Tema nr. 1.

INTRODUCERE ÎN DISCIPLINĂ.
DESTINAŢIA ŞI CONSTRUCŢIA
GENERALĂ A
AUTOVEHICULELOR.

Conducătorul şedinţei: LTC. Vitalie PASCARI-TOMOIANU

Lecţia nr. 1. Construcţia generală
a autovehiculelor.

Întrebările de studiu:
• Obiectul şi sarcinile disciplinei.
• Clasificarea autovehiculelor.
• Construcţia generală a autivehiculelor.
OBIECTIVELE LECŢIEI
La sfîrşitul lecţiei studenţi vor fi în măsură să:

1. să definească obiectul şi sarcinile disciplinei;

2. să clasifice autovehiculele;
3. să definească construcţia generală a autovehiculelor.
1. Obiectul şi sarcinile disciplinei.
Disciplina „CONSTRUCŢIA TEHNICII MILITARE”
Total – 120 ore dintre care
lecţii în grup - 56 ore
lecţii practice - 64 ore
în simestrul III:
a) infanterie, transmisiuni – 90 ore:
lecţii în grup – 42 ore;
lecţii practice – 48 ore.
b) artilerie – 120 ore:
lecţii în grup – 56 ore;
lecţii practice – 64 ore.
în simestrul IV:
infanterie, transmisiuni – 30 ore:
lecţii în grup – 14 ore;
lecţii practice – 16 ore.
 Scurt istoric
• Anul 1845, mecanicul ONESIPHORE PECQEUR inventează şi aplică pentru prima oară
mecanismul diferenţiat.
• Anul 1885 CARL BENZ realizează primul automobil cu motor cu ardere internă, în patru
timpi cu cilindrul aşezat orizontal. Aceasta acţiona o roată volantă cu diametrul de 70 cm şi
greutatea de 30 kg. Montată orizontal şi arborele cotit în poziţia verticală. Capacitatea
cilindrică depăşea 780cm3 , iar puterea dezvoltată de motor era de 8,66 cp. la 250 rot/min.
• Anul 1890 – apar automobilele PANHARD-LEVASSOR acţionate de motoare cu ardere
internă, construcţia de GOTTLIEB DAIMER.
• Anul 1893 – MAYBACH realizează primul motor alimentartprintr-un carburator cu jicloare.
• Anul 1894 – DUNLOR inventează roţile de automobil cu anvelope de cauciuc şi camere de
aer.
• Anul 1901 – PAUL DAIMER realizează primul automobil cu forme şi soluţii asemănătoare
construcţiei moderne celor de astăzi.
• Anul 1906 – firma „Mercedes” produce primul autoturism prevăzut cu frîne pe roţile din faţă
• Anul 1906 – apar primele modele de automobile cu parbriz.
• Anul 1912 – se introduce sistemul de pornire automat prin demaror care se va generaliza.
• Anul 1921 – apare sistemul de aprindere cu alimentare de la baterie acumulatoare.
• Anul 1924 – uzinele M. A. N. Construiesc primele automobile cu motor Diesel.
• Anul 1930 – se aplică pentru prima oară sistemul de alimentare cu pompă de benzină.
• Anii 1934-1938 – apar în producţia de serie automobile cu soluţiile „Totul în faţă” şi „Totul
în spate” concomitent cu suspensie independente.
• Anul 1937 – se fabrică primele automobile echipate cu cutie de viteză automată.
• Anul 1950 – firma Rover construieşte primul automobil acţionat de o turbină cu gaze.
• Anul 1953 – apar primele automobile echipate cu frîne cu disc.
 1. Obiectul şi sarcinile disciplinei.
Disciplina
„CONSTRUCŢIA TEHNICII MILITARE”
are drept scop studierea construcţiei tehnicii
militare din dotare a Armatei Naţionale şi se
bazează pe cunoştinţele şi competenţele
dobândite în instituţiile de învăţământ
secundar la studiere disciplinelor
„Matematică”, „Fizică”. Disciplina este bază
pentru studierea calitativă a disciplinii
„Exploatarea tehnicii militare”.
 1. Obiectul şi sarcinile disciplinei.
• Studierea construcţiei tehnicii militare
contribuie la formarea deprinderilor practice în
cunoaşterea tehnicii militare din dotare, precum
şi obţinerea unui înalt nivel pregătirii de luptă.
• Disciplina “Construcţia tehnicii militare” se
desfăşoară conform cerinţelor, ordinelor
Ministrului apărării al Republicii Moldova,
indicaţiilor metodico - organizatorice,
regulamentelor, instrucţiunilor, îndrumărilor şi
programului în cauză.
1. Obiectul şi sarcinile disciplinei.
• Obiectivul principal studierii disciplinei
„Construcţia tehnicii militare” este -
formarea cunoştinţelor generale
despre construcţia autovehiculelor,
deprinderilor practice în vedere
menţinerii în stare permanentă de
luptă a tehnicii din dotare, calităţilor
de organizator.
 1. Obiectul şi sarcinile disciplinei.
OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI
1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere: trebuie să identifice:
• bazele construcţiei generale a autovehiculelor;
• principiul de funcţionare a instalaţiilor, agregatelor şi
mecanismelor;
• modalitatea de desfăşurare a instructajelor pe măsurile
tehnicii securităţii a efectivului la tehnică militară din dotare,
precum şi la efectuarea lucrărilor cu materialele de
exploatare;
• defecţiunile la autovehicule pe câmpul de luptă, precum şi
modul de organizare a procesului de înlăturare acestora;
• tehnica de luptă a subunităţilor forţelor armate a statelor din
regiune şi celor străine;
 1. Obiectul şi sarcinile disciplinei.
OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI
2. La nivel de aplicare: trebuie să poată:
• organiza întreţinerea tehnică în cadrul plutonului şi companiei de infanterie
motorizată şi să dirijeze acţiunile conducătorilor şi mecanicilor pe câmpul de luptă;
• organiza remedierea tehnicii în condiţii deosebite şi în izolare:
• folosi cu iscusinţă şi eficient posibilităţile tehnicii de luptă din dotare;
• folosi practic mijloacele de întreţinere tehnică şi reparaţie, mijloace tehnice de
control;
• organiza procesul de desasamblare şi asamblare a agregatelor şi pieselor de
către conducătorii şi mecanici - conducători pe cîmpul de luptă;
• îndeplini personal normativele tehnice prevăzute în culegerile de normative;
• asigura şi menţine tehnica subunităţii în starea înaltă în vederea luptei;
• organiza şi desfăşura instructaje cu efectivul conducătorilor şi mecanici –
conducători din subordine;
• organiza şi desfăşura şedinţe cu conducătorii autovehiculelor;
• a pregăti maşinile de luptă pentru forţarea cursului de apă şi organizeze lucrările
necesare după forţarea cursului de apă.
2. Clasificarea autovehiculelor.

