Motoare cu arderea internă, cu piston

6. MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ,

CU PISTON

Motorul cu ardere internă, cu piston, este o maşină termică în care energia chimică a
combustibilului se transformă parţial, prin ardere în interiorul cilindrilor, în lucru mecanic
cedat pistoanelor în mişcare alternativă. Mecanismul bielă – manivelă transformă mişcarea
alternativă a pistoanelor în mişcare de rotaţie a arborelui cotit al motorului.

Principalele avantaje ale motoarelor cu ardere internă, cu piston sunt următoarele:

 au randamentul cel mai ridicat dintre maşinile termice;
 gabarit şi greutate mici;
 pornire şi punere în funcţiune foarte rapidă.

Dezavantaje:
 necesită combustibili superiori, care sunt mai scumpi;
 pentru realizarea mişcării de rotaţie necesită prezenţa unui mecanism motor, care
face ca la puteri mari, construcţia să devină voluminoasă şi complicată;
 nu pot porni singure.

6.1. Clasificarea motoarelor cu ardere internă, cu piston

 după natura combustibilului folosit:

- MAI folosind combustibili gazoşi. Aceştia pot fi: naturali (gaz metan şi gazul de
sondă), artificiali (gazul de iluminat, de furnal, etc), lichefiaţi (etilen, butilen şi
propilen, etan, butan şi propan);

- MAI folosind combustibili lichizi. Aceştia pot fi: lichizi uşori (benzină, petrol etc)
şi lichizi grei (motorina);

- MAI folosind combustibili solizi (praf de cărbune).

 după locul de formare al amestecului carburant:

1
 Motoare cu arderea internă, cu piston

- motoare cu formarea amestecului carburant în exteriorul cilindrului, aceasta

făcându-se prin carburaţie, injecţie sau amestecare, iar motoarele rezultate sunt
cu carburator, cu injecţie şi cu gaz;

- motoare cu formarea amestecului carburant în interiorul cilindrului. În această

categorie intră motoarele cu aprindere prin comprimare, funcţionând cu
autoaprindere şi motoarele cu grad de comprimare redus şi aprindere forţată.

 după modul de aprindere al amestecului carburant:

- motoare cu aprindere prin scânteie (m.a.s), unde aprinderea de la o sursă

exterioară, în mod provocat, cu ajutorul unei scântei electrice;

- motoare cu aprindere prin comprimare (m.a.c), unde aprinderea combustibilului

este provocată de temperatura ridicată, obţinută prin comprimarea aerului în
cilindru.

 după numărul de timpi:

- motoare în doi timpi, la care ciclul se realizează pe durata a două curse a

pistonului sau o rotaţie completa a arborelui cotit;

- motoare în patru timpi, la care ciclul se realizează la patru curse ale pistonului
sau la două rotaţii complete ale arborelui cotit.

 după modul de umplere al cilindrilor:

- motoare cu umplere normală (naturală). În acest caz încărcătura proaspătă care

poate fi amestec carburant sau aer, pătrunde în cilindru cu un caracter de
aspiraţie (datorită depresiunii formate în cilindru prin deplasarea pistonului).
Presiunea încărcăturii proaspete este apropiată de cea a mediului ambiant;

- motoare cu umplere forţată. Presiunea încărcăturii proaspete este mai mare

decât a mediului ambiant fiind realizată prin comprimare într-un agregat
corespunzător (suflantă, compresor etc).

 după modul de răcire al cilindrilor motorului:

- motoare cu răcire cu apă;

2
 Motoare cu arderea internă, cu piston

- motoare cu răcire cu aer.

 după orientarea în spaţiu al cilindrilor:

- motor în linie, în V, W, X, cu cilindri opuşi şi în stea.

 după modul de ardere al amestecului carburant:

- motor cu ardere la volum constant (motor Otto – cu aprindere prin scânteie);

- motor cu ardere la presiune constantă (motor Diesel lent – cu aprindere prin

comprimare);

- motor cu ardere la presiune şi volum constante (motor Diesel rapid – cu

aprindere prin comprimare).

5.2. Construcţia şi funcţionarea motorului în patru timpi cu umplere normală

Funcţionarea unui astfel de motor, cu aprindere prin scânteie şi umplere normală,

poate fi urmărită în figura 6.1.

