1.

Scopul disciplinei
Scopul este: familiarizarea studentului cu tehnica auto şi a maşinelor de luptă din dotare, acumularea şi
perfecţionarea deprinderilor practice pentru depistarea defecţiunilor probabile şi înlăturarea acestor defecţiuni în
timp scurt cu mijloacele şi forţele din dotare, posibilităţile de aplicare a cunoştinţelor teoretice şi deprinderilor
practice pentru lucru de raţionalizare ştiinţifică în domeniu tehnicii militare.

2. Obiectivele disciplinei.
Obiectivul principal al disciplinei „Exploatarea tehnicii militare” - formarea la fiecare student deprinderi
practice, capacităţilor şi calităţilor pentru organizarea, menţinerea în stare permanentă de luptă a tehnicii
din dotare, remedierea defecţiunilor la tehnică, exploatarea corectă şi asigurarea cu piese de schimb,
scule şi accesorii pentru tehnica militară în luptă modernă de arme întrunite.

3. Bazele exploatării tehnicii militare.

2. Bazele exploatării tehnicii militare.
În Fa RM la dotare se află tehnica militară (TM) care asigură mobilitatea înaltă şi manevrabilitatea trupelor.

Starea tehnicii militare depinde direct de organizarea exploatării acestea.

Exploatarea TM se caracterizează prin următoarele particularităţi:

- Maşinile se folosesc de regulă în componenţa unităţilor şi subunităţilor de aceea deplasarea se efectuiază

în majoritate în colane, ca pe drumuri aşa şi în afara acestora, deseori pe timp de noapte;
- Unele şi aceleaşi maşini în timp scurt pot fi folosite în diferite zone climaterice şi condiţii de drum;
- Normele de consum a motoresurselor pe timp de pace strict limitate, o parte de maşini se află la păstrare.
- Consumul motoresurselor diferă pentru diferite grupe de maşini şi meuniform pe parcursul anului;
- Întreţinerea tehnică şi reparaţia curentă în condiţii de luptă şi la aplicaţii se efectuiază în condiţii de câmp
cu ajutorul atelierilor mobile;
- În afară de refuzuri şi defecţiunile în procesul de exploatare ăn luptă apar deteriorări
- legate de folosirea de către inamic a armamentului şi etc.
Organizarea corectă şi tehnic pricepută a exploatării TM are scop la asigurare, îndeplinire succesivă a misiunelor
puse şi tot odată menţinerea maşinilor în stare bună de funcţionare şi gătinţă de luptă;

Organizarea exploatării TM presupune analizarea complecsului de măsuri de asigurare funcţionării fiabile şi

menţinerea maşinilor din momentul intrării a lor în unitate şi până la ieşire în reparaţii planificată sau casare.

Exploatarea TM include:

- Pregătire TM pentru folosirea tehnici în diferite condiţii de drum şi climaterice;

- Folosirea eficientă tehnicii după destinaţie directă;
- Transportarea TM;
- Întreţinerea tehnică a TM;
- Păstrarea TM;
- Reparaţia curentă TM.
Pregătire TM include în sine realizarea unor măsuri pregătitoare pentru îndeplinirea sarcinilor puse faţă de TM.

Folosirea eficientă tehnicii după destinaţie directă, presupune folosirea TM în luptă şi pentru alte necesităţi, cu
respectarea normelor şi regulilor de exploatare stabilite.

Transportarea TM constă în schimbul dislocării TM cu utililazarea altor mijloace de trasport.

Păstrarea TM, ce nu e utilizată întru interval de timp orecare, coinstă în indeplinirea unor activităţi sau
indeplinirea deferitor lucrări, ce asigură securizare TM, prevenirea destrugeri şi deteriorării atît a TM, cît şi
utilajului, mecanizmelor, pieselor şi altor acisorii a TM în intregime.
 Întreţinerea tehnică a TM constă în îdeplinirea unui complex de acţiuni necesare pentu menţinerea TM în stare
funcţionabilă gata de a fi folosită după destinaţia sa directă.

Cunoaşterea principiilor de bază a organizării exploatării o să permită absolventului instetuţiei noaste corect de
rezolvat problemele de ridicare eficacităţii de folosire TM menţinerea acestora în stare bună de funcţionare şi
gătinţă de luptă.

