5.Coeficientul de neadaptabilitate, hm, definit ca raport al momentelor maxim si minim
de la arborele de intrare in transmisia hidromecanica, cand turatia acestuia este constanta:
(5)
Coeficientul de neadaptabilitate evidentiaza masura in care variatia sarcinii aplicate
arborelui de iesire influenteaza variatia sarcinii la arborele de intrare. Acest coeficient este similar
coeficientului de neadaptabilitate al hidrotransformatorului, h.
6.Gama de variatie a raportului de transmitere cinematica, ihm, definit ca
raport al valorilor maxima si minima ale Iui ihm:
(6)
7.Gama de variatie a raportului de transformare a momentului, khm , definit ca
raport al valorilor maxima si minima ale lui khm:
(7)

Daca transmisia hidromecanica este complet adaptabila (momentul M 1 nu se modifica la

variatii ale momentului M2 la arborele de iesire), atunci:
(8)
adica gama de variatie a raportului de transformare a momentului este chiar gama de variatie a
momentului la arborele de iesire, M
1.1. Parametrii functionali de apreciere a transmisiei hidromecanice serie

Figura 1. Schema bloc a THMS. r reductor; HT - hidrotransformator; Sv schimbator de viteze planetar

Caracteristica
constructiva
esentiala
a THMS este
dispunerea
in
serie
cu hidrotransformatorul a unui schimbator de viteze, in majoritatea cazurilor, planetar si a unor
reductoare (la nevoie) cu scopul extinderii gamei de variatie a raportului de transmitere
cinematica si a gamei de variatie a raportului de amplificare a momentului, pentru o mai buna
adaptare a automobilului la cele mai diverse condtii de deplasare, fig. 1.

Fluxul de putere de la motorul de antrenare strabate succesiv reductorul, r,

hidrotransformatorul, HT, si schimbatorul de viteze, S v. De cele mai multe ori
reductorui, r, din fata hidrotransformatorului lipseste.
1.Raportul
de
facand produsul rapoartelor
componenta transmisiei:

transmitere
cinematica,
de transmitere cinematica

i hm ,
Se
determina
ale subansamblelor din

(9)
unde ir, i h si is sunt rapoartele de transmitere
hidrotransformatorului si schimbatorului de viteze.

cinematica

ale

reductoarelor,

Avand in vedere ca schimbatorul de viteze are q trepte se obtin expresiile:

(10)
unde iSvn sunt rapoartele de transmitere cinematica ale schimbatorului de viteze in etajele 1,2,,q.
Se considera ca iSv1 >iSv2>iSvq
Raportul de transformare a momentului, k hm. Se determina facand produsul
rapoartelor de transformare a momentului din fiecare subansamblu al THMS:
(11a)
unde r si s sunt randamentele reductorului, respectiv schimbatorului
Avand in vedere ca schimbatorul de viteze are q trepte de viteza se obtin relatiile:

de

viteze.

(11b)
3.Coeficientul de incarcare
Puterea preluata de pompa este Pp=P1r.

pompei

hidrotransformatorului,

p.

Rezulta:
(12)
Pentru schema cinematica a THMS din fig.1, coeficientul de incarcare a pompei este
chiar randamentul reductorului aflat inaintea hidrotransformatorului (HT). De regula, la cele
mai raspandite THMS, reductorul lipseste si atunci p =1
4.Randamentul THMS hm.
Din relatiile (4), (8) si (10) se obtine expresia randamentului THMS:
(13)
unde
h este
randamentul
hidrotransformatorului.
Daca
se
considera
ca
randamentul schimbatorului de viteze este diferit in fiecare treapta de viteza atunci se poate
scrie relatia:
(14)
unde hm este randamentul THMS in treapta 'j', iar Svj este randamentul schimbatorului de
viteze in treapta 'j', (j=1,q).
5.Coeficientul de neadaptabilitate al THMS, hm. Momentul la arborele pompei se
determina cu relatia:
M P =M 1 .i r . r =. p .n p 2 ,.D h 5
(15)
unde p - este coeficientul momentului la arborele pompei; D h - diametrul activ
al hidrotransformatorului, in m; np - turatia arborelui pompei, in rot/s; - densitate; fluidului de
lucru, in kg/m3.
Inlocuind turatia nP = n1/ir in relatia (15) rezulta:

(16)
unde 1 este coeficientul momentului la arborele de intrare in transmisie

(17)
Coeficientul hm se determina cu relatia:
(18)

