Tema nr. 2.

CONSTRUCŢIA GENERALĂ ŞI
FUNCŢIONAREA MOTOARELOR
CU ARDEREA INTERNĂ (MAI).

Conducătorul şedinţei: LTC. Vitalie PASCARI-TOMOIANU

 Lecţia nr. 1. Noţiuni generale privind
construcţia motoarelor cu arderea
internă.

Întrebările de studiu:
• Clasificarea motoarelor cu arderea internă.
• Destinaţia, principiul funcţionării motorului
diesel şi cu carburator.
• Construcţia generală motorului cu arderea
internă.
SCOPUL LECŢIEI:
Studenţii vor înţelege clasificarea, principiul funcţionării şi
variantele constructive ale motoarelor cu arderea internă.

OBIECTIVELE LECŢIEI:
La sfîrşitul lecţiei studenţi vor fi în măsură să:
1.să definească clasificarea motoarelor cu arderea internă;
2.să definească destinaţia şi principiul funcţionării motoarelor cu
arderea internă;
3.să definească construcţia motoarelor cu arderea internă.
1. Clasificarea motoarelor cu arderea internă.
DUPĂ NATURA COMBUSTIBILULUI:
-motoare la care se întrebuinţează drept combustibil benzina, au
carburator sau pompă de injecţie;
-motoare la care se întrebuinţează drept combustibil motorina au pompă
de injecţie;
-motoare cu gaz la care se întrebuinţează drept combustibil au un
combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil;
-motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant (este
cazul motoarelor cu carburator, injecţie de benzină în conducta de
aspiraţie şi al motoarelor cu gaze cu instalaţie de formare externă a
amestecului aer-combustibil);
-motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant (din această
categorie fac parte motoarele cu injecţie de combustibil cum sunt
motoarele Diesel sau şi unele motoare cu aprindere prin scânteie şi
motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în cilindru
printr-o supapă aparte în timpul aspiraţiei).
1. Clasificarea motoarelor cu arderea internă.
DUPĂ FELUL APRINDERII AMESTECULUI CARBURANT:
-motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS).
După admisia şi comprimarea amestecului carburant în cilindrii motorului,
în apropierea PMI (punctul mort interior) al pistonului, are loc aprinderea. Aceasta
se realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde
amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de timp relativ scurt, în care
presiunea şi temperatura gazelor din cilindru cresc repede până la presiunea de
30 - 40 daN/cm³ şi temperatura de 1800 – 2.000 °C. Datorită presiunii gazelor din
cilindru, care acţionează asupra pistonului, acesta se deplasează spre PME
(punctul mort exterior), şi roteşte prin intermediul sistemului biela-manivela,
arborele motor. Această cursă a pistonului, se mai numeşte şi cursă activă sau
cursă motoare.
-motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel).
La sfârşitul compresiei, combustibilul este introdus sub presiune în
cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat în chiulasă.
Datorită contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate
se aprind şi ard, iar presiunea din cilindru creşte, moderat, menţinându-se relativ
constantă pe durata arderii. Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra
pistonului, determinând deplasarea acestuia spre PME, efectuând cursa activă.
Supapele rămân închise până aproape de sfârşitul acestei curse.
1. Clasificarea motoarelor cu arderea internă.
DUPĂ AŞEZAREA CILINDRILOR:
-motoare cu cilindrii în linie;

-motoare cu cilindrii în V;

-motoare cu cilindrii în W;

-motoare cu cilindrii şi pistoanele opuse, boxer;

-motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în acelaşi plan,

însă înclinat faţă de planul vertical;

- motoare cu cilindrii aşezati în stea, utilizate cu precădere unde

este nevoie de un raport putere/greutate mare, de exemplu în
aviaţie şi în marina militară (vedete).
2. Destinaţia, principiul funcţionării
motorului diesel şi cu carburator
Punct mort interior (PMI) (învechit: punct mort
superior, PMS) este poziţia limită interioară
cilindrului la care ajunge extremitatea dinspre
chiulasă a pistonului când aceasta se găseşte - în
PARAMETRII timpul deplasării sale - la cea mai mare distanţă
posibilă faţă de axa arborelui cotit; această poziţie
MOTORULUI coincide cu distnţa minimă a pistonului faţă de
chiulasă şi este determinată de montajul pistonului
în ansamblul mecanismului bielă-manivelă.