1. DUPĂ DESTINAȚIE

2. DUPĂ TIPUL MOTORULUI

3. DUPĂ CAPACITATEA CILINDRICĂ A MOTORULUI

4. DUPĂ NUMĂRUL ROȚILOR

5. DUPĂ CAPACITATEA DE TRECERE PE TEREN DENIVELAT

 2. Clasificarea autovehiculelor.
1. DUPĂ DESTINAȚIE :
autovehiculele cu roţi se împart în următoarele categorii:
-autovehicule de transport;
-autovehicule militare;
-autovehicule pentru servicii speciale;
-autovehicule de sport şi curse.
Autovehiculele de transport pot fi:
-pentru materiale (autocamioane, autocamionete, autodube);
-pentru persoane (autoturisme, autobuze);
-combinate (transport de mase utile şi persoane).
Autovehiculele miliatare se împart în următoarele grupe:
-autovehicule de luptă, cu utilizări multiple;
-autovehicule de transport; autovehicule şcoală.
Autovehiculele pentru servicii speciale sunt de o mare diversitate din care se
menţionează:
-autocisterne;
-autosanitare;
-autoateliere etc.
2. Clasificarea autovehiculelor.
2. DUPĂ TIPUL MOTORULUI
autovehiculele pot fi împărţite în vehicule:
➢ cu motor termic (cu ardere internă sau externă);
➢ cu motor electric (sursă electrică de energie).
Motoarele termice care echipează autovehiculele
moderne pot fi:
➢ cu piston (cu aprindere prin scînteie sau aprindere prin
coprimare);
➢ cu piston rotativ (motor Wankel);
➢ cu turbină cu gaze.
 2. Clasificarea autovehiculelor.
3. DUPĂ CAPACITATEA CILINDRICĂ A MOTORULUI

care echipează autovehiculele, se poate face următoarea

clasificare:

➢autovehicule cu capacitate cilindrică foarte mică (sub 600 cm3);

➢autovehicule cu capacitate cilindrică mică (600... 1300 cm3);

➢autovehicule cu capacitate cilindrică mijlocie (1300... 2700 cm3);

➢atovehicule cu capacitate cilindrică mare (peste 2700 cm3).

