Sunteți pe pagina 1din 37

UNIVERSITATEA POLITEHNICA

FACULTATEA DE TRANSPORTURI
DEPARTAMENTUL AUTOVEHICULE RUTIERE

AUTOMOBILE PROIECT I

Cadru didactic indrumor:


Gheorghe

Student: Tudoarache

Prof. Croitorescu Valerian

Grupa: 8303 B

Bucuresti
2012

Tem de proiect pentru automobile I


S se efectueze proiectarea generala,functional privind dinamica traciunii i a
ambreajului pentru un automobil avnd urmtoarele caracteristici :
Tipul automobilului:
autoutilitar
Caroseria:
cabina dubla+bena basculabila
Numr de persoane (locuri):
2+3 locuri
Masa util constructiv maxim:
<1000 kg
Viteza maxim n palier:
190 km/h
Pant maxim:
35%
Alte particularitati:
MAC
4X2
Proiectul va conine dou pri:
A.Memoriul tehnic justificativ
B.Materialul grafic

MEMORIUL TEHNIC JUSTIFICATIV

CAP.1

1.1

Analiza modelelor similare temei de proiectare

Alegerea unui numr adecvat de modele similare

Proiectarea n inginerie reprezint activitatea de elaborare a unui text i a materialelor grafice


distincte, sub form de desene de diverse categorii, pe baza crora se poate realiza (construe) un produs
cu anumite funcii i caracteristici stabilite ntr-o tem de proiectare.
La ntocmirea oricrui proiect se au in vedere aspectele privitoare la: posibilitile de realizare a
produsului n anumite circumstane economice, costurile de fabricaie i de exploatare, asigurarea unui
anumit ciclu de via, protecia mediului i cerinele de pia.

1.1.Alegerea modelelor similare


Modele similare de autovehicule vor fi alese in funcie de urmtoarele caracteristici
impuse prin tem i anume: tipul autovehiculului, tipul caroseriei, numrul de locuri, viteza
maxim in palier, panta maxim si alte particulariti. In consecin, modelele ce urmeaza a fi
alese trebuie s fie autoturisme din clasa autoutilitarelor cu cabina dubla si bena basculabila ce
au masa maxima constructiva de 3500 kg si viteza maxima pe palier de 190 km/h, panta maxima
de 35% si MAC 4x2 .
Pe baza acestor caracteristici impuse prin tem s-au ales 9 modele similare si anume:
Citroen Jumper, Fiat Ducato Cabinato, Ford Transit autosasiu, Gazzelle 33023 duett, Opel
Movano, Peugeot Boxer, Renault Master furgon,Mercede-Benz Sprinter,Volkswagen
Crafter.

Nr. Crt.
1

Denumire autovehicul
Citroen Jumper

2
Fiat Ducato Cabinato
3
Ford Transit autosasiu
4
Gazzelle 33023 duett
5
Opel Movano
6
Peugeot Boxer
7
Renault Master furgon
8
Mercede-Benz Sprinter
9
Volkswagen Crafter
Tabel 1.1. Alegerea modelelor similare

1.2 Analiza particularitilor constructive ale modelelor similare


Toate autoutilitarele studiate sunt construite dupa solutia clasica cu motorul amplasat in
fata iar puntea motoare fiind puntea spate.
Citroen Jumper - autoutilitara cu bena basculabila cu masa utila de 1660 kg si masa
totala maxima constructiva de 3500 kg.
Specificatii tehnice:-capacitate cilindrica 2198 cm 3 cu o putere totala de 110 CP la o
turatie de 3500 rot/min, cu un cuplu maxim de 250 Nm la o turatie de
1750rot/min.Dispune de cabina dubla cu 5+1 locuri,formula rotilor fiind 4x2 cu tractiune
la rotile puntii spate.Tipul de anvelope utilizate: 215/70 R15C.Clasa de poluare EURO 5.
Fiat Ducato Cabinato - autoutilitara cu bena basculabila cu masa utila de1475 kg si
masa totala maxcima constructiva de 3500kg.
Specificatii tehnice: -capacitate cilindrica 2287 cm 3 si dezvolta o putere maxima de 130
CP la o turatie de 3600 rot/min,cu un cuplu motor maxim de 320 Nm la o turatie de 1800
rot/min.Dispune de cabina dubla cu 5+1locuri,formula rotilor 4x2 cu tractiune la rotile
puntii din spate.Tipul de anvelope utilizate: 215/75 R 16C.Clasa de poluare EURO 5.
Ford Transit autosasiu - autoutilitara echipata cu bena basculabila cu masa utila
maxima de 1490kg si masa totala constrctiva de 3500kg.
Specificatii tehnice:-capacitate cilindrica de 2198cm 3 si dezvolta o putere maxima de
100CP la o turatie de 3500 rot/min ,avand un cuplu motor maxim de 310Nm la 1500

rot/min.Dispune de cabina dubla cu 5+1 locuri ,formula rotilor 4x2 cu tractiune la rotile
puntii spate.Tipul de anvelope utilizat:215/75 R 16C.Clasa de poluare EURO 5.
Gazzelle 33023 duett - autoutilitara echipata cu bena basculabila cu masa utila
maxima de 1550kg si masa totala constructiva de 3500kg.
Specificatii tehnice: -capacitate cilindrica 2637cm 3 si dezvolta o putere maxima de
115CP, cuplul maxim este de 260Nm,turatia maxima a motorului fiind de
4500rot/min.Dispune de cabina dubla cu 5+1 locuri,formula rotilor 4x2 cu tractiune la
rotile puntii spate .Tipul de anvelope utilizate:185/75 R 16C.
Opel Movano autoutilitara echipata cu bena basculabila cu masa utila maxima de
1364kg si masa totala constructiva de 3500kg.
Specificatii tehnice:-capacitate cilindrica 2299 cm 3 ,si dezvolta o putere maxima de 125
CP la o turatie de 3500 rot/min,motorul dezvolta un cuplu maxim de 310Nm la o turatie
de 1250-2500 rot/min.Dispune de cabina dubla cu 5+1locuri, formula rotilor fiind 4x2 cu
tractiune la rotile puntii spate.Tipul de anvelope folosit 215/75 R 16C.Clasa de poluare
EURO 5