Observatii: 1 THMS este echivalenta cu o transmisie hidrodinamica dar are

o caracteristica de intrare diferita de a hidrotransformatorului din componenta ei;
2 Coeficientul de neadaptabilitate al THMS este egal cu coeficientul de
neadaptabilitate al hidrotransformatorului din componenta ei.
6.Gama de variatie a raportului de transmitere cinematica, yihm. Intrucat

variatia raportului de transmitere cinematica este determinata de hidrotransformator si

schimbatorul de viteze, din relatiile (6) si (9) rezulta:
(19)
unde iSv este gama de variatie a raportului de transmitere cinematica alschimbatorulu
i de viteze; ih gama de variatie a raportului de transmitere
cinematica al hidrotransformatorului.
7.Gama de variatie a raportului de transformare a momentului, khm .
Valorile maxima si minima ale raportului de transformare a momentului se determina
cu expresiile:
(20a)

(20b)
Din relatiile (7) si (19) rezulta:
(21)
unde kh este gama de variatie a raportului de transformare a momentului in
hidrotransformator.
Observatie: Gama de variatie a raportului de transmitere cinematica si a raportului de
transformare a momentului in THMS depind de caracteristicile constructive ale
hidrotransformatoruiui si de numarul de trepte ale schimbatorului de viteze din componenta
transmisiei.
1. Parametrii
diferentiale.

functionali

de

apreciere

transmisiei

hidromecanice

Transmisiile hidromecanice diferentiale (THMD) se deosebesc de transmisiile mecanice

cu ramificare de putere prin aceea ca pe una din ramuri este amplasat un hidrotransformator
complex sau polifazat. De regula hidrotransformatorul se afla pe aceeasi ramura cu schimbatorul
de viteze planetar, fig.2 si fig.3.

Figura Schema transmisiei cu ramificare de putere cu diferential la iesire

Figura 3. Schema transmisiei cu ramificare de putere cu diferential la intrare

In comparatie cu THMS, THMD ofera urmatoarele avantaje:
* Randament mai bun si zone mai extinse de functionare cu randament ridicat;
* Posibilitatea reducerii dimensiunilor hidrotransformatoului.
1.1. Transmisii hidromecanice diferentiale cu diferential la iesire

fara circulatie interioara de putere, tipul A, si cu circulatie interioara de putere pe ramura

mecanica, r, tipul B, fig.4, si cu circulatie interioara de putere pe ramura hidraulica, h, tipul C.

Figura 4. Schema transmisiei hidromecanice diferentiale cu diferential la iesire.

HT - hidrotransformator; P - pompa; T - turbina; S v - schimbatorul de viteze planetar; D - diferential
sumator; h - ramura hidraulica (pe care se afla HT); r - ramura mecanica (reductoare).
1.Raportul de transmitere cinematica, ihm
in acord cu relatiile (1.141a) si (1.141b) se obtine
(22)
unde i1h2, si i1r2 reprezinta produsul rapoartelor de transmitere cinematica ale subansamblelor de
pe ramura hidraulica, h, respectiv mecanica, r; i lhrl si i1rh1, reprezinta produsul rapoartelor de
transmitere cinematica pe bucla inchisa, parcursain succesiunea indicata de indici.
Raportul de transformare a momentului, khm
Din relatia (1.166) si tinand seama ca pe ramura schimbatorului de viteze se
afla hidrotransformatorul rezulta:
(23)

unde 1h2 si lr2 reprezinta produsul randamentelor subansamblelor de pe ramura hidraulica,

respectiv mecanica, in succesiunea indicata de indici; 1hrl: 1rh1 -produsul randamentelor
subansamblelor de pe bucla inchisa parcursa in succesiunea indicata de indici.
3.Coeficientul de incarcare a pompei hidrotrainsformatorului,p
Pentru determinarea puterii de la arborele pompei se calculeaza intai momentele la fiecare
arbore pe lantul cinematic C-A-S v-T-P, fig.2, pentru tipurile A si B, astfel:

si
(24)
unde: MT este momentul la arborele turbinei; Mpeste momentul la arborele pompei;
iTA , iACB rapoartele de transmitere cinematica pe lantul cinematic turbina-schimbator de vitezediferential-arbore de iesire.
Coeficientul de incarcare a pompei pentru tipurile A si B devine:
Daca se notaza raportul1/2=ihP, raportul de transmitere cinematica de la arborele de intrare
pana la arborele pompei si se tine seama ca M2/M1=khm, se obtine:
(25)
Daca se notaza raportul 1/2=ihP , raportul de transmitere cinematica de la arborele de
intrare pana la arborele pompei si se tine seama ca M2/M1=khm se obtine;
(26)
Unde i1h2 , este produsul rapoartelor de transmitere cinematica ale subansamblelor de pe
ramura hidraulica.
Expresia momentului de intrare in transmisie este:

(27)

unde

este coeficientul momentului la arborele de intrare in transmisie.