 2. Clasificarea autovehiculelor.
4. DUPĂ NUMĂRUL ROȚILOR
se remarcă:
➢cu trei roţi;
➢cu şase roți;
➢sau mai multe.
În cazul roţilor jumelate, acestea se consideră că formează o singură
roată.
Conform clasificării după numărul roţilor şi ţinînd seama de cele
motrice, se folosesc rotaţiile:
-4x2;
-4x4;
-6x4;
-6x6;
-8x8 etc.
Notă: Prima cifră - reprezintă numărul total al roţilor;
A doua - reprezintă numărul roţilor motrice.
2. Clasificarea autovehiculelor.
5. DUPĂ CAPACITATEA DE TRECERE PE
TEREN DENIVELAT

Autovehiculele se împart în:

➢ autovehicule cu capacitate de trecere limitată

(autovehicule normale);

➢ autovehicule cu capacitate de trecere ridicată;

➢ autovehicule cu mare capacitate de trecere;

➢ autovehicule de construcţie specială pentru abordarea

celor mai dificile obstacole.
 Autovehiculele militare se
clasifică:
După tipul constructiv

Blindate Automobile Tractoare

După destinaţia militară

De luptă De front

De instrucţie
De transport
(şcoala)
 Autovehiculele militare se
clasifică:
După destinaţia militară
De luptă - fac parte: blindate De front - fac parte: auto
pe şenile şi pe roţi, auto specialele, autocamioanele şi
speciale pe care sunt montate autoturismele destinate
armament şi aparatură de asigurării de luptă a unităţilor de
artelerie şi tractoare ce trnsport, transportului trupelor,
tractează materiale de armamentului şi muniţiilor.
artelerie.

De instrucţie (şcoală) -
De transport - automobilele şi automobile şi tractoare
tractoarele destinate asigurării destinate învăţăturii practice a
nevoilor gospodăreşti şi de conducerii, precum şi cele
producţie a unităţilor. destinate ca material
documentar în scopuri de
învăţămînt.
 3. Construcţia generală a autovehiculelor.
Caroseria - adăposteşte nu numai călătorii şi bagajele
transportate, dar include şi unele elemente auxiliare
strict necesare rulajului şi confortului: organele de
iluminare interioară şi exterioară, instalaţia de aerisire
şi încălzire, dispozitivele de semnalizare luminoasă şi
acustică etc.
Sistemul de direcţie - care însumează
totalitatea pieselor şi dispozitivelor necesare
pentru a direcţiona automobilul, are în
compunere volanul cu coloana sa, caseta
de direcţie, un număr de bare şi leviere,
fuzetele şi conexiunile lor.
Motorul - constituie sursa de
energie mecanică necesară nu
numai propulsiei maşinii, ci şi
consumului energetic al tuturor
celorlalte părţi auxiliare.

Suspensia -
leagă elastic
caroseria cu
Transmisia - este formată din grupul de organe roţile, îndulcind
prin care energia mecanică produsă de motor
rulajul maşinii
este condusă la roţile motoare cu viteze
variabile şi cu cupluri care trebuie să satisfacă pe drumuri cu
toate cerinţele rulajului în extrem de variatele denivelări şi
condiţii de drum în care este silit să se făcînd astfel
deplaseze autovehiculul . Din această parte a posibilă
maşinii fac parte, aşa cum relevă figura deplasarea
amintită, ambreiajul, cutia de viteze, legăturile confortabilă cu
cardanice, arborele longitudinal şi angrenajul de
viteze ridicate.
unghi cu diferenţialul.
MOTORUL
TRANSMISIA
Ambreiaj
Cutia de viteză
Cutia de distribuţie
DIRECȚIA
SUSPENSIA
CAROSERIA
 Compartimentele

Compartimentul Compartimentul Compartimentul

de conducere de luptă energetic
ÎNTREBĂRI?
ÎNTREBĂRI DE CONTROL
• Care este obiectul de studiu şi
obiectivele disciplinei?
• Numiţi criteriile de clasificare a
autovehiculelor?
• Cum se clasifică autovehiculele
militare?
• Numiţi principalele componente ale
construcţiei autovehiculelor?
 Şedinţa nr. 1. Construcţia
generală a autovehiculelor.

Întrebările de studiu:
• Obiectul şi sarcinile disciplinei.
• Clasificarea autovehiculelor.
• Construcţia generală a autivehiculelor.
 BIBLIOGRAFIA
• Gheorghe şi Mariana Frăţilă „Automonilul.
Construcţia, întreţnere, reparaţia”;
• Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe
înțelesul tuturor». Editura tehnică, Bucureşti 1991;
• Manual «BMD-1»;
• Manual «TAB-71M»;
• Manual «KamAZ».