Peugeot Boxer- autoutilitara echipata cu bena basculabila cu masa utila maxima de


1405kg si masa totala constructiva de 3500kg.
Specificatii tehnice:-echipat cu un motor 2.2 HDI ,si dezvolta o putere maxima de 130CP
.Dispune de cabina dubla cu 5+1locuri, formula rotilor fiind 4x2 cu tractiune la rotile
puntii spate.Tipul de anvelope folosit 215/75 R 16C.Clasa de poluare EURO 5.Viteza
maxima este de 150 km/h iar consumul mixt este de 8.7 l.
Renault Master furgon- autoutilitara echipata cu bena basculabila cu masa utila maxima
de 1364kg si masa totala constructiva de 3500kg.
Specificatii tehnice:-capacitate cilindrica 2464 cm 3 ,si dezvolta o putere maxima de 120
CP la o turatie de 3500 rot/min,motorul dezvolta un cuplu maxim de 300Nm la o turatie
de 1600 rot/min.Dispune de cabina dubla cu 6+1locuri, formula rotilor fiind 4x2 cu
tractiune la rotile puntii spate.Tipul de anvelope folosit 225/65 R 16C.Clasa de poluare
este euro4.Viteza maxima este de 135 km/h.
Mercedes-Benz Sprinter autoutilitara echipata cu bena basculabila cu masa utila
maxima de 945kg si masa totala constructiva de 3500kg.
Specificatii tehnice:-capacitate cilindrica 2143 cm 3 ,si dezvolta o putere maxima de 95
CP la o turatie de 3800 rot/min,motorul dezvolta un cuplu maxim de 250Nm la o turatie
de 1400-2400 rot/min.Dispune de cabina dubla cu 5+1locuri, formula rotilor fiind 4x2 cu
tractiune la rotile puntii spate.Tipul de anvelope folosit 215/75 R 16C.Clasa de poluare
EURO 5
Volkswagen Crafter - autoutilitara cu bena basculabila cu masa utila de 1616 kg si
masa totala maxima constructiva de 3500 kg.

Specificatii tehnice:-capacitate cilindrica 2198 cm 3 cu o putere totala de 110 CP la o


turatie de 3500 rot/min, cu un cuplu maxim de 250 Nm la o turatie de
1750rot/min.Dispune de cabina dubla cu 5+1 locuri,formula rotilor fiind 4x2 cu tractiune
la rotile puntii spate.Tipul de anvelope utilizate: 205/75 R16.Clasa de poluare EURO 5.

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Amplasare
Tractiune
Cutie de
motor
4x2
viteze
TransversalCitroen Jumper
L4
Spate
5+1
fata
TransversalFiat Ducato Cabinato
L4
Spate
5+1
fata
TransversalFord Transit
L4
Spate
5+1
fata
TransversalGazzelle 33023 duett
L4
Spate
5+1
fata
TransversalOpel Movano
L5
Spate
5+1
fata
TransversalPeugeot Boxer
L4
Spate
6+1
fata
Renault Master
TransversalL4
Spate
6+1
fata
furgon
Mercedes-Benz
TransversalL4
Spate
6+1
fata
Sprinter
TransversalVolkswagen Crafter
L4
Spate
6+1
fata
Tabel 1.2. Particularitatile constructive ale modelelor similare alese

Denumire autovehicul

Tip
motor

Legenda: Tip motor= numarul si modul de dispunere al cilindrilor in blocul motor.


L4 = 4 cilindrii dispusi in linie;

1.3.Analiza principalilor parametri dimensionali exteriori


Parametrii care definesc principalele caracteristici dimensionale exterioare ale unui
autovehicul fac referire la dimensiunile de gabarit, la organizarea. Dimensiunile de gabarit sunt
lungimea( ),limea ( ) i nlimea autovehiculului( ).Parametrii ce reflect organizarea
automobilului sunt ampatamentul(L), ecartamentul fa-spate(
) si consolele fa-spate(
).
Toi acesti parametrii enumerati mai sus sunt analizati la modelele similare alese n acest
scop ntocmindu-se un tabel cu valorile acestora:

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Denumire autovehicul

Gabarit[mm]
La
la
Ha
5738
2050
2764
6228
2050
2254
5931
1974
2016
5480
2095
2200
6193
2070
2301
6228
2050
2254
5869
1990
2202

E1
1810
1890
1820
1700
1750
1890
1740

Organizare[mm]
E2
L
C1
1890
3450
968
1906
4035
1040
1840
3964
1030
1720
2900
862
1730
3682
842
1906
4035
1040
1725
4078
862

Citroen Jumper
Fiat Ducato Cabinato
Ford Transit
Gazzelle 33023 duett
Opel Movano
Peugeot Boxer
Renault Master
Mercedes-Benz
5476
1933
1963
1652
1645
3665
939
Sprinter
Volkswagen Crafter
5476
2090
1963
1710
1716
3665
1000
Tab 1.3 Parametri dimensionali exteriori ai modelelor similar alese

C2
`1340
1643
1550
959
1024
1643
929

Legenda: La [mm] = lungimea totala reprezinta distanta dintre doua plane verticale
perpendiculare pe planul longitudinal de simetrie al autovehiculului si tangente la punctele
extreme din fata si din spate;
la [mm] = latimea totala reprezinta distanta dintre doua plane verticale paralele
cu planul longitudinal de simetrie, tangente la autovehicul, de o parte si de alta a sa. In aceasta
dimensiune NU sunt incluse oglinzile retrovizoare(daca se includ si dimensiunile oglinzilor se
face precizarea ca latimea autovehiculului cuprinde si oglinzile);
Ha [mm] = inaltimea totala reprezinta distanta dintre planul de sprijin si planul
orizontal tangent la partea superioara a autovehiculului, fara incarcatura si cu pneurile umflate la
presiunea indicata de producator;

