Sunteți pe pagina 1din 82

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA TRANSPORTURI
AUTOVEHICULE RUTIERE
IOZSA MIHAIL-DANIEL
BEJAN NICOLAE
FABRICAREA SI
REPARAREA
INDUSTRIALA A
AUTOVEHICULELOR
- INDRUMAR DE PROIECT
- Pentru uzu !tu"ent#$r -
PREFATA
Prin problemele pe care le trateaza, lucrarea este conform
programei analitice si este o completare a cursului de Fabricarea
si repararea industriala a autovehiculelor, fiind necesara
elaborarii proiectului de an la aceasta disciplina.
Un merit deosebit revine conf. dr. ing. Dumitru Marincas care,
prin contributia avuta, este considerat de catre autori initiatorul
lucrarii de fata.
ucrarea prezinta metodologia de elaborare a proiectelor
tehnologice pentru trei directii!
". Fabricarea pieselor de autovehicule#
"". $econditionarea pieselor de autovehicule#
""". %samblarea autovehiculelor rutiere.
"n partea "., sunt prezentate in detaliu, toate etapele care
trebuiesc rezolvate in cadrul unui proiect tehnologic privind
fabricarea pieselor auto, fiind indicata, la sfarsitul fiecarui capitol,
bibliografia necesara. Deoarece in partile "". si """. o parte din
capitole pot fi tratate in mod asemanator cu cele prezentate in
partea "., aceste capitole nu au mai fost tratate in detaliu, fiind
precizate doar particularitatile care pot sa apara.
%cest indrumar de proiect se adreseaza studentilor anilor & '
ingineri zi si &" ' ingineri seral de la Facultatea de (ransporturi,
)
sectia %utovehicule $utiere, cat si tuturor studentilor interesati in
elaborarea proiectelor tehnologice.
%utor
ii
*
+UP$",-
P$.F%(%/////////////////////////////
/////////./../.0
+UP$",-
///////////////////////////////////
////.//*
". PROIECTUL DE FABRICARE A PIESELOR DE
AUTOVEHICULE %%%%&%&%%'
0. %,%"1% +2,D"(""2$ (.3,"+2-FU,+("2,%. -" %
(.3,224"+"(%("" P".-."
-" -(%5""$.% ("PUU" -"-(.MUU" D. P$2DU+(".
////////////..../..//../.6
0.0 %naliza rolului functional, a conditiilor tehnice impuse piesei
finite si
a tehnologicitatii
acesteia///////////////////////////.././..
//.6
0.0.0 $olul functional si solicitarile piesei /////.
/////////////////////../////..6
0.0.) +onditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de e7ecutie //////.
//////.///..6
8
0.0.* %naliza tehnologicitatii constructiei piesei /////////////////.
/..///./////..09
0.) %legerea :ustificata a materialului pentru e7ecutia piesei //.././..
///.//..//../09
0.* +alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. -tabilirea
preliminara a tipului ;sistemului< de productie //////..
////////././////.00
0.*.0 +alcului fondului anual real de timp ;Ft< ///////////./.
////////////.////00
0.*.) +alculul planului productiei de piese ;,pp< ////.//////./.
///////////////.00
0.*.* +alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice /////./.
//////////../////00
0.*.8 -tabilirea preliminara a tipului ;sistemului< de productie ///..//.
////////./////0)
5"5"24$%F". ' +apitolul 0
////////////////////////////.
/////.0)
). %.4.$.% &%$"%,(." 2P("M. % M.(2D." -" P$2+.D.UU" D.
25(",.$. % -.M"F%5$"+%(UU" ///..
///////////////////////.//08
).0 %naliza comparativa a metodelor si procedeelor concurente
si adoptarea variantei optime
///////////////////////////////08
).) -tabilirea pozitiei semifabricatului in forma sau matrita si
a planului de separatie ///////////..
///////////////////////..0=
).* -tabilirea preliminara a adaosurilor de prelucrare si
e7ecutarea desenului semifabricatului //.
////////////////////.///..0=
).8 "ntocmirea planului de operatii pentru e7ecutarea semifabricatului
////.//.//./0>
5"5"24$%F". ' +apitolul ) ////////////////////.
/////////////0>
=
*. .%52$%$.% P$2+.-UU" (.3,224"+ D. P$.U+$%$.
M.+%,"+%
-" +2,($2 % P".-." /////..///////////.
//////////////////..0?
*.0 %naliza proceselor tehnologice similare e7istente //..
//////////.///////.0?
*.) %naliza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si
a rugozitatii prescrise in desenul de e7ecutie ///////.
////////////////0?
*.* -tabilirea succesiunii logice a operatiilor de prelucrare mecanica,
tratament termic ;termochimic< si control
////////////////.///////./0@
*.*.0 -tabilirea succesiunii logice, economice, a operatiilor de
prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata ////////////.
////////.0@
*.*.) -tabilirea traseului tehnologic al operatiilor mecanice,
tratament termic si control //////////////////.
/////////////06
*.8 %legerea utila:elor si instalatiilor tehnologice ////./.
////////////..////.)9
*.= %doptarea schemelor de orientare ;bazare< si fi7are a
piesei ;si a dispozitivelor ce asigura realizarea acestora<
//////////////.//.)9
*.> %legerea -.D.&.-urilor ////./////////..//////.
////////////////)0
*.? +alculul analitic al adaosurilor de prelucrare si al dimensiunilor
intermediare ;interoperationale<
/////////////////////////////..)*
5"5"24$%F". ' +apitolul * /////////////////////.
////////////////)*
8. D.(.$M",%$.% $.4"MU$"2$ 2P("M. D. U+$U ;D. %-+3".$.<
-" % ,2$M.2$ (.3,"+. D. ("MP
////////////////////..///////)8
>
8.0 Determinarea regimurilor optime de aschiere
////////////////./..////)8
8.) Determinarea normelor tehnice de timp /////////////..
/////../////..)>
5"5"24$%F". ' +apitolul 8
/////////////////////////////.///..)@
=. +%+UU ,.+.-%$UU" D. F2$(% D. MU,+%, U("%A.,
-.D.&.-U$" -" M%(.$"%.
/////////////////////////////////.*9
=.0 Determinarea volumului anual de lucrari //////...
///////////////../..*9
=.) +alculul necesarului de forta de munca si utila:e
/////////////////////*9
=.).0 Fondul de timp anual al muncitorului
///////////////////////////.//.*9
=.).) Fondul de timp anual al utila:ului
/////////////////////////////.//..*9
=.).* +alculul necesarului de forta de munca ' numarul de muncitori,
la fiecare operatie
///////////////////////////////..
/////////..*0
=.).8 +alculul necesarului de utila:e
//////////////////////////////////..*0
=.* +alculul necesarului de -.D.&.-uri ///////.//..
///////////////.////.*)
=.*.0 +alculul necesarului de scule
///////////////////////////////..///..*)
=.*.) +alculul necesarului de dispozitive si verificatoare ////////.
//////////////..**
=.8 +alculul necesarului de materiale //////..
///////////////////..///**
5"5"24$%F". ' +apitolul =
///////////////////////////../////.*8
>. +%+UU +2-(UU" D. F%5$"+%(". % P".-." ///.
///////////..//////.*=
?
>.0 -tructura generala a costului de fabricatie unitar /////..
/////////////./.*=
>.) +heltuieli directe ////./////////////////..
/////////////////*=
>.).0 +heltuieli cu materii prime si materiale directe
/////////////////////..///*=
>.).) +heltuieli cu manopera directa
///////////////////////////////..//.*>
>.* +heltuieli indirecte
/////////////////////////////////////.
.*>
>.*.0 +heltuieli cu intretinerea si functionarea utila:elor
//////////////////////..*>
>.*.) +heltuieli generale ale sectiei ;regia de sectie<
////////////////////.////..*>
>.*.* +heltuieli generale ale intreprinderii ;regia generala de intreprindere<
/////..////...*?
>.8 +alculul pretului piesei
////////////////////////////////././/*?
5"5"24$%F". ' +apitolul >
//////////////////////////////.//..*?
?. M%(.$"%U 4$%F"+ /////////.
//////////////////.////////*@
?.0 Desenul de e7ecutie al piesei
///////////////////////////////..*@
?.) Desenul ;sub<ansamblului din care face parte piesa ///..
/////////////../.)@
?.* Desenul de e7ecutie al semifabricatului ///////////..
///////////.//..)@
?.8 Documentatie tehnologica //////////////////..
//////////.////*6
"". PROIECTUL DE RECONDITIONAREA PIESELOR DE
AUTOVEHICULE %%()
@
0. -(UD"U P".-." U1%(.
////////////////////////////////..///80
0.0 %naliza rolului functional al piesei si a conditiilor tehnico-functionale ale
acesteia /...80
0.0.0 $olul functional si solicitarile piesei
/////////////////////////////../..80
0.0.) +onditiile tehnice impuse piesei finite prin desenul de e7ecutie
///////////////80
0.) -tabilirea uzurilor si a defectelor posibile /////.
////////////////////80
0.* imite pana la care piesele uzate pot functiona
/////////////////..////80
0.8 Modul de constatare a uzurilor si defectelor
/////////////////////./..8)
0.= +alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice. -tabilirea
preliminara a tipului ;sistemului< de productie ///..
///////////////.//..8)
0.=.0 +alculul fondului anual real de timp
///////////////////////////.///8)
0.=.) +alculul planului productiei de piese reconditionate
///////////////../////..8)
0.=.* +alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice ///////.
///////////..///8)
0.=.8 -tabilirea preliminara a tipului ;sistemului< de productie
///////////////////8)
). .%52$%$.% P$2+.-UU" (.3,224"+ D. $.+2,D"("2,%$.
//////////./..8*
).0 %naliza proceselor tehnologice similare e7istente ///...
//////////////.//8*
).) %legerea :ustificata a metodei si procedeelor de restabilire
a formelor geometrice si a a:usta:elor initiale ////..
//////////////..///8*
).* %naliza posibilitatilor de realizare a preciziei dimensionale si
6
a rugozitatii prescrise in desenul de e7ecutie
////////////////////..//.88
).8 -tabilirea operatiilor de reconditionare in succesiunea lor logica
///////////..88
).8.0 -tabilirea succesiunii logice, economice, a operatiilor de
prelucrare mecanica pentru fiecare suprafata
//////////////////////.//..88
).8.) -tabilirea traseului tehnologic al operatiilor de reconditionare //////...
////////.88
).= %legerea utila:elor //../..
///////////////////////////..//////8=
).> -tabilirea variantei optime de schema de bazare si fi7are a piesei la
fiecare operatie pricipala
///////////////////////////////..//.8=
).? %doptarea tipului si dimensiunilor -.D.&.-
urilor//////////////////////.8=
).@ +alculul dimensiunilor dintre operatii si faze si a adaosurilor de prelucrare
.///.//.8=
*. D.(.$M",%$.% $.4"MU$"2$ 2P("M. D. U+$U -"
% ,2$M.2$ (.3,"+. D. ("MP
//////////////////////////..///.8>
*.0 Determinarea regimurilor optime de lucru
////////////////////////..8>
*.) Determinarea normelor tehnice de timp
//////////////////////////8>
8. -(%5""$.% ,.+.-%$UU" D. F2$(% D. MU,+%, U("%A.,
-.D.&.-U$" -" M%(.$"%. ////.
//////////////////////////////8>
8.0 Determinarea volumului anual de lucrari //..
///////////////////////8>
09
8.) +alculul necesarului de forta de munca si utila:e ///.//////..
///////////.8>
8.).0 Fondul de timp anual al muncitorului //////..
///////////////////...////8>
8.).) Fondul de timp anual al utila:ului ////..
/////////////////////////.///8>
8.).* +alculul necesarului de forta de munca ' numarul de muncitori, la fiecare
operatie //../8>
8.).8 +alculul necesarului de utila:e
///////////////////////////////..///8>
8.* +alculul necesarului de -.D.&.-uri
////////////////////////////.//8>
8.*.0 +alculul necesarului de scule ////////..
////////////////////////.//.8>
8.*.) +alculul necesarului de dispozitive si verificatoare
////////////////////.//..8>
8.8 +alculul necesarului de materiale
/////////////////////////.////..8>
=. +%+UU +2-(UU" $.+2,D"("2,%$"" -%U %
+2-(UU" ;P$.(UU"< P".-." $.+2,D"("2,%(. ////.
///////////../////8?
=.0 -tructura generala a costului de reconditionare unitar
/////////////.////..8?
=.) +heltuieli directe
//////////////////////////////////////
/..8?
=.).0 +heltuieli cu materii prime si materiale directe ///..
///////////////////./..8?
=.).) +heltuieli cu manopera directa
//////////////////////////////////.8?
=.* +heltuieli indirecte
//////////////////////////////////////.
8?
=.*.0 +heltuieli cu intretinerea si functionarea utila:elor
///////////////////////8?
00
=.*.) +heltuieli generale ale sectiei ;regia de sectie<
/////////////////////////.8?
=.*.* +heltuieli generale ale intreprinderii ;regia generala de intreprindere<
/////////./..8?
=.8 +alculul pretului piesei reconditionate sau a pretului reconditionarii
//////.///.8?
>. M%(.$"%U 4$%F"+
////////////////////////////////////8?
>.0 Desenul de e7ecutie al piesei
/////////////////////////////..///8?
>.) Desenul ;sub<ansamblului
///////////////////////////////.///8?
>.* Desenul piesei uzate
/////////////////////////////////.////8?
>.8 Documentatia tehnologica
/////////////////////////////////..8?
5"5"24$%F". ' Proiect $econditionarea pieselor de autovehicule ' F$"%
///.///.8@
""". PROIECTUL DE ASAMBLAREA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE %%%&%%('
0. %,%"1% +2,D"(""2$ (.3,"+%-FU,+("2,%. %.
%,-%M5UU", -(%5""$.% P$."M",%$% % -"-(.MUU" D.
P$2DU+(". -" % &%$"%,(.2$ D. 2$4%,"1%$. (.3,224"+% %
%-%M5%$"" ////////////////////////////.
//..86
0.0 %naliza conditiilor tehnico-functionale si tehnologicitatii constructiei
ansamblului /./86
0)
0.0.0 %naliza rolului functional si a principalelor parti componente ale
ansamblului ///.././..86
0.0.) %naliza conditiilor tehnice impuse in desenul de ansamblu si
in caietul de sarcini al produsului
////////////////////////////////86
0.0.* %specte privind tehnologicitatea ansamblului
////////////////////////./.86
0.) +alculul ritmului ;tactului< si productivitatii liniei tehnologice.
-tabilirea
preliminara a tipului ;sistemului< de productie
//////////////////////./..=9
0.).0 +alculul fondului anual real de timp /////...
/////////////////////////.=9
0.).) +alculul planului productiei de ansambluri ////.
////////////////////.//..=9
0.).* +alculul ritmului si productivitatii liniei tehnologice
//////////////////////.=9
0.).8 -tabilirea preliminara a tipului ;sistemului< de productie ///.
////////////////=9
0.* %legerea formei optime de organizare tehnologica a monta:ului
////////////.=9
0.*.0 +alculul numarului de posturi si analiza aplicabilitatii divizarii si
concentraii operatiilor
/////////////////////////////////////.
/..=9
0.*.) -tabilirea formei generale de organizare tehnologica a asamblarii
//////../////../.=0
0.*.* Precizarea altor caracteristici ale organizarii tehnologice
////////////////.///=0
). %,%"1% P2-"5""(%("2$ D. $.%"1%$. % +2,D"(""2$ (.3,"+.
D"M.,-"2,%.
"MPU-.. &.$"F"+%$.% P$",+"P%.2$ %,(U$" D. D"M.,-"U," -"
% P$.+"1"." ..M.,(UU" D. ",+3"D.$. //////////.
////////////.//=)
0*
).0 %specte generale privind lanturile de dimensiuni ale ansamblului
///////////..=)
).) $ezolvarea principalelor lanturi de dimensiuni ;l.d.<
////////////////..//..=)
).* -tabilirea unitatilor de asamblare
//////////////////////////////=*
*. .%52$%$.% P$2+.-UU" (.3,224"+ D. %-%M5%$.
///////...///////..=8
*.0 %naliza proceselor tehnologice similare e7istente
/////////////////..///=8
*.) -tabilirea succesiunii operatiilor de asamblare, manipulare si control
////////./=8
*.).0 %doptarea tehnologiilor de asamblare, manipulare si control
///////./////////.=8
*.).) %doptarea succesiunii logice a operatiilor
/////////////////////////..//.=8
*.).* Divizarea preliminara pe posturi de lucru
////////////////////////////.=8
*.* "ntocmirea schemei structurale a procesului tehnologic de asamblare
///////../.==
*.8 %legerea utila:elor, instalatiilor si -.D.&.-urilor
////////////////////..//==
8. D.(.$M",%$.% $.4"MU$"2$ 2P("M. D. U+$U -"
% ,2$M.2$ (.3,"+. D. ("MP ////////////..
///////////////../..=?
8.0 Determinarea regimurilor optime de lucru
///////////////////../////=?
8.0.0 %samblarea prin insurubare ///////////.
//////////////////////..//=?
8.0.) %samblarea prin presare la rece ///////.
//////////////////////////.=@
8.0.* %samblarea prin fretare ////////////////.
////////////////////./..=@
08
8.0.8 %samblarea prin deformare plastica la rece /////.
///////////////////..//=6
8.0.= %samblarea prin sudare si lipire /////////////.
////////////////////..=6
8.) -tabilirea normelor tehnice de timp si definitivarea divizarii pe posturi
a procesului tehnologic ///.
//////////////////////////////.//.=6
8.).0 -tabilirea normelor tehnice de timp ///////.
////////////////////////=6
8.).) Definitivarea divizarii pe posturi si intocmirea ciclogramei de
asamblare ///////...//>9
=. +%+UU ,.+.-%$UU" D. F2$(% D. MU,+%, U("%A.,
-.D.&.-U$" -" M%(.$"%. /////..
////////////////////////////..>0
=.0 Determinarea volumului anual de lucrari ///////..
/////////////////..>0
=.) +alculul necesarului de forta de munca si utila:e
////////////////./////>0
=.).0 Fondul de timp anual al muncitorului
/////////////////////////./////.>0
=.).) Fondul de timp anual al utila:ului /////...///.
////////////////////////>0
=.).* +alculul necesarului de forta de munca ' numarul de muncitori, la
fiecare operatie //../>0
=.).8 +alculul necesarului de utila:e ///////////////////..
/////////.//////>0
=.* +alculul necesarului de -.D.&.-uri
//////////////////////////////>0
=.*.0 +alculul necesarului de scule ////////..
///////////////////////////>0
=.*.) +alculul necesarului de dispozitive si verificatoare
///////////..///////////.>0
=.8 +alculul necesarului de materiale
///////////////////////////..//>0
0=
>. +%+UU +2-(U$"2$ D. %-%M5%$.
/////////////////////////.>)
>.0 -tructura generala a costului de asamblare unitar
////////////////////.>)
>.) +heltuieli directe ////.
/////////////////////////////////.//>)
>.).0 +heltuieli cu materii prime si materiale directe //////.
/////////////////./.>)
>.).) +heltuieli cu manopera directe //////////////..
///////////////////..>)
>.* +heltuieli indirecte ///.
/////////////////////////////////./..>)
>.*.0 +heltuieli cu intretinerea si functionarea utila:elor /////.
/////////////////..>)
>.*.) +heltuieli generale ale sectiei ;regia de sectie< /////../////..
//////////////>)
>.*.* +heltuieli generale ale intreprinderii ;regia generala de intreprindere<
///.///.///./.>)
>.8 +alculul pretului ansamblului //.
//////////////////////////.////>)
?. M%(.$"%U 4$%F"+
/////////////////////////////////..//..
>*
?.0 Desenul de ansamblu ///.
///////////////////////////////.//.>*
?.) -chema structurala a asamblarii //.
//////////////////////////../..>*
?.* Documentatia tehnologica ////..
/////////////////////////////.>*
?.8 %lte materiale grafice //////.
//////////////////////////////.>*
5"5"24$%F". ' Proiect %samblarea autovehiculelor ' F$"%
/////////////.>8
0>
5"5"24$%F". 4.,.$%% ' P$2".+( F.$.".%.
////////////////////..//..>=
I& PROIECTUL DE FABRICARE A PIESELOR
DE AUTOVEHICULE
)& ANALIZA CONDITIILOR TEHNICO-FUNCTIONALE SI A
TEHNOLO*ICITATII PIESEI SI STABILIREA TIPULUI
SISTEMULUI DE PRODUCTIE
)&) An+#z+ r$uu# ,un-t#$n+. + -$n"#t##$r te/n#-e #01u!e
1#e!e# ,#n#te !# + te/n$$2#-#t+t## +-e!te#+&
)&)&) R$u ,un-t#$n+ !# !$#-#t+r#e 1#e!e#
Pentru corecta rezolvare a problemelor de decizie ce se pun in cursul
elaborarii tehnologiei de fabricatie este necesar, in primul rand, un atent studiu al
piesei si al conditiilor ei functionale. "n urma analizei desenelor de e7ecutie si de
ansamblu si studierii bibliografiei corespunzatoare B0, /, 08C, in proiect vor fi
prezentate!
- ;sub<ansamblul din care face parte piesa, cu e7ecutarea, in memoriul
tehnic a unor schite sau scheme cinematice pentru clarificarea pozitiei piesei in
;sub<ansamblu#
- Principalele suprafete functionale ale piesei ;se recomanda e7ecutia unei
schite a piesei cu numerotarea acestor suprafete<#
- $olul functional al piesei#
- Piesele con:ugate, tipul a:usta:elor formate cu acestea#
- +onditiile de lucru ;factorii de mediu, tipul ungerii s.a.<#
- -olicitarile ;mecanice, termice, chimice< ale principalelor suprafete ale
piesei.
)&)&3 C$n"#t##e te/n#-e #01u!e 1#e!e# ,#n#te 1r#n "e!enu "e
e4e-ut#e
0?
&or fi mentionate si analizate conditiile tehnice impuse de catre proiectant,
prin desenul de e7cutie!
- +onditiile dimensionale ' dimensiuni nominale principale, treptele de
precizie "-2 sauDsi tolerantele acestora#
- +onditiile de forma geometrica a principalelor suprafete, tolerantele la
planeitate, circularitate, cilindricitate, s.a.#
- +onditiile de pozitie reciproca ;a a7elor, muchiilor, suprafetelor<, tolerante
la paralelism, perpendicularitate, coa7ialitate, simetrie, bataie frontala sau
radiala, s.a.#
- +onditii de calitate a suprafetei ' rugozitatea principalelor suprafete
;recomandabil, e7primate prin parametrul $
a
, abaterea medie patratica<,
duritatea impusa anumitor suprafete ;e7primata in unitati &icEers, 5rinell sau
$ocEFell<, tratamentele termice sau termochimice recomandate de proiectant,
ca si eventualele acoperiri de suprafata#
- %lte conditii tehnice impuse de proiectant, precum rigiditatea elementelor
elastice ;arcuri, segmenti<, recomandari privind controlul de calitate, masa
piesei finite, s.a.#
Pentru corecta stabilire a bazelor tehnologice, se recomanda indentificarea
bazelor de cotare adoptate de proiectant.
"n cazul constatarii unor lipsuri sau erori, a unor neconcordante cu cerintele
tehnologice, in cadrul desenului de e7ecutie, proiectantul tehnologiei de fabricatie
trebuie sa impuna corecturile sau modificarile respective prin dialogul purtat direct
cu proiectantul constructor, care avizeaza nota de modificare ;v. -(%- ?9?= ' ?=<.
)&)&5 An+#z+ te/n$$2#-#t+t## -$n!tru-t#e# 1#e!e#
(ehnologicitatea este caracteristica comple7a a constructiei piesei ce
asigura, in conditiile respectarii conditiilor de eficienta si siguranta in functionare,
posibilitatea fabricarii acesteia prin cele mai economice procese tehnologice, cu
cheltuieli minime de forta de munca, utila:e, materiale, energie. (ehnologicitatea
piesei poate fi apreciata prin indici absoluti sau relativi B0G, cap.=C.
"n aceasta etapa a proiectului, vor fi analizate aspectele principale ale
tehnologicitatii piesei B0G,/, >G,6GC ;rezultate din studiul desenului de e7ecutie<!
- 4radul de normalizare ;standardizare, tipizare, unificare constructiva< si
posibilitatile incadrarii piesei intr-o clasa sau grupa de piese#
- (ehnologicitatea semifabricarii ;comple7itatea formei, grosimea peretilor,
razele de racordare, inclinarile suprafetelor si stabilirea preliminara a metodei
de semifabricare#
0@
- (ehnologicitatea prelucrarii mecanice ;rigiditatea, accesibilitatea sculelor
si aparatelor de masura si control, prevederea de suprafete cu rol tehnologic,
s.a.<.
0.)Ae2ere+ 6u!t#,#-+t+ + 0+ter#+uu# 1entru e4e-ut#+ 1#e!e#
Pe langa conditiile tehnice mentionate, proiectantul propune si materialul
pentru e7ecutia piesei. +riteriile care au stat la baza alegerii materialului de catre
proiectant au fost in primul rand cele tehnice, legate de indeplinirea cerintelor
functionale ale piesei ;rezistenta mecanica admisibila, proprietati de elasticitate,
tenacitate, duritate, termoconductibilitate si, eventual, cele economice - costul<. a
proiectarea tehnologiei de fabricatie trebuie insa avute in vedere si proprietatile de
tehnologicitate ale materialelor! turnabilitatea, deformatibilitatea sau sudabilitatea
;in functie de metoda de semifabricare adoptata preliminar la ".0.0.*.<,
uzinabilitatea ;aschiabilitatea<, calibilitatea.
"n acest scop, vor fi analizate cateva variante de materiale, concurente cu cel
propus de proiectant din punct de vedere al proprietatilor tehnice si economice. -e
a:unge la o problema de decizie multicriteriala ce poate fi rezolvata pe baza teoriei
utilitatilor, dupa ponderea criteriilor. .tapele de lucru in acest caz sunt B0=, 8GC!
- -tabilirea variantelor concurente si a criteriilor de decizie#
- "ntocmirea matricei decizionale# pentru criteriile cu caracter calitativ ;cele
de tehnologicitate< in matricea decizionala vor fi utilizare note acordate pe baza
caracteristicilor materialelor prezentate in standarde, normative sau lucrari de
specialitate# "n cazul alia:elor se va avea in vedere in primul rand influenta
elementelor de aliere asupra proprietatilor respective#
- -tabilirea criteriilor de minim si de ma7im si intocmirea matricei
utilitatilor#
- +alculul coeficientilor de importanta a criteriilor prin metoda -(.P!
stabilirea unei relatii, de preferinta intre criterii, intocmirea matricei patrate a
preferintelor si calculul vectorului coeficientilor de importanta#
- +alculul utilitatilor globale ale variantelor si stabilirea variantei cu
utilitatea globala ma7ima. Dupa stabilirea variantei optime ;ce poate coincide
sau nu cu cea impusa initial de catre proiectant< vor fi prezentate si alte
caracteristici ale materialului, respectiv! compozitia chimica, starea de livrare,
tratamente termice sau termochimice aplicabile, s.a.
0.*C+-uu r#t0uu# !# 1r$"u-t#7#t+t## #n#e# te/n$$2#-e& St+8##re+
1re#0#n+r+ + t#1uu# 9!#!te0uu#: "e 1r$"u-t#e
)&5&) C+-uu# ,$n"uu# +nu+ "e t#01 9Fr:
06
F
r
H B 1
c
- ; 1
d
I 1
s
< CJ n
s
J t
s
J E
p
B oreDan C ;".0.0<
Unde!
1
c
este numarul zilelor calendaristice dintr-un an# 1
c
H*>=zileDan#
1
d
' numarul zilelor libere la sfarsit de saptamana dintr-un an# 1
d
H =) sau
098 zileDan#
1
s
' numarul zilelor sarbatorilor legale# 1
s
H > zileDan
n
s
' numarul de schimburi dat prin tema BschimburiDziC#
t
s
' durata unui schimb# t
s
H @ oreDschimb#
E
p
' coeficient care tine seama de pierderile de timp de lucru datorita
reparatiilor e7ecutate in timpul normal de lucru al schimbului
respectiv. -e recomanda B)GC!
E
p
H 9,6? pentru n
s
H0 # E
p
H9,6> pentru n
s
H) # E
p
H9,68 pentru n
s
H*.
0.*.) C+-uu 1+nuu# 1r$"u-t#e# "e 1#e!e 9N
11
:
,
pp
H ,
p
K n I ,
r
I ,
rc
I ,
ri
BpieseDanC ;".0.)<
Unde!
,
p
este planul de productie pentru produsul ;ansamblul< respectiv, dat
prin tema#
n ' numarul de piese de acelasi tip pe produs#
,
r
' numarul de piese de rezerva, livrate odata cu produsul. "n ma:oritatea
cazurilor ,rH9#
,
rc
' numarul de piese de rezerva livrate la cerere ;pentru repatii<. -e
adopta in functie de durabilitatea piesei intre 9 si )99/*99L din
;,
p
K n<#
,
ri
' numarul de piese rebutate la proiectare din cauze inevitabile. -e
adopta in functie de dificultatea proceselor tehnologice presupuse a fi
utilizate intre 9,0..0L din ; ,
p
K n I ,
r
I ,
rc
<#
&aloarea calculata a planului productiei de piese ,
pp
va fi utilizata in toate
calculele tehnico-economice si organizatorice din cadrul proiectului ;cap.0, cap.=,
cap.><.
)&5&5 C+-uu r#t0uu# !# 1r$"u-t#7#t+t## #n#e# te/n$$2#-e
)9
$itmul liniei tehnologice $