Gătinţă de luptă a TM este condiționată de fucţionalitatea TM, disponibilitatea rezervei de putere până la
următorea reparaţie, incărcarea cu carburanţi lubrifianţi şi alte materiale necisare pentru exploatarea TM,
complectarea deplină a completelor PSSA şi nu în ultimul rînd existenţa unui coducător a TM bine pregătit şi
echipat.

Gradul de gătinţei de luptă este determinată de timpul, necesar la pregătirea TM pentru îndeplenirea misiunilor
puse în faţa acestora.

4.Particularităţile ce caracterizează exploatarea tehnicii militare

5.Exploatarea tehnicii militare include.

-Iintretinerea
-repararea
-transportarea
-folosirea
-pastrarea
6.Clasificarea tehnicii auto.
Pe roti.pe senile si combinate.....dupa destinatie:de lupta,de instructie,de front,de transportare.
7.Ordinea utilizării maşinilor.
2. Ordinea utilizării maşinilor.( fac cunostinţă parţial, în restu misiune p/u pregătirea individuală)

12. În unităţile şi subunităţile militare cu gradul de pregătire permanent maşinile de luptă se folosesc
pentru desfăşurarea aplicaţiilor tactice de batalion şi de brigadă, aplicaţiile tactice speciale, de asemenea,
aplicaţiilor tactice de batalion cu trageri de luptă.

13. În unităţile şi subunităţile militare cu efectiv redus şi cadru maşinile de luptă se folosesc pentru
desfăşurarea aplicaţiilor tactice de batalion şi de brigadă numai în perioada desfăşurării mobilizărilor de control a
unităţilor militare.

În perioada efectuării concentrărilor de instrucţie cu rezerviştii pentru desfăşurarea cu ei a aplicaţiilor

tactice de companie, tragerilor de luptă a plutoanelor, exerciţiilor de pregătire de foc şi de conducere în coloane se
permite folosirea a nu mai mult de nouă maşini de luptă pentru batalion (trei maşini pentru companie).

La recalificarea specialiştilor cu specialităţi deficitare din numărul rezerviştilor pentru desfăşurarea

exerciţiilor de pregătire de foc şi de conducere în coloane se permite folosirea a nu mai mult de şase maşini de
luptă pentru batalion (două maşini pentru companie).

14. În toate unităţile militare maşinile de luptă de comandament şi stat-major de conducere (de
comandament şi stat-major) se folosesc pentru desfăşurarea aplicaţiilor tactice de batalion şi de brigadă, de
asemenea, pentru aplicaţiile de comandament şi stat-major şi pentru executarea serviciului de gardă în limitele
normelor anuale de consum a motoresurselor.

15. Pentru ridicarea nivelului de pregătire de foc a efectivului se permite folosirea în poligoanele pentru
instrucţia focului tancurile (maşinile de luptă a infanteriei, maşinile de luptă de desant) ale grupurilor de luptă, care
se planifică anul următor de a fi transferate în grupul de maşini de instrucţie-luptă, dar în caz de lipsă a acestor
maşini maşinile cu rezervă minimală de motoresurse pînă la reparaţia următoare, reieşind din următorul calcul:

a) unităţile şi subunităţile militare cu gradul de pregătire permanent:

în batalionul de tancuri a brigăzii de infanterie motorizată – trei tancuri;

în brigada de infanterie motorizată pe maşini de luptă a infanteriei (maşini de luptă de desant); în

batalionul de infanterie motorizată pe maşini de luptă a infanteriei (maşini de luptă de desant) a brigăzii de
infanterie motorizate – cîte trei MLI (MLD);

b) unităţile şi subunităţile militare cu efectivul redus:

în batalionul de tancuri a brigăzii de infanterie motorizate – trei tancuri;

în brigada de infanterie motorizată pe maşini de luptă a infanteriei (maşini de luptă de desant); în

batalionul de infanterie motorizată pe MLI (MLD) a brigăzii de infanterie motorizată – cîte o (una) MLI (MLD).

În brigăzile de infanterie motorizată cu gradul de pregătire permanent şi cu efectivul redus, în care

batalioanele sînt înzestrate cu tancuri sau MLI (MLD) cu diverse complexe de armament şi care nu permite
desfăşurarea pregătirii de foc a întregului efectiv al brigăzii pe o (una) marcă (modificaţie) de maşini, se permite
menţinerea în poligoanele pentru instrucţia focului tancuri şi MLI (MLD) de fiecare marcă (modificaţie) conform
normelor indicate mai sus.

