Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

LUCRARE DE LICENŢĂ

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:
Vasilachi Cristi

2021
STUDIUL SISTEMULUI DE FRÂNARE

2
CUPRINS

No table of contents entries found.

3
C A P I T O L U L 1 . ROLUL SISTEMULUI DE FRÂNARE

4
CAPITOLUL 2. MOTOARE CU APRINDERE PRIN
COMPRIMARE IN 4 TIMPI

2.1 Noţiuni generale

Motorul cu ardere internă este o masina termică care transformă căldura obţinută prin
arderea combustibilului în lucru mecanic prin intermediul evoluţiilor unui fluid de lucru, denumit
fluid motor.
La motorul cu aprindere prin comprimare aprinderea amestecului carburant se obţine prin
autoaprindere, datorita regimului ridicat de presiuni şi temperaturi din cilindrul motorului în
momentul începerii injecţiei de combustibil.
Motoarele cu aprindere prin comprimare în patru timpi pot fi atât cu admisie (umplere)
normală (aerul pătrunde în sistemul de admisie în condiţiile de stare ale mediului ambiant, cât şi
cu admisie forţată (când se urmăreşte creşterea puterii motorului la acelaşi cilindru.
Rudolf Diesel, prin realizarea primului motor cu aprindere prin comprimare în anul 1897,
a deschis o nouă eră în domeniile industriei şi transporturilor.
Noul motor a beneficiat, pe de o parte, de faptul că poate folosi un combustibil ce conţine
fracţiuni mai grele rezultate în urma procesului de prelucrare al ţiţeiului şi, pe de altă parte, prin

5
specificul procedeului său de funcţionare, a putut realiza puteri mari apelând nu numai la
creşterea numărului de cilindri, ci şi la creşterea alezajului şi folosirea supraalimentării foarte
înalte, lucru imposibil pentru motorul cu aprindere prin scânteie. Au fost construite motoare
diesel cu alezaje de la 80 mm până la 1060 mm.
Prin introducerea supra-alimentării, puterea motoarelor a crescut considerabil obţinându-
se până la 3000 kW pe cilindru.
Acest fapt a permis extinderea rapidă a motorului diesel în cele mai diferite domenii:
industrie (înlocuind maşinile cu abur), energetică, transporturi (rutiere, feroviare, navale),
agricultură, minerit.

Figura1. – Ciclul de funcţionare al motorului în patru timpi

2.2 Principiul de funcţionare al motorului în patru timpi (figura 1).

6
Pistonul se deplasează în cilindrul închis la un capăt de chiulasă, în care sunt montate
două tipuri de supape ( de admisie şi de evacuare) ce controleaza galeriile de admisie şi
evacuare.
Mişcarea pistonului, ce se transmite prin biela arborelui cotit, se execută alternativ între
două poziţii extreme:
 punct mort interior – PMI, atunci când pistonul se află în apropierea chiulasei şi
volumul cilindrului este minim – Vc (volumul camerei de ardere) şi respectiv;
 punct mort exterior – PME, atunci când pistonul se găseşte la cealaltă extremitate a
cilindrului, volumul acestuia fiind maxim, Va.
Drumul parcurs de piston între cele două puncte moarte reprezinta cursa pistonului, S.
În deplasarea pistonului de la PMI la PME, supapa de admisie fiind deschisă, datorită
depresiunii create de piston, în cilindru pătrunde încărcătura proaspătă (aerul), evoluţia respectivă
numindu-se admisie şi este reprezentată de curba g - a în diagrama p - V asociată cilindrului.
Are loc, apoi, comprimarea încărcăturii proaspete, a - c, prin deplasarea pistonului de la
PME la PMI cu ambele supape închise. Înainte ca pistonul să ajungă în PMI se injecteaza
combustibilul ( punctul i în diagramă figura 1).
Ciclul de funcţionare al motorului în patru timpi şi amestecul carburant aer-combustibil se
autoaprinde şi arde degajând căldură, ceea ce determină o creştere importantă de presiune în
cilindru.
După atingerea presiunii maxime în punctul z sub acţiunea presiunii gazelor, pistonul se
deplasează spre PME, având loc destinderea, care continuă până în momentul deschiderii supapei
de evacuare în apropiereaa PME (punctul b).
La revenirea pistonului din PME în PMI cu supapa de evacuare deschisă se realizează
evacuarea gazelor din cilindru, iar succesiunea proceselor se repetă. Această succesiune de
procese, numită ciclu motor, se realizează în decursul a două rotaţii ale arborelui cotit (patru
curse ale pistonului) şi cuprinde patru faze:
 admisia;
 comprimarea;
 arderea şi destinderea;
 evacuarea.