, are implicatii ma:ore asupra asigurarii


sincronizarii operatiilor ;pentru liniile cu flu7 continuu<, prin divizarea procesului
tehnologic in operatii si faze, alegerea utila:elor, -.D.&.-urilor si a structurii fortei de
munca.
$

H F
r
K >9 D ,
pp
BminDpiesaC ;".0.*<
Productivitatea liniei tehnologice reprezinta inversul ritmului liniei!
M

H ,
pp
D F
r
H >9 D $

BpieseDoraC ;".0.8<
)&5&( St+8##re+ 1re#0#n+r+ + t#1uu# 9!#!te0uu#: "e 1r$"u-t#e
(ipul de productie reprezinta ansamblul de factori productivi dependenti,
conditionati in pricipal de! stabilirea in timp a productiei, comple7itatea
constructiva si tehnologica a acesteia si de volumul productiei. (ipul de productie
influenteaza! caracterul si amploarea pregatirii tehnice a productiei, nivelul de
specializare si structura de productie, formele de organizare si de programare a
productiei, economicitatea fabricatiei.
Metodele de stabilire a tipului productiei ' metoda indicilor de constanta a
fabricatiei, metoda nomogramei ' necesita, pe langa valoarea $

si valorile timpilor
normati pentru operatii principale ale procesului tehnologic B0G;0.*.)<C.
"ntrucat in aceasta etapa nu se cunosc timpii normati, acestia pot fi adoptati
preliminar, prin analiza unui proces tehnologic similar e7istent, sau la stabilirea
timpului de productie, se va utiliza un criteriu orientativ ;mai putin precis<, bazat
numai pe ritmul mediu al liniei tehnologice, $

, astfel daca!
$

N 0minDbuc ' se adopta productie de masa#


0 N $

N 09minDbuc ' se adopta productie de seria mare#


09 N $

N *9minDbuc ' se adopta productie de serie mi:locie#


*9 N $

N 099minDbuc ' se adopa productie de serie mica#


$

O 099minDbuc ' se adopta productie individuala.


"n cazul frecvent intalnit in constructia pieselor auto, al productiei de serie se
pune si problema determinarii marimii optime al lotului de piese fabricate ;,
lot
<.
-e poate utiliza relatia orientativa!
)0
,
lot
H ,
pp
K 1
r
D 1
l
BpieseDlotC ;".0.=<
Unde!
1
r
este numarul de zile pentru care trebuie sa e7ista rezerva de piese#
1
r
H)..*zile la piese de baza, mari#
1
r
H=..09zile la piese marunte#
1
l
H 1
c
- ; 1
d
I 1
s
< ' numarul anual de zile lucratoare#
Pe langa stabilirea tipului productiei, in aceasta etapa, se recomanda si
adoptarea preliminara a metodei de organizare a fabricatiei ;in flu7 sau fara flu7<.
Pentru corecta proiectare, in continuare, a procesului tehnologic, este
necesara o atenta analiza a particularitatilor tipului de productie si a metodei de
fabricatie adoptate B0G;tab.0.=<C.
BIBLIO*RAFIE C+1#t$u )
0. +anta, (. %utoturismele 2ltcit, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@?.
). 5rebenel, %. %utoturismele Dacia 0*99, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?@.
*. Parizescu, &. s.a. %utoturismele %$2, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?>.
8. Deaconu, +. Microbuze si autoutilitare, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@9.
=. Motoc, ". si Popescu, ". %utobuze cu motoare Diesel orizontale, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06?6.
>. Mateevici, &. %utomobilele $2M%, pentru transportul de marfuri, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06@).
?. 4runFald, 5. (eoria, contructia si calculul motoarelor pentru autovehicule
rutiere, .d. Didactiva si Pedagocica, 5ucuresti, 06@9.
@. %baitancei, D. s.a. Motoare pentru automobile si tractoare. +onstructie si
tehnologie, &ol.0, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?@.
6. Fratila, 4h. +alculul si constructia automobilelor, .d. Didactica si
Pedagocica, 5ucuresti, 06??.
09. "ancu, 4h. -i -zabados, +. +utii de viteze pentru automobile, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06?0.
00. Dudita, Fl. (ransmisii cardanice, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06>>.
))
0). Draghici, ". s.a. -uspensii si amortizoare, .d. (ehnica, 5ucuresti,
06?9.
0*. %le7andru, P. s.a. Mecanismele directiei autovehiculelor, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06??.
08. Fratila, 4h. si Marculescu, 4h. -istemele de franare ale
autovehiculelor, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@>.
0=. GGG -tandarde de -tat. 4rupa 500 ' Fonte# 50), 50* ' 2teluri# 4rupa
5)0 ' %lia:e neferoase, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@*.
)*
3& ALE*EREA VARIANTEI OPTIME A METODEI SI
PROCEDEULUI DE OBTINERE A SEMIFABRICATULUI
3&) An+#z+ -$01+r+t#7+ + 0et$"e$r !# 1r$-e"ee$r
-$n-urente !# +"$1t+re+ 7+r#nte# $1t#0e
%legerea corecta, rationala a metodei si procedeului de elaborare a
semifabricatului este una din principalele conditii ce determina eficienta procesului
tehnologic, atat in etapa de semifabricare, cat si in cea de prelucrare mecanica.
+um costul prelucarii mecanice este in general mai ridicata decat al semifabricarii,
se recomanda metodele si procedeele care, satisfacand in totalitate conditiile
tehnice impuse, conduc la semifabricate mai precise, mai apropiate de piesa finita.
"n general alegerea metodei nu implica dificultati, aceasta fiind in stransa legatura
cu alegerea materialului pentru e7ecutia piesei si putand fi stabilita preliminar in
urma analizei constructiei piesei ;0.0.*<.
"n cazul in care avanta:ele unei metode sau unui procedeu nu sunt evidente,
se recomanda formularea si rezolvarea, in acest sens, a unei probleme decizionale,
pe baza criteriilor tehnico-economice, cu etapele!
- %legerea metodelor si procedeelor concurente
G
prin studiul literaturii de
specialitate BG;cap.><,6G,0,/,?C si eventualele recomandari ale proiectantului#
- -tabilirea criteriilor de decizie ce constau in general in compatibilitatea
procedeului cu!
- Materialul pentru e7ecutia piesei#
- Forma piesei#
G
Metodele si procedeele sunt concurente daca satisfac in totalitate conditiile tehnice limita impuse, deci
sunt aplicabile, ele putand prezenta diferente de ordin cantitativ, sub aspect tehnico-economic.
)8
- Dimensiunile principale ale piesei#
- -olicitarile piesei ;necesitatea asigurarii unui anumit fibra:<#
- Precizia impusa prin desenul de e7ecutie ;in special suprafetele fara
prelucrari mecanice anterioare<#
- +aracterul ;tipul< productiei#
- +erintele de economicitate, atat din punct de vedere al cheltuielilor
de semifabricare, cat si al coeficientului de utilizare al materialului.
- %precierea calitativa siDsau cantitativa ;note< a compatibilitatii procedeului
cu elementele mentionate. "n cazul materialelor scumpe sau deficitare se
recomnada calculul preliminar al coeficientilor de utilizare a materialului pentru
fiecare procedeu concurent#
- $ezolvarea problemei de decizie ;insumarea simpla sau ponderata a
notelor, utilizarea matricii utilitatilor si metodei -(.P pentru poderea importantei
criteriilor, s.a.<
Pentru sistematizarea informatiilor si caracteristicilor criteriale se recomanda
prezentarea tablelara a problemei de decizie ;tab. ".).0<.
Daca doua sau mai multe procedee conduc la aprecieri globale foarte
apropiate, pot fi avute in vedere, in continuare, in paralel, iar dupa elaborarea
proceselor tehnologice de prelucrare mecanica ;diferentiate in functie de
semifabricatul de pornire< se poate recurge la efectuarea unei analize tehnico-
economice comple7e pentru stabilirea variantei optime ;cap.><.
(abel
".).0
,r.
crt
.
Procedee
concuren
te
+ompatibilitatea procedeului cu!
Decizia
de
alegere
a
proced
e- ului
Mate
-
rialul
Form
a
Dimen
-
siunile
-olicit
a- rile
Precizi
a
(ipul
produ
c- tiei
.conomicitatea
+heltuieli
semifabri-
care
reduse
"ndice de
utilizare a
materialul
ui ridicat
3&3 St+8##re+ 1$z#t#e# !e0#,+8r#-+tuu# #n ,$r0+ !+u 0+tr#t+ !#
+ 1+nuu# "e !e1+r+t#e
)=
"n cazul adoptarii metodelor si procedeelor la care apar aceste probleme, se
va e7ecuta o schita pentru prezentarea pozitie semifabricatului in forma de turnare
sau in matrita, cu evidentierea planului de separatie al piesei, adoptat pe baza
recomandarilor din literatura de specialitate# solutiile vor fi :ustificate.
3&5 St+8##re+ 1re#0#n+r+ + +"+$!ur#$r "e 1reu-r+re !#
e4e-ut+re + "e!enuu# !e0#,+8r#-+tuu#
Pentru definitivarea si stabilirea dimensiunilor semifabricatului vor fi
rezolvate problemele referitoare la!
- -tabilirea adaosurilor de prelucrare necesare in procesul de prelucrare
mecanica ;aschiere< a piese#
- -tabilirea adaosurilor tehnologice pentru asigurarea calitatii
semifabricatului sau facilitarea anumitor etape din procesul tehnologic de
semifabricare si prelucrare mecanica ;adaosuri de contractie, inclinari,
racordari<.
Pentru determinarea adaosurilor de prelucrare se pot utiliza metodele!
- .7perimental statistica adaosurile de prelucrare se adopta pe baza
standardelor si tabelelor normatica B6,..,0=C# este metoda cu cea mai larga
raspandire desi adaosurile sunt acoperitoare, neeconomice#
- %nalitica ' se determina adaosurile de prelucrare intermediare si totale
prin calcul, in situatia cunoasterii succesiunii si caracteristicilor operatiilor de
prelucrare mecanica ;v.*.?<.
"n aceasta etapa a proiectului se recomanda aplicarea primei metode cu
utilizarea standardelor mentionate. (inand seama de dimensiunile piesei finite, de
adaosurilor de prelucrare adoptate, de clasa de precizie a semifabrciarii, de
celelalte recomandari privind razele de racordare si inclinarile suprafetelor, se
stabilesc! forma, dimensiunile si tolerantele corespunzatoare ale semifabricatului si
se intocmeste desenul de e7ecutie al acestuia.
3&( Int$-0#re+ 1+nuu# "e $1er+t#e 1entru e4e-ut+re+
!e0#,+8r#-+tuu#
(inand seama de indicatii din literatura de specialitate si, eventual, de
procesul tehnologic de semifabricare e7istent aplicat in intreprinderea
constructoare a piesei auto respective, se prezinta, pe scurt, succesiunea
operatiilor de semifabricare ;obtinerea propriu-zisa a semifabricatului, operatii de
pregatire, control, tratamente termince, acoperiri de suprafete, etc.<, cu
mentionarea principalelor utila:e, -.D.&.-uri, materiale si a principalilor parametrii
de lucru ;temperaturi, durate, s.a.<. Prezentarea se va face tabelar!
)>
(abelul ".).)
,r.
crt.
2peratii si faze
de
semifabricare
Masini, utila:e,
instalatii si
-D&-uri
Materiale
au7iliare
Parametrii
tehnologici
"n cazul adoptarii de semifabricate standardizate ;table, bare<, pe langa
stabilirea procedeului tehnologic de obtinere a acestora, se va alege si procedeele
de debitare ;cu e7ceptia cazului in care debitarea face parte integranta din
procesul tehnologic de prelucrare mecanica<.
BIBLIO*RAFIE C+1#t$u 3
0. +hirita, &. s.a Matritarea la cald a metalelor, .d. (ehnica, 5ucuresti,
06?6.
). $omanovschi, &. P. -tantarea si matritatea la rece, .d. (ehnica,
5ucuresti, 06?9.
*. -tefanescu, +. (ehnologia de e7ecutare a pieselor prin turnare, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06@0.
8. Domsa, %. (ehnologia fabricarii pieselor din pulberi metalica, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06>>.
=. Dragan, ". (ehnologia deformarii plastice, .d. Didactica si
Pedagogica, 5ucuresti, 06?6.
>. 4uliaev, 5. s.a. Procedee speciale de turnare, .d. (ehnica,
5ucuresti, 06?).
?. Maniu, %. (ehnologia for:arii, matritarii si utila:e pentru for:a, .d.
Didactica si Pedagogica, 5ucuresti, 06>@.
@. "udin, -.5. (urnarea centrifuga, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?*
;traducere din limba rusa<.
6. -(%- 0=6)D0-?8 Piese turnate din fonta. %bateri limita si adaosuri
de prelucrare
09. -(%- 0=6)D)-?8 Piese turnate din otel. %bateri limita si adaosuri de
prelucrare
00. -(%- >)@?D->? Piese turnate din metale si alia:e neferoase. %bateri
limita si adaosuri de prelucrare.
)?
0). -(%- ?>?9->> Piese din otel matritate. %daosuri de prelucrare si
abateri limita
0*. -(%- ?96=-?> %daosuri de prelucrare pentru rectificarea
suprafetelor cilindrice e7terioare.
08. -(%- ?96>-?> %daosuri de prelucrare pentru rectificarea
suprafetelor cilindrice interioare.
0=. -(%- ?96?-?> %daosuri de prelucrare pentru rectificarea
suprafetelor plane.
0>. -ofroni, . (ehnologia elaborarii si turnarii alia:elor. Partea ", "" si """,
".P.5., 06?9.
5& ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLO*IC DE PRELUCRARE
MECANICA SI CONTROL A PIESEI
5&) An+#z+ 1r$-e!e$r te/n$$2#-e !#0#+re e4#!tente
)@
a elaborarea unei noi tehnologii de fabricatie se porneste, de obicei, prin
analiza tehnologiilor e7istente aplicate pentru piesa respectiva sau pentru alte
piese din acelasi grup ;e7emplu! arbori cotiti, biele, pistoane, tamburi de frana,
arbori sau roti dintate din cutia de viteze, s.a.<.
Procesul tehnologic similar e7istent va fi prezentat, prin aspectele sale
principale, sub forma tabelara!
(abelul
".*.0
,r.
crt.
2peratii si faze de
prelucrare
Masini, unelte si
utila:e
-D&-uri 2bservatii
"n legatura cu procesul tehnologic prezentat, vor fi analizate cateva aspecte,
utile in stabilirea limitelor asemanarii cu acesta, a procesului tehnologic proiectat!
- Particularitati impuse de dotarea tehnica anterioara, de eventuala preluare
sub licenta a tehnologiei aplicate in intreprinderea constructoare ' gradul de
modernizare, concordanta cu tendintele noi in tehnologia de fabricatie a
tipului respectiv de piese#
- (ipul de productie si metoda de organizare a fabricatiei in intreprinderea
constructoare respectiva.
2bservatie! "n etapa documentarii la intreprinderea constructoare a piesei
respective ;sau a unor piese similare< se vor avea in vedere si aspectele tehnico-
economice ale fabricatiei ;norme de timp, consumuri normate s.a.<, necesare in
analiza comparativa a eficientei economice a celor doua procese tehnologice ' cel
e7istent si cel proiectat ;cap.><.
5&3 An+#z+ 1$!#8##t+t#$r "e re+#z+re + 1re-#z#e# "#0en!#$n+e
!# + ru2$z#t+t## 1re!-r#!e #n "e!enu "e e4e-ut#e
2biectivul acestei etape este stabilirea acelor procedee de prelucrare care,
fiind ultimile aplicate in succesiunea operatiilor, pentru fiecare suprafata, asigura
conditiile tehnice impuse prin desenul de e7ecutie. "n acest scop, etapele de lucru
vor fi!
- enumerarea tuturor suprafetelor functionale ale piesei ;v. ".0.0.0.<,
impreuna cu conditiile tehnice impuse ' dimensiuni, tolerante dimensionale
;treapta de precizie "-2<, tolerante de forma si precizie reciproca, rugozitate#
- stabilirea procedeelor de prelucrare mecanica posibile, compatibile cu
forma si conditiile tehnice mentionate, pentru fiecare suprafata ;se va avea in
vedere, in primul rand, rugozitatea, celelalte conditii impuse fiind, in general, in
stransa legatura cu aceasta< B0G;@.*<C#
)6
- analiza gradului in care respectivele procedee satisfac, pe langa cerintele
tehnice, si pe cele legate de economicitatea procesului tehnologic ' aprecieri
calitative sau cantitative ;note<#
- adoptarea variantei optime de ;ultim< procedeu de prelucrare, pentru
fiecare suprafata.
2rganizarea analizei si deciziei se face tabelar!