Tancurile şi MLI (MLD) a grupului de maşini de luptă din poligoanele pentru instrucţia focului se folosesc şi
se întreţin tehnic conform anexei nr.1 a prezentului Îndrumar.

16. În unităţile militare tehnica blindată de luptă din toate grupurile de exploatare de maşini se pot folosi
pentru lupta cu calamităţile naturale (cataclisme) conform hotărîrii persoanelor cu funcţie de răspundere indicate
în punctul 52 al prezentului Îndrumar.

17. În unităţile militare maşinile grupurilor de luptă şi instrucţie-luptă se folosesc pentru desfăşurarea
exerciţiilor tactice, şedinţelor de instrucţie a focului, de pregătire tehnică şi de specialitate, de conducere, de
asemenea, pentru desfăşurarea aplicaţiilor tactice.

Maşinile de luptă de cercetare a comandantului (MLCcC) a grupului de maşini de luptă şi instrucţie-luptă

se folosesc numai pentru pregătirea de specialitate a echipajelor. Desfăşurarea şedinţelor de pregătire de
conducere şi de instrucţie a focului pe aceste maşini este interzisă.

Folosirea tehnicii blindate din grupul de maşini de luptă şi instrucţie-luptă se organizează din calculul
asigurării stării de gătinţa permanentă în vederea luptei a acestora. Pentru aceasta nu mai puţin de 60% din
numărul acestor maşini necesită a avea rezerva de resursă nu mai puţin de 1000 km. pînă la reparaţia următoare.

La hotărîrea şefului Direcţiei armament a Marelui Stat Major în instituţiile de învăţămînt militar, unităţile
şi subunităţile militare de instrucţie se permite folosirea tancurilor, MLI şi MLD de luptă şi instrucţie-luptă pînă la
reparaţia capitală (RK) fără efectuarea reparaţiei medii (RM) şi la necesar, reducerea resurselor dintre reparaţii
pînă la reparaţia capitală a acestor maşini cu 10 procente.

Folosirea maşinilor pînă la reparaţia capitală fără efectuarea reparaţiei medii se prevede în planurile anual
şi lunar de exploatare şi ieşire în reparaţie a maşinilor.

18. În unităţile militare maşinile grupurilor de front şi de instrucţie-front se pot folosi pentru întreţinerea,
reparaţia şi evacuarea autovehiculelor la aplicaţiile tactice de batalion, de brigadă, la punerea autovehiculelor la
păstrare (conservare) după aplicaţii, de asemenea, pentru asigurarea şedinţelor de pregătire pentru trecerea
cursurilor de apă pe fund şi în nataţie (plutire).
 Atelierele mobile de reparat tancuri a grupului de maşini de front cu normele anuale de motoresurse de
900 km., de asemenea MBRE, tractoarele şi macaralele de tancuri se pot folosi pentru întreţinerea, reparaţia şi
evacuarea autovehiculelor de luptă la centrele de instruire, în parcurile de campanie şi staţionare, de asemenea,
pentru pregătirea (instruirea) specialiştilor de reparaţie şi întreţinere a maşinilor, pregătirea rezerviştilor conform
specialităţii.

19. Maşinile grupului de front a Bazei reparaţie recondiţionare independente, de asemenea, maşinile
destinate pentru desfăşurarea Bazei reparaţie recondiţionare independentă conform statelor de organizare pe
timp de război, se pot folosi la aplicaţiile tactice de specialitate şi pentru instruirea specialiştilor în reparaţie a
maşinilor (agregatelor) numai în perioada desfăşurării mobilizărilor de control, convocărilor de instrucţie a
rezerviştilor Bz.Rp.Rc.Ind.

20. În subunităţile de reparaţie ale unităţilor militare de instrucţie (de pregătire a specialiştilor) şi ale
instituţiilor de învăţămînt militar toate autovehiculele grupurilor de maşini de front şi de instrucţie-front se
folosesc pentru întreţinerea, reparaţia şi evacuarea autovehiculelor care asigură procesul de instrucţie (învăţămînt)
şi pentru pregătirea specialiştilor în reparaţie şi întreţinere a maşinilor.