1149
1359

L [mm] = ampartamentul reprezinta distanta dintre axele geometrice verticale


ale puntilor autovehiculului;
E1 , E2 [mm] = ecartamentul fata/spate reprezinta distanta dintre planele
mediane ale rotilor aceleiasi punti. In cazul puntilor echipate cu roti duble(jumelate)
ecartamentul se defineste ca fiind distanta dintre planele perpendiculare pe calea de rulare si
paralele cu planul de simetrie al autovehiculului, care trec prin jumatatea distantei dintre rotile de
pe aceeasi parte a puntii respective;
C1 /C2 [mm] = consola fata/spate reprezinta distanta dintre doua plane
verticale transversale care trec prin punctul extrem din fata al autovehiculului si axa puntii fata,
respectiv, prin punctul extrem din spate si axa puntii din spate;
hs [mm] = garda la sol reprezinta distanta , masurata pe verticala , dintre
partea cea mai de jos a sasiului autovehiculului complet incarcat si calea de rulare

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Masa
proprie
<mo>
[kg]
1840
2025
2019
1950
2154
2193
2095

Masa
utila
<mun>
[kg]
1460
1475
1481
1550
1346
1307
1405

Masa
totala
<ma>
[kg]
3300
3500
3500
3500
3500
3500
3500

mo pers
[kg/loc]

m0 lung
[kg/mm]

Citroen Jumper
1,260
306.666
Fiat Ducato
1,372
337.5
Ford Transit
1,363
336.5
Gazzelle 33023 duett
1,258
325
Opel Movano
1,579
359
Peugeot Boxer
1,558
365.5
Renault Master
1,491
299.285
Mercedes-Benz
1875
1625
3500
1,153
312.5
Sprinter
Volkswagen Crafter
1884
1616
3500
1,165
314
Tab 1.4 Parametri masici ai modelelor similare alese

0.32066
0.32514
0,34041
0,35583
0,34781
0.35211
0,3569

Denumire autovehicul

0,3424
0,344

Legenda: m0 [kg] = masa proprie reprezinta masa autovehiculului complet echipat , dar
fara persoane si incarcatura;
mun [kg] = masa utila reprezinta capacitatea de incarcare a autovehiculului;
ma [kg] = masa totala, reprezinta suma celor doua componente mentionate
anterior , fiind ma=m0+mun [kg].
u [-] = coeficientul sarcinii utile sau coeficientul de tara, fiind raportul dintre
masa proprie si masa utila a autovehiculului.

1.4 Analiza parametrilor energetici


`
Parametrii energetici ai modelelor similare alese care vor fi studiati sunt: cilindreea
totala( ), raportul de compresie(), puterea maxima(
), turaia la putere maxim(
), momentul maxim(
), turaia la moment maxim( ), puterea
specific(
) , puterea litrica(
), puterea raportata la masat totala Pmasa totala
,emisii CO2 , consum de combustibil, alezaj x cursa, timpul de demarare de la 0-100 km/h.
Pentru analizarea tuturor acestor parametrii enumerai s-a ntocmit un tabel cu valorile acestora
de la modelele similare alese.

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Denumire autovehicul

Pmax
[kw]

nP
[rpm]

Mmax
[Nm]

nM
[rpm]

Pspecifica
[kW/kg]

Plitrica
[kW/cm3]

Citroen Jumper
81
3500
250
1750
0,0440
0.0368
Fiat Ducato
96
3600
320
1800
0.0474
0.0419
Ford Transit
74
3500
310
1500
0,0366
0,0336
Gazzelle 33023 duett
85
3600
260
1700
0,0435
0,0322
Opel Movano
92
3500
310
2000
0,0427
0,0400
Peugeot Boxer
96
3500
320
1800
0,0437
0,0436
Renault Master
88
3500
300
1600
0.0420
0,03571
Mercedes Sprinter
70
3800
250
1400
0,0373
0,0326
Volkswagen Crafter
80
3500
250
1750
0,0424
0,0406
Tab 1.5 Parametri energetici ai modelelor similare alese

Pmasa totala
[kW/kg]
0,0245
0.0274
0,0211
0,0242
0,0262
0,0274
0.02514
0,02
0,0228

Puterea specific este un parametru ce ne poate ajuta la definitivarea unor idei despre
caracteristicile dinamice ale automobilului si poate fi calculat cu formula:
(1.1)
Puterea litrica poate fi calculate cu formula:
!"

#!

(1.2)

Cap2.Predeterminarea principalilor parametrii dimensionali si masici ai automobilului de


proiectat, precum si asubansamblurilor acestuia.
Pentru reprezentarea marimilor caracteristice ale autoutilitarea se foloseste o parte grafica si
anume histrograme.
Acestea se realizeaza cu ajutorul functiei frequency din Excel.
Pentru realizarea acestora se urmeaza mai multi pasi:
Pas1:se studiaza tabelul cu parametri de luat in calcul si se aleg valoarea maxima, Xmax, si
valoarea minima,Xmin.
Pas2:se determina subintrervalele de observatie cu formula lui STURGES:
$%&'($%)*
+,-.-//01234

(1.3)

Unde:
N=numarul de valori alese
Pas3:-se calculeaza numarul de subintervale de observatie
5

$%&'($%)*
4

In cazul lungimii totale:


-lungimea maxima,Lamax=6228 mm, lungimea minima,Lamin=5476mm
u=

200 mm

Ku=4 intervale

(1.4)

