Compresmetrul: construcție și funcționare

1 – corp; 2 – garnitură de etanșare; 3 – supapă de reținere; 4 – arcul supapei 3; 5 – cilindru de

măsură; 6 – piston; 7 – resort calibrat; 8 – tija pistonului; 9 – ac indicator; 10 – mâner; 11 –
diagramă din hârtie cerată

Pentru a ușura accesul la orificiul bujiei/injectorului la unele variante sunt

prevăzute țevi cu diferite lungimi și forme sau furtunuri care se înșurubează la capătul
cilindrului compresmetrului, iar la cealaltă extremitate au garnitura 2 și supapa 3
similare modelului inițial. Aparatul este poziționat cu garnitura 2 pe orificiul liber al
bujiei/injectorului fiind apăsat cu putere pentru evitarea scăpărilor de gaz. La antrenarea
cu demarorul a arborelui cotit, aerul comprimat din cilindrul motorului cu ardere internă
va deschide supapa 3 pătrunzând în cilindrul 5. Sub acțiunea presiunii pistonul 6 se
deplasează în cilindru comprimând arcul 7. Deplasarea pistonului este proporțională cu
forța de presiune a gazului, deci cu presiunea de comprimare. Acul 9 se rotește cu un
unghi proporțional cu deplasarea pistonului 6 și, implicit, cu valoarea presiunii de
compresiune.Cuplarea compresmetrului la cilindrul motorului modifică volumul camerei
de ardere care se mărește cu volumul ocupat de gaz în compresmetru. Din această
cauză raportul de comprimare se modifică și presiunea la sfârșitul comprimării devine
mai mică decât atunci când motorul funcționează fără a avea cuplat compresmetrul.
Pentru a corecta această eroare este utilizată supapa de reținere 3. După primul ciclu
de comprimare ea se închide imediat după ce pistonul din motor părăsește p.m.i. în
cursa de destindere; în acel moment presiunea aerului din compresmetru devine mai
mare decât presiunea aerului din cilindrul MAI, iar arcul 4 va putea închide supapa 3. În
compresmetru este reținută o cantitate de aer la o presiune egală cu cea de la finele
primului ciclu de comprimare. În următorul ciclu supapa 3 se va deschide mai târziu,
abia după ce presiunea aerului din cilindrul MAI va reuși să depășească presiunea
aerului din manometru. Din momentul respectiv începe o încărcare suplimentară cu aer
a compresmetrului care va dura până la începerea destinderii în cilindrul MAI. Atunci
supapa 3 se va închide din nou reținând o cantitate suplimentară de aer. Procesul se
repetă până când presiunea din compresmetru ajunge să fie atât de apropiată de
presiunea din cilindrul MAI încât supapa 3 nu se mai deschide. Diferența respectivă de
presiune poate fi de ordinul 0,01-0,02 bar. În aceste condiții se poate considera că
presiunea din cilindrul MAI este practic aceeași cu cea obținută în procesul de
comprimare atunci când bujia sau injectorul se află la locul lor.