- Întroducere.

- Evoluția automobilului.
- Clasificarea autovehiculelor
 Obiectivele

• Destinația autovehicolului
• Destinația automobilului
• Istoria și evoluția automobilului
• Clasificarea autovehiculelor
 Destinația autovehicolului
Autovehicul se înțelege orice fel de vehicul
terestru care se poate deplasa pe drum sau
chear pe teren neamenajat, prin mijloace
de propulsii proprii. Diversitatea
utilizărilor pe care le îndeplinesc
autovehiculele este foarte mare.
Automobile, motociclete, autovehicul tractoare cu șenile sau cu
roți, autovehicule militare etc.
 Destinația automobilului
Automobilul este un vehicul rutier, carosat
și suspendat elastic pe cel puțin trei roți
care se deplasează prin mijloace de
propulsie proprii în diferite condiții de
teren destinat transportului direct sau prin
tractare al unor încărcături ce pot fi
bunuri, persoane etc.
 Istoria și evoluția automobilului
Flamandul Ferdinand Verbiest, un călugăr iezuit, a realizat
prin anul 1672 primul vehicul acționat cu abur, o jucărie
pentru împăratul Chinei, care nu putea transporta pasageri.
Nimeni nu-şi putea închipui ce urmare va avea conceperea
unei jucării. Istoria automobilului a început cu adevărat
abia în anul 1769, când a fost fabricat un automobil dotat
cu un motor cu abur, care putea transporta persoane la
bord. În anul 1806, au apărut primele vehicule cu motoare
cu ardere internă, care funcționau cu combustibil lichid.
Medicul francez Denis Papin a inventat autoclava (recipient închis etanş în care se
produc procese fizice şi chimice sub presiune şi la temperaturi ridicate) pe care el a
numit-o „reactorul cu abur” în 1690 şi a propus, reflectând la acestă descoperire a sa,
posibila construire a unui vehicul folosindu-se aceleaşi principii ale puterii aburului.
Totuşi, acest proiect a rămas doar un vis. Primul om ce a călătorit
cu un vehicul propulsat prin puterea aburului, conceput de el
însuşi, a fost Nicholas Cugnot, care a atins, în anul 1769, pe o
stradă din Paris, viteza de 4 km/h, pentru ca, aflat în culmea
succesului, să intre într-un copac, producând primul accident auto
din istoria automobilelor.
Majoritatea istoricilor îi consideră pe doi germani, Karl Benz şi
Gottlieb Daimler, drept principalii pioneri ai automobilului cu
motor termic cu ardere internă şi, prin urmare, părinţii maşinilor
moderne. Primul automobil cu care s-a realizat un test reușit a fost
vehiculul cu trei roţi construit în anul 1885 de Benz, un inginer
mecanic, în fabrica sa. Semănând cu un cărucior de copii gigant,
maşina a parcurs patru ture în jurul fabricii pe un drum de zgură,
fiind aclamată de soţia şi angajaţii lui Benz, înainte ca unul dintre
lanţuri să cedeze, iar
automobilul să se oprească.
Karl Benz
În acelaşi an, în timpul unei demonstraţii publice, Benz a suferit
primul său accident auto când, emoţionat de viteza maşinii sale, a
uitat să folosească volanul, iar vehiculul s-a izbit de un zid.
Testul lui Daimler a survenit la câteva luni după turele efectuate
de Benz în jurul fabricii sale, el realizând un parcurs fără
accidente. Deşi mulţi inventatori anteriori abandonaseră
încercarea de a produce un atomobil funcţional, atât Benz, cât şi
Daimler au progresat, în mod independent. De fapt, companiile
lor au fuzionat în anul 1926, producând ulterior automobilele ce
poartă marca Mercedes – Benz. În mod surprinzător, Daimler şi
Benz nu s-au întâlnit niciodată.
Aceştia au fost, însă, rivali înverşunaţi, care au revendicat