C - cilindru;

P - piston;

K - karter;

SBM - sistem bielă –

manivelă;

DA - deschidere supapă
admisie;

DE - deschidere supapă
evacuare;

PMI - punct mort

inferior;

PMS - punct mort

superior.

Fig. 6.1.

La deplasarea pistonului P de la PMS la PMI se deschide supapa de admisie SA şi prin

galeria de admisie GA pătrunde în cilindru amestecul carburant format din amestec de aer şi

3
 Motoare cu arderea internă, cu piston

combustibil sau aer. La deplasarea în continuare a pistonului de la PMI la PMS are loc
comprimarea amestecului carburant şi într-un punct A (avans la aprindere) are loc
aprinderea prin scânteie a amestecului. În urma aprinderii amestecului se creează o presiune
şi o temperatură ridicate care vor deplasa pistonul de la PMS la PMI. La deplasarea pistonului
de la PMI la PMS are loc evacuarea gazelor de ardere arse prin galeria de evacuare GE ,
evacuare care este corelată cu deschiderea supapei de evacuare SE .
Pentru îmbunătăţirea performanţelor motorului deschiderile supapelor au loc cu
avans (pentru ca amestecul carburant când ajunge la supapa de admisie să aibă secţiune
maximă de admisie) şi cu întârziere.
Volumul minim ocupat de gazele de ardere din cilindru se numeşte volumul camerei de
ardere sau volumul de comprimare V0 , poziţia corespunzătoare fiind PMS.
Volumul maxim al cilindrului ocupat de gaze se numeşte volumul total al cilindrului Va ,
poziţia pistonului fiind PMI.
Volumul descris de piston în cursa s , între punctele moarte se numeşte cilindree sau
capacitate cilindrică Vs .
Suma cilindreelor tuturor cilindrilor (când motorul este policilindric) constituie
cilindreea totală sau litrajul , adică:
Vt  iVs (6.1)

unde: i - numărul de cilindri.

Raportul dintre volumul maxim al cilindrului şi cel minim se numeşte raport de comprimare:
Va
 (6.2)
V0

6.3. Ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere internă, cu piston

Fenomenele reale, care au loc în timpul funcţionării motoarelor cu ardere internă, cu
piston, sunt complexe dacă se ţine seama de modificarea atât a stării cât şi a compoziţiei
fluidului motor, de schimbul variabil de căldură între fluidul din cilindru şi pereţii acestuia, de
existenţa frecărilor, de schimburile de direcţie şi viteză ale fluidului, de fazele de ardere etc.

Cu scopul de a studia influenţa tuturor acestor factori asupra economicităţii motorului

s-au admis anumite ipoteze simplificatoare privind funcţionarea şi comportarea fluidului de
lucru, adică s-au conceput anumite cicluri teoretice de referinţă, în aşa fel încât parametrii
acestora să poată fi determinaţi prin calcul. Dintre aceste ipoteze cele mai importante ar fi:

4
 Motoare cu arderea internă, cu piston

 motorul funcţionează cu gaz perfect, asemănător aerului;

 căldurile specifice c p şi cv sunt constante;

 cilindrul conţine în tot cursul ciclului o cantitate de fluid constantă şi cu aceeaşi

compoziţie chimică;
 producerea de căldură prin ardere este considerată ca o introducere de căldură din
exterior, iar cedarea de căldură prin evacuarea gazelor arse se consideră ca o răcire
în contact cu o sursă rece;
 se presupune că procesele de comprimare şi destindere sunt adiabate.

Ciclul teoretic reprezintă deci o schemă termodinamică simplificată a ciclului de

funcţionare al motorului, servind drept termen de comparaţie pentru motoarele reale, în
scopul aprecierii gradului de perfecţiune ale proceselor reale de lucru şi a evidenţierii
mijloacelor necesare pentru îmbunătăţirea funcţionării motoarelor şi a creşterii
randamentelor proceselor lor ciclice.
Alegând drept criteriu natura transformării prin care se introduce căldura în ciclul
motor, ciclurile teoretice se împart în trei grupe:
 ciclul cu ardere la volum constant (izocoră), caracteristic motoarelor cu aprindere
prin scânteie MAS;
 ciclul cu ardere la presiune constantă (izobară), caracteristic motoarelor cu
aprindere prin comprimare M.A.C. lente;
 ciclul cu ardere mixtă (izocoră şi izobară) caracteristic motoarelor cu aprindere prin
comprimare M.A.C rapide .