Histrograma lungimii
3.5

Nr. modele similare

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
5476-5600

5600-5800

5800-6000

6000-6228

Dupa cum se poate observa cea mai mare densitate de valori se afla pe intervalele [54765600] si [5800-6000]si vom lua o valoare din aceste intervale.
Dupa cum am calculat voi alege o valoare din al doilea interval si anume:5900 mm

Pentru stabilirea latimii totale a autoutilitarea se vor urma aceiasi pasi:


latimea maxima,lmax, este de 2095 mm iar latimea minima,lmin, este de 1933 mm
u= 40mm
5u=4 intervale

Histrograma latimii
3.5
3
Nr. modele similare

2.5
2
1.5
1
0.5
0
1933-1980

1980-2020

2020-2060

2060-2095

Dupa cum se poate observa cea mai mare densitate de valori se afla pe intervalele [20202060] si [2060-2095]si vom lua o valoare din aceste intervale.
Dupa cum am calculat voi alege o valoare din al doilea interval si anume:2070 mm
Pentru stabilirea inaltimea maxine de proiectare a autoutilirarei vom urma aceiasi pasi:
-inaltimea maxima,Hmax,este de 2764mm iar inaltimea minima,Hmin este de 1963.
-

u=200

mm

-Ku=4 intervale

Histrograma inaltimii
6

Nr. modele similare

5
4
3
2
1
0
1963-2163

2163-2363

2363-2563

2563-2764

In urma calculelor cea mai mare densitate de valori se afla in intervalul [2163-2363] fapt
pentru care voi alege o valoare din acest interval si anume 2300 mm
Pentru stabilirea ecartamentului maxim fata a autoutilitarea se vor urma aceiasi pasi:
-

Ecartamentul maxim fata,Emax, este de 1890 mm iar ecartamentul minim fata,Emin, este de
1652 mm
u= 60mm

5u=4 intervale

Histrograma ecartamentului fata


3.5

Nr. modele similare

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1652-1712

1712-1772

1772-1832

1832-1890

In urma calculelor cea mai mare densitate de valori se afla in intervalul [1652-1712] fapt
pentru care voi alege o valoare din acest interval si anume 1700mm

Pentru stabilirea ecartamentului maxim spate a autoutilitarea se vor urma aceiasi pasi:
-

Ecartamentul maxim spate,Emax, este de 1906 mm iar ecartamentul minim fata,Emin, este
de 1645 mm
u= 63mm

5u=4 intervale

Histrograma ecartamentului spate


4.5

Nr. modele similare

4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1645-1708

1708-1771

1771-1834

1834-1906

In urma efectuarii calculului am observat ca numarul maxim de modele se afla in


intervalele [1708-1771] si [1834-1906] fapt pentru care voi alege o valoare din aceste intervale si
anume 1730 mm.

Pentru stabilirea ampatamentului total a autoutilitarea se vor urma aceiasi pasi:


-

Ampatamentul maxim,Lmax, este de 4078 mm iar ampatamentul minim,Lmin, este de 3450


mm
u= 151mm

5u=4 intervale

Histrograma ampatamentului
4.5

Nr. modele similare

4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
2900-3200

3200-3500

3500-3800

3800-4078

In urma efectuarii calculului histogramei am observat ca numarul maxim de modele se


afla in intervalul [3800-4078] fapt pentru care voi alege o valoare din acest interval si anume
3850 mm.

Pentru stabilirea valorii totale a consolei fata a autoutilirarei vom urma aceiasi pasi:
-valoarea maxima a consolei fata,C1max,este de 1040mm iar cea minima,C1min este de 842.
-

u=50

mm

-Ku=4 intervale

Histrograma consolei fata


4.5

Nr. modele similare

4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
842-892

892-942

942-992

992-1040

In urma calculului efecatat am observat ca numarul maxim maxim de modele se afla in


intervalul [992-1040] fapt pentru care vom alege o valoare din acest interval si anume 1000mm.

Pentru stabilirea valorii totale a consolei spate a autoutilirarei vom urma aceiasi pasi:
-valoarea maxima a consolei fata,C2max,este de 1643mm iar cea minima,C2min este de 929.
-

u=172

mm

-Ku=4 intervale

Histrograma consolei spate


3.5

Nr. modele similare

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
929-1101

1101-1273

1273-1445

1445-1643

In urma efectuarii calcului am observat ca numarul maxim de valori se afla in intervalele


[929-1101] si [1445-1643] fapt pentru care voi alege o valoare din aceste intervale si anume
1100 mm.

In cazul calcularii masei proprii urmam acceiasi pasi:


-masa proprie maxima,m0max=2193kg, masa proprie minima,m0min=1840kg
u=

85kg

Ku=4 intervale

Histrograma masei proprii


3.5

Nr. modele similare

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1840-1925

1925-2010

2010-2095

2095-2193

In urma efectuarii calculului am observat ca numarul maxim de modele se afla in


intervalele [1840-1925]si[2095-2193] fapt pentru care voi alege o valoare din aceste intervale si
anume 2095 kg.

Pentru stabilirea valorii totale a masei utile a autoutilirarei vom urma aceiasi pasi:
-valoarea maxima masei utile,mun max,este de 1625kg iar cea minima,mun min este de 1307kg
-

u=77

-Ku=4 intervale

Histrograma masei utile


3.5

Nr. modele similare

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1307-1384

1384-1461

1461-1538

1538-1625

In urma efectuarii calculului observam ca numarul maxim de valori se afla in intervalul


[1538-1625] fapt pentru care vom alege o valoare din acest interval si anume 1550 kg.
Pentru stabilirea valorii totale a puterii maxime a autoutilirarei vom urma aceiasi pasi:
-valoarea maxima puterii maxime,Pmax,este de 96kw iar cea minima,Pmin este de 70kw
-

u=7kw

-Ku=4 intervale

Histrogarama puterii maxime


3.5

Nr. modele similare

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
70-77

77-84

84-91

91-96

In urma efectuarii calculului observam ca numarul maxim de valori se afla in intervalele


[85-91] si [91-96] fapt pentru care vom alege o valoare din aceste intervale si anume 91 kw.