Observatie: Transmisia hidromecanica diferentiala de tipurile A si B este echivalenta cu un

hidrotransformator, dar cu o caracteristica de intrare diferita de cea a HT-lui din componenta
transmisiei. Spre deosebire de THMS, coeficientul 1 depinde si de coeficientul de incarcare a
pompei, P.
THMD este de tipul A daca 0<P<l si de tipul B daca p>l.
La pornirea din loc a automobilului, ihm=, trebuie ca i1hr1= i1rh1=l, relatia (21).
Exemplu: Transmisia Transaxle PONTIAC - Tempest. Este o THMD cu diferential la iesire, fara
reductoare mecanice pe ramurile h si r. Din schema cinematica. fig.5., rezulta urmatoarele
relatii:A+ T= S2; B= 1= S; C= 2= p(platou).

Figura 5. Transmisia Transaxle PONTIAC-Tempest. a) Schema cinematica; b) Schema bloc.

1. Transmisii hidromecanice diferentiale cu diferential la intrare

fara circulatie interioara de putere, tipul D, cu circulatie interioara de putere pe ramura mecanica,
r, tipul , si cu circulatie interioara de putere pe ramura hidraulica, h, tipul , fig.5a si b.

Figura 6. Schema bloc a THMD cu diferential la intrare, a) Tipurile D si b) Tipul

1.Raportul de transmitere cinematica, ihm
Raportul de transmitere cinematica se calculeaza cu expresiile:

(28)
sau

(29)
unde i1hr2 , i2rh2 reprezinta produsul rapoartelor de transmitere cinematica ale subansamblelor de
pe bucla inchisa parcursa in succesiunea indicata de indici; i2hl,
i2r1 produsul rapoartelor de transmitere ale subansambieior de pe ramura hidraulica, espective
mecanica, r, parcurse in succesiunea indicata de indici.

Raportul de amplificare a momentului, khm

Raportul de amplificare a momentului se calculeaza pe baza relatiilor generale:

(30)
unde 2hr2, 2rh2 reprezinta produsul randamentelor subansamblelor transmisiei de pe bucla inchisa
parcursa in succesiunea indicata de indici: 2hi, 2rl - produsul randamentelor subansamblelor
transmisiei de pe ramura hidraulica, respectiv mecanica, parcurse in succesiunea indicata de
indici.
3.Coeficientul de incarcare a pompei hidrotransformatoruiui, p
Pentru transmisiile de tipul d si momentul
hidrotransformatorului se determina cu relatia:

la arborele

pompei

(31)
unde CA este randamentul mecanismului diferential pe circuitul CA, cand B=0;
iAP,AP raportul de transmitere cinematica, respectiv randamentul de la arborele A pana la
arborele pompei HT-lui.
Coeficientul de incarcare a pompei se calculeaza cu relatia:

(32)

Se calculeaza raportul
ramura hidraulica de la turbina pana la iesire.

, iTh fiind raportul de transmitere cinematica pe

Expresia (32) devine:

(33)
Inlocuind pe ihm din expresia (29) se obtine:

(34)
Inlocuind in relatia (34) momentul la pompa cu expresia M P =PnP2Dh5 si tinand seama
de relatia (36) se obtine:

(35)

unde:

(36)
este coeficientul momentului la arborele de intrare in transmisie.
Observatie: Coeficientul P depinde de raportul de transmitere cinematica si nu de
raportul de transformare a momentului ca la transmisiile cu diferential la iesire.
Transmisia este de tipul D daca i2hr2<0 si de tipul daca 0<i2hr2<1 deoarece irn primul caz 0<P<l,
iar in al 2-lea caz P>1.
Transmisia de tipul nu se recomanda pentru transmisia automobilelor intrucat la
pornirea din loc pompa hidrotransformatorului nu se roteste, fiind in legatura cu
arborele de iesire 2, (ih =).
Parametrii functionali de apreciere a hidrotransformatoarelor din transmisiile cu ramificare de
putere .

1 Definirea parametrilor functionali

Ramificarile cu diferential la intrare si cu diferential la iesire. Prin ramificarea la intrare

puterea de la arborele de intrare este divizata de mecanismul diferential, aflat la intrarea fluxului
de putere in transmisie, si apoi, dupa ce o parte din ea strabate hidrotransformatorul, insumata
prin unirea celor doua ramuri la arborele de iesire, fig.6a. La ramificarea cu diferential la iesire,
puterea de la intrare se imparte pe doi arbori si apoi, dupa ce o parte din putere strabate
hidrotransformatorul, este insumata prin mecanismul diferential, fig. 6.b. Desi se poate trece de
la un mod de ramificare la celalalt prin schimbarea sensului de transmitere a puterii (de la iesire
spre intrare) totusi acestea trebuie studiate separat deoarece comportarea hidrotransformatorului,
la schimbarea sensului de transmitere a puterii, este complet diferita.