6.3.1. Ciclul teoretic al motorului cu ardere la presiune şi volum constante

Q3-4
p T -4
Q3
3 4 4
Q2-3 3

2
3
2-

Q=0 5
Q

L Q
5 2
Q=0
Q5-1
Q5-1
0 1 1

V S
V0 Vs
Va

Reprezentarea motorului cu ardere mixtă în diagramele p-V şi T-S.

5
 Motoare cu arderea internă, cu piston

Ciclul teoretic al motorului în pareu timpi cu ardere mixtă este compus din
următoarele transformări:
 0-1 admisia izobară;
 1-2 comprimarea adiabată;
 2-3 arderea izocoră;
 3-4 ardere izobară;
 4-5 destinderea adiabată;
 5-1 evacuarea liberă izocoră;
 1-0 evacuarea forţată izobară.

Parametrii caracteristici ai acestui ciclu sunt:

 raportul de comprimare:
Va V1
  (6.3)
Vo V2

 raportul de creşterea al presiunii în timpul arderii la presiune constantă:

p3
 (6.4)
p2

 raportul de injecţie în timpul arderii la volum constant:

V4
 (6.5)
V3

Randamentul termic al acestui ciclu se poate determina cu formula generală:

Q0
t  1  . (6.6)
Q
în care:
Q - căldura primită de la sursa caldă;
Q0 - căldura cedată sursei reci (luată în valoare absolută, deoarece conform
convenţiei de semne este negativă).
Pentru ciclul dat:
Q5 1
t  1  . (6.7)
Q2 3  Q3 4

Exprimând cantităţile de căldură ce apar în relaţia (6.7) după formulele

corespunzătoare unor schimburi de căldură ce apar în timpul transformărilor izocore şi
izobare, se obţine:

6
 Motoare cu arderea internă, cu piston

Q2  3  mcv T3  T2  . (6.8)

Q3  4  mc p T4  T3  . (6.9)
Q5 1  mcv T1  T5  sau Q5 1  mcv T5  T1  . (6.10)
Înlocuind în expresia randamentului rezultă:
mcv T5  T1  T5  T1
t  1  1  . (6.11)
mcv T3  T2   mcp T4  T3  T3  T2    T4  T3 
Exprimarea temperaturilor, ce apar în relaţia randamentului, se pot determina din
transformările ce compun ciclul, în funcţie de temperatura T1 , astfel:

 din adiabata 1-2:

T1V1k 1  T2V2k 1 ; (6.12)
şi deci:
k 1
V 
T2  T1 1   T1 k 1 . (6.13)
 V2 

 din izocora 2-3:

T3 p3
 ; (6.14)
T2 p2

în care:
T3  T2   k 1T1 . (6.15)

 din izobara 3-4:

T4 V4
 ; (6.16)
T3 V3

în care:
T4  T3    k 1T1 . (6.17)

 din adiabata 4-5:

k 1 k 1 k 1
T5  V4  V V V  
  ; T5  T4  4 3 2   T4     kT1 . (6.18)
T4  V5   V3 V2 V1   

Înlocuind valorile astfel găsite se obţine pentru randament expresia:

 k  1
t  1  (6.19)
 k 1   1    1

Lucrul mecanic produs de motor, L , este diferenţa între cantitatea de căldură

introdusă în ciclu Q2  3  Q3  4 şi cea evacuată Q5 1 , adică:
L  Q2  3  Q3  4  Q5 1 . (6.20)
sau ţinând seama de expresiile (6.8), (6.9) şi (6.10) rezultă:

7
 Motoare cu arderea internă, cu piston
L  mc v T3  T2   mc p T4  T3   mc v T5  T1   mc v T3  T2  T4  T3  T5  T1  

m
R
 1

T1  x 1   x 1      1      1  (6.21)
pV
  
 1 1   1   1      1   1     1
 1


V1
Din V s  V1  V2 si    V1  V2
V2

Vs Vs
rezulta Vs  V2  V2  V2   1 ; V2  si V1  
 1  1

Prin urmare, L 
p1Vs 
 1  1
 
  1   1      1   1    1  
Presiunea medie efectiva se defineste ca raport intre lucru mecanic si cilindree:

pm 
L p
 1

Vs   1   1
 
  1   1      1   1    1  
Ln
Puterea motorului: P  i [W ]
60 f

în care: i - nr. de cilindrii, n – turatia motorului, f = 1 pentru motor in doi timpi si f = 2 pentru
motor in doi timpi.