Pentru stabilirea valorii momentului maxim a autoutilirarei vom urma aceiasi pasi:
-valoarea maxima a momentului,Mmax,este de 320Nm iar cea minima,Mmin este de 250Nm
-

u=17Nm

-Ku=4 intervale

Histrograma momentului maxim


4.5

Nr. modele similare

4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
250-267

267-284

284-301

301-320

In urma efectuarii calculului observam ca numarul maxim de modele se afla intervalele


[250-267] si [301-320] fapt pentru care vom alege o valoare din aceste intervale si anume 304
Nm.
Pentru stabilirea valorii puterii raportate la masa totala a autoutilirarei vom urma aceiasi
pasi:
-valoarea maxima a puterii rap la masa totala,Pmasa totala max,este de 0.0274 kw/kg iar cea
minima,Pmasa totrala min este de 0.02 kw/kg
-

u=0.002kw/kg.

-Ku=4 intervale

Nr. modele similare

Histrograma puterii raportate la masa


totala
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0,020-0,022

0,022-0,024

0,024-0,026

0,026-0,0274

In urma efectuarii calcului am observat ca numarul maxim de modele se afla i intervalul


[0.026-0.0274] fapt pentru care voi alege o valoare din acest interval si anume 0.027 kw/kg.

2.1 Stabilirea modelului de automobil ce se va


proiecta conform cerintelor temei
Ceea ce s-a facut in paragrafele anterioare a fost analiza mai multor modele similare
pentru a putea predetermina principalii parametri dimensionali si masici pentru automobilul de
proiectat. In principal modelul reprezentativ care s-a apropiat cel mai mult de cerintele din tema
de proiectare a fost cel cu nr. 9 .

Automobilul ce se va proiecta va avea urmatoarele caracteristici tehnice:

L
5900
[mm]
l
2070
[mm]
h
2500
[mm]
A
Dimensiuni
3850
[mm]
Ef
1700
[mm]
Es
1700
[mm]
hg
365
[mm]
m0
1550
[kg]
ma
Mase
2095
[kg]
mu
545
[kg]
Tip
AUTOUTILITARA
Caroserie
Nr.
4
usi
Tab. 1.6 Caracteristicile tehnice ale automobilului de proiectat

CAP 3. Predeterminarea formei i a dimensiunilor spaiului util, inclusiv a


interiorului postului de conducere.

3.1 Manechinul bidimensional

Conductorului autovehiculului trebuie s i se asigure un spaiu i o poziie corespunztoare astfel ncat:


postura s fie comoda fiziologic, s existe libertate de micare pentru acionarea volanului, manetelor de
comand i pedalelor care trebuie s fie accesibile astfel ncat solicitrile conductorului s fie minime; sa
se asigure vizibilitatea corespunztoare. Asadar, postul de conducere trebuie s fie organizat in
concordana cu cerinele ergonomice.
Corespunztor grupelor representative n STAS R 10666/2 i STAS R 10666/3 se definesc manechinele
bidimensionale i tridimensionale.
Potrivit standardelor menionate sunt avute n vedere trei grupe representative: 10%, 50% i 90%.Pentru
toate cele trei grupe dimensionale lungimea torsului se consider aceea. Diferenele apar la lungimea
coapselor B a gambelor A. Astfel, pentru grupele 10%, 50% i 90% sunt urmtoarele valori, n ordine:
A[mm]- 350,417,444; B[mm]- 408,432, 456.

Manechinul bidimensional este prezentat in fig 3.1

a) Manechinul bidimensional
b) Manechinul bidimensional amplasat
la postul de conducere

Poziia manechinului pe scaunul oferului este definit de dimensiunile a i b ( poziia articulaiei H


a oldului fa de partea vertical a panoului desparitor de compartimentul motor respectiv fa de
podea) , de unghiul dintre axa torsului rezemat pe scaun i verticala i de unghiurile principalelor
articulaii ale manechinului bidimesional.
Se fac urmtoarele recomandri pentru scaunul oferului i a pasagerului din fa:

Partea nclinat a podelei nu trebuie s fie mai mica de 306 mm;


nlimea articulaiei H deasupra podelei nu trebuie s fie mai mica de 100 mm;

Scaunul trebuie s aib un dispozitiv de reglare a poziiei relative fa de parbriz i fa de


comenzi atat n directive longitudinal cat i n directive vertical;
Verficarea poziiei scaunului se face n poziia extrem spate i jos cu manechinul 90, apoi se
verfic poziia medie a manechinului 50 i poziia maxim fa si sus cu manechinul 10;
Valori medii recomandate ale principalelor articulaii:
Tabel 3.1

Tipul automobilului

[]

[]

[]

[]