Punct mort exterior (PME), (învechit: punct mort

inferior, PMI) este poziţia-limită interioară cilindrului
la care ajunge extremitatea dinspre chiulasă a
pistonului când acesta se găseşte - în timpul
deplasării - la cea mai micî distanţă posibilă faţă de
axa arborelui cotit; această poziţie coincide cu
distanţa maxima a pistonului faţă de chiulasă şi
este determinată, de asemenea de montajul
pistonului în ansamblul mecanismului bielă-
manivelă.
Principiul funcţionării motorului
diesel şi cu carburator

aprindere
admisia compresie evacuare
destindere
• Cursa pistonului (S) este mărimea distanţei dintre punctul mort
interior şi punctul mort exterior, măsurată pe generatoarea cilindrului
motor şi parcursă de piston între două schimbări de sens ale
deplasării sale.
• Pentru motoarele cu excentricitate nulă (cazul obişnuit) fiecare cursă
a pistonului corespunde unei rotaţii de 180° a arborelui cotit şi este
egală cu diametrul cercului descris de axa geometrică a fusului
maneton în jurul axei geometrice a fusurilor paliere (S = 2R).
• Alezajul cilindrului (D) este diametrul interior al cilindrului motor.
• Camera de ardere (Vc) este volumul spaţiului cuprins între fundul
pistonului, peretele interior al cilindrului motor şi chiulasă, în
momentul când pistonul se găseşte în punctul mort interior. În acest
volum se desfăşoară cea mai mare parte din procesul de ardere a
combustibilului introdus în cilindru.
• Cilindreea unitară (Vs) este spaţiul din interiorul cilindrului delimitat
de cele două poziţii-limită ocupate succesiv, de faţa dinspre chiulasă
a pistonului când acesta se află la punctul mort interior şi la punctul
mort exterior.
• Capacitatea cilindrică (Vt) denumită şi cilindree este suma
cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor unui motor.
• Volumul total al cindrului (Vt) este spaţiul total din cilindru
măsurat în momentul când pistonul se află la punctul mort
exterior; volumul total al cilindrului este format din însumarea
cilindreei unitare cu volumul camerei de ardere.
• Raport de comprimare (ε) este raportul dintre volumul total al
unui cilindru şi volumul camerei de ardere. În notaţia curentă,
raportul este exprimat sub formă de fracţie zecimală.
• Turaţia motorului (n) este numărul de rotaţii efectuat într-un
minut de arborele cotit, în timpul funcţionării motorului într-un
anumit regim constant.
• Un timp al motorului este fiecare fază din cursa pistonului de la
punctul mort interior la punctul mort exterior sau invers şi în care
agentul motor trece prin diferite transformări caracteristice de
stare (volum, presiune, temperatură). La motorul îm patru timpi
fazele poartă următoarele denumiri: admisiune, comprimare,
ardere şi detentă, evacuare. La motoarele cu excentricitate nulă
fiecare timp din funcţionare a motorului în patru timpi corespunde
unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°.
 Principiul funcţionării motoarelor cu arderea
internă:
Fazele principale ale procesului de lucru sunt urmatoarele:
1. admisia - pistonul se deplasează de la PMI la PME. iar supapa de
admisie este deschisă şi supapa de evacuate închisă: datorită
mişcării pistonului în cilindru intra gaze proaspete din exterior;
2. compresia - ambele supape sunt închise, iar pistonul se
deplasează de la PME la PM,. comprimand gazele în cilindru (volumul
gazelor se micşorează, în timp ce temperatura şi presiunea cresc);
arderea - spre sfârşitul cursei de compresie are loc aprinderea şi
arderea amestecului combustibil: datorită căldurii degajate prin
ardere, temperatura şi presiunea gazelor cresc mult;
3. destinderea - gazele arse cu temperatură şi presiune ridicate, se
destind, deplasând pistonul de la, PMI la, PME,: în timpul destinderii,
supapele ramân închise. Deoarece prin destinderea gazelor se
produce lucru mecanic, această cursă ă pistonului se numeste activă
sau motoare;
4. evacuarea - spre sfârşitul cursei de destindere se deschide supapa
de evacuare, punând în legatură gazele din cilindru cu exteriorul.
 3. Construcţia generală
motoarelor cu arderea internă.
 Mecanismul motor
Arbore cotit
Fusul Fusul
palier maneton