(%5.U ".*.)
,r.
suprafet
ei
(ipul
suprafet
ei
+onditii tehnice impuse!
Procedee
posibile
de aplicat
%naliza comparativa a
procedeelor '
satisfacerea cerintelor!
+oncluzi
i
;proced
eu
adoptat
<
Dimensi
u-nea si
precizia
;toleran
ta, clasa
de
precizie<
%bateri de
forma si
pozitie
$ugozi
- tate
(ehnic
e
.conomi
-ce
De
produ
c-
tivitat
e
-0
;e7empl
u<
+ilindric
a
e7terioa
ra
8@
I9.9
*
2 D
9,9)
9,@
-trun:ire
de
finisare
/ / /
$ectificar
e de
degrosare
/ / /
5&5 St+8##re+ !u--e!#un## $2#-e + $1er+t##$r "e 1reu-r+re
0e-+n#-+. tr+t+0ent ter0#- 9ter0$-/#0#-: !# -$ntr$
*.*.0 St+8##re+ !u--e!#un## $2#-e. e-$n$0#-e. + $1er+t##$r "e
1reu-r+re 0e-+n#-+ 1entru ,#e-+re !u1r+,+t+
Pentru stabilirea succesiunii operatiilor ce preced procedeul de prelucrare
final ;v0.*.)<, pentru fiecare suprafata, se utilizeaza un algoritm bazat pe criteriul
realizarii coeficientilor globali de precizie ;
T
g
< si de rugozitate ;
R
g
<
B0G;par.06.0.><C!
T
g
H (
s,d
D (
f,d
;".*.0<
unde (
s,d
este toleranta la dimensiunea d a semifabricatului#
*9
(
f,d
este toleranta finala a piesei la aceeasi dimensiune#
iar,

R
g

H $
s,d
D $
f,d
;".*.)<
Unde $
s,d
si $
f,d
sunt rugozitatile suprafetelor cu dimensiunea d, la
semifabricat, respectiv la piesa finita.
%lgoritmul presupune ca, pornind de la ultimul procedeu aplicat ;in ordine
inversa< sa se prevada procedee de prelucrare din ce in ce mai putin precise,
pentru care ;cunoscand precizia si rugozitatea realizabile<, sa se calculeze
coeficientii de precizie si rogizitate partiali!
T
i

H (
i-0,d
D (
i,d
;".*.*<
Unde indicii i-0 si i se refera la operatia precedenta ;ulterioara, ca ordine a
stabilirii<, respectiv la cea curenta. -imilar, se defineste
R
i

.
-e considera o succesiune a operatiilor ca fiind completa in momentul in care
aceasta poate realiza trecerea de la conditiile semifabricatului pana la cele ale
piesei finite, deci!
T
g
T
i
n
i

=1
R
g
R
i
n
i

=1

"n aceasi timp pentru evitarea e7cesului de precizie, se urmareste ca !

T
g
T
i
n
i

=
05 , 1
1
R
g
R
i
n
i

=
05 , 1
1
"n general pot fi propuse mai multe variante de succesiune a operatiilor,
criteriul de alegere fiind cel economic.
"n cadrul proiectului, succesiunea logica a operatiilor va fi stabilita pentru
fiecare suprafata care este prelucrare, iar metoda coeficientilor globali de precizie
sau de rugozitate va fi aplicata, la indicatia indrumatorului de proiect, pentru una
din suprafetele piesei, de obicei la cea la care se impun cele mai severe conditii
tehnice.
5&5&3 St+8##re+ tr+!euu# te/n$$2#-. + $1er+t##$r 0e-+n#-+.
tr+t+0ent ter0#- !# -$ntr$
%vand in vedere ordinea operatiilor, stabilita pentru fiecare suprafata
;".*.*.0< si anumite criterii tehnico-economice, se stabileste ordinea tuturor
operatiilor, de la preluarea semifabricatului, pana la obtinerea piesei finite.
+riteriile economice se refera la asigurarea concordantei procesului tehnologic
;operatii concentrate sau diferentiate< cu caracterul productiei ;serie mica, mi:locie,
mare sau de masa<.
*0
;".*.=<
;".*.8<
+riteriile tehnice sunt prezentate sub forma de indicatii tehnologice B)G,
/,09GC. Mentionam cateva dintre acestea!
- "n primele operatii se prelucreaza suprafete ce for servi ulterior ca baze
tehnologice, cele ce reprezinta baze de cotare si cele ce pot duce la
descoperirea eventualelor defecte de semifabricare#
- (oate operatiile de degrosare se e7ecuta inaintea celor de finisare#
- -uprafetele cu precizia cea mai ridicata sau care se pot deteriora usor se
prelucreaza ultimele ;e7. Filetele<#
- Prelucrarile ce duc la micsorarea rigiditatii piesei se e7ecuta in finalul
procesului tehnologic#
- Prelucrarile cu scule metalice se e7ecuta inaintea tratamentelor termice
pe suprafetele respective#
- Dupa etapele mai importante se preved operatii de control intermediar.
(inand seama si de procesul tehnologic e7istent ;".*.0<, se vor stabili si
prezenta toate operatiile de prelucrare mecanica, tratament termic ;termochimic<
si control, in ordinea propusa si se vor numerota. ,umerotarea facuta ;se
recomanda numerotarea din = in = sau din 09 in 09< se va utiliza in toate etapele
proiectului. &or fi evidentiate prelucrarile ce se efectueaza ca face ale aceleiasi
operatii si se vor sublinia si :ustifica diferentierile fata de procesul tehnologic
e7istent. Prezentarea se face tabelar.
(abelul ".*.*
,r. crt.
-uprafata
prelucrata
-uprafetele
baze
tehnologice
Denumirea
operatiei
,umarul de
ordine al
operatiei
Faza
5&( Ae2ere+ ut#+6e$r !# #n!t++t##$r te/n$$2#-e
Pentru fiecare operatie se vor alege si mentiona masinile ' unelte si
utila:ele necesara B@,6,09,00,0*,0>C in functie de!
- (ipul prelucrarii#
- Dimensiunile de gabarit ale piesei#
- +aracteristicile functionale ale utila:ului ;gama de turatii si avansuri,
puterea< prevazute a fi necesare#
*)
- Precizia si rigiditatea utila:ului#
- (ipul productiei si metoda de organizare a fabricatiei, gradul de incarcare
al utila:ului#
- +ostul utila:ului si productia interna de utila:e.
"n special in cazul productiei de serie mare sau masa se va analiza gradul de
aplicabilitate a strungurilor semiautomate multi cutite, a masinilor de copiat, a
masinilor unelte cu comanda program B0G,)G,*G,8G,0*,08C.
Dupa alegerea utila:elor vor fi prezentate tabelar sau sub forma de fise
tehnice, principalele caracteristici ale aceastora, inclusiv gamele ;valorile discrete<
turatiilor si avansurilor realizabile, date necesare la adoptarea regimurilor de lucru
;de aschiere< Bv. si 0=, cap.09C.
5&; A"$1t+re+ !-/e0e$r "e $r#ent+re 98+z+re: !# ,#4+re +
1#e!e# 9!# + "#!1$z#t#7e$r -e +!#2ur+ re+#z+re+ +-e!t$r+:
a stabilirea succesiunii operatiilor procesului tehnologic se au in vedere si se
mentioneaza ;v. ".*.*.)< si suprafetele ce reprezinta bazele tehnologice, utilizate la
prelucrarea diferitelor suprafete. Modul in care respectivele baze tehnologice isi
indeplinesc rolul este definit prin elaborarea schemelor de bazare si fi7are, etapa
ce presupune!
- %naliza cotelor ce se realizeaza la fiecare operatie si stabilirea gradelor de
libertate ce trebuie prelucrare la bazare#
- %naliza suprafetelor disponibile si preferabile pentru utilizare ca baze
tehnologice si, tinand seama de anumite criterii ;raportul dimensiunilor piesei,
rigiditatea aceasteia, conditiile de pozitie reciproca impuse<, stabilirea gradelor
de libertate ce se preiua pe fiecare suprafata ;baza tehnologica<#
- %dopatarea dispozitivelor ce pot asigura preluarea gradelor de libertate in
modul stabilit, in conditii de calitate ;precizie, adaptabilitate, productivitate si
fiabilitate ma7ime si cheltuieli minime<#
- %naliza fortelor de aschiere principale, a rigiditatii piesei, a suprafetelor ce
pot fi utilizate pentru aplicarea fortelor de fi7are, pentru antrenare sau ca
reazeme suplimentare#
- -tabilirea succesiunii operatiilor de fi7are, a stragerilor secundare
;prealabile< si principale#
- %doptarea dispozitivelor ce pot asigura modul de fi7are stabilit, in aceleasi
conditii tehnico economice mentionate mai sus#
- "ntocmirea schemelor de bazare si fi7are a pieseiG pentru fiecare operatie,
prin utilizarea sistemului de utilizare informationala ce permite o eficienta
definire atat a starii de bazare si fi7are ;grade de libertate rapite, suprate
utilizate< cat si a elementelor concrete de bazare si fi7are ;dispozitive< B>,?,0GC.
**
Prezentarea se va face tabelar, iar scheme de bazare si fi7are comune mai
multor operatii se reprezinta o singura data ;mentionadu-se operatiile respective<
;tab. ".*.8<.
(abelul
".*.8
,r. de ordine si
denumirea operatiei
-chema de bazare si fi7are
optima ;-5F-2<
Dispozitivul utilizat
5&< Ae2ere+ S&D&V&-ur#$r
Din cataloage de scule standardizate sau speciale B0),0*,0>,0GC, se adopta si
se prezinta sumar ;denumirea, principalele caracteristici< sculele utilizate la fiecare
operatie, definite prin!
- Materialul propus pentru scula ;otel rapid, scule cu placute din carburi
metalice, diamant industrial, s.a.<#
- Destinatia sculei ;degrosare, finisare<#
- Forma, dimensiunile si alte caracteristici specifice fiecarei scule, prin
simbolizarea -(%-.
Pentru discurile abrazive se vor mentiona pe langa dimensiuni si
caracteristicile! de material, granulatie, duritate, liant.
%legerea caracteristicilor sculelor se face in concordanta cu materialul,
forma, dimensiunile si conditiile tehnice de precizie si calitate ale suprafetei impuse
piesei de prelucrat, avand in vedere criteriul economic B0?,)
0
C.
Pe langa dispozitivele de bazare si fi7are mentionate la ".*.=, se adopta
celelalte dispozitive si verificatoare, recomandabil, dintre cele standardizate.
Dispozitivele speciale se proiecteaza odata cu proiectarea tehnologiei de fabricatie
;aspect ce nu intra in obiectul proiectului de fata<.
a alegerea -.D.&.-urilor trebuie avut in vedere diferentierea, in aceasta
privinta, a diferitelor tipuri de productie!
- "n productia de masa ' grad de utilizare cu -.D.&.-uri ridicat, dispozitive de
control automat si activ, verificatoare speciale#
- "n productia de serie ' grad mediu de utilizare cu -.D.&.-uri cu tendinta de
utilizare a -.D.&.-urilor compuse din elemente demontabile si utilizarea
verificatoarelor speciale#
- "n productia individuala ' grad redus de utilare cu -.D.&.-uri ;de obicei,
normale, iar uneori foarte specializate< si utilizarea instrumentelor de masura
universale.
0
.laborarea schemei de bazare si fi7are ;-5F< s-a facut pe baza unei analize calitative. Pentru obtinerea
variatiei optime ;-5F-2< se poate utiliza metodologia -.F%-D"-$2M, ce presupune stabilirea, prin calculul
erorilor de bazare, a schemelor de bazare tehnic acceptabile ;-5-(%< si apoi, prin calcule economice, a
-5F-2 B>C.
*8
Prezentarea -.D.&.-urilor adoptate se va face tabelar!
(abelul ".*.=
,r. de ordine si
denumirea operatiei
-cule Dispozitive &erificatoare
*.?C+-uu +n+#t#- + +"+$!ur#$r "e 1reu-r+re !# + "#0en!#un#$r
#nter0e"#+re 9#nter$1er+t#$n+e:
=
&
Dupa cum s-a mentionat la ".).* adaosurile de prelucrare stabilite prin
metoda e7perimental-statistica au valori neeconomice ;mari<. Din acest motiv la
productia de serie mare si masa se recomanda calculul analitic, pentru
determinarea adaosurilor intermediare ;indepartate la fiecare operatie<
i
A si a
celui total!