Autocamion

20-30

95-120

95-135

90-110

Autoturism

20-30

60-110

80-170

75-130

Unghiul de nclinare spre napoi () - a fost ales intr-un interval cu un minim de 9 i


un maxim de 33 cu valoarea de 25. Prin prisma faptului c manechinul ales este de procentaj
cel mai mare, 90%, valoarea acestui unghi tinde spre valaorea maxim a intervalului.
Distana vertica de la punctul R la punctul clciului ( 6 ) a fost aleas 150 mm
ntr-un interval cu un minim de 130mm i un maxim de 350mm. aceast valoare a fost aleas in
concordan cu tipodimensiunile manechinului de 90%.
Cursa orizontal a punctului (R) are valoarea de 300mm, o valoare care depete
valoare minim impus n documentaie ca fiind 130mm.
Diametrul volanului (D) are valoarea de 360mm. Acest valoare este recomandat n
cazut autoutilitarelor iar intervalul din acre a fost ales are un minim de 330mm i un maxim de
600mm. Diamentul de 360 mm este situat n partea inferioar a intervalului care corespunde
automobilelor i autoutilitarelor.
Unghiul de nclinare al volanului () este de 20 i a fost ales ntr-un interval cu o
plaj de valori cuprin ntre 10 i un maxim de 70.
Distana verical ntre centrul volanului i punctul clciului (76 ) a fost aleas n
partea superioar a intervalului cuprin ntre 530 mm i 838 mm. Aceast valoare a fost aleas n
concordan cu valoarea din cadrul tipodimensiunilor manechinului de procentaj 90%.
n tabelul 2.4 sunt centralizate limitele de modificare ale dimensiunilor postului de conucere

Tabelul 2.4 Dimensiunile postului de conducere


Nr.
Limita de
Valoare
Dimensiunea
crt.
modificare
aleas
1.
9...33
Unghiul de nclinare spre napoi, []
25
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Distana vertical de la punctul R la punctul clciului,


[mm]

130...320
min. 130

Cursa orizontal a punctului R [mm]

330...600

Diametrul volanului, D [mm]

10...70

Unghiul de nclinare al volanului, []


Distana orizontal ntre centrul volanului i punctul
clciului, 7 [mm]
Distana verical ntre centrul volanului i punctul
clciului 76 [mm]

150
300
360
20

660...152

500

530...838

800

Dimensiunile principale ale postului de conducere i limitele de amplasare a organelor de


comand manual la vehicule utilitare se aleg conform STAS 6689/1-81, astfel nct acestea s
fie n pemanen n raza de aciune determinat de dimensiunile antropometrice ale
conductorului i sunt evideniate n figura 2.2.
Distana de la punctul R la tapiseria acoperiului (h) are valoarea recomandat ntre
1000mm i 1300mm n cazut autoutilitarelor. S-a adoptat n acest caz valoare de 1100 privind
reglementarea STAS 6689/1-81. Aceast valoare a fost aleas de asemenea n concordan cu
tipodimensiunile manechinului de procentaj 90% i innd cont de asemenea de tipul
autovehiculului.
Adncimea scaunului (B) a fost aleas aceiai valoare de 400mm ca i n cazul
recomandat, valoare aleas n concordan cu tipodimensiunile manechinului de procentaj 90%.
Limea interioar a cabinei cu trei locuri (C) are valoarea de 1750mm, valoare
recomandat de STAS 6689/1-81 n cazul unei cabine cu trei locuri, locul conductorului i
doua locuri ale celor doi pasageri ai si.
n tabelul 2.5 sunt centralizai parametrii care definesc dimensiunile cabinei
autoutilitarei.

Nr.
crt.

Denumire

Tabelul 2.5 Dimensiunile cabinei


Dimensiuni
Dimensiuni
recomandate
adoptate

1.

Distana de la punctul R la tapiseria acoperiului, h [mm]

2.

Adncimea scaunului, B [mm]

1000...1300

1100
400

400
3.

Limea interioar a cabinei cu trei locuri, C [mm]

1750

4.

Limea de trecere la deschiderea uii,

250

5.

Unghiul dintre gamb i talpa piciorului, 8 , 8 []

6.
7.
8.
9.
10.

[mm]

30...100

Distana de la axa pedalei de acceleraie la peretele din


partea dreapta, s [mm]
Distana de la axa pedalei de acceleraie la axa pedalei de
frn, u [mm]
Distana dintre axa pedalei de frn i axa pedalei de
ambreiaj, v [mm]
Distana de la axa pedalei de ambreiaj la peretele lateral, p
[mm]
Distana de la axa de simetrie a scaunului conductorului la
axa pedalei de frn, l mm i la axa pedalei de ambreiaj, j
[mm]

Manechinul proiectat este prezentat n figura 3.3

80
110

1750
250
71,84
80
110

150

150

110

110

100

100

Desen Manechin

n continuare se stabilete poziia pedalelor. n vederea de sus, potrivit cu recomandrile din standard, se
precizeaz poziia relative a pedalelor fa de planul longitudinal de simetrie al scaunului conductorului
i fa de pereii interior ai caroseriei sau alte elemente proieminente din interiorul acesteia. n standard nu
sunt date recomandari referitoare la dimensiunile pedalelor.
O problem important o reprezint condiiile de vizibilitate ale conductorului automobilului. Ele sunt
definite de pozia ochilor conductorului n autovehicul i de suprafeele transparente ce delimiteaz
cabina sau automobilul i de elemntele care obtureaz vederea. Poziia ochilor conductorului este
condiionat de poziia scaunului i de dimensiunile corpului conductorului. Cercetarile n aceasta
direcie au condus n final la elaborarea unor norme pentru construirea aa- numitelor elipse oculare. Ele
sunt concretizate prin standardul SR ISO 4513:1994: Vehicule rutiere- VIZIBILITATE- Metod de
determinare a elipselor ocular corespunztoare amplasrii ochilor conductorului.

Fig 3.4 Poziia relativ a pedalelor (vedere de sus)

3.2 Spaiul util

Dimensiunile habitaclului sunt stabilite in functie de tipul, destinatia si constructia automobilului.


Dintre dimensiunile care caracterizeaza aceste zone ale automobilului se mentioneaza:

marimea volumului util exprimat in


;
dimensiunile volumului util: lungime, latime, inaltime, exprimate in [mm];
volumul si dimensiunile unor elemente constructive care optureaza volumul util ca de exemplu
pasajele rotilor, locasul rotii de rezerva etc.;
nivelul suprafetei utile fata de sol exprimat in [mm];
pasul scaunelor, a banchetelor, marimea suprafetelor libere, dimensiunile scarilor si a usilor de
acces.