2.3 Schema de funcţionare al motorului în patru timpi (figura 2).


7
Schema de funcţionare a unui motor monocilindric cu ardere internă în patru timpi este
prezentată în figura 2. În cilindrul 1 se deplasează pistonul 2 articulat prin bolţul 18 la biela 3,
articulată la rândul ei cu manivela 4 a arborelui cotit 14.
Chiulasa 5, care închide în partea superioară cilindrul, este prevăzută cu un canal de
admisie 8, care este controlat de supapa 9 (SA) şi un canal de evacuare 10 controlat prin supapa
12 (SE).
De asemenea în chiulasă există un orificiu pentru bujie 6 (MAS) sau pentru injector
(MAC). Încărcătura proaspătă pătrunde în cilindru prin canalul 8 din chiulasă şi secţiunea
controlată de supapa de admisie 9 a cărei deschidere comandată prin cama arborelui de distribuţie
11 în funcţie de poziţia pistonului în cilindru.
Gazele arse sunt eliminate prin secţiunea 10 controlată de supapa de evacuare SE, prin
canalul din chiulasă şi prin colectorul de evacuare.
Supapa de evacuare este comandată printr-o camă acţionată de la arborele de distribuţie în
funcţie de poziţia pistonului. Cilindrul este plasat în blocul motorului care are partea inferioară
sub formă de carter 7, în care sunt prevăzute lagărele 13 ale arborelui cotit.
Pe carter se fixează suporţi prin care se sprijină motorul pe şasiul vehiculului, iar partea sa
inferioară este închisă printr-o baie de ulei 25. Procesul de funcţionare al motorului în patru timpi
este un fenomen periodic (ciclic)
Admisia încărcăturii proaspete se realizează prin deplasarea pistonului de la PMS până în
PMI, timp în care supapa de admisie este deschisă iar supapa de evacuare este închisă.
Prin rotirea în continuare a arborelui cotit, pistonul se deplasează din PMI până la PMS
comprimând încărcătura proaspătă din cilindru, timp în care ambele supape sunt închise.
La sfârşitul cursei de comprimare încărcătura proaspătă se aprinde prin scânteie (MAS)
sau amestecul se autoaprinde prin injectarea, pulverizarea, vaporizarea şi amestecarea motorinei
cu aerul comprimat (MAC).
Urmează destinderea care se realizează în următoarea cursă a pistonului de la PMS la
PMI. În timpul destinderii, energia rezultată prin arderea amestecului aer-combustibil se
transformă în energie mecanică furnizată arborelui cotit şi mai departe transmisiei şi roţilor
motoare ale autovehiculului. La sfârşitul cursei de destindere se deschide supapa de evacuare; o
parte din gazele arse se elimină din cilindru datorită presiunii diferenţei pozitive de presiune
dintre fluidul din cilindru şi cel din canalul de evacuare, iar restul gazelor arse sunt pompate de

8
către piston în deplasarea sa de la PMI până la PMS, timp în care supapa de evacuare rămâne
deschisă. Ciclul se reia apoi printr-o nouă aspiraţie de încărcătură proaspătă.

Figura 2. Schema de principiu a motorului cu ardere internă în patru timpi


Părţile componente a motorului cu ardere internă în patru timpi:

1-cilindru; 11- arbore de distribuţie;


2-piston; 12-supapă de evacuare;
3-bielă; 13-cuzinet;
4-fus maneton; 14-arbore cotit;
5- chiulasă; 15-carter inferior;
6-bujie; 16-volant;
7-carter superior; 17-fus palier;
8-canal de admisie; 18-bolţ;
9 - supapă de admisie 19-segmenţi.
10-canal de evacuare;

9
Figura 3. 1 – Admisie, 2 – Comprimare, 3 – Destindere, 4 – Evacuare;

În figura 3 se prezintă schematic poziţia mecanismului motor la începutul fiecărei faze


(timp) al ciclului de funcţionare.
Motorul cu aprindere prin comprimare este alcătuit din următoarele părţi importante:
I - mecanismul motor
II - ansamblul sistemelor complementare
III - aparatura pentru monitorizarea şi controlul funcţionării

10
11
12

S-ar putea să vă placă și