6.3.2.Ciclul teoretic al motorului cu ardere la volum constant

Ciclul teoretic al motorului cu ardere la volum constant este compus din următoarele
transformări:
 0-1 admisia izobară;
 1-2 comprimarea adiabată;
 2-3 arderea izocoră;
 3-4 destinderea adiabată;
 4-1 evacuarea liberă izocoră;
 1-0 evacuarea forţată izobară.

p 3 T
3
Q2-3
Q2-3
2 Q=0 4
L
4 Q
2
Q=0
Q4-1
Q4-1
0 1 1

V S
V0 Vs
Va

Reprezentarea motorului cu ardere la volum constant în diagramele p-V şi T-S

8
 Motoare cu arderea internă, cu piston

Parametrii caracteristici ai acestui ciclu, sunt:

 raportul de comprimare:
Vm V1
  . (6.30)
Vc V2

 raportul de creşterea al presiunii în timpul arderii la volum constant:

p3
 . (6.31)
p2

Randamentul termic al acestui ciclu se poate determina cu formula generală:

Q0
t  1  . (6.32)
Q
în care:
Q - căldura primită de la sursa caldă;
Q0 - căldura cedată sursei reci (luată în valoare absolută, deoarece conform
convenţiei de semne este negativă).
Pentru ciclul dat:
Q4 1
t  1  . (6.33)
Q2 3

Exprimând cantităţile de căldură ce apar în relaţia (6.33) după formulele

corespunzătoare unor schimburi de căldură ce apar în timpul unor transformări izocore se
obţine:
Q2  3  mcv T3  T2  . (6.34)
Q4 1  mcv T1  T4  sau Q4 1  mcv T4  T1  . (6.35)
Înlocuind în expresia randamentului rezultă:
mcv T4  T1  T  T1
t  1  1  4 . (6.36)
mcv T3  T2  T3  T2

Temperaturile se pot determina din transformările ce compun ciclul, în funcţie de

temperatura T1 , astfel:

 din adiabata 1-2:

T1V1k 1  T2 V2k 1 ; (6.37)

sau
k 1
V 
T2  T1 2   T1 k 1 . (6.38)
 V1 

 din izocora 2-3:

9
 Motoare cu arderea internă, cu piston

T3 p3
 ; (6.39)
T2 p2

şi
T3  T2   k 1T1 . (6.40)

 din adiabata 3-4:

T3 V3k 1  T4 V4k 1 ; (6.41)

sau
k 1 k 1
V  V  T
T4  T3  3   T3  2   k31  T1 . (6.42)
 V4   V1  
Prin înlocuirea temperaturilor, în expresia randamentului se obţine:
T1  T1 1
t  1   1  . (6.44)
 k 1T1   k 1T1  k 1

Lucrul mecanic produs de motor, L , este diferenţa între cantitatea de căldură

introdusă în ciclu Q2  3 şi cea evacuată Q4 1 , adică:

L  Q2  3  Q4 1 . (6.45)
sau ţinând seama de expresiile (6.33) şi (6.34) rezultă:
L  mcv T3  T2   mcv T4  T1   mcv T3  T2  T4  T1  

m
p
x 1
 
pV
T1  x 1   x 1    1  1 1   1  x 1  1
x 1
  (6.46)

Volumul V1 se poate exprima în funcţie de cilindree VS şi raportul de comprimare, din

sistemul de relaţii:
 V1
  ;
 V2 (6.47)
V  V  V .
 1 2 s

obţinându-se:
Vs
V1  . (6.48)
 1
şi deci lucrul mecanic va fi:

L
p1Vs 
 1 1
  1  x 1  1 .   (6.49)

Randamentul exergetic se calculează cu relaţia:

EQ0
e  1  . (6.50)
EQ

unde:
T1  T0 ; (6.51)

10
 Motoare cu arderea internă, cu piston

EQ0   m
0
Q0    1  ln m
cv T0 ; (6.52)

T0 ln
m
0
1  1  ; (6.53)
0
Tm  1

0 Q0 Q41  1
Tm    T0 ; (6.54)
S 0 S41 ln

S41  mcv ln ; (6.55)

şi

EQ   mQ   x 1   1  ln m
cv T0 ;  (6.56)
T0 ln
m  1   1  x 1 ; (6.57)
Tm    1
Q Q  x 1   1
Tm   23  T0 ; (6.58)
S S23 ln

S23  mcv ln ; (6.59)

După înlocuiri şi calcule se obţine:

e 
  1 x 1  1 ;
(6.60)
 x 1   1  ln

6.3.3. Ciclul teoretic al motorului cu ardere la presiune constantă

Ciclul teoretic al motorului în patru timpi cu ardere la presiune constantă este compus
din următoarele transformări:
 0-1 admisia izobară;
 1-2 comprimarea adiabată;
 2-3 arderea izobară;
 3-4 destinderea adiabată;
 4-1 evacuarea liberă izocoră;
 1-0 evacuarea forţată izobară.

Q2-3
p T
2 3 3
-3
Q2
Q=0 4
L
Q=0 4 2 Q
Q4-1
Q4-1
0 1 1

V S 11
V0 Vs
Va
 Motoare cu arderea internă, cu piston

Reprezentarea motorului cu ardere la presiune constantă în diagramele p-V şi T-S

Mărimile caracteristice ale acestui ciclu, sunt:

 raportul de comprimare:
Va V1
  ; (6.61)
V0 V2

 raportul de injecţie:
V3
 ; (6.62)
V2

Randamentul termic al acestui ciclu va fi:

Q0 Q
t  1   1  4 1 ; (6.63)
Q Q2 3

în care:
Q2  3  mc p T3  T2  ; (6.64)
şi
Q4 1  mcv T4  T1  . (6.65)

Deci:
mcv T4  T1  T  T1
t  1  1  4 . (6.66)
mc p T3  T2  k T3  T2 

unde:
k : exponent adiabatic.
Exprimarea temperaturilor, ce apar în relaţia randamentului se face în mod analog cu
ciclul motorului cu ardere la volum constant, astfel :
 din adiabata 1-2:
T1V1k 1  T2V2k 1 ; (6.67)
şi deci:
k 1
V 
T2  T1 1   T1 k 1 . (6.68)
 V2 

 din izobara 2-3:

12
 Motoare cu arderea internă, cu piston

T3 V3
  ; (6.69)
T2 V2

în care:
T3  T2   k 1T1 . (6.70)

 din adiabata 3-4:

k 1 k 1 k 1
V  V V  
T4  T3  3   T3  3 2   T3     kT1 . (6.71)
 V4   V2 V4   

Înlocuind valorile astfel găsite se obţine pentru randament expresia:

k 1
t  1  . (6.72)
k k 1   1

Lucrul mecanic produs de un motor ce funcţionează după un astfel de ciclu este:

L  Q2 3  Q4 1  mc p T3  T2   mcv T4  T1   mcv kT3  kT2  T4  T1  

m
R
k 1
  
T1 k  k 1  k k 1   k  1  1 1 k k 1   1   k  1 .
pV
k 1
  (6.73)

Procedând analog ca la motorul cu ardere la V  const . obţinem:

 cv T0 .
EQ0   k  1  ln k m  (6.74)

k ln 
m
0
1  . (6.75)
k 1

k 1
0
Tm  T0 . (6.76)
k ln

S41  S23  k mcv ln  . (6.77)

şi

EQ  E k 1   1  ln  k m
cv T0 .  (6.78)
ln
m  1  . (6.79)
 k 1
  1

 k 1   1
Tm  T0 . (6.80)
ln 

Cu acestea, randamentul exergetic devine :

e 
k k 1   1   k  1  . (6.81)
k k 1
  1  k ln

13