=
=
m
i
i T
A A
1
,
;".*.><
Unde m este numarul total de operatii de prelucrare mecanica aplicate
suprafetei respective. +alculul se bazeaza pe premisa ca marimea adaosului
intermediar trebuie sa acopere erorile de prelucrare la faza precedenta si cele de
asezare, la faza curenta, componentele aceastuia fiind, deci! adancimea media a
rugozitatii, $
zp
, adancimea stratului superficial defect, -
p
, si abaterile spatiale,
p
;toate trei considerate la faza precedenta<# eroarea de bazare si fi7are la operatia
curenta,
c
.
a stabilirea adaosurilor de prelucrare si a tolerantelor dimensiunilor
intermediare, se mai recomanda!
- %daosurile trebuie sa fie cat mai mici atat pentru obtinerea unui coeficient
ridicat de utilizare a materialului, cat si pentru reducerea durate prelucrarii#
- %daosurile pentru operatiile ce se e7ecuta dupa tratamente termice
trebuie sa fie marite cu valoarea deformarii piesei in timpul tratamentului#
- "n cazul pieselor mai putin rigide, se va tine seama de deformarea piesei
datorita fortelor de fi7are si aschiere#
- (olerantele la adaosul de prelucrare pentru fiecare operatie ;si, implicit,
cele ale dimensiunilor intermediare< nu trebuie sa treaca de limitele preciziei
economciii a prelucrarii respective, au valori de )= ' 89L din dimensiunea
G
&a fi abordat numai la indicatia indrumatorului de proiect.
*=
medie a adaosului si se considera, pentru arbori si suprafetele plane, in minus,
iar pentru aleza:e, in plus, adica in corpul piesei, de la dimensiunea
intermediara respectiva.
Metodologia de calcul, prezentata in B)G,*G,=G,0@,06C presupune
determinarea succesiva a adaosurilor de prelucrare la fiecare operatie, incepand cu
ultima ;in ordine inversa< si, implicit, determinarea dimensiunilor intermediare
;pentru care se stabilesc si tolerantele corespunzatoare<. %ceste valori se
mentioneaza in schitele planului de operatii si sunt utile la calculul regimului de
aschiere.
+adrul didactiv indrumator va recomanda suprafata ;sau suprafetele< pentru
care se va efectua calculul analitic, in genereal acelasi cu cea pentru care s-a
stabilit prin calcul succesiunea logica a operatiilor ;v.".*.*.0<.
2data cu elaborarea capitolului *, se poate trece la completarea planului de
operatii ;&.".?.8<, urmand ca, dupa elaborarea capitolului 8 acesta sa fie completat
cu regimurile de lucru si normele de timp.
BILBIO*RAFIE C+1#t$u 5
0. 4avrilas, ". si &oicu, ,. (ehnologia pieselor tip arbore, bucsa si disc pe
masini unelte clasice si cu comanda program, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?=.
). 4avrias, ". si &oicu, ,. (ehnologia de fabricare a rotilor dintate pe masini
unelte clasice si cu comanda program, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@).
*. Draghici, 4. (ehnologia tip a pieselor place, cu a7e incrucisate, cu profil
comple7 si elicoidale, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06??.
8. +iocirdia, +. si 1gura, 4h. (ehnologia prelucrarii carcaselor, .d. (ehnica,
5ucuresti, 06?=
=. 4agrilas, ". s.a. (ehnologii de prelucrare cu scule din materiale dure si
e7tra dure, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06??.
>. (ache, &. si 5ragaru, &. Dispozitive pentru masini-unelte. Proiectarea
schemelor de orientare si fi7are a semifabricatelor, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?>.
?. (ache, &. s.a. +onstructia si e7ploatarea dispozitivelor, .d. Didactica si
Pedagogica, 5ucuresti, 06@).
@. Moraru, &. s.a. .7ploatarea masinilor unelte, ".P.5., 06?@.
*>
6. Moraru, &. s.a. Masini-unelte speciale, .d. Didactica si Pedagogica,
5ucuresti, 06@).
09. GGG +atalog de masini-unelte de prelucrat metale prin aschiere, 2.".D.-
".+.M., 5ucuresti, 06@? ;+% @?<.
00. GGG+atalog de fise tehnice ale tehnologiilor noi in constructia de masini,
&ol. ", "",/, P, 2.".D.-".+.M., 5ucuresti, 06@9 ;9@8,0909<.
0). GGG+atalog de scule, dispozitive, verificatoare, matrite realizate de diverse
intreprinderi constructoare de masini ;fise tehnice elaborate in 06@>/06@@<, ;+% 06
-.D.&.@<.
0*. GGG+atalog de tehnologii pentru sisteme fle7ibile de prelucrare, 2.".D.-
".+.M, 8 volume ;+(.80<.
08. Petriceanu, 4h. s.a. Proiectarea proceselor tehnologice si reglarea
strugurilor automate, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?6.
0=. &lase, %. s.a. $egimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme
tehnice de timp, &ol. 0 si ), .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@* si 06@8.
0>. GGG-tandarde de -tat, 4rupa +0 ' -cule si dispozitive# +=0 ' Masini-unelte
pentru prelucrare prin aschiere, +=) ' Masini pentru polizat si rectificat, ".-.-., .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06@0 ;06@*<.
0?. +eausu, ". s.a. -.D.&. +onducerea activitatilor de conceptie, fabricatie,
gestiune, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06??.
0@. Draghici, 4. s.a (.+.M. "ndrumar de proiectare. %daosuri de prelucare,
Univ. din 5rasov, 06@).
06. Picos, +. +alculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere,
.d. (ehnica, 5ucuresti, 06?8.
(&DETERMINAREA RE*IMURILOR OPTIME DE LUCRU 9DE
ASCHIERE: SI A NORMELOR TEHNICE DE TIMP
(&)&Deter0#n+re+ re2#0ur#$r $1t#0e "e +!-/#ere
*?
Determinarea valorilor optime ale regimurilor de aschiere se bazeaza pe
optimizarea unui parametru global de apreciere a procesului tehnologic respectiv.!
minimizarea costului sau ;mai rar< ma7imizarea productivitatii
G<
. $egimul de
aschiere optim se determina dupa precizarea caracteristicilor sculelor aschietoare
si se refera la urmatorii parametri!
- adancimea de aschiere ' t BmmC este grosimea stratului indepartat prin
aschiere, de pe suprafata piesei, la o singura trecere#
- avansul ' s BmmDmin, mmDrot, mmDcursa dubla, mmDdinteC este marimea
deplasarii sculei in raport cu piesa, efectuata intr-un interval de timp, in cursul
miscarii secundare#
- viteza de aschiere ' v BmDmin, mDsC viteza relativa a taisului sculei in
raport cu suprafata de prelucrat.
"n corelatie directa cu regimul de aschiere se defineste si durabilitatea sculei
;intre reascutiri< ' ( BminC.
"n functie de multitudinea conditiilor pe care trebuie sa le satisfaca, in functie
de masura in care instrumentul matematic este utilizat si in functie de modul in
care se determina durabilitatea sculei, calculul regimurilor optime de aschiere se
face prin doua metode ; cu mai multe variante < !
1.Metoda clasica ' presupune stabilirea preliminara a valorii durabilitatii
sculei ; prin calcul sau din normative<, determinarea succesiva ;alegere din
normative, pe baza unor recomandari sau prin calcul< a parametrilor regimului de
aschiere ;in ordinea t,s,v<, urmata de un numar redus de verificari ale conditiilor
restrictive.
"n literatura de specialitate sau in normative sunt prezentate diferite variante
ale metodei! variante bazate, in primul rand, pe calcule analitice B0,@C, pe alegerea
valorilor din tabele normative, completata prin calcule analitice sumare B*C sau pe
utilizarea nomogramelor ;reprezentari grafice ale relatiilor analitice sau valorilor din
tabele B>C.
2.Metoda moderna, bazata pe programarea matematica ;liniara sau
neliniara< ce presupune stabilirea unor e7presii analitice pentru functia de
optimizare ;cost, productivitate< si pentru functiile respective ;ritmul impus al liniei
tehnologice, puterea motorului electric, rezistenta si stabilitatea sculei, incarcarea
ma7ima a mecanismului de avans, calitatea suprafetei prelucrate, cinematica
masinii-unelte<, in variantele considerarii preliminare a durabilitatii sculei sau a
calculului acesteia pe parcurs. %plicarea acestei metode necesita utilizarea tehnicii
de calcul moderne si, implicit, a unui personal cu calificare adecvata, dar
rezultatele obtinute reprezinta, intr-adevar, un optimum, spre deosebire de metoda
clasica, in cursul careia intervine arbitrariul, chiar si in conditiile respectarii
tehnologiei.
"n cadrul proiectului se va utiliza metoda clasica, in varianta bazata pe
calcule analitice, prezentata in B0,@C sub forma unor aplicatii de calcul, pentru
anumite operatii ;din procesul tehnologic prezentat la cap.*<, stabilite la
G<
"n anumite conditii speciale, criteriul de optimizare poate fi ales si altul ' de e7emplu minimizarea
consumului de energie la prelucrare.
*@
recomandarea cadrului didactic indrumator. %stfel, se vor efectua aplicatii pentru
cate o operatie din fiecare tip ;cate o strun:ire, frezare, gaurire, alezare, brosare,
rectificare, mortezare, danturare, filetare etc.<. Pentru operatiile similare, la alte
suprafete, regimul de aschiere se alege tabelar.
Utilizarea metodei moderne de determinare a regimurilor de aschiere prin
programare matematica B0, @, *G, 8GC sau perfectionarea aplicarii metodei clasice
prin implementarea ei pe tehnica de calcul moderna, vor fi abordate de studenti la
indicatia si cu spri:inul direct al indrumatorului de proiect ' cadru didactic.
"n cazul utilizarii masinilor-unelte semiautomate sau automate, trebuie avute
in vedere metodologiile specifice de aschiere si a altor parametri B0, 6C.
.tapele de parcurs la utilizarea metodei clasice sunt, in general, urmatoarele!
- stabilirea durabilitatii sculei (, fie pein utilizarea u nor recomandari cu
caracter general, a unor tabele normative sau, mai bine, prin calcul, cu a:utorul
unor relatii empirice de optimizare, in raport cu costul sau cu productivitatea
prelucrarii.
- pe baza relatiei generalizate (ime-(aQlor!
yv xv
v m
s t v
k c
T

= ;".8.0.<
in care coeficientii c
v
si E ;dependenti de conditiile concrete ale aschierii< si
e7ponentii m, xv, yv se stabilesc pe baze e7perimentale, se pot determina
parametrii regimului de aschiere ;t, s, v< prin alegerea a doi dintre ei si calculul
celui de-al treilea. -uccesiunea stabilirii celor trei parametri este dictata de
gradul in care acestia influenteaza functia de optimizare!
a.alegerea adancimii de aschiere, t, in functie de marimea adaosului de
prelucrare si de tipul prelucrarii ;degrosare, finisare<# acum se stabileste si
numarul de treceri#
b.stabilirea avansului, s, din considerentele de crestere a productivitatii, este
necesar un avans cat mai mare# tinand seama de limitarile impuse, acesta se
determina prin una din metodele!
- alegerea din tabele normative, urmata de verificari ale satisfacerii
restrictiilor referitoare la resitenta sculei, rezistenta mecanismului de
avans, rugozitatea suprafetei s.a.#
- calculul valorilor limita ;ma7ime< rezultate din fiecare restrictie in
parte si adoptarea celei mai mici dintre valori.
"n ambele cazuri, valoarea reala adoptata trebuie sa se gaseasca in gama
avansurilor realizabile de catre masina-unealta ;v. ".*.8.<.
c.calculul vitezei de aschiere, v, cu relatia ;".8.0.<.
- calculul turatiei, n, a piesei de prelucrat ;de e7. la strun:ire<, in
functie de viteaza calculata si dimensiunea piesei ;diametrul<, urmat de
alegerea celei mai apropiate valori, n
a
, din gama de turatii a masiniR
unelte#
- recalcularea vitezei de aschiere v
a
, cu valoarea reala a turatiei n
a
#
- verificarea puterii necesare pentru aschiere.
Pentru restul operatiilor, parametrii regimului de saschiere se adopta, fara
calcule de optimizare sau verificare, din tabele cu recomandari de regimuri de
*6
aschiere B), 8, @, 09, ?GC sau pe baza regimurilor aplicate in intreprinderea
constructoare a piesei auto respective.
(rebuie si in acest caz, totusi, avute in vederile valorile discrete realizabile de
catre masinile-unelte, in privinta avansului si turatiei ;deci vitezei<.
Fie ca au fost determinate analitic sau adoptate, regimurile de aschiere
corespunzatoare tuturor operatiilor vor fi prezentate intr-un tabel!
(abelul ".8.0.
,r. de ordine si
denumirea
operatiei
Faza t s
v
;n<
n
a
;v
a
<
2bs.
"n cazul operatiilor de alta natura decat aschierea, cuprinse in procesul
tehnologic ;tratamente termice, prelucrari prin deformare plastica la rece sau la
cald ' rulare, tasare, sablare s.a.< vor fi mentionate eventualele regimuri de lucru
specifice ' forte, presiuni, temperaturi, durate s.a.
Pentru proiectele ce au ca tema fabricatia unor piese ce nu implica, in
general, prelucrari prin aschiere ;e7. piese de caroserie obtinute prin ambutisare<,
la elaborarea capitolelor * si 8 se va analiza cu atentie modelul propus in prezentul
indrumar, urmarindu-se rezolvarea unor probleme similare ;privind succesiunea
operatiilor, utila:ele si -.D.&.-urile, modul de orientare si fi7are, regimurile de lucru
' forte, viteze s.a.<, in conditiile specifice respectivului proces tehnologic B00,/0=C.
Daca piesa al carei proces tehnologic se proiecteaza are o constructie
comple7a, procesul tehnologic cuprinzand, pe langa operatii de prelucrari
mecanice, si operatii de asamblare ;sudare, presare, insurubare, lipire etc.<, vor fi
mentionati si parametrii regimului de lucru specifici acestor operatii ;e7. biele cu
cap demontabil, cartere sudate pentru punti, saboti de frana cu garnituri de
frictiune nituite sau lipite, elemente elastoamortizoare din cauciuc vulcanizat la
armaturi metalice s.a.<;v."""<.
(&3&Deter0#n+re+ n$r0e$r te/n#-e "e t#01
,orma tehnica de timp reprezinta timpul necesar pentru e7ecutarea unei
operatii tehnologice in anumite conditii de productie tehnico-organizatorice dintre
cele mai favorabile. -e stabileste in functie de posibilitatile de e7ploatare a
utila:ului, -.D.&.-urilor, in conditiile aplicarii metodelor de lucru moderne, tinand
seama si de gradul de calificare a muncitorilor, corespunzator acestor metode.
Determinarea normelor tehnice de timp se poate face!
- prin calcul analitic ;sau pe baze statistice< al fiecarei parti componente si
insumarea acestora#
- pe baze statistice, prin analiza normelor de timp stabilite la operatii
similare si preluarea acestora sau calculul prin interpolare, tinand seama de
diferentele specifice.
-tructura normei tehnice de timp ;fig. ".8.0.<, semnificatia componentelor si
recomandari privind determinarea acestora vor fi prezentate, pe scurt, in
89
continuare# la elaborarea proiectului este necesara consultarea lucrarilor de
specialitate B0G, ), *, >C.
-emnificatia componentelor normei tehnice de timp este prezentata in
continuare!
- t
b
- timpul de baza ' durata prelucrarii propriu-zise, se determina, in
functie de regimurile de lucru adoptate si de parametrii geometrici ai
suprafetelor prelucrate, prin calcul analitic, cu relatii de forma!
t
b
H
p
D v
s
;".8.).<
unde
p
este drumul pe care-l parcurge scula, in directia miscarii de avans BmmC si
v
s
este viteza de avans BmmDminC. Pentru fiecare tip de prelucrare relatia ;".8.).<
ia forme specifice B0G, *G, 8GC.
Pentru alte operatii decat cele de aschiere, pentru timpul de baza pot fi deduse
relatii similare sau aceasta poate fi adoptata pe baze statistice ;cronometrare<.
- t
a
- timpul au7iliar ' durata prinderii-desprinderii piesei, apropierii-indepartarii
aschiilor, efectuarii masuratorilor s.a. - pentru fiecare componenta, se e7trag
valorile recomandate din normative, in functie de conditiile specifice ale
prelucrarii sau se determina, global, pe baze statistice.
- t
op
- timpul operativ ' ;t
op
H t
b
I t
a
< se calculeaza ca si componentele sale pentru
fiecare faza a operatiei, dupa care se insumeaza, pentru determinarea timpului
operativ total, la fiecare operatie.
- t
do
- timpul de deservire organizatorica ' timpul consumat pentru asezarea
semifabricatelor, sculelor, primirea si predarea schimbului etc. ' se determina,
80
(imp de baza t
b
(imp au7iliar t
a
(imp de deservire
organizatorica t
do
(imp de deservire
tehnica t
dt
(imp de odihna si
necesitati fiziologice
t
on
(imp de intreruperi
tehnologice si
organizatorice t
to
(imp operativ
t
op
(imp de
deservire a
locului de
munca t
dl
(imp intreruperi
reglementare
t
ir
(imp
unitar t
u
(imp
pregatir
e
incheier
e t
pi
,orma
de
timp t
u
Fig.
".8.0.
in general, ca procent ;9,=/?L< din t
op
, in functie de tipul si marimea masinii-
unelte.
- t
dt
- timpul de deservire tehnica ' timpul consumat pentru inlocuirea sculelor,
reglarea masinii-unelte, indreptarea perioadica a muchiei aschietoare a sculei
etc# se determina din normative, pe componente sau global, ca procent ;)/@L<
din t
b
.
- t
on
- timpul de odihna si necesitati fiziologice ale operatorului uman ' se
determina ca procent ;*/?L< din t
op
.
- t
to
- timpul de intreruperi conditionate de tehnologie si organizarea muncii' se
determina ca procent din t
op
.
- t
u
- timpul unitar ' timpul total corespunzator prelucrarii unei piese ' se obtine
ca insumare a componentelor!
t
u
H t
op
I t
dt
I t
do
I t
on
I t
to
BminC ;".8.*.<
- t
pi
- timpul de pregatire-incheiere ' durata activitatilor desfasurate de muncitor
la inceputul si sfarsitul prelucrarii lotului de n
lot
piese ;primirea comenzii, studiul
documentatiei, primirea si predarea -.D.&.-urilor, semifabricatelor si pieselor<#
se stabileste, pe componente, din normative. Marimea lotului, n
lot
, la care se
refera t
pi
se poate considera egala cu numarul mediu de piese prelucrate intr-un
schimb ;n
lot
Ht
s
KM

< sau cu marimea optima a lotului de piese prelucrate, in


productia de serie ;n
lot
H,
lot
, v.".0.*.8.<
- t
n
' norma tehnica de timp ; timpul normat <!
t
n
H t
u
I t
pi
D n
lot
BminC ;".8.8.<
"n cadrul proiectului se vor determina analitic normele de timp pentru
principalele operatii din procesul tehnologic ;in primul rand, pentru cele la care
regimurile de aschiere s-au determinat analitic<. Pentru celelalte operatii ;inclusiv
cele pentru care nu e7ista recomandari in normative<, normele de timp se vor
stabili comparativ cu procesele tehnologice similare e7istente.
"n final, avand in vedere faptul ca normele de timp stabilite vor fi utilizate in
elaborarea capitolelor urmatoare si la completarea planului de operatii, se
recomanda prezentarea centralizata, tabelara, a principalelor componente!
(abelul
"..8.).
,r. de ordine si
denumirea
operatiei
Faza t
b
t
a
t
u
t
pi
D n
lot
t
n
2bserva
tii
BIBLIO*RAFIE C+1#t$u (
0.Picos, +. +alculul adaosurilor de prelucrare si al regimurilor de aschiere, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06?8
8)
).Picos, +. s.a. ,ormarea tehnica pentru prelucrari prin aschiere, &ol. 0 si ),
.d. (ehnica, 5ucuresti, 06?6 si 06@)
*.&lase, %. s.a. $egimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice
de timp, &ol. 0 si ), .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@* si 06@8
8.4eorgescu, 4.-. "ndrumator pentru ateliere mecanice, .d. (ehnica,
5ucuresti, 06?@
=.$adulescu, &.$. s.a. Probleme de tehnologia constructiilor de masini, .d.
Didactica si Pedagogica, 5ucuresti, 06?6
>.GGG ,ormative de timpi pentru operatii din industria constructiilor de
masinipentru prelucrari prin aschiere, M.".+.M.-".+.(.+.M. ' 2ficiul de informare
Documentare pentru industria +onstructiilor de masini ;2.".D.-".+.M.<;+alea &ictoriei
nr.**, sect.0, 5ucuresti<.
?GGG "nformare documentara pentru prelucrari la rece. Publicatie neperiodica,
0=9 numere pe an editata de 2.".D.-".+.M.
@.Draghici, 4. s.a. (ehnologia constructiilor de masini. "ndrumar de
proiectare. $egimuri de aschiere, Univ. din 5rasov, 06@*.
6. Petriceanu, 4h. s.a. Proiectarea proceselor tehnologice si reglarea
strungurilor automate, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?6
09.5uzatu, &. si 1enovei, +. (abele pentru ateliere mecanice, .d. (ehnica,
5ucuresti, 06?9
00. "ca, +. si "ca, 2. %mbutisarea la rece. $ealizarea pieselor cu forme
neregulate, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@*
0). 1gura, 4. s.a. -tantarea si matritarea la rece. "ndrumar de proiectare.
".P.5. 06?=
0*. $osinger, -. Procese si scule de presare la rece! culegere de date pentru
proiectare, .d. Facla, (imisoara, 06@?.
08. $omanovschi, &.P. "ndrumar pentru presarea la rece ;traducere din limba
rusa<, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?9
0=. 1gura, 4. s.a. Prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06??
8*
;&CALCULUL NECESARULUI DE FORTA DE MUNCA. UTILAJE. S&D&V&-
URI SI MATERIALE
;&)&Deter0#n+re+ 7$u0uu# +nu+ "e u-r+r# >)=. 3=. 5=?
(oate calculele tehnico-economice, cuprinse in capitolele = si >, se refera
la perioada de un an, pentru care s-a determinat ;v. 0.*.).<, planul anual al
productiei de piese ,
pp
BbucDanC ;a nu se confunda cu planul dat prin tema de
proiect, ,
p
l<.
Pe baza normelor de timp ;v. 8.).< se vor determina!
-volumul de lucrari anual, normat, pentru fiecare operatie, aferent muncitorului
si masinii-unelte ;se poate accepta egalitatea celor doua valori<!
& H ,
pp
K t
n
D >9 BoreC
;".=.0.<
-timpul total ;anual< de lucru, aferent sculelor aschietoare!
&
s
H ,
pp
K t
b
D >9 BoreC ;".=.).<
-timpul total ;anual< de lucru aferent dispozitivelor si verificatoarelor!
&
D&
H ,
pp
K t
D&
D >9 BoreC ;".=.*.<
unde t
D&
BminC reprezinta timpul unitar al utilizarii dispozitivului sau verificatorului,
rezultat din analiza componentelor normei de timp.
88
"n cazul operatiilor la care se prelucreaza simultan mai multe piese, la
acelasi utila: si de catre acelasi operator ;e7. tratamente termice in cuptor<, norma
tehnica va fi raportata la numarul pieselor prelucrate simultan ;intr-o sar:a<.
$ezultatele acestor calcule pot fi prezentate tabelar sau odata cu
calculele necesarului de forta de munca, utila:e si -.D.&.-uri.

