Automobilul sau mai familiar mașina, este un vehicul cu patru (rar, trei, șase) roți, acționat de un

motor cu ardere internă, cu abur, cu electricitate sau aer comprimat. Are scaune pentru
conducător și pentru cel puțin un pasager.

Automobilele sunt de obicei construite pentru a călători pe drumuri, dar există unele, mai ales
vehicule utilitare, care permit călătorii în afara drumurilor - (off-road). Drumurile și autostrăzile
sunt folosite în comun cu alte vehicule, cum sunt motocicletele și tractoarele.

Un automobil tipic are un motor cu ardere internă și patru roți, însă au apărut pe piață și mașini
cu motoare hibride, cu gaz sau electrice. Au fost construite și autovehicule cu trei roți, dar nu sunt
prea răspândite din cauza problemelor de stabilitate.

În anul 2007 în lume existau aproape 800 de milioane de mașini în circulație (majoritatea în
emisfera nordică) iar 42 de milioane de mașini noi erau produse în fiecare an.[1] În anul 2050 se
aproximează că vor exista 4 miliarde de automobile la nivel mondial.[2]

Cuprins
 1 Istoric
 2 Descriere
o 2.1 Compunerea automobilului
 2.1.1 Motor
 2.1.2 Șasiu
 2.1.3 Caroserie
o 2.2 Funcționarea automobilului
 3 Clasificare
o 3.1 După destinație
 3.1.1 Automobile pentru transportul persoanelor
 3.1.2 Automobile pentru transportul mărfurilor
 3.1.3 Automobile speciale
o 3.2 După particularitățile constructive
 3.2.1 După tipul motorului
 3.2.2 După tipul transmisiei
 3.2.3 Tipul propulsiei
o 3.3 După numărul punților
o 3.4 După capacitatea de trecere
 4 Vezi și
 5 Referințe
 6 Bibliografie
 7 Lectură suplimentară
 8 Legături externe
Istoric
Articol principal: Istoria automobilului.
În 1769, francezul Nicolas-Joseph Cugnot realizează un vehicul cu trei roți propulsat prin forța
aburului. În 1801, englezul Richard Trevithick realizează un fel de locomotivă, numită Puffing
Devil, dar care putea circula și pe drumurile rutiere.

Contribuții de pionierat în domeniul motoarelor cu ardere internă au adus: Nicéphore Niépce,

François Isaac de Rivaz, Gustave Trouvé și alții. Însă inventatorul automobilului în accepția
modernă este considerat Karl Benz. În 1878, acesta proiectează un nou tip de motor cu ardere
internă, mult îmbunătățit și care va fi patentat un an mai târziu.

Descriere
Compunerea automobilului
Părțile principale ale oricărui automobil sunt motorul, șasiul, caroseria și partea electrică.

Motor
Articol principal: Motor cu ardere internă.
Motorul este sistemul fizic de generare a energiei mecanice care pune în mișcare sistemul de
transmisie al automobilului. Un motor este compus din două părți: mecanismul motor și
instalațiile auxiliare.

Șasiu

Șasiul automobilului este ansamblul organelor și instalațiilor care efectuează preluarea și

transmiterea energiei mecanice de la motor la roțile motoare, conducerea automobilului,
susținerea și propulsia lui. Se compune din transmisie, sistemul de conducere, organele de
susținere, organele de propulsie și instalațiile auxiliare. Mai tine si motorul și caroseria.

Sistem de transmisie

Transmisia sau sistemul de transmisie preia, transmite, modifică și distribuie momentul motor la
roțile motoare ale automobilului.

Sistem de conducere

Sistemul de conducere asigură deplasarea automobilului pe traseul dorit. Este compus din
mecanismul de direcție și sistemul de frânare.

Sistem de susținere
Organele de susținere suportă greutatea automobilului și preiau forțele rezultate din propulsie
frânare și rezistențele ce apar în deplasarea pe drum a automobilului. Cuprind cadrul, carterele
punților și organele de suspensie.

Sistem de propulsie

Sistemul de propulsie transformă mișcarea de rotație în mișcare de translație și ajută automobilul

să se sprijine pe drum sau pe sol.

Instalații auxiliare ale șasiului

Instalațiile auxiliare asigură confortul, siguranța circulației și controlul exploatării automobilului.

Ele sunt instalația de iluminat, instalația de semnalizare, instalația de încălzire, instalația de
aerisire, ștergătoarele de parbriz, etc.

Caroserie

Caroseria este partea principală a automobilului care are rolul de purtător al persoanelor sau
mărfurilor sau instalațiilor montate pe automobil, asigurând izolarea și autonomia încărcăturii
față de restul automobilului și de mediul înconjurător.

Compunerea caroseriilor este dependentă de destinația automobilului comportând diferențe

conforme scopului pentru care sunt făcute. În general caroseriile automobilelor au o parte
inferioară bazală, orizontală (platformă), o parte laterală și o parte superioară (acoperiș).În plan
orizontal se împarte în partea anterioară, destinată conducătorului automobilului și partea
posterioară destinată încărcăturii (instalații, persoane, mărfuri).

Funcționarea automobilului

Clasificare
Automobilele se clasifică după următoarele criterii principale:

 destinație (felul transportului);

 particularități constructive (tipul motorului, tipul transmisiei, tipul propulsiei);
 numărul punților
 capacitate de trecere.

După destinație
Automobile pentru transportul persoanelor
    Autoturisme - automobile care, prin construcție și echipare, sunt destinate transportului unui
număr redus de persoane, bagaje și/sau al bunurilor acestora, având o capacitate de două până la
7 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto.[3] Acestea se pot conduce cu categoria de
permis auto B.
 Microturisme - cilindree: 200–250 cm³ (1 – 2 locuri)
  Mici - cilindree: 500–1000 cm³ (2 – 4 locuri)
 Mijlocii - cilindree: 1000–2000 cm³ (4 – 5 locuri)
 Mari - cilindree: 2000–4000 cm³ (4 – 6 locuri, de exemplu limuzinele[4])
 Foarte mari - cilindree: 3000–8000 cm³ (4 - 7 locuri)
    Microbuze - autobuze destinate și echipate pentru transportul unui număr redus de persoane și
al bagajelor acestora.[5]
 Cu capacitate mică (6 - 16+1 locuri) - Acestea se pot conduce cu categoria de permis auto
D1.
 Cu capacitate mare (18 - 22+1 locuri) - Acestea se pot conduce cu categoria de permis
auto D.
    Autobuze - autovehicule destinate și echipate pentru transportul unui număr mai mare de
persoane și al bagajelor acestora. Acestea se pot conduce cu categoria de permis auto D.
 Cu capacitate mică (15 - 30 locuri)
 Cu capacitate mijlocie (30 - 70 locuri)
 Cu capacitate mare (70 - 100 locuri)