21. Tuturor unităţilor militare li se interzice folosirea maşinilor grupurilor de front şi de instrucţie-front
pentru lucrări de gospodărie şi alte activităţi nelegate de întreţinerea, reparaţia şi evacuarea tehnicii blindate şi de
pregătirea specialiştilor în reparaţie şi întreţinere a autovehiculelor.

22. La bazele şi depozitele de păstrare a armamentului, tehnicii şi patrimoniului se interzice folosirea

tehnicii blindate supuse păstrării de lungă durată (conservării).

În subunităţile de cercetări ştiinţifice şi la poligoanele de încercare (de studii şi experimentări) ale

Ministerului Apărării exploatarea tehnicii blindate se efectuează în corespundere cu planurile de cercetare
ştiinţifică, de lucrări de experimentări de construcţie şi de încercări, aprobate de către Ministrul apărării (şeful
Marelui Stat Major).

23. Se interzice folosirea tehnicii blindate neîntreţinute şi defectate din toate grupurile de exploatare de
maşini.

24. În unităţile militare, de două ori pe an, de către comisiile desemnate prin ordinul comandantului de
unitate se efectuează reviziile autovehiculelor grupurilor de maşini de instrucţie-luptă, de instrucţie-front,
rezultatele reviziilor se anunţă prin ordinul pe unitatea militară.

25. Pentru menţinerea rezervei minime constante a resursei maşinilor grupurilor de luptă şi de front, de
asemenea, pentru asigurarea pregătirii de luptă conform planului trupelor şi ieşirii uniforme în reparaţie în cursul
anului pentru fiecare maşină în dependenţă de grupul de exploatare se stabileşte norma anuală de consum a
motoresurselor conform anexei nr.2 a prezentului Îndrumar.

26. În procesul exploatării blindatelor de tancuri pe şenile de toate mărcile consumul resursei (în orele de
funcţionare) a motoarelor principale (de marş) să nu depăşească 10 % de la resursa consumată (în kilometri) a
autovehiculelor. Pentru maşinile de bază a tehnicii blindate, care nu sînt echipate cu motoare auxiliare pentru
asigurarea funcţionării părţii componente principale a modelelor de armament şi tehnică militară, acest
parametru nu poate depăşi 15%.

27. Consumul de motoresurse a tehnicii blindate a grupului de maşini de luptă pe an se planifică pentru
fiecare unitate militară, subunitate separată (independentă) pe categoriile de aplicaţii tactice. La planificarea
exploatării autovehiculelor li se permite comandanţilor unităţilor militare, subunităţilor independente majorarea
consumului de motoresurse a maşinilor grupurilor de luptă şi de instrucţie-luptă din contul altor maşini de aceiaşi
marcă şi grup de exploatare, dar să nu depăşească mai mult decît cu o normă anuală.

Schimbările consumului de motoresurse planificate se prevăd în planurile anual şi lunare de exploatare şi

ieşire în reparaţie a autovehiculelor.
 28. Pentru fiecare aplicaţie, desfăşurată în componenţa subunităţii militare, se stabileşte, de către
comandantul (şeful) superior numărul necesar de autovehicule scoase şi cantitatea de motoresurse în raport cu
obiectivele de instrucţie a aplicaţiei şi condiţiile de desfăşurare a acesteia. La terminarea aplicaţiilor se analizează
consumul de motoresurse şi carburanţi, se stabilesc cauzele supraconsumului acestora, dacă ele s-au înregistrat, şi
rezultatele se anunţă prin ordin pe unitate.

29. Motoresursele tehnicii blindate intrate la înzestrarea unităţilor militare în schimbul celor predate altor
unităţi militare, de asemenea, în schimbul celor scoase din grupul de maşini de instrucţie-luptă se consumă în
limitele restului de la norma anuală neconsumată de autovehiculele predate (expediate la reparaţie capitală).

Consumul de motoresurse a tehnicii blindate în unitatea militară (subunitatea independentă) se planifică

ţinînd cont de asigurarea uniformă a ieşirii în reparaţie a maşinilor grupului de instrucţie-front şi front în cursul
anului.