;&3&Deter0#n+re+ ne-e!+ruu# "e ,$rt+ "e 0un-+ !# ut#+6e >)=. 3=. 5=?
;&3&)&F$n"u "e t#01 +nu+ + 0un-#t$ruu# F
0
>$re?
F
m
H B1
c
- ;1
d
I 1
s
I 1
o
<C K t
s
K E
m
BoreC
;".=.8.<
unde! 1
c
, 1
d
, 1
s
si t
s
au semnificatia din paragraful 0.*.0.#
1
o
' durata medie ;zile< a concediului anual de odihna al unui muncitor
;1
o
H )9 zile<#
E
m
' coeficient ce tine seama de intarzieri, absente s.a., E
m
H
9,68/9,6@.
;&3&3&F$n"u "e t#01 +nu+ + ut#+6uu# F
u
>$re?
F
u
H B1
c
- ;1
d
I 1
s
I 1
r
<C K n
s
K t
s
K E
u
BoreC ;".=.=.<
unde 1
r
este numarul zilelor de imobilizare a utila:ului pentru reparatii - se
adopta, in functie de numarul de schimburi si comple7itatea utila:ului, ca procent
;*...@L< din fondul de timp nominal, iar E
u
' coeficient de folosire a utila:ului, cu
valori medii recomandate de 9,@...9,6.
;&3&5& C+-uu ne-e!+ruu# "e ,$rt+ "e 0un-+ nu0+ru "e
0un-#t$r#. 0
#
. + ,#e-+re $1er+t#e
m
i
H &
i
D F
m
;".=.>.<
Meseriile, categoriile de calificare si treptele de salarizare cerute de fiecare
operatie vor fi stabilite in concordanta cu normative, avand, eventual, in vedere si
situatia din intreprinderi ce realizeaza operatii similare.
+alculele si definitivarea valorilor se face tabelar!
(abelul ".=.0.
,r.
operatie
i
+alificare
a
muncitoru
lui
;meseria<
,orma
de timp
t
n
&olumul
de
lucrari
&
i
Fondul
de timp
F
m
,umar de muncitori
+alculat
m
i
2peratii
concentr
ate
%doptat
m
ia

8=
"n urma calculelor, cu relatia ;".=.>.< vor rezulta valori m
i
reale ;cu parte
zecimala<# adoptarea valorilor intregi se va face pe baza unei analize a
particularitatilor procesului tehnologic!
- in general, rotun:irea se va face la cea mai apropiata valoare intreaga
superioara ;cu e7ceptia cazurilor in care partea zecimala este sub 9,9=...9,0
cand se poate face apro7imarea catre valoarea intraga inferioara<#
- se va naliza, in special in cazul in care F
m
OO &
i
;deci m
i
calculat NN0<,
posibilitatea concentrarii ai multor operatii ce necesita aceeasi calificare sau
calificari apropiate si efectuarea lor de catre un singur muncitor, astfel ca,
pentru operatiile respective m
i
sa fie cat mai apropiat de unitate#
- la adoptarea valorilor, se va tine seama si de tipul productiei, de metoda
de organizare a fabricatiei si, eventual, de posibilitatea aplicarii poliservirii
utila:elor, de catre muncitori B*,8C.
;&3&(& C+-uu ne-e!+ruu# "e ut#+6e >)=. 7& I&5&(&?
$elatia de calcul a numarului de utila:e necesar pentru operatia i este
similara cu ;".=.>.<!
u
i
H &
i
D F
u
;".=.?.<
(abelul pentru centralizarea calculelor si definitivarea valorilor!
(abelul ".=.).
,r.
operati
ei
Denumir
ea
utila:ului
,orma
de timp
t
n
&olumul
de
lucrari
&
i
Fondul
de timp
F
m
,umar de utila:e
+alculat
u
i
2peratii
concentr
ate
%doptat
u
ia
Pentru adoptarea valorilor intregi ale numarului de utila:e, din fiecare tip, se
va tine seama de recomandari similare facute la ".=.).*.
"n situatia imposibilitatii obtinerii unor coeficienti corespunzatori de utilizarea
fortei de munca sau utila:elor, se poate accepta ;fara a se solicita, in cadrul
proiectului, o analiza, in acest sens< ipoteza utilizarii disponibilitatilor, in cadrul
proceselor tehnologice de e7ecutie a altor piese, desfasurate in paralel, in sectia
respectiva. ,ecesarul de forta de munca si utila:e se detaliaza si rotun:este pe
sectie sau atelier.
;&5& C+-uu ne-e!+ruu# "e S&D&V&-ur# 97& I&5&<&:
8>
+alculul necesarului de -.D.&.-uri se poate face prin calcul analitic sau, mai
putin precis, pe baze statistice. "n cazul proiectului se recomanda utilizarea
metodei analitice prezentata in literatura de specialitate B0G, 0,).C
;&5&)& C+-uu ne-e!+ruu# "e !-ue
,orma de consum anual de scule, ,
cs
, se determina tinand seama de
durabilitatea acestora ;intre reascutiri< ;v. ".0.*.).<, (BminC de timpul de lucru
normat, t
b
BminC ;v. ".8.).<, de numarul de reascutiri posibile, r si de volumul
productiei ' numarul de piese prelucrate anual ,
pp
;v.".0.*.).<.
pp y
b
cs
N k
T r
t
N
+
=
) 1 (
;".=.@.<
unde!
y
k
este un coefficient ce tine seama de distrugerile accidentale ale
sculei
y
k
H0,9=...0,0.
,umarul de reascutiri posibile se determina, tinand seama de normative, cu
relatia!
h
M
r = ;".=.6.<
unde M BmmC este marimea ;grosimea sau lungimea< stratului de material al
sculei ce se poate indeparta prin reascutire, organizarea calculelor se poate face
dupa modelul din tabelul ".=.*.!
(abelul ".=.*.
,r.
operati
ei
-cula M h ( t
9
E
Q pp
N
cs
N
+alcul
at
%dopt
at

;&5&3& C+-uu ne-e!+ruu# "e "#!1$z#t#7e !# 7er#,#-+t$+re
Pentru dispozitivele de bazare si fi7are, a altor dispozitive de lucru, se poate
considera o durabilitate de ma7imum un an, deci necesarul se stabileste in raport
cu numarul masinilor unelte si utila:elor respective ;v. ".=.).8.<. "n cazul
dispozitivelor de verificare si masurare, se poate determina necesarul anual, ,
ev
,
tinand seama de durabilitatea suprafetei active si numarul total de masurari!
y
d
v pp
ev
k
i n
n N
N

=

;".=.09.<
Unde ! E
Q
H 0,9=...0,0 ;similar ".=.*.0.<# n
d
' durabilitatea ;in numar de
masuratori ce produc uzura suprafetei active cu 0 m, din normative<, Bmasuratori D
mC# i ' marimea uzurii acceptabile, pentru verificatorul respectiv BmC# n
v
'
numarul de masuratori efectuate pentru o piesa, cu verificatorul respectiv.
8?
$ezultatele calculelor se prezinta tabelar!
(abelul ".=.8.
,r.
operati
ei
Dispozitiv
ul
n
v
n
d
i E
Q
,
pp
,
cv
+alcul
at
%dopt
at
;&(& C+-uu ne-e!+ruu# "e 0+ter#+e >)=. ;?
,ecesarul de materiale se refera, in primul rand, la cantitatea de material de
baza al piesei, utilizat la e7ecutia semifabricatului.
&olumul semifabricatului poate fi apreciat pe baza desenului de e7ecutie al
acestuia sau prin calcul, dupa apro7imarea cu imbinari de corpuri geometrice
simple, al caror volum poate fi usor determinat.
"n functie de metoda si procedeul de semifabricare, se vor avea in vedere si
eventualele pierderi de material la obtinerea semifabricatului ;bavuri, maselote
etc.<.
+unoscand densitatea, se calculeaza masa de material consumat, pentru o
piesa m
cf
BEgC.
(ot aici se recomanda, tinand seama de adaosurile de prelucrare ;deci de
volumul piesei finite<, calculul cantitatii de material recuperabil, pentru o piesa m
dr
BEgC.
"n functie de procesul tehnologic, ;v. cap.*.< se va efectua si calculul
cantitatilor necesare referitoare la alte materiale consumabile ;materiale utilizate la
spalare, tratamente termochimice, acoperiri de suprafata, lubrifieri s.a.<.
Dupa stabilirea normelor de consum pentru o piesa, se poate determina
necesarul anual de materiale, concentrat intr-un tabel!
(abelul ".=.=.
,r. crt. Material
,r.
operatiei
+antitate
unitara
,
pp
+antitate
totala
BIBLIO*RAFIE C+1#t$u ;
0. +eausu, ". s.a. -.D.&. +onducerea activitatilor de conceptie, fabricatie,
gestiune, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06??.
). $adetchi, &. 2rganizarea gospodariei de -.D.&., .d. (ehnica, 5ucuresti,
06>= ;(."".00)98<.
8@
*. %nton, 4h. -i $usitoru, 4h. 2rganizarea si conducerea unitatilor
industriale si de transport, .d. Didactica si Pedagogica, 5ucuresti, 06?6.
8. 3omos, (. +onducerea si organizarea intreprinderilor constructoare de
masini. "ndrumar de laborator, ".P.5., 06??
=. GGG ,ormativ de consum de materiale.
<& CALCULUL COSTULUI DE FABRICATIE A PIESEI
<&)& Stru-tur+ 2ener++ + -$!tuu# "e ,+8r#-+t#e un#t+r
Pentru aprecierea eficientei unui proces tehnologic, comparativ cu cele
similare e7istente, sau pentru adoptarea unei variante economice de proces
tehnologic, in cazulelaborarii, in paralel, a mai multor variante, compatibile din
punct de vedere tehnic cu cerintele impuse piesei, se determina costul piesei, se
determina costul piesei sau al lotului de piese. a baza calculelor stau valorile
determinate la cap.=., privind consumurile de forta de munca, utila:e, -.D.&.-uri si
materiale.
86
+alculul costului de fabricatie unitar se poate face pe articole de fabricatie,
acestea fiind clasificate in doua categorii!
- -/etu#e# "#re-te, care se efectueaza in legatura cu fiecare unitate de
produs# in componenta lor intra!
- cheltuieli cu materii prime si materiale directe , din care se scad
cheltuielile cu deseurile recuperabile, +
mat
#
- cheltuieli cu manopera directa , +
man
#
- -/etu#e# #n"#re-te, care se efectueaza pentru productie in ansamblu
sau sunt comune mai multor produse # in componenta lor intra!
- cheltuieli cu intretinerea si functionarea utila:ului , +
ifu
#
- cheltuieli generale ale sectiei ;regie de sectie< , $
s
#
- cheltuieli generale ale intreprinderii ;regie de intreprindere< , $
i
#
+ostul de fabricatie unitar, +
u
, se obtine prin insumarea acestor articole de
calculatie!
+
u
, H +
mat
I +
man
I +
ifu
I $
s
I $
i
BleiDpiesaC
;".>.0.<
<&3& C/etu#e# "#re-te
<&3&)& C/etu#e# -u 0+ter## 1r#0e !# 0+ter#+e "#re-te
"n functie de tipul semifabricatului utilizat ;v. cap. ). ' metoda si procedeul,
materialul, comple7itatea si precizia<, se stabileste costul semifabricatului, raportat
la unitatea de masa S
sf
BleiDEgC.
+ostul semifabricatului poate fi reprezentat, dupa provenienta acestuia, de
costul de sectie, pretul de productie sau livrare si tine seama de materialul de baza
utilizat si de cheltuielile de semifabricare.
+ostul materialului, +
mat
, se determina cu relatia!
+
mat
H m
sf
E
sf
' m
dr
E
dr
BleiDpiesaC
;".>.).<
unde! m
sf
este masa semifabricatului BEgC#
E
sf
' costul unitar al semifabricatului BleiDEgC#
m
dr
' masa deseurilor recuperabile BEgC#
E
dr
' costul unitar al deseurilor recuperabile BleiDEgC.
"n anumite cazuri se adauga si costul altor materiale specifice utilizate ;daca
acestea se regasesc direct in produsul finit<.
<&3&3& C/etu#e# -u 0+n$1er+ "#re-t+
+ostul manoperei, +
man
, se determina pe baza necesarului de forta de munca
;v.=.).*.<, a salariilor orare, -
i
BleiDoraC, in functie de calificarea muncitorului, ca si a
celor privind adaosurile procentuale la salariu ;cota de asigurari sociale, +%- H )=L
si a:utor de soma:, %-H=L<, stabilite prin hotarare guvernamentala!
=9

+
+ =
ni i man
t S
as cas
C
100
1
60
1
BleiDpiesaC
;".>.*.<
unde insumarea se face pentru toate operatiile i din procesul tehnologic, t
ni
reprezentand norma de timp la operatia respectiva. +alculul se poate face utilizand
tabelul urmator!
(abelul ".>.0.
,r.
operatiei
+alificarea
muncitorilor
;meserie<
-alariul orar
-
i
,orma de
timp t
ni
-
i
t
ni

<&5& C/etu#e# #n"#re-te
"n comparatie cu cheltuielile indirecte, acestea se calculeaza cu a:utorul unor
coeficienti de repartitie.
+oeficientii de repartitie se obtin raportand cheltuiala indirecta totala la o
cheltuiala directa totala , care poate fi cheltuiala totala cu materiale directe sau
manopera directa.
<&5&)& C/etu#e# -u #ntret#nere+ !# ,un-t#$n+re+ ut#+6e$r
%ceste cheltuieli cuprind! amortizarea mi:loacelor si utila:elor utila:elor
sectiei# cheltuieli pentru reparatii# cheltuieli cu energia , combustibilul si alte
materiale tehnologice# cheltuieli cu reparatia si intretinerea sculelor si
dispozitivelor. %ceste cheltuieli se pot determina prin inmultirea manoperei directe
cu coeficientul de repartitie a cheltuielilor cu intretinerea si reparatia utila:elor, E
+"FU
.
&aloarea acestui coeficient poate fi apreciat intre 9,)=...9,=9.
+
ifu
H E
+"FU
+
man
, BleiDpiesaC ;".>.8.<
<&5&3& C/etu#e# 2ener+e +e !e-t#e# 9re2#+ "e !e-t#e:
$egia de sectie, $
-
, reprezinta cheltuielile privind salariul personalului de
conducere si de alta natura din cadrul sectiei, amortizarea cladirilor si mi:loacelor
fi7e aferente sectiei, cheltuieli administrativ-gospodaresti la nivel de sectie,
cheltuieli pentru protectia muncii si cheltuieli de cercetare, inventii si inovatii. -e
calculeaza ca procent ;099L...*=9L< din +
man
;se va avea in vedere procentul
aplicat in intreprinderi ce e7ecuta operatii similare<.
<&5&5& C/etu#e# 2ener+e +e #ntre1r#n"er## 9re2#+ 2ener++ "e
#ntre1r#n"ere:
$egia generala de intreprindere, $
i
, reprezinta cheltuielile privind salariul
personalului de conducere, tehnic etc. din intreprindere, amortizarea mi:loacelor
fi7e de interes general, cheltuieli pentru cercetare si instruirea personalului de
conducere, cheltuieli admistrativ-gospodaresti la nivel de intreprindere si alte
=0
cheltuieli de interes general tehnico-administrative ale intreprinderii# se stabilesc
procentual ;>L...0)L< din costul de sectie ;+
man
I$
-
I+
ifu
<.
<&(& C+-uu -$!tuu# 1#e!e#
Pretul de productie, P
p
!

+ =
100
1
b
C P
n p
BleiDpiesaC ;".>.=.<
unde b reprezinta beneficiul ;venitul net< al intreprinderii, e7primat
procentual ;uzual bH>L...0=L<.
Pretul de livrare, P
l
!

+ =
100
1
TVA
P P
p l
BleiDpiesaC ;".>.>.<
unde (&% reprezinta ta7a pe valoarea adaugata, e7primata procentual
;(&%H0@L<.
Pretul de vanzare cu amanuntul al piesei, corespunzator procesului
tehnologic proiectat!

+ =
100
1
ac
P P
l a
BleiDpiesaC ;".>.?.<
unde ac reprezinta adaosul comercial, e7primat procentual ;uzual
acH9L...*9L<.
BIBLIO*RAFIE C+1#t$u <
0. 2lariu, +. +ostul si calculatia costurilor, .d. Didactica si Pedagogica,
5ucuresti, 06??
). &agu, P. s.a. 2rganizarea si planificarea unitatilor industriale, .d.
Didactica si Pedagogica, 5ucuresti, 06??
*. Munteanu, (. s.a. Preturi si tarife, .d. Didactica si Pedagogica, 5ucuresti,
066*
8. $usu, +. s.a. %naliza si reglarea firmei prin costuri, .d. 4heorghe %sachi,
"asi, 066=
=)
?.

MATERIALUL *RAFIC
@&)& De!enu "e e4e-ut#e + 1#e!e#
Desenul de e7ecutie reprezinta elementul initial de baza in proiectarea
tehnologiei de fabricatie. %cesta trebuie sa fie efectuat in deplina conformitate cu
normativele -(%- in vigoare ;v. ".).).*.<, urmarind prezenta tuturor categoriilor de
conditii tehnice impuse piesei ;dimensiunile si tolerantele lor, abaterile de forma si
pozitie reciproca, rugozitatile, duritatile s.a.< ;v.".0.0.).< si intr-un numar de proiectii
si sectiuni.
Dupa cum s-a mentionat, in cazul constatarii unor lipsuri, erori sau
neconcordante ale reprezentarilor cu cele impuse prin -(%- ;e7. simboluri de
rugozitate utilizate in alte tari s.a.<, proiectantul tehnologiei ;studentul< trebuie sa
faca modificarile si corecturile necesare.
Desenul de e7ecuitie va fi e7ecutat de catre student la o scara
corespunzatoare, pe hartie alba de desen sau calc# vor fi completate toate datele
necesare, in rubricile indicatorului, iar plierea formatului, pentru ane7area in
proiect se va face conform -(%-.
"n cazuri speciale, de piese e7trem de comple7e si de dimensiuni mari, cu
acordul cadrului didactic indrumator, desenul de e7ecutie poate fi prezentat si in
copie ;helio, foto, 7ero7< cu conditia completarii corespunzatoare a tuturor datelor
necesare.
@&3& De!enu 9!u8:+n!+08uu# "#n -+re ,+-e 1+rte 1#e!+
Pentru o corecta intelegere a functionarii si solicitarilor piesei, a pozitiei si
modului cum aceasta se coreleaza cu celelalte piese, la elaborarea tehnologiei de
fabricatie este necesar si desenul ;sub<ansamblului din acre face parte piesa
respectiva.
Desenul trebuie sa fie prezentat intr-un numar de proiectii suficient pentru
evidentierea tuturor pieselor cu care piesa din tema intra in relatie ;contact,
influenta termica etc.<.
"n desen vor fi mentionate cotele de gabarit, cotele referitoare la elementele
de asamblare si, in special, cotele functionale ' a:usta:ele pe care le formeaza piesa
din tema, conform -(%--urilor in vigoare.
(abelul de componenta va cuprinde, minimum, piesa respectiva, toate
piesele con:ugate cu aceasta si elementele de asamblare corespunzatoare.
Pentru desenul de ansamblu, se permite prezentarea in copie ;helio, foto,
7ero7<, la o scara corespunzatoare, cu eventualele completari referitoare la
aspectele mentionate mai sus.
"n anumite cazuri, cu acordul cadrului didactic indrumator, desenul de
ansamblu poate fi prezentat in copie partiala sau sub forma de schita ;cu
respectarea acelorasi norme<.
@&5& De!enu "e e4e-ut#e + !e0#,+8r#-+tuu#