.
Figura 7. Transmisii hidromecanice cu ramificare de putere
a) Diferential la intrare; b) Diferential ia iesire. 1 - Arborele de intrare in transmisie; 2 - arborele
de iesire din transmisie; P - pompa. T - turbina; D - difuzorul; S - solara; C - coroana; p - platoul
port-sateliti; s - satelit

Parametrii functionali de apreciere a hidrotransformatorului sunt:

1. Inversul raportului de transmitere cinematica:

(37)
Raportul de transformare a momentului:

(38)
3. Coeficientul momentului la aborele pompei:

(39)
unde: P, T,nP, nT, sunt vitezele unghiulare, respectiv turatiile pompei si turbinei;
MP, MT momentul la pompa, respectiv turbina.
Influenta ramificarii puterii asupra performantelor hidrotransformatorului

In exemplele care urmeaza sunt prezentate doua hidrotransformatoare care se rotesc in

acelasi sens cu arborele de intrare in transmisie (inainte) si unul care se roteste in sens invers
(inapoi).
1. Hidrotransformatorul A din fig.8, cu turbina cu curent centrifug, este complet adaptabil
(coeficientul momentului la arborele pompei P este constant in functie de ih ), (kh)max=3,35,
(h)max=0,86 si regimul de trecere la i h=1,25; Variatia parametrilor transmisiei hidromecanice cu
ramificare de putere este prezentata in fig.9.

Figura 8. Hidrotransformatorul complet adaptabil cu turbina cu curent centrifug a) Sectiunea

mediana; P - pompa, T - turbina, D - difuzorul; b) Caracteristica adimensionala;
; kh, raportul de transformare a momentului; P- coeficientul momentului la arboreie pompei; h -

randamentul. Regimurile de functionare cu valori negative dispar la functionarea in transmisia cu

ramificare de putere.

Figura 9. Variatia parametrilor functionali ai transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere

cu diferential la intrare echipata cu hidrotransformatorul din fig.9. Valorile pozitive ale marimii
IP corespund transmisiei cu divizarea puterii, iar valorile negative transmisiei cu circulatie
interioara de putere, a) Raportul de transformare a momentului in transmisie k 1, in functie de i1 ;
b) Randamentul total al transmisiei ()1 in functie de i1 .
Hidrotransfonnatorul B din fig.10, bifazic, neadaptabil ( P scade la cresterea lui ih),
(kh)max=2,3, (h,)max=0,88, intra in regim de hidroambreiaj la (ih )k h=1 =0,87.
Variatia parametrilor transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere este prezentata in fig.11.

Figura 10. Hidrotransformatorul neadaptabil bifazic cu turbina cu curent centripet

a) sectiune meridiana; b) caracteristica adimensionala.

Figura 11. Variatia parametrilor functionali ai transmisiei hidromecanice cu ramificare de putere

cu diferential la intrare echipata cu hidrotransformatorul din fig.11. Valorile negative ale marimii
IP corespund circulatiei interioare de putere iar cele pozitive divizarii puterii, a) Raportul de
transformare a momentului k1 in functie de i1 ; b) Randamentul total al transmisiei ()1 , in
functie de i1 .
3. Hidrotransformatorul C din fig.12, cu sens invers de rotatie fata de arborele de intrare.
Numai pentru a usura explicarea functionarii s-a adoptat caracteristica
adimensionala a hidrotransfonnatorului A dar in functie de '-ih'. De fapt
hidrotransformatorul cu sens de rotatie invers a fost inlocuit cu un ansamblu format dintr-un
inversor mecanic al sensului de rotatie si hidrotransformatorul A. In realitate
hidrotransformatorul cu sens invers de rotatie functioneaza in domeniul i h (-2 -3) si are o
caracteristica crescatoare a lui |P| in functie de ih. Variatia parametrilor transmisiei
hidromecanice cu ramificare de putere este prezentata in fig.1

Figura 1 a) Hidrotransformatorul cu sens de rotatie invers sensului de rotatie al arborelui de

intrare in transmisie. Schema cinematica a ansamblului inversor - hidrotransformator. Inversorul
mecanic este amplasat intre arborele de intrare in transmisie, 1, si arborele pompei, P. Semnele
turatiei si momentului la arborele de iesire (al turbinei) s-au pastrat, de aceea s-a adoptat
schimbarea de semn a momentului M* si vitezei unghiulare * la arborele de intrare.

Figura 1 b) Hidrotransformatorul cu sens de rotatie invers sensului de rotatie al arborelui de

intrare in transmisie. Caracteristica adimensionala a ansamblului

Figura 13. Caracteristica adimensionala a transmisiei hidromecanice cu ramificare de

putere cu diferential la intrare si un dispozitiv inversor al sensului de rotatie.
Marimea 0< IP <1 corespunde divizarii puterii a) Raportul de transformare a momentului k 1 , in
functie de i1 ; b) Randamentul total al transmisiei ()1 in functie de i1 .