ulterior inventarea automobilului. Privind retrospectiv, se
pare că Daimler şi-a vizualizat automobilul ca pe un fel de
trăsură motorizată, în timp ce Benz, care avea o imaginaţie
mai bogată, a realizat maşina ca pe un vehicul de transport
cu totul nou. Totuşi, motorul lui Daimler a transformat
automobilul în realitate. Când sunt luate în considerare
toate contribuţiile, istoricii le acordă onoarea inventării
automobilului amundorura, în egală măsură.
Invenția lui Benz
 Clasificarea autovehiculelor
Automobilele se clasifica dupa urmatoarele criterii principale:
- Destinație (felul transportului)
- Particularități constructive (tipul motorului, tipul transmisiei,
tipul propulsiei)
- Capacitate de trecere
După destinație:
• Automobile pentru transportul persoanelor
• Autoturisme - autovehicul care, prin construcție și echipare, este destinat transportului de persoane,
bagaje și/sau al bunurilor acestora, avînd cel mult 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului
auto.
– Microturisme - cilindree: 200-250 cm3 (1 – 2 locuri)
– Mici - cilindree: 500-1000 cm3 (2 – 4 locuri)
– Mijlocii - cilindree: 1000-2000 cm3 (4 – 5 locuri)
– Mari - cilindree: 2000-4000 cm3 (4 – 6 locuri)
– Foarte mari - cilindree: 3000-8000 cm3 (4 - 8 locuri)
• Autobuze - autovehicul destinat și echipat pentru transportul de persoane și al bagajelor acestora.
– cu capacitate foarte mică (microbuze) 8-15 locuri
– cu capacitate mica 15-30 locuri
– cu capacitate mijlocie 30-70 locuri
– cu capacitate mare 70-100 locuri
– cu capacitate foarte mare peste 100 locuri
• Automobile pentru transportul mărfurilor
• Autofurgoneta - are caroserie închisă, cu sarcina utilă sub 10.000 N.
• Autofurgonul - are caroserie închisă, cu sarcina utilă peste 15.000 N.
• Autoduba - este echipată cu o caroserie închisă, și cabina conducatorului
auto separată.
• Autocamioneta - are caroserie deschisa, cu sarcina utilă pînă la 20.000 N.
• Autocamionul - are caroserie deschisă. După capacitatea de încărcare
autocamioanele pot fi:
– Autoutilitare (cu sarcina utilă de 2.000 N – 15.000 N)
– Mici (cu sarcina utilă de 15.000 N – 25.000 N)
– Mijlocii (cu sarcină utilă de 25.000 N – 45.000 N)
– Mari (cu sarcină utilă de 45.000 N – 70.000 N)
Automobile speciale
Autocisterna – echipată cu unul sau două recipiente pentru
transportul lichidelor
Autoizoterma și Autofrigorificul – cu caroserie închisă
termoizolantă, pentru transportul bunurilor alterabile
Autobasculanta – prevăzută cu o bena basculantă pentru
încărcătură
Automacaraua – echipată cu o macara pentru ridicarea
sarcinilor
Autosanitara – dotată cu instalații sanitare pentru
transportul bolnavilor
Autoatelierul – amenajat cu utilaje pentru executarea
reparatiilor
Autotractorul s.a. – pentru tractarea semiremorcilor
 După particularitățile constructive:
•Tipul motorului
•Tipul transmisiei
•Tipul propulsiei
Tipul motorului

- Motor termic
cu aprindere prin scînteie (în patru sau doi timpi)
cu aprindere prin compresie (motor diesel în patru sau doi timpi)
cu piston rotativ (Wankel)
- Motor electric
cu baterii de acumulatoare
cu pile de combustibil
Tipul transmisiei

- mecanică
- hidraulică
- hidromecanică
- electrică
 Tipul propulsiei

- Roți cu pneuri
- Roți cu șenile
După capacitatea de trecere:

Normală: 2X4 (destinate pentru deplasarea pe drumuri bune)

Mare: 4X4 , 4X6 , 6X6, 8x8 (destinate pentru deplasarea pe drumuri de orice
categorie, numite si automobile de teren)