,umerotarea a fost facuta pentru sistematizarea indrumarului# in cadrul proiectului, memoriul tehnic
;cap..0->.< si materialul grafic sunt parti distincte.
=*
-pre deosebire de primele doua desene, considerate date initiale, desenul
semifabricatului se e7ecuta de proiectantul tehnologiei de semifabricare, stabilite
in cap.). ;".).*.<. &or fi mentionate, pe langa dimensiunile semifabricatului,
tolerantele acestora ;sau clasa de precizie a semifabricarii<, inclinarile suprafetelor,
razele de racordare s.a.
"n cazul semifabricatelor standardizate, se vor mentiona -(%--ul
corespunzator si dimensiunile referitoare la debitarea acestora.
@&(& D$-u0ent+t#+ te/n$$2#-+
Procesul tehnologic elaborat, cu toate solutiile adoptate si :ustificate in
memoriul tehnic, se prezinta prin intocmirea documentatiei tehnologice tipizate. "n
functie de tipul productiei, de natura piesei de prelucrat si de natura utila:ului, se
utilizeaza diferite forme de prezentarea a tehnologiei elaborate!
0. Fisa tehnologica ' prin care se stabileste desfasurarea procesului
tehnologic, fara detalierea operatiilor. -e utilizeaza numai pentru productia de serie
mica ;si piese simple<, cuprinzand ;in cazul proiectului de fata<! denumirea piesei,
materialul, masa si starea semifabricatului, numarul si denumirile operatiilor,
masinile-unelte si -.D.&.-urile, categoria de calificare a muncitorilor, timpii normati,
date privind valoarea manoperei si materialului, o schita a piesei s.a., conform
formularelor tipizate.
). Planul de operatii cuprinde prezentarea detaliata a procesului tehnologic#
se foloseste pentru productia de serie mi:locie, mare si de masa sau pentru piese
complicate la serie mica. Fiecare operatie este tratata separat pe una sau mai
multe file ale planului de operatii, cuprinzand! denumirea piesei, numarul si
denumirea operatiei, materialul si starea semifabricatului, utila:ul, numarul si
denumirea fazelor, -.D.&.-urile utilizate, parametrii regimului de aschiere ;t, s, r, n,
i< pentru fiecare faza ;t
b
, t
a
< si pentru intreaga operatie ;t
b
, t
a
, t
pi
, t
u
, t
n
<, ca si schita
semifabricatului sau piesei, in pozitie de prelucrare, cu marcarea suprafetelor
prelucrate, a conditiilor tehnice impuse pentru operatia respectiva ;dimensiuni,
tolerante s.a.< si a schemelor de bazare si fi7are a piesei, reprezentate conform
simbolizarii informationale.
+ompletarea planului de operatii se va face pe formulare tipizate.
Pentru ma:oritatea pieselor auto ce vor constitui tema proiectelor de an,
forma de prezentare a procesului tehnologic de prelucrare mecanica va fi planul de
operatii. (ot pe formularele planului de operatii vor fi mentionate si operatiile de
control, interoperational sau final ;aceasta se poate realiza si prin utilizarea de
formulare tipizate pentru 4ama de control<.
*. "n cadrul proiectului de an, se admite prezentarea tehnologiei de
fabricatie si prin intocmirea, in locul planului de operatii, pe un formular de
dimensiuni corespunzatoare, a unei fise film, in care vor fi cuprinse, tabelar, unitar,
toate aspectele principale mentionate si in formularele planului de operatii!
(abelul ".?.0.
,r.
operati
ei
Denumir
ea
operatiei
-chita
operati
ei
MU
si
utila:
Fazele prelucrarii ,orme de
timp pe
operatii
,r.
faz
Den
u-
-D
&-
$egimuri de
aschiere
,orm
e de
=8
e
ei
mire
a
fazei
uri
timp
t s v n i t
b
t
a
t
b
t
a
t
u
t
n
==
II& PROIECTUL DE RECONDITIONAREA
PIESELOR DE AUTOVEHICULE
)& STUDIUL PIESEI UZATE
)&)& An+#z+ r$uu# ,un-t#$n+ + 1#e!e# !# + -$n"#t##$r te/n#-$-
,un-t#$n+e +e +-e!te#+
-tudiul piesei al carei proces tehnologic de reconditionare trebuie elaborat va
incepe cu analiza ;sub<ansamblului din care face parte piesa, analiza rolului
functional al piesei in cadrul acestui ;sub<ansamblu si prezentarea conditiilor
tehnice impuse piesei prin desenul de e7ecutie. %ceasta analiza va fi facuta
urmand indicatiile date la proiectul de fabricare a pieselor auto ;v. ".0.0.< si va fi
structurata astfel!
)&)&)& R$u ,un-t#$n+ !# !$#-#t+r#e 1#e!e#
0.0.). C$n"#t##e te/n#-e #01u!e 1#e!e# ,#n#te 1r#n "e!enu "e
e4e-ut#e
)&3& St+8##re+ uzur#$r !# "e,e-te$r 1$!#8#e
"n urma analizei rolului functional al piesei, a solicitarilor ;mecanice, termice
etc.< la care este supusa piesa cat si a conditiilor de lucri, analiza facuta in
paragraful precedent, se vor stabili acele suprafete ale piesei care pot suferi un
proces de uzare cat si tipul proceselor de uzare B0GC!
- uzare prin frecare ; abraziva, hidroabraziva, gazoabraziva, eroziva etc. <#
- uzare prin oboseala si imbatranirea materialelor#
- uzare prin coroziune#
- alte forme de uzare.
&or fi analizate si principalele deformatii pe care le poate suferi piesa sub
actiunea solicitarilor mecanice sau termice la care este supusa piesa ; alungiri,
comprimari, incovoieri, torsionari < si se vor stabili abaterile de forma sau de
pozitie reciproca care pot fi generate. De asemenea pot fi analizate si modificari ale
=>
altor conditii impuse pieselor, cum ar fi conditiile de calitate a suprafetelor
;rugozitatea<, duritatea anumitor suprafete, precum si rigiditatea piesei ; arcuri,
segmenti, elemente elastoamortizoare etc.<.
-e va efectua o schita a piesei cu indicare si numerotarea principalelor
suprafete care se pot uza si a principalelor defecte care pot aparea la piesa
respectiva.
)&5& L#0#te 1+n+ + -+re 1#e!ee uz+te 1$t ,un-t#$n+
imitele de uzare a pieselor se pot aprecia pe baza urmatoarelor criterii B0GC!
tehnic# functional ;tehnologic<# reconditionabilitatii piesei# economic# al sigurantei in
functionare.
+riteriul tehnic este recomandat in general in cazul cuplelor cinematice cu
solicitari dinamice intense, la care depasirea uzurii limita poate determina aparitia
uzurilor de avarie.
+riteriul functional stabileste limitele de uzura in raport cu momentul in care
indicii functionali ai agregatului respectiv ating valori limita.
+riteriul reconditionabilitatii se aplica la piesele la care inrautatirea indicilor
calitativi apare intr-un stadiu de uzare foarte avansat, stadiu la care
reconditionarea pieselor poate fi imposibila.
+riteriul economic este utilizat in general in combinatie cu criteriile
precedente si se bazeaza pe stabilirea momentului in care functia reprezentand
cheltuielie totale de e7ploatare este minima.
+riteriul sigurantei in functionare, aplicat in special pentru piese din cadrul
sistemelor de directie si franare, stabileste valori limita pentru probabilitatea starii
de nedefectare a autovehiculului sau subansamblului.
"n general, stabilirea limitei de uzare este mai putin bazata pe metode
teoretice, ci mai mult pe metode statistico-matematice si e7perimentale. %manunte
cu privire la aplicarea criteriilor si la stabilirea durabilitatii unor piese caracteristice
autovehiculului ;in special cuple cinematice ale mecanismului motor< pot fi studiate
in lucrarea B0G, cap.8C.
&alori ale uzurilor limita pot fi stabilite si pe baza indicatiilor prezentate in
lucrarile de specialitate care trateaza conditiile tehnice pentru repararea diferitelor
subansamble ale autovehiculelor, editate de uzina producatoare sau de institute de
cercetare in domeniu B?C.
)&(& M$"u "e -$n!t+t+re + uzur#$r !# "e,e-te$r
-e va stabili, pentru fiecare suprafata care se uzeaza si pentru fiecare defect
care apare la piesa respectiva, modul in care se va face masurarea dimensiunilor
efective sau abaterile de la forma sau pozitie ale suprafetelor uzate. -e va stabili
instrumentul de masura si precizia necesara acestuia pentru fiecare uzura sau
defect posibil.
%naliza piesei uzate facuta in paragrafele 0.), 0.* si 0.8 va fi sintetizata
tabelar ;tabelul "".0< in corelatie cu desenul piesei uzate ;v. "".>.*<.
=?
(abelul "".0.0
,r.
+rt.
-uprafat
a uzata
sau
denumir
ea
defectul
ui
Piesa
con:uga
ta
(ipul
procesu
lui de
uzare
Dimensiuni sau abateri de forma si
pozitie
(repte
de
recondi-
tionare
prevazu
te de
proiecta
nt
Modul
de
constata
re a
uzurii
sau
defectul
ui
,ominale imita
Dimen
- siuni
Aoc sau
strange
re
Dimen
- siuni
Aoc sau
strange
re
)&;& C+-uu r#t0uu# !# 1r$"u-t#7#t+t## #n#e# te/n$$2#-e& St+8##re+
1re#0#n+r+ + t#1uu# 9!#!te0uu#: "e 1r$"u-t#e
a elaborarea acestui paragraf se va tine seama de indicatiile date pentru
proiectul de fabricare a pieselor de autovehicule ;".0.*.< cu adaptarile
corespunzatoare si pastrand aceeasi structurare a paragrafelor!
0.=.0. C+-uu ,$n"uu# +nu+ re+ "e t#01
)&;&3& C+-uu 1+nuu# 1r$"u-t#e# "e 1#e!e re-$n"#t#$n+te
)&;&5& C+-uu r#t0uu# !# 1r$"u-t#7#t+t## #n#e# te/n$$2#-e
)&;&(& St+8##re+ 1re#0#n+r+ + t#1uu# 9!#!te0uu#: "e 1r$"u-t#e
3& ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLO*IC DE RECONDITIONARE
3&)& An+#z+ 1r$-e!e$r te/n$$2#-e !#0#+re e4#!tente
"n acest paragraf vor fi studiate procese tehnologice de reconditionare
aplicate la piesa in intreprinderile de reparatii sau la piese din aceeasi grupa cu
piesa respectiva ;v. ".*.0<.
3&3& Ae2ere+ 6u!t#,#-+t+ + 0et$"e# !# 1r$-e"ee$r "e re!t+8##re +
,$r0e$r 2e$0etr#-e !# + +6u!t+6e$r #n#t#+e
"n aceasta etapa se urmareste adoptarea metodei si procesului de
reconditionare pentru fiecare suprafata uzata si fiecare defect care apare la piesa
respectiva.
-tudiul tuturor metodelor si procedeelor de reconditionare utilizate, in
general, la reconditionarea pieselor auto si analiza metodelor si procedeelor de
reconditionare utilizate la piese care fac parte din aceeasi grupa cu piesa
analizata, va duce la alegerea catorva posibilitati de reconditionare pentru fiecare
suprafata uzata sau defect posibil.
Pentru reconditionarea suprafetelor uzate, vor fi analizate metode de
restabilire a formei si dimensiunilor initiale ale suprafetei cat si metoda aducerii
suprafetei la dimensiuni de reconditionare, in corelatie cu piesa con:ugata.
Pentru metoda restabilirii formei si dimensiunilor initiale, vor fi analizate
procedee de incarcare a suprafetei uzate prin sudare, metalizate prin pulverizare
termica, acoperire electrolitica sau chimica, prelucrare electromecanica, bucsare,
mansonare etc.
=@
"n cazul deformarilor spatiale ale pieselor, vor fi analizate metodele de
indreptare la rece sau la cald a piesei sau posibilitatile de eliminare a abaterilor de
forma si pozitie prin prelucrari mecanice.
Procedeele concurente de reconditionare propuse trebuie sa asigure
restabilirea formei, dimensiunilor si proprietatilor fizico-mecanice ale piesei uzate,
in concordanta cu desenul de e7ecutie al piesei noi.
%legerea procedeului optim de restabilire a formei geometrice si a a:usta:elor
initiale, se face pe baza a trei criterii!
a. Cr#ter#u +1#-+8##t+t## stabileste posibilitatea de utilizare a diferitelor
precedee de reconditionare in raport cu principalele caracteristici ale piesei. %cest
criteriu poate fi e7primat prin indicele aplicabilitatii!
i
a
H f ;m
p
,f
p
,d
p
,-
p
,F
p
, pt< ;"".).0<
unde! m
p
este materialul piesei#
f
p
- forma piesei#
d
p
- dimensiunea suprafetei uzate a piesei#
-
p
- marimea suprafetei care trebuie reconditionata#
F
p
- caracterul si marimea solicitarilor preluate de piesa#
pt - suma particularitatilor tehnologice ale procedeului.
b. Cr#ter#u "ur+8##t+t## are in vedere alegerea ca procedeu optim, acel
procedeu care asigura piesei o durabilitate ma7ima. +riteriul este e7primat prin
indicele durabilitatii!
i
d
H i
u
K i
o
K i
ad
K c ;"".).)<
unde! i
u
este indicele rezistentei la uzare#
i
o
' indicele rezistentei la oboseala#
i
ad
' indicele aderentei depunerii la metalul de baza#
c ' coeficient de corectie care tine seama de conditiile de
e7ploatare ale piesei.
c. Cr#ter#u te/n#-$-e-$n$0#- e7prima conditia eficientei tehnico-
economice a procedeului de reconditionare. Pentru ca reconditionarea sa fie
eficienta in comparatie cu inlocuirea piesei uzate cu o piesa noua, trebuie
satisfacuta relatia!
n
n
r
r
L
C
L
C