Fig 4.3 Spaiul util- vedere de sus


Vedere laterala

Observaii i concluzii
1. Postul de conducere trebuie sa fie organizat n concordan cu cerinele ergonomice definite
prin dimensuni i forme n concordan cu cerin fiziologice ale conducatorului
autovehiculului
2. Caracteristicile spaiului interior al unui automobil se stabilesc lucrnd cu mai multe tipuri
de manechine bidimensionale, acestea fiind ct mai aproape de dimensiunile unui om.
3. Cabina pentru pasageri este situat cat mai n mijloc i aceasta este securizat i ntarit
prin diferite metode
4. Dimensiunile interioare trebuie s respecte anumite limite de siguran.
5. Standarde: STAS R 10666/1-76
Bibliografie
Stoicescu, A. Proiectarea performanelor de traciune i de consum ale automobilelor,
Ed. Tehnic, Buc., 2007.

Capitolul IV
Organizarea schitei generale a automobilului

n capitolul 2 sunt predeterminai parametrii dimensionali i masici ai autoutilitarei de proiectat.


n acest capitol urmeaz a fi definitivai aceti parametri, totodat realizndu-se i schia de organizare
general[1].
Parametrii dimensionali ai autoutilitarei
gabarit pentru autovehiculul proiectat.

se determin n vederea stabilirii dimensiunilor de

Cunoaterea formei i a dimensiunilor exterioare este necesar pentru asigurarea unui spaiu vital
minim pentru pasageri i a unor condiii de captare a informaiilor din traficul rutier, care s-i permit
oferului o analiz rapid i complet a acestora fr mrirea gradului de oboseal.
n alegerea dimensiunilor exterioare se impun prin standarde condiii legate de cerinele
psihotehnice ale oferului, n special cele legate de vizibilitatea postului de conducere i deasemenea o
foarte mare atenie este acordat poziionrii lmpilor de semnalizare i a oglinzilor retrovizoare.
n vederea ntocmirii schiei de organizare general a autoturismului de proiectat s-a pornit de la
modelul similar de referin convenabil ales la capitolul 1 i s-a convenit ca modelul ce urmeaz a fi
proiectat s indeplineasc urmatoarele caracteristici tehnice:
-motorul este diesel cu 6 cilindri in linie,motorul in cazul autoutilitarei de proiectat este amplasat
longitudinal deasupra puntii fata. Autoutilitara va dispune de tractiune spate si de o cutie de viteze de
12+2 rapoarte.
In vederea laterala este reprezentat si manechinul 90% pe locul soferului,acest fapt find necesar la
determinarea centrului de masa[2].
Pentru o usoara distinctie a subansamblui,fiecarui subansamblu i sa distribuit o forma geometrica:
-grupul motor-ambreiaj-cutie de viteze i sa atribuit forma de dreptunghi pentru a se simplifica schita de
organizare generala.
-puntile,fata si spate, au fost reprezentate sub forma de cerc,pentru a simplifica de asemenea schita.
-transmisia principala,care face legatura de la cutia de viteze la rotile puntii spate,a fost reprezentate
,datorita lungimii sale ,sub forma de dreptunghi cu lungime mare si latime mica.
-rezervorul de combustibil,care se afla intre rotile puntii spate si rotile puntii fata,i sa atribuit forma
simpla de dreptunghi.

-sintemul de directie,reprezentat de coroana volanului,sintemele asinstate de control al directiei(servodirectie,ACS,ABS) au fost reprezentate sub forma de cerc cu o raza mica.
-sintemul de franare,reprezentat de sintemul complex de franare(placi de frana,saboti,discul de frana) a
fost reprezentat sub forma de patrat.
-roata de rezerva,care se afla in spatele puntii spate,a fost reprezentata sub forma unui dreptunghi.
-subansamblul cel mai mare,cabina+structura cadrului+platforma,au luat forma unui dreptunghi ,din
care lipseste o parte,reprezentand inclinatia cabinei.
4.2.Bibliografie
1.Documentatie Proiect
2. Aurel P.Stoicescu, Proiectarea performantelor de traciune si de consum ale automobilelor, Editura
Tehnica 2007 .

Table
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

Denumire subansamblu

Masa
[kg]

Participaie
[%]

Dimensiuni
[mm]

150

8.1

630x1125x540

Motor cu ardere intern


Instalaie electric si baterie de
acumulatoare
Rezervor de combustibil
Sistem de evacuare
Schimbtor de viteze si ambreiaj
Suspensie fa
Suspensie spate
Sistem de direcie
Roi
Caroserie, ui i geamuri
Sistem de frnare
Radiator
Transmisie cardanica
Diferential
TOTAL
Manechin ofer
Manechin pasager
Combustibil
Incarcatura

50

2.7

171x295x180

20
40
100
50
50
30
100
1140
40
20
40
20
1850
75
68
60
1011

1.1
2.2
5.4
2.7
2.7
1.6
5.4
61.6
2.1
1.1
2.1
1.1
100
-

660x759x309
42x2049
438x510x210
129x471
180x1056
798x111x75
691x205
5900x2070x2500
113x30
923x52x524
70x3534
411x411

TOTAL

3200

Tab. 1.7 Repartitia maselor si dimensiunilor pe subansambluri

Capitolul V
Determinarea poziiei centrului de mas al autovehiculului.
5.1. Centrul de greutate al autovehiculului[3]

Centrul de masa al automobilului de proiectat se va determina pentru autovehicul gol


(masa proprie + masa manechinului sofer) si pentru autovehiculul complet incarcat (masa proprie
+manechinul sofer + manechinii pasager + incarcatura).
In schita de organizare generala s-a determinat centrul de greutate al fiecarui
subansamblu al autovehiculului de proiectat, inclusiv a manechinului sofer, a manechinului
pasager si a incarcaturii. Coordonatele centrului de greutate al fiecarui subansamblu s-au trecut
in tabelul 1.8 impreuna cu masele lor aferente.
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
18
19
20
21