Segmenţi
Pistoane

Bolţ
Biela Cuzineţi
(Semiringuri)
de compresie de ungere
 Mecanismul de distribuţie a
gazelor
Arbore de distribuţie
Flanşa dinţată a arborelui cotit Cama
Hidrocompensator
Arcul supapei
Supapa

Rola de întindere

Curea dinţată

Flanşa dinţată a arborelui cotit

Instalaţia de alimentare a
motorului cu carburator
 Instalaţia de alimentare a
motorului diesel
Injectoare
Pompa de combustibil
(de joasă presiune)

Filtru brut
(decantor)
Pompa de
Filtru injecţie
Rezervor fin

Conducta de retur

Jetul de combustibil
 Instalaţia de ungere

Joja

Filtru de ulei

Conducte, canale,
orificii pentru
Baia de ulei admisia uleiului
(carterul inferior)
Indicatorul presiunii
Pompa de ulei de ulei de pe
cu sorbul panoul de bord
 Instalaţia de racire
Pompa de apă
Vasul de
expansiune Termostat

Conducta
instalaţiei

Motorul
Radiator
Conducta instalaţiei
Ventilatorul Sesizor termic
Instalaţia de aprindere
1. Generator.
2. Contactul cu cheie.
3. Distribuitor.
4. Ruptor.
5. Bujii.
6. Bobina de inducţie.
7. Bateria accumulatoare
Instalaţia de alimentare cu aer
ÎNTREBĂRI?
 Tema nr. 2.
CONSTRUCŢIA GENERALĂ ŞI
FUNCŢIONAREA MOTOARELOR CU
ARDEREA INTERNĂ.

Lecţia nr. 1.
Noţiuni generale privind construcţia
motoarelor cu arderea internă.

Întrebările de studiu:
•Clasificarea motoarelor cu arderea internă.
•Destinaţia, principiul funcţionării motorului diesel şi cu
carburator.
•Construcţia generală motorului cu arderea internă.
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
• Care sunt criteriile de clasificare a
motoarelor?
• Numiți parametrii motorului cu piston?
• Care este principiul funcţionării
motorului cu carburator?
• Care este principiul funcţionării
motorului diesel?
• Numiți principalele componente
motorului cu arderea internă?
 BIBLIOGRAFIA
• Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe
înțelesul tuturor». Editura tehnică, București 1991.
• Manual «BMD-1»
• Manual «TAB-71M»
• Manual «KamAZ»
• Gheorghe şi Mariana Frăţilă „Automonilul.
Construcţia, întreţnere, reparaţia”.
 Tema nr. 2.
CONSTRUCŢIA GENERALĂ ŞI
FUNCŢIONAREA MOTOARELOR CU
ARDEREA INTERNĂ.

Lecţia nr. 2.
Mecanismul motor.

Întrebările de studiu:
1. Destinaţia, construcţia mecanismului motor.
2. Organele fixe şi mobile ale mecanismului motor.