;"".).*<
unde! C
r
si C
n
sunt costurile piesei reconditionate si ale piesei noi#
L
r
si L
n
' parcursurile realizate cu piesa reconditionata si cu piesa
noua.
=6
%cest criteriu este dificil de aplicat in cadrul acestui proiect, din lipsa datelor
necesare.
Pentru stabilirea procedeelor concurente si adoptarea variantei optime de
procedeu de reconditionare prin utilizarea criteriilor mentionate, se recomanda
studiul lucrarilor B0G, cap.6/08 si in special 06.)C si B=C.
3&5& An+#z+ 1$!#8##t+t#$r "e re+#z+re + 1re-#z#e# "#0en!#$n+e !# +
ru2$z#t+t## 1re!-r#!e #n "e!enu "e e4e-ut#e
Pentru fiecare suprafata care este reconditionata si care necesita prelucrari
mecanice, se va stabili acel procedeu de prelucrare care va asigura conditiile
tehnice impuse prin desenul de e7ecutie. %naliza se va efectua la fel ca in
paragraful ".*.).
3&(& St+8##re+ $1er+t##$r "e re-$n"#t#$n+re #n !u--e!#une+ $r
$2#-+
3&(&)& St+8##re+ !u--e!#un## $2#-e. e-$n$0#-e. + $1er+t##$r "e
1reu-r+re 0e-+n#-+ 1entru ,#e-+re !u1r+,+t+
%cest paragraf se va trata in mod similar cu ".*.*.0.
3&(&3& St+8##re+ tr+!euu# te/n$$2#- + $1er+t##$r "e
re-$n"#t#$n+re
%cest paragraf se va trata in mod similar cu ".*.*.).
Deosebirile care apar, in comparatie cu cazul in care se proiecteaza procesul
tehnologic de fabricare a piesei, provin din faptul ca se va stabili ordinea operatiilor
pornind nu de la starea de semifabricat a piesei ci de la starea de piesa uzata.
Din acest motiv, pe langa indicatiile tehnologice prezentate in paragraful
".*.*.), trebuie sa se tina seama si de urmatoarele indicatii!
- in urma demontarii ;sub<ansamblelor care trebuiesc reparate, pieselor
uzate li se aplica in primul rand operatia de spalare si curatire. De buna
e7ecutare a acestor operatii depinde precizia stabilirii starii de uzare a pisei si,
in consecinta, calitatea procesului tehnologic de reconditionare.
+uratirea se face prin metode mecanice sau prin metode fizico-chimice ; prin
spalare chimica, electrochimica, cu ultrasunete etc.<.
Metoda aplicata depinde de impuritatile si substantele care trebuie
indepartate prin spalare.
Dupa operatia de spalare si uscare a piesei, vor fi prevazute operatii de
constatare a starii tehnice a lotului de piese uzate si de sortare a pieselor in trei
categorii! bune, reconditionabile si reformabile.
- "naintea operatiilor de de incarcare cu material de aport a suprafetei
uzate, se prevad operatii de pregatire a suprafetei, prin prelucrari mecanice,
pentru a elimina, in general, abaterile de la forma initiala B circularitate,
cilindricitate, planeitate etc.C ale suprafetei uzate si pentru a asigura o buna
aderenta a stratului depus.
>9
-tabilirea traseului tehnologic de reconditionare se poate face pentru
intreaga piesa sau pentru fiecare suprafata uzata sau defect in parte.
3&;& Ae2ere+ ut#+6e$r !# #n!t++t##$r te/n$$2#-e
;v.".*.8<
3&<& A"$1t+re+ !-/e0e$r "e $r#ent+re 98+z+re: !# ,#4+re + 1#e!e#
;v.".*.=<
3&@& Ae2ere+ SDV-ur#$r
;v.".*.><
3&A& C+-uu +n+#t#- + +"+$!ur#$r "e 1reu-r+re !# + "#0en!#un#$r
#nter0e"#+re 9#nter$1er+t#$n+e:
;v.".*.?<
5& DETERMINAREA RE*IMURILOR OPTIME DE LUCRU SI A
NORMELOR TEHNICE DE TIMP
%cest capitol va fi realizat conform indicatiilor din capitolul 8, din partea " a
indrumarului de proiect. -ingurele deosebiri sunt acelea ca, pe langa operatiile de
prelucrare mecanica, trebuiesc determinate si regimurile optime de lucru si
normele tehnice de timp ale operatiilor de incarcare cu material compensator de
uzura, a operatiilor de bucsare ;mansonare< etc., prin studiul literaturii de
specialitate indicata in bibliografie.
5&)& Deter0#n+re+ re2#0ur#$r $1t#0e "e +!-/#ere
;v. ".8.0.<.
5&3& Deter0#n+re+ n$r0e$r te/n#-e "e t#01
;v. ".8.).<.
(& CALCULUL NECESARULUI DE FORTA DE MUNCA. UTILAJE. SDV-
URI SI MATERIALE
>0
(&)& Deter0#n+re+ 7$u0uu# +nu+ "e u-r+r#
(&3& C+-uu ne-e!+ruu# "e ,$rt+ "e 0un-+ !# ut#+6
8.).0. F$n"u "e t#01 +nu+ + 0un-#t$ruu#
8.).). F$n"u "e t#01 +nu+ + ut#+6uu#
(&3&5& C+-uu ne-e!+ruu# "e ,$rt+ "e 0un-+ nu0+ru "e
0un-#t$r#. + ,#e-+re $1er+t#e
(&3&(& C+-uu ne-e!+ruu# "e ut#+6e
(&5& C+-uu ne-e!+ruu# "e S&D&V&-ur#
(&5&)& C+-uu ne-e!+ruu# "e !-ue
(&5&3& C+-uu ne-e!+ruu# "e "#!1$z#t#7e !# 7er#,#-+t$+re
(&(& C+-uu ne-e!+ruu# "e 0+ter#+e
;& CALCULUL COSTULUI RECONDITIONARII SAU AL COSTULUI
9PRETULUI: PIESEI RECONDITIONATE
&or fi parcurse toate etapele indicate in capitolul > din partea " a
indrumatorului de proiect.
;&)& Stru-tur+ 2ener++ + -$!tuu# "e re-$n"#t#$n+re un#t+r
;&3& C/etu#e# "#re-te
;&3&)& C/etu#e# -u 0+ter## 1r#0e !# 0+ter#+e "#re-te
a calculul cheltuielilor materiale se va avea in vedere costul piesei uzate si
cheltuielile cu materialele de incarcare a suprafetelor uzate, daca se va stabili
costul piesei reconditionate B=, v.8.?.).).C. "n cazul in care se va determina costul
reconditionarii, in calculul cheltuielilor materiale va intra doar cheltuielile cu
materialele de incarcare a suprafetelor uzate.
;&3&3& C/etu#e# -u 0+n$1er+ "#re-t+
;&5& C/etu#e# #n"#re-te
;&5&)& C/etu#e# -u #ntret#nere+ !# ,un-t#$n+re+ ut#+6e$r
;&5&3& C/etu#e# 2ener+e +e !e-t#e# 9re2#+ "e !e-t#e:
;&5&5& C/etu#e# 2ener+e +e #ntre1r#n"er## 9re2#+ 2ener++ "e
#ntre1r#n"ere:
;&(& C+-uu 1retuu# 1#e!e# re-$n"#t#$n+te !+u + 1retuu#
re-$n"#t#$n+r##
<& MATERIALUL *RAFIC
>)
<&)& De!enu "e e4e-ut#e + 1#e!e#
;v. ".?.0.<
<&3& De!enu 9!u8:+n!+08uu# "#n -+re ,+-e 1+rte 1#e!+
;v. ".?.).<
<&5& De!enu 1#e!e# uz+te
-e va e7ecuta un desen al piesei pentru care trebuie proiectata tehnologia
de reconditionare, necotat, pe care se vor indica suprafetele care se uzeaza si
defectele care apar la piesa respectiva, in concordanta cu analiza facuta in
capitolul 0 ;partea ""<.
<&(& D$-u0ent+t#+ te/n$$2#-+
;v. ".?.8.<
BIBLIO*RAFIE Pr$#e-t Re-$n"#t#$n+re+ 1#e!e$r "e +ut$7e/#-ue
FRIA
0. +apruciu, F. s.a. %nvelopele autovehiculelor. .7ploatare, intretinere,
reparare, .d. (ehnica, 5ucuresti, 0669
). Freifeld, 3. "ndrumator pentru tinichigii ' carosieri auto. " si "", .d. (ehnica,
5ucuresti, 06@9
*. 4roza, %l. s.a. $epararea automobilelor, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?)
8. Marincas, D. s.a. Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere. "ndrumar
de laborator, Universitatea Politehnica, 5ucuresti, 06@=
=. Marincas, D. s.a (ehnologii speciale de fabricare si reparare a
autovehiculelor, Universitatea (ransilvania, 5rasov 0660
>. -oare, ". s.a. (ehnologia repararii automobilelor, Universitatea din 5rasov,
06?8
?. GGG +onditii tehnice pentru repararea motoarelor, agregatelor si
autovehiculelor romanesti, .laborate de ",+.$($%,-, 5ucuresti.
>*
III&PROIECTUL DE ASAMBLAREA AUTOVEHICULELOR
RUTIERE
)& ANALIZA CONDITIILOR TEHNICO-FUNCTIONALE ALE
ANSAMBLULUI. STABILIREA PRELIMINARA A SISTEMULUI DE
>8
PRODUCTIE SI A VARIANTEI DE OR*ANIZARE TEHNOLO*ICA A
ASAMBLARII
)&)& An+#z+ -$n"#t##$r te/n#-$-,un-t#$n+e !# + te/n$$2#-#t+t##
-$n!tru-t#e# +n!+08uu#
)&)&)& An+#z+ r$uu# ,un-t#$n+ !# + 1r#n-#1+e$r 1+rt#
-$01$nente +e +n!+08uu#
-e vor prezenta rolul functional si partile componente ; ansambluri si
subansambluri, inclusiv sistemele tehnice de ordin inferior si piese-repere ale
ansamblului < pe o schita de constructie siDsau pe o schema cinematica. -e vor
specifica tipurile de solicitari ale pieselor, uzuri si defecte posibile in corelatie cu
conditiile de mediu de e7ploatare, cu mentionarea tipului -(%- de lubrefiant, lichid
antigel, lichid de frana sau ambreia:, regimuri de temperatura de e7ploatare din
cuple si a:usta:e presate s.a. ; v.B0/08C din bibliografia cap.0, partea a "-a<.
)&)&3& An+#z+ -$n"#t##$r te/n#-e #01u!e #n "e!enu "e +n!+08u
!# #n -+#etu "e !+r-#n# + 1r$"u!uu#
"n urma analizei desenului de ansamblu si, eventual, a caietului de sarcini al
produsului, vor fi prezentate conditiile tehnice specifice ansamblurilor si anume !
- dimensiunile functionale si tolerantele lor, insistand in privinta a:usta:elor
; :ocurilor si strangerilor< dintre piese# se vor mentiona dimensiunile nominale si
tolerantele pieselor respective, efectuandu-se pentru principalele a:usta:e,
reprezentarea grafica a campurilor de tolerante. "n cazul necunoasterii valorilor
e7acte ale tolerantelor, acestea vor fi evaluate conform analizei rolului
functional al a:usta:ului, a treptelor de precizie "-2 ale pieselor, dupa
consultarea tabelelor "-2 ;-(%-< B),*C#
- dimensiunile si tolerantele de pozitie reciproca a diferitelor suprafete,
muchii, a7e, puncte ale pieselor si ansamblurilor de ordin inferior componente#
- cotele ;si tolerantele acestora< referitoare la pozitiile e7treme ale pieselor
in miscare#
- alte conditii tehnice specifice ansamblului respectiv.
)&)&5& A!1e-te 1r#7#n" te/n$$2#-#t+te+ +n!+08uu#
(ehnologicitatea ansamblului, definita similar cu tehnologicitatea constructiei
piesei ;v.".0.0.*.<, se apreciaza in urma analizei preliminare a aspectelor privind!
- comple7itatea ansamblului! numarul de piese, diversitatea acestora,
dimensiunile de gabarit s.a.#
- gradul de tipizare a reperelor#
- eventuale conditii tehnice dificil de realizat! fretari cu strangeri foarte
mari, tolerante foarte mici la cotele rezultate la asamblare s.a.#
- accesibilitatea la pozitionarea pieselor si ansamblurilor de ordin inferior, la
utilizarea -D&-urilor#
- adaptabilitatea formei pieselor si tipului organelor de asamblare utilizate
la aplicarea automatizarii si robotizarii B0,8C.
>=
)&3& C+-uu r#t0uu# 9t+-tuu#: !# 1r$"u-t#7#t+t## #n#e# te/n$$2#-e&
St+8##re+ 1re#0#n+r+ + t#1uu# 9!#!te0uu#: "e 1r$"u-t#e
a elaborarea acestui paragraf se va tine seama de indicatiile date pentru
proiectul de fabricare a pieselor de autovehicule, mentionandu-se aceleasi puncte,
cu adaptarile de rigoare ;v.".0.*.<!
)&3&)& C+-uu ,$n"uu# +nu+ re+ "e t#01
)&3&3& C+-uu 1+nuu# 1r$"u-t#e# "e +n!+08ur#
)&3&5& C+-uu r#t0uu# !# 1r$"u-t#7#t+t## #n#e# te/n$$2#-e
)&3&(& St+8##re+ 1re#0#n+r+ + t#1uu# 9!#!te0uu#: "e 1r$"u-t#e
)&5& Ae2ere+ ,$r0e# $1t#0e "e $r2+n#z+re te/n$$2#-+ + 0$nt+6uu#
Pentru elaborarea acestui paragraf, se va consulta lucrarea B0 ;).)<C.
)&5&)& C+-uu nu0+ruu# "e 1$!tur# !# +n+#z+ +1#-+8##t+t##
"#7#z+r## !# -$n-entr+r## $1er+t##$r
,umarul de posturi ;< se determina cu relatia!
H ,
pa
K t D F
r
;""".0.0<
unde! ,
pa
reprezinta planul anual al productiei de ansambluri B bucDan C#
F
r
- fondul anual real de timp BoreDanC#
t - timpul total de monta: al produsului, estimat, pornind de la cei practicati
in industrie pentru produse similare, corelati in functie de diferentierile constructive
pe care le prezinta acestea BoreDbucC.
-e vor face consideratii in privinta aplicarii, in cazul concret analizat, a
principiilor de baza ale organizarii tehnologice! diviziunea si concentrarea
operatiilor. Prin diviziune se urmareste descompunerea operatiilor tehnologice
comple7e in operatii simple, a caror e7ecutare cu randament ma7im se poate face
cu mi:loace relativ simple. Prin concentrare se tinde sa se organizeze e7ecutia
similara a cat mai multor astfel de operatii simple, pe locuri de munca situate cat
mai aproape unul de altul.
Pentru determinarea numarului de posturi si aplicabilitatii principiului divizarii
operatiilor se poate utiliza monograma prezentata in B0C.
)&5&3& St+8##re+ ,$r0e# 2ener+e "e $r2+n#z+re te/n$$2#-+ +
+!+08+r##
-tabilirea formei generale de organizare tehnologica reprezinta principala
optiune ce trebuie e7ercitata la elaborarea unui proces tehnologic de asamblare#
variantele luate in considerare sunt! monta: stationar, glisant, automatizat,
robotizat. %legerea se face pe baza criteriilor! timpul de monta:, tactul, numarul de
posturi, conditiile de sincronizare a operatiilor, masa siDsau volumul, conditiile de
deplasare a produsului, cu utilizarea cutiei morfologice prezentata in B0C. "n cazul
aplicabilitatii monta:ului robotizat se va consulta si B8C.
>>
)&5&5& Pre-#z+re+ +t$r -+r+-ter#!t#-# +e $r2+n#z+r## te/n$$2#-e
-e vor preciza solutiile adoptate pentru urmatoarele caracteristici ale
organizarii tehnologice!
- numarul de produse montate simultan#
- tipul miscarii de avans a produselor ; si sistemului de transport
corespunzator <#
- necesitatea deplasarii muncitorilor#
- nivelul de mecanizare si automatizare, gradul de echipare cu -D &-uri
speciale si specializate#
- rigiditatea tactului si inlantuirii operatiilor.
2ptiunile se vor face in urma analizei indicatiilor din literatura de specialitate
B0,8,0GC si a situatiei concrete din intreprinderile ce realizeaza produse similare# se
va utiliza cutia morfologica prezentata in B0C.
>?
3& ANALIZA POSIBILITATILOR DE REALIZARE A CONDITIILOR
TEHNICO-DIMENSIONALE IMPUSE& VERIFICAREA
PRINCIPALELOR LANTURI DE DIMENSIUNI SI A PRECIZIEI
ELEMENTULUI DE INCHIDERE
3&)& A!1e-te 2ener+e 1r#7#n" +ntur#e "e "#0en!#un# +e
+n!+08uu#
+otele functionale, a:usta:ele si cotele de pozitie reciproca impuse in desenul
de ansamblu
$ezulta din lanturi de dimensiuni. +omponentele acestora sunt! cotele
reperelor si tolerantele la ceste cote ale elementelor, :ocurile in cuple sau
strangerile din a:usta:ele fi7e, rezultate din rezolvarea lanturilor de dimensiuni
simple aleza:-arbore, dimensiunile caracteristice ale elementelor compensatoare
date in desenele de e7ecutie si de ansamblu.
(inand seama de analiza facuta la 0.0.). se vor prezenta principalele cote
rezultate la asamblare si lanturile de dimensiuni din care provin, mentionandu-se
valorile cunoscute ale cotelor si tolerantelor componente, ca si tipul acestora
;reducatoare sau maritoare<, in raport cu dimensiuneTa considerata de inchidere.
Pentru e7emplificare, in cazul asamblarii unui motor cu ardere interna cu
piston, cotele functionale, respectiv lanturile de dimensiuni analizate vor fi! :ocul
piston-cilindru,:ocurile biela-bolt-piston, :ocul fus arbore cotit-cuzinet, :ocul a7ial al
arborelui cotit si al arborelui de distributie, suprainaltarea camasilor de cilindru fata
de blocul motor, distanta intre capul pistonului la PM" si suprafata chiulasei, :ocul
termic culbutor-supapa s.a.
$ezolvarea unui lant de dimensiuni consta, dupa caz, in rezolvarea uneia din
problemele!
- problema directa, prin care, cunoscandu-se valorile nominale, tolerantele si
abaterile limita ale dimesiunilor componente ;primare<, se cere sa se determine
valoarea nominala, toleranta si abaterile limita ale dimensiunii de inchidere.
- problema inversa, prin care, cunoscandu-se valoarea nominala, toleranta si
abaterile limita ale dimensiunii de inchidere, precum si valorile nominale ale
dimensiunilor primare, se cere sa se determine tolerantele si abaterile limita ale
acestor dimensiuni.
).). Rez$7+re+ 1r#n-#1+e$r +ntur# "e "#0en!#un# 9&"&:
a proiectarea unei tehnologii de asamblare se pune problema alegerii uneia
dintre metodele de asigurarea a preciziei impuse pentru cotele functionale!
- Metoda interschimbabilitatii totale , aplicata in general, la productia de
masa, in cazul reperelor standardizate, presupune realizarea dimensiunii de
inchidere si a preciziei acesteia fara risc# prin rezolvarea problemei directe a l.d.
se poate verifica aceasta cerinta.
- Metoda interschimbabilitatii partiale , cu cea mai larga aplicare in
constructia de masini, implica acceptarea unui risc, cu probabilitate cat mai
mica, de nerealizare a dimensiunii de inchidere impuse# in acest caz se vor
>@
determina, prin rezolvarea problemei directe a l.d., valoarea si tolerantele
dimensiunii de inchidere si se va calcula riscul acceptat B*C.
- Metoda sortarii pe grupe de dimensiuni. Din considerente economice,
cand toleranta impusa dimensiunii de inchidere este mica, campurile de
tolerante ale dimensiunilor pieselor ;in general, doua piese con:ugate<, se divid
in domenii restranse ;grupe de sortare<, dupa fabricare efectuandu-se
sortarea si marcarea pieselor, iar la asamblare, imperecherea lor. Presupunand
cunoscute dimensiunile de inchidere, cu toleranta impusa si dimensiunile ; cu
tolerantele lor < ale celorlalte piese, se determina, prin rezolvarea problemei
inverse, tolerantele corespunzatoare unei grupe de sortare si se stabileste
numarul si distributia acestora, pentru cuplul de piese ce se imperecheaza la
asamblare ;tinand seama de tolerantele tehnologice totale, inscrise pe desenele
de e7ecutie<.
- Metoda compensatorilor. Prin introducerea in l.d. a unei dimensiuni
reglabile se poate asigura realizarea dimensiunii de inchidere, cu mentinerea
celorlalte componente. $eglarea se poate face in trepte, prin inlocuirea unei
piese ;simple< ' compensator fi7 ;saibe, inele, bucse< sau prin modificarea unei
piese-compensator mobil ;elemente filetate, deformabile s.a.<. "n aceleasi
ipoteze, mentionate la metoda sortarii, se determina valoarea si toleranta cotei
reglabile prin rezolvarea problemei inverse a ".d. in cazul utilizarii
compensatorilor ficsi se vor mentiona domeniul total de reglare si valorile
discrete ale dimensiunilor, iar in cazul celor mobili, domeniul de reglare, modul
de realizarea a acesteia ;periodic sau continuu, manual sau automat<, ca si
modul de pastrare a ei.
- Metoda a:ustarii presupune prelucrarea mecanica ;aschiere, deformare
plastica s.a.< a unei piese, la asamblare, pentru aducerea dimensiunii de
inchidere in toleranta impusa# se utilizeaza, in general, in cazul productiei de
serie mica sau individuale.
-e recomanda sa se efectueze si reprezentarea grafica a lanturilor de
dimensiuni analizate.
3&5& St+8##re+ un#t+t#$r "e +!+08+re
Unitatile de asamblare reprezinta diviziunile unitare din care este alcatuit
ansamblul. %cestea pot fi piese ;repere< sau ansambluri de ordin inferior ;e7ecutate
anterior<.
&or fi stabilite si listate unitatile de asamblare, evitandu-se divizarea
e7cesiva a acestora. &or fi mentionate, pentru fiecare, numarul de bucati identice
si, daca e7ista, va fi evidentiata unitatea de asamblare de baza ;piesa de baza< ce
indeplineste rolul de element de legatura si care asigura pozitia relative a celorlalte
unitati de asamblare.
>6
5& ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLO*IC DE ASAMBLARE
5&)& An+#z+ 1r$-e!e$r te/n$$2#-e !#0#+re e4#!tente
&a fi prezentat si analizat un proces tehnologic similar, aplicat in
intreprinderea constructoare, cu evidentierea aspectelor mentionate la ".*.0.
Prezentarea se va face tabelar.
5&3& St+8##re+ !uu-e!#un## $1er+t##$r "e +!+08+re. 0+n#1u+re !#
-$ntr$
5&3&)& A"$1t+re+ te/n$$2##$r "e +!+08+re. 0+n#1u+re !# -$ntr$
Pentru realizarea conditiilor tehnice impuse ;v.0.0. si cap.).< pot fi aplicabile
mai multe metode si procedee de asamblare. De e7emplu, in cazul unui a:usta: cu
strangere, se poate aplica presarea la rece sau fretarea prin incalzirea unei piese
sau prin subracirea celeilalte. +hiar in cazul in care proiectantul a propus e7plicit o
metoda de asamblare, la elaboarea tehnologiei de e7ecutie se poate propune
inlocuirea acesteia cu alta care, satisfacand aceleasi conditii tehnice, prezinta
avanta:e tehnologice sau economice.
&or fi, deci, prezentate, pentru fiecare imbinare dintre piese ;siDsau
subansambluri< variantele de metode si procedee de asamblare posibile si se va
decide asupra celei optime.
"n concordanta cu forma de organizare a asamblarii aleasa la 0.*., se va
decide asupra solutiilor aplicate pentru manipularea interoperationala si control.
5&3&3& A"$1t+re+ !u--e!#un## $2#-e + $1er+t##$r
Dupa o atenta analiza a particularitatilor constructive ale ansamblului
;divizarea in ansambluri de ordin inferior, accesibilitatea s.a.<, a particularitatilor
operatiilor de asamblare ;solicitari ce apar la asamblare, precizia de e7ecutie< ca si
?9
a celor de manipulare, tinand seama si de *.0., se va dopta succesiunea logica a
operatiilor si se va efectua numerotarea acestora.
5&3&5& D#7#z+re+ 1re#0#n+r+ 1e 1$!tur# "e u-ru
-e stabileste, preliminar, gruparea operatiilor pe posturi de lucru ;tacte de
monta:<, in functie de nivelul aplicarii principiilor tehnologice ;divizarea si
concentarea operatiilor< si tanand seama de cerintele tehnologice ;utila:e, -D&-uri
s.a< comune pentru operatii ce se e7ecuta succesiv.
Definirea gruparii pe posturi a operatiilor se va face dupa calculul normelor
de timp.
*.*. Int$-0#re+ !-/e0e# !tru-tur+e + 1r$-e!uu# te/n$$2#- "e
+!+08+re


Pentru reprezentarea grafica sugestiva a operatiilor de asamblare,
manipulare si control si evidentierea succesiunii acestora se recomanda utilizarea
schemelor structurale. Pentru realizarea acestora se inscriu pe coloana, in partea
stanga, toate unitatile de asamblare, in ordinea in care intervin in operatiile de
asamblare si grupate pe subansambluri de ordin inferior, cu mentionarea numarului
de unitati identice utilizate pentru un produs. egatura intre unitatile de asamblare
si evidentierea succesiunii operatiilor se reprezinta prin sageti, iar operatiile in sine
prin intermediul unor semne conventionale. +onform normei &D" *)*6, se
recomanda utilizarea simbolurilor prezentate in figura """.*.0. pentru operatii de
asamblare, manipulare si control.
"n cazul operatiilor speciale precum! ungerea, degresarea, vopsirea,
conservarea, inalzirea, racirea s.a. se pot utiliza simboluri de aceeasi forma cu cele
recomandate, in care se inscrie denumirea operatiei sau un simbol grafic sugestiv
pentru operatia respectiva.
Pentru reprezentarea unor operatii care se e7ecuta simultan in acelasi loc de
munca, simbolurile se deseneaza adiacente.
5&(& Ae2ere+ ut#+6e$r. #n!t++t##$r !# SDV-ur#$r
%vand in vedere conditiile tehnice impuse, particularitatile procesului
tehnologic elaborat ca si aspecte de ordin economic, se adopta pentru fiecare
operatie de asamblare, dotarea cu utila:e, masini si scule, mentionandu-se
caracteristicile principale ale acestora. Pentru realizarea preciziei impuse, se
analizeaza si se adopta schemele si dispozitivele de bazare si fi7are ale
;sub<ansamblurilor.