Denumire subansamblu

mj [kg]

Motor cu ardere intern


Instalaie electric si baterie de
acumulatoare
Rezervor de combustibil
Sistem de evacuare
Schimbtor de viteze si ambreiaj
Suspensie fa
Suspensie spate
Sistem de direcie
Roat fa
Roat spate
Caroserie, ui i geamuri
Frn fa
Frn spate
Radiator
Transmisie cardanica
Diferential
Manechin sofer
TOTAL
Manechin pasager

150

xj
[mm]
510

780

xj*mj
[mm*kg]
76500

yj*mj
[mm*kg]
117000

50

810

1200

40500

60000

20
40
100
50
50
30
50
50
1140
20
20
20
40
20
75
1850
68

2481
2892
1044
990
4838
984
999
4793
2947
967
4793
99
2946
4793
1620
2220
2490

578
350
621
630
498
942
360
365
1250
364
364
786
499
365
1320
761
1305

49620
115680
104400
49500
241900
29520
49950
239650
3359580
19340
95860
1980
117840
95860
121500
4809180
169320

11560
14000
62100
31500
24900
28260
18000
18250
1425000
7280
7280
15720
19960
7300
99000
1967110
88740

Combustibil
Incarcatura
TOTAL

60
1011
3200

2481
4440
2358

578
1620
731

148860
4488840
9616200

34680
1637820
3728350

yj [mm]

Tab. 1.8 Coordonatele centrului de greutate al fiecarui subansamblu.

Se va calcula centrul de masa al autovehiculului de proiectat folosind formulele :


9 ': ;%:

(1.5)

9 %:
9 =: ;%:

<

(1.6)

9 %:

Rezulta ca pentru automobilul gol s-au determinat urmatoarele coordonate ale centrului
de masa:
>?@AB?@
B?C@

DCAA

<

BAEFBB@
B?C@

B@EG

Pentru automobilul complet incarcat s-au determinat urmatoarele coordonate ale centrului
de masa:
AEBED@@
GD@@

G@@C

<

GFD?GC@
GD@@

BBEC

Incarcarile la cele doua punti se vor calcula folosind formulele :


H
+

I
&

(1.7)

(1.8)

Pentru automobilul gol s-au calculat incarcarile la cele doua punti astfel:
+J

KJ
;
L

DB>A
; B?C@
G?C@

B@GD MNO

/J

NJ
;
L

BF@B
; B?C@
G?C@

?BF MNO

Pentru automobilul incarcat s-au calculat incarcarile la cele doua punti astfel:
+&

K&
;
L

&

B?>A
; GD@@
G?C@

BCGF MNO

/&

N&
;
L

&

D@@B
; GD@@
G?C@

BEEG MNO

Capitolul.VI
Alegerea anvelopelor i a jantelor
Incarcarea statica pe pneu corespunzatoare sarcinii utile maxime calculate va fi:
-

Punte fata:

Punte spate:

+P-Q
+

/
-

/
+RR/

FE? MNO
?GB MNO

(1.9)

/
S

(1.10)

Capacitatea portanta necesara a pneului (definite ca fiind incarcarea radiala maxima


suportata de acesta) va fi:
T

W
*UV

X YZ .YZ[\
]^

YZ

QRa

J_`

J_`

?C> MNO

(1.11)

Pneul recomandat de constructor pentru modelul reprezentativ este produs de firma


MICHELIN cu simbolizarea 205/75 R 16 110 T, si cu urmatoarele specificatii:
-

Latimea sectiunii pneului Bu = 205 mm;


Raportul nominal de aspect na = 0.75;
Inaltimea sectiunii pneului H = 153.75 mm;
Diametrul exterior al anvelopei Du = 713.9 mm;
Raza pneului in stare libera r0 = 356.95 mm;
Raza de rulare rr = 331.96 mm;
Capacitatea portanta a pneului corespunzatoare indicelui 110, Qp = 875 daN > Qp nec =
854 daN;
Presiunea aerului din pneu pa = 2.8 bar;
Viteza maxima de exploatare a pneului corespunzatoare indicelui R, Vmax p = 190 km/h

LI
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69

KG
190
195
200
207
212
218
224
230
236
243
250
257
265
272
280
290
300
307
315
325

LI
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89

KG
335
345
355
365
375
387
400
412
425
437
450
462
475
487
500
515
530
545
560
580

LI
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109

KG
600
615
630
650
670
690
710
730
750
775
800
825
850
875
900
925
950
975
1000
1030

LI
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129

KG
1060
1090
1120
1150
1180
1215
1250
1285
1320
1360
1400
1450
1500
1550
1600
1650
1700
1750
1800
1850

LI
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149

KG
1900
1950
2000
2070
2120
2180
2240
2300
2360
2430
2500
2575
2650
2725
2800
2900
3000
3075
3150
3250

LI
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169

Tab. 1.9 Semnificatiile indicilor de sarcina


J
K
L
M
N
P
Q
R
S
T
H
V
W
Y

100
110
120
130
140
150
160
170
180
190
210
240
270
300

Tab. 1.10 Semnificatiile indicilor de viteza

6.2 Bibliografie

1 Cristian Andreescu, Curs Dinamica Autovehiculelor 2009


2.Laborator Dinamica Autovehiculelor L.D.A. 3 .

KG
3350
3450
3550
3650
3750
3875
4000
4125
4250
4375
4500
4625
4750
4875
5000
5150
5300
5450
5600
5800

LI
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189

KG
6000
6150
6300
6500
6700
6900
7100
7300
7500
7750
8000
8250
8500
8750
9000
9250
9500
9750
10000
10300