-chema structurala se va face din materialul graphic al proiectului# la realizarea acesteia se vor respecta
normele generale privind reprezentarile grafice# in memorial ethnic vor fi mentionate eventualele
particularitati ale reprezentarii grafice elaborate.
?0
-e definitiveaza adoptarea tipurilor de manipulatoare, transportoare si
sisteme de depozitare# se adopta aparatele de masura si control corespunzatoare si
se precizeaza caracteristicile principale ale acestora.
+entralizarea dotarii tehnologice adoptate se va face tabelar!
(abelul "&.).
,r. de ordine si
denumirea
operatiei
Utila:e, masini si
instalatii
-cule Dispozitive &erificatoare
?)
(& DETERMINAREA RE*IMURILOR OPTIME DE LUCRU SI A
NORMELOR TEHNICE DE TIMP
(.)& Deter0#n+re+ re2#0ur#$r $1t#0e "e u-ru
Prin regim de lucru se intelege ansamblul parametrilor tehnologici
;cinematici, dinamici, termici, electrici, de material< ce definesc operatia#
principalele tipuri de operatii ce intervin in procesele tehnologice de asamblare
sunt! insurubarea, presarea ;la rece si fretarea<, deformarea plastica ;nituirea,
sertizarea, bordurarea<, deformarea elastica, lipirea si sudarea. Desi bazele
teoretice ale stabilirii valorilor optime pentru regimurile de lucru la aceste operatii
nu sunt la fel de riguroase ca in cazul aschierii ;v.".8.0.<, pentru proiectarea unui
proces tehnologic de asamblare eficient este necesara o atenta adoptare a a
parametrilor tehnologici corespunzatori.
"n cadrul proiectului se va prezenta adoptarea parametrilor tehnologici
pentru fiecare din principalele tipuri de operatii ce intervin in procesul tehnologic
stabilit la capitolul *.
(&)&)& A!+08+re+ 1r#n #n!uru8+re
$egimul de lucru la insurubare ;surub, prezon, piulita< este definit prin
momentul limita de strangere si, in cazul mecanizarii operatiei, turatia de lucru. "n
anumite situatii speciale ;reglarea pozitiei< se poate impune numarul de rotatii la
strangere.
Momentul limita de strangere se poate determina din considerente
functionale, utilizand relatiile de calcul cunoscute de la disciplina 2rgane de
masini. 2perativ, se poate folosi relatia simplificata B0GC!
M
s lim
H E
i

c
%
s
d
s
;""".8.0.<
?*
Unde! M
s lim
este momentul de strangere limita Bda,mC#
E
i
' coeficientul de importanta al imbinarii, E
i
H ).9)...9.00#

c
' limita de curgere a amaterialului,
c
B*9...099C da,Dmm
)
#
%
s
' aria sectiunii transversale a surubului , H d
s
)
D8Bmm
)
C#
d
s
' diametrul surubului, BmmC.
(abelul """.8.0. valori effective ale coeficientului de importanta si limitei de curgere B0GC
,r.
crt.
&alori ale coeficientului de importanta
&alori ale tensiunii limita de
curgere
-uruburi de asamblare
de la!
E
i
Materialul
surubului

c
;da,Dmm
)
<
0 agare palier 9,00...9,0) 80+r09 >8
) agare manetoane 9,00...9,0) **Mo+r00 @=
* +hiulasa 9,0) 2+*= *9...*@
8 &olant 9,09...9,0* 2+8= 89...88
= 5aie de ulei m.a.i. 9,9)...9,9* 2*9 )@...*)
>
-emicarcase si
schimbatoare de viteze
9,9@
2*9, 2*=,
2+8=
)@...88
"n cazul strangerii manuale, utilizand o cheie fi7a standardizata de lungime l
c
0) d
s
, rezulta necesitatea actionarii cu o forta F
man
Bda,C!
F
man
H M
s lim
D l
c
9,9@* E
i

c
%
s
;""".8.).<
Daca se utilizeaza masini de insurubat, se verifica incadrarea momentului
necesar in limitele impuse de caracteristicile tehnice ale acestora si se alege turatia
de lucru B0,>C.
(&)&3& A!+08+re+ 1r#n 1re!+re + re-e
$egimul de lucru se refera, in primulrand la forta de actionare necesara si la
modul ;viteza< de aplicare a acesteia. Daca este prevazuta, se vor mentiona si
conditiile ungerii suprafetelor in contact.
Forta de actionare a7iala minima necesara F
p,min
Bda,C se determina cu
relatia!
F
p,min
H U K d K l K p KV ;""".8.*.<
Unde! d este diametrul comun de contact intre cele doua pieseBmmC#
l ' lungimea ;ma7ima< comuna de contact BmmC#
p ' presiunea de contact datorita strangerii intre piese Bda,DmmC#
V ' coeficientul de frecare la presare.
?8
Pentru e7presia de calcul a presiunii p si valorile uzuale ale constantelor ce
intervin se pot utiliza lucrari de organe de masini B>,?C sau lucrarile B0G, @, 0*C.
Forta nominala a presei utilizate, F
p,
Bda,C, trebuie sa satisfaca relatia!
F
p,
W K F
p,min
;""".8.8.<
unde reprezinta un coeficient de siguranta pentru care se iau valorile H
0,=...),9 ;valori mari pentru prese de puteri mici < B0G, >, 0*C.
(&)&5& A!+08+re+ 1r#n ,ret+re
Fretarea se poate realiza fie prin incalzirea piesei cuprinzatoare, fir prin
subracirea piesei cuprinse, astfel incat la momentul asamblarii intre cele doua
piese sa e7iste :ocul la monta:, :
m
.
(emperatura minima de incalzire a piesei cuprinzatoare, (
min
BSC se determina
B0G,>,?,@C cu relatia!
a
om
T
d
j s
T +

+
=
3 max
min
10

;"&.8.=.<
unde! s
ma7
este strangerea ma7ima ce trebuie realizata B mC#
:
om
' :ocul initial la monta: B mC#
' coeficientul de dilatare termica liniara BS
-0
C#
d ' diametrul comun ;nominal< BmmC#
(
a
' temperatura mediului ambiant BSC#
"n cazul subracirii piesei cuprinse ;in +2
)
solid, ,3
*
, ,
)
sau 2
)
lichid< se
utilizeaza o relatie similara pentru determinarea temperaturii ma7ime de subracire
a piesei cuprinse.
"n ambele cazuri se vor mentiona agentul si durata de incalzire ;subracire<,
intervalul ma7im de timp pana la efectuarea asamblarii B0G,>,@,0*C.
(&)&(& A!+08+re+ 1r#n "e,$r0+re 1+!t#-+ + re-e
Procedeele de asamblare prin deformare plastica la rece ;nituire, sertizare,
bordurare< difera ca utila: si conditii de lucru. Parametrii tehnologici principali,
specifici metodei sunt forta si viteza de deformare.
+alculul fortei necesare deformarii plastice, pentru fiecare procedeu, se face
conform indicatiilor din literatura de specialitate B0G, ), 6, 0), )*, )8C.
(&)&;& A!+08+re+ 1r#n !u"+re !# #1#re
Parametrii tehnologici ce caracterizeaza diferitele procedee de sudare se
refera la caracteristicile sursei de energie electrica ;tensiune, curent<, chimica
;compozitia gazelor<, mecanica ;forta, viteza relativa<, la caracteristicile
materialelor de aport si de protectie ;dimensiuni, compozitii<, la cinematica
realizarii sudurii ;viteza, sens de avans< s.a.
?=
0
>
*
8
=
)
+alculul ;sau adoptarea< valorilor acestor parametri se va face consultand
lucrarile de specialitate B0G-cap.6,6G, ),)=,)>,)?C
(&3& St+8##re+ n$r0e$r te/n#-e "e t#01 !# "e,#n#t#7+re+ "#7#z+r## 1e
1$!tur# + 1r$-e!uu# te/n$$2#-
(&3&)& St+8##re+ n$r0e$r te/n#-e "e t#01
-tructura normei tehnice de timp, semnificatia componentelor si relatiile de
calcul prezentate la ".8.). raman valabile si in cazul operatiilor de asamblare.
Procedeele de determinare a normelor de timp la asamblare sunt!
a. +alculul analitic al necesarului de timp de munca, pe baza de normative,
norma rezultand din insumarea tuturor categoriilor de timp#
b. +omparatia cu norme de timp de munca pentru operatii sau lucrari
asemanatoare, pentru care e7ista nome de timp in intreprinderea constructoare
sau de reparatii#
"n cadrul proiectului vor fi aplicate ambele metode, prima pentru operatii
tipizate, pentru care au fost stabilite norme de timp ;insurubare, presare s.a.<
B0,))C, iar cea de-a doua pentru celelalte operatii, pentru care normele de timp vor
fi stabilite prin comparatie cu cele practicate in intreprinderea constructoare.
Pentru operatiile de asamblare, in multe cazuri, este greu sa se faca
delimitarea precisa intre timpul de baza si cel au7iliar si de aceea acesti timpi se
contopesc in timpul operativ t
op
. a determinarea acestuia se va avea in vedere
tipul procesului de lucru! mecanizat-automatizat sau manual-mecanizat B0C.
-e vor stabili normele de timp pentru toate operatiile, iar rezultatele vor fi
prezentate centralizat, intr-un tabel similar cu cel ce urmeaza.
(abelul """.8.).
,r
.
+r
t.
Denumire
a operatiei
Denumir
ea fazei
t
op
t
n
t
pi
D n
lot
t
n
2bs.
t
b
t
a
(&3&3& De,#n#re+ "#7#z+r## 1e 1$!tur# !# #nt$-0#re+ -#-$2r+0e# "e
+!+08+re
Dupa determinarea normei de timp pentru toate operatiile, acestea vor fi
comparate cu ritmul liniei ;v.""".0.).< si vor fi trase concluzii la aplicarea divizarii si
concentrarii operatiilor.
%stfel, daca timpul de lucru pentru o operatie, t
ni
, este mult mai mare decat
ritmul liniei $

si operatia nu poate fi divizata decat pentru ca o parte din ea ;una


sau mai multe faze< sa se e7ecute la un alt loc de munca ;in cadrul altei operatii<,
atunci se urmareste realizarea conditiei t
ni
X ) K $

, operatia respectiva urmand sa


fie e7ecutata in paralel, la doua posturi, de catre doi muncitori.
?>
0
>
*
8
=
)
Dupa definitivarea normelor de timp si a divizarii pe posturi, se intocmeste
ciclograma asamblarii, o reprezentare grafica sugestiva a raporturilor e7istente
intre timpii normati pentru fiecare operatie si a componentei normei de timp totale
pentru asamblarea produsului B*GC;fig.""".8.0.<.

;& CALCULUL NECESARULUI DE FORTA DE MUNCA. UTILAJE. SDV-URI
SI MATERIALE
+alculul si prezentarea rezultatelor se vor face similar proiectului de
Fabricarea pieselor de autovehicule rutiere, urmarind indrumarile de la ".=.
+a o particularitate, in locul determinarii consumului de materiale pentru
semifabricat, se va determina consumul annual de unitati de asamblare si organe
de asamblare ca si, daca este cazul, cel de materiale de aport, la imbinarile prin
sudare sau lipire. .ste necesar sa se determine si consumul de materiale si piese
au7iliare folosite la asamblare ;adezivi, garnituri, vaseline de etansare, panza
bumbac, degresanti, piese compensatoare de uzura s.a<.
;&)& Deter0#n+re+ 7$u0uu# +nu+ "e u-r+r#
;&3& C+-uu ne-e!+ruu# "e ,$rt+ "e 0un-+ !# ut#+6e
??
0
>
*
8
=
)
%
t
n)
t
>0#n?
T
nt
B C
t
n#
Fig. """.8.0.
;&3&)& F$n"u "e t#01 +nu+ + 0un-#t$ruu#
;&3&3& F$n"u "e t#01 +nu+ + ut#+6uu#
;&3&5& C+-uu ne-e!+ruu# "e ,$rt+ "e 0un-+ nu0+ru "e 0un-#t$r#.
+ ,#e-+re $1er+t#e
;&3&(& C+-uu ne-e!+ruu# "e S&D&V&-ur#
;&5& C+-uu ne-e+!ruu# "e S&D&V&-ur#
;&5&)& C+-uu ne-e!+ruu# "e !-ue
;&5&3& C+-uu ne-e!+ruu# "e "#!1$z#t#7e !# 7er#,#-+t$+re
;&(& C+-uu ne-e!+ruu# "e 0+ter#+e
<& CALCULUL COSTURILOR DE ASAMBLARE
Metodologia de calcul a costurilor si preturilor este similara cu cea prezentata
la ".>.
+a si in cazul proiectului de Fabricare, se vor analiza doua variante de
proces tehnologic! cel e7istent si cel propus. -e vor prezenta caracteristicile
variantei optime ;economice< de asamblare a produsului specificat in tema de
proiect.
<&)& Stru-tur+ 2ener++ + -$!tuu# "e +!+08+re un#t+r
<&3& C/etu#e# "#re-te
<&3&)& C/etu#e# -u 0+ter## 1r#0e !# 0+ter#+e "#re-te
?@
a calculul cheltuielilor materiale se va avea in vedere suma preturilor de
livrare ale pieselor si ansamblurilor de ordin inferior primite ca produse finite ale
altor unitati. %ceasta suma se poate determina din cataloage sau se evalueaza din
informatiile obtinute la documentarea in intreprinderile constructoare de
ansambluri similare.
<&3&3& C/etu#e# -u 0+n$1er+ "#re-t+
<&5& C/etu#e# #n"#re-te
<&5&)& C/etu#e# -u #ntret#nere+ !# ,un-t#$n+re+ ut#+6e$r
<&5&3& C/etu#e# 2ener+e +e !e-t#e# 9re2#+ "e !e-t#e:
<&5&3& C/etu#e# 2ener+e +e #ntre1r#n"er## 9re2#+ "e #ntre1r#n"ere:
<&( C+-uu 1retuu# +n!+08uu#
@& MATERIALUL *RAFIC
a realizarea materialului grafic pentru proiectul de %samblarea
autovehiculelor rutiere se va tine seama de indicatiile generale, prezentate in
partea "-a a indrumarului pentru proiectul Fabricarea pieselor de autovehicule, ca
si de particularitatile emntionate in continuare.
@&)& De!enu "e +n!+08u
+onstituind piesa de baza a documentatiei pentru elaboararea procesului
tehnologic de asamblare, i se va acorda o atentie deosebita, urmarind!
- prezenta unui numar suficient de proiectii, sectiuni, din care sa rezulte
clar pozitia si modul de asamblare a tuturor reperelor componente#
?6
- completarea tabelului de componenta si pozitionarea reperelor#
- prezenta cotelor specifice desenelor de ansamblu, conform -(%- >0*8-?>!
dimensiuni de gabarit, dimensiuni principale, dimensiuni de legatura cu piesele
sau ansamblurile invecinate, dimensiuni functionale, dimensiuni nominale si
campuri de toleranta ale pieselor ce formeaza a:usta:e, dimensiuni care se
realizeaza la asamblare, alte dimensiuni necesare pentru operatiile de
asamblare. Pe desenul de ansamblu vor fi mentionate si conditiile tehnice
speciale privind ordinea si momentele limita de strangere, pozitii reciproce s.a.
"n functie de comple7itatea desenului, de comun acord cu indrumatorul de
proiect, se poate prezenta ca material grafic o copie helio, 7ero7, cu indeplinirea
stricta a cerintelor sus-mentionate.
@&3& S-/e0+ !tru-tur++ + +!+08+r##
;v.""".*.*.<
@&5& D$-u0ent+t#+ te/n$$2#-+
Planul de operatii va fi e7ecutat pe formulare tipizate, specifice operatiilor de
asamblare, in care vor fi mentionate! denumirea ansamblului, numarul de ordine si
denumirea operatiei# numarul si denumirea reperelor ce se asambleaza# divizarea
in faze a operatiei# conditiile tehnice ce trebuie realizate in fiecare etapa, inscrise in
schita operatiei ;numai atunci cand este cazul si pe formulare speciale pentru
schita operatiei<# utila:ele si -D&-urile folosite# materiale au7iliare# parametrii
regimului de lucru si norma tehnica de timp pentru fiecare faza si operatie.
%celeasi elemente pot fi prezentate intr-o fisa-film realizata conform
indicatiilor de la ".?.
@&(& Ate 0+ter#+e 2r+,#-e
a indicatia cadrului didactic indrumator, in functie de particularitatile temei
proiectului, in cadrul materialelor grafice vor fi incluse si! desene de e7ecutie ale
principalelor piese componente ale ansamblului, desene de subansamblu, pentru
evidentierea lanturilor de dimensiuni principale.
BIBLIO*RAFIE Pr$#e-t A!+08+re+ +ut$7e/#-ue$r rut#ere - FRIA
@9
0. +risan, "., Dobre, ,. %utomatizarea monta:ului in constructia de masini,
.d. (ehnica, 5ucuresti, 06?6
). 4eorgescu, 4.-. "ndrumator pentru ateliere mecanice, .d. (ehnica,
5ucuresti, 06?@
*. Dragu, D. s.a. (olerante si masuratori tehnice, .d. Didactica si
Pedagogica, 5ucuresti, 06?6
8. +risan, ". s.a. -isteme fle7ibile de monta: cu roboti si manipulatoare, .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06@@
=. %baitancei, D. s.a. Motoare pentru automobile si tractoare. +onstructie si
tehnologie, &ol. ), .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@9
>. azar, +. %samblari filetate si prin strangere, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06>6
?. Draghici, ". s.a. "ndrumar de proiectare in constructia de masini, &ol. ), .d.
(ehnica, 5ucuresti, 06@)
@. Marincas, D. si 5e:an, ,. Fabricarea si repararea autovehiculelor rutiere.
"ndrumar de laborator, "P5, 06@=
6. "on, 4h. s.a. (ehnologia asamblarii si monta:ului .d. Didactica si
Pedagogica, 5ucuresti, 06?@
09. ,icolaescu, D. s.a. Fabricarea si e7ploatarea anvelopelor si
camerelor de aer, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@@
00. 4afitanu, M. s.a. $ulmenti. Proiectare si tehnologie, &ol. " si "", .d.
(ehnica, 5ucuresti 06??
0). 1gura, 4. Prelucrarea metalelor prin deformare la rece, .d.
(ehnica, 5ucuresti 06??
0*. "liescu, +. (ehnologia stantarii si matritarii la rece, .d. Didactica si
Pedagogica, 5ucuresti, 06??
08. 3echt, 4h. si "rimie, ". "ndrumator pentru tehnologia stantarii si
matritarii la rece, &ol. " si "", .d. (ehnica, 5ucuresti, 06@9
0=. Marincas, D. si +hiru, %. (ehnologii speciale de fabricare si reparare
a autovehiculelor, Universitatea din 5rasov, 06@6
0>. Million, %. si Million, +. ipirea si alia:e de lipit, &ol. " si "", .d.
(ehnica, 5ucuresti 06?=
0?. Popovici, &. s.a. 4hidul lucrarilor de sudare, taiere, lipire, .d. -crisul
$omanesc, +raiova, 06@8
@0
BIBLIO*RAFIE *ENERALA = Pr$#e-t F&R&I&A&
0G. Marincas, D. si %baitancei, D. Fabricarea si repararea autovehiculelor
rutiere, .d. Didactica si Pedagogica, 5ucuresti, 06@)
)G. Draghici, 4. 5azele teoretice ale proiectarii proceselor tehnologice in
constructia de masini, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?0, ;(.""".06.?@?<
*G. Draghici, 4. (ehnologia constructiilor de masini, .d. Didactica si
Pedagogica, 5ucuresti, 06@8
8G. +iocirdia, +. s.a. 5azele elaborarii proceselor tehnologice in constructia de
masini, .d. Didactica si Pedagogica, 5ucuresti, 06@* ;(.""".*>.0*0<
=G. Picos , +. "ndrumar de proiect. (ehnologia constructiilor de masini,
"nstitutul Politehnic din "asi, 06>6 ;(."&.6@=8<
>G. Picos , +. (ehnologia constructiilor de masini, .d. Didactica si Pedagogica,
5ucuresti, 06?8
?G. /, ". "ndrumar pentru proiectarea proceselor tehnologice de fabricatie a
pieselor de automobile si tractoare, Universitatea din 5rasov, 06?8
@G. %ntonescu, -. si "onascu, 4. "ndrumar de proiect la disciplina tehnologia
mecanicii fine, ".P.5., 06@* ;(.""".*=.069<
6G. ,anu, %. s.a. (ehnologia materialelor, .d. Didactica si Pedagogica,
5ucuresti, 06@*
09G. ,anu, %. s.a. Manualul inginerului mecanic, (ehnologia constructiilor de
masini, .d. (ehnica, 5ucuresti, 06?)

@)