30. Consumul de motoresurse a tehnicii blindate de mărci noi, a tuturor grupurilor de exploatare de
maşini intrate la completarea unităţilor militare supuse reînzestrării, se permite de realizat pînă la sfîrşitul anului
de instruire (învăţămînt) în limitele normelor anuale stabilite.

Cu toate acestea pînă la finalizarea reînzestrării unităţii militare şi subunităţilor şi perfecţionării efectivului
acestora pe autovehiculele blindate de noi mărci  se interzice consumarea motoresurselor maşinilor primite în
grupurile de luptă şi de front, desfăşurarea cu aceste unităţi militare a aplicaţiilor tactice de batalion şi de brigadă,
de asemenea, supunerea lor verificărilor (controalelor).

31. Consumul de motoresurse pentru rodajul de control al autovehiculelor blindate cărora li s-a executat
întreţinerea tehnică regulamentara (ÎTR) sau întreţinerea tehnică nr.2, pentru maşinile din conservare (păstrare)
(ÎT-2P) cu volumul de lucru pentru reconservare, se stabileşte de instrucţiunile şi îndreptarele respective pentru
autovehicule de fiecare marcă.

32. Comandanţilor unităţilor şi subunităţilor militare de instrucţie, pentru pregătirea cursanţilor, de

asemenea, comandanţilor unităţilor militare în baza cărora se desfăşoară pregătirea rezerviştilor li se permite
majorarea normelor anuale de consum a motoresurselor pentru maşinile grupului de instrucţie-luptă şi luptă
reieşind din numărul total al persoanelor supuse instruirii şi normelor de consum a motoresurselor pentru o
persoană supusă instruirii conform anexei nr. 3. la prezentul Îndrumar.

Motoresursele planificate şi consumate pentru pregătirea rezerviştilor se prevăd în planurile anual şi

lunare de exploatare şi ieşire în reparaţie a tehnicii blindate.

33. Pentru desfăşurarea verificărilor de bilanţ în unităţile militare se creează o rezervă de motoresurse în
mărime de 5% de la norma anuală a fiecărui grup şi marcă de maşini.

34. Motoresursele tehnicii blindate, consumate supranormativ pe parcursul anului pentru activităţile
conform planurilor şi ordinelor (dispoziţiunilor) Ministrului apărării şi şefului Marelui Stat Major, de asemenea,
pentru executarea sarcinilor privind lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, pot fi trecute la scădere de
către Ministrul apărării după prezentarea documentelor respective de către Şeful Marelui Stat Major.

Procesele verbale de scădere a motoresurselor arătate se prezintă de către comandanţii unităţilor şi

subunităţilor militare după coordonarea cu persoanele cu funcţie de răspundere care au desfăşurat activităţile



Perfecţionarea efectivului de toate categoriile unităţilor militare şi subunităţilor supuse reînzestrării cu mărci
noi de autovehicule blindate se execută la convocări cu durata de 30 zile, dar a ofiţerilor-conducători de şedinţe de
pregătire pentru studierea mărcilor noi de autovehicule de luptă – la convocări cu durata de 20 zile pînă la începutul
convocărilor de pregătire a efectivului conform programelor aprobate de către şeful Marelui Stat Major – prim-
viceministru al apărării.
date şi cu şeful secţiei asigurare blindate de tancuri, automobile şi tractoare a Direcţiei armament a Marelui Stat
Major.

35. Folosirea tehnicii blindate a tuturor grupurilor de exploatare de maşini se permite doar conform
destinaţiei, cu excepţia cazurilor indicate în punctul 16 al prezentului Îndrumar, în limitele normelor anuale
stabilite de consum a motoresurselor şi în limita aprobată de consum a carburanţilor.

Pentru folosirea autovehiculelor cu alt scop şi consumului de motoresurse supranormative anuale stabilite de
prezentul Îndrumar, persoanele culpabile (vinovate) se atrag la răspundere conform legislaţiei în vigoare.

8..Documentaţia de exploatare a tehnicii auto

3. Documentaţia de exploatare a tehnicii auto.

Documentaţia de exploatare a tehnicii militare se compune din actele legislative, documentele cît şi literatura
specială necesară pentru studierea TM şi regulile de exploatarea a acesteea.

Documentaţia se elaborează cît pentru maşină în general, atît şi pentru unităţi, utilaj, agregate şi aparate în
parte.

Lista de bază a documentaţiei de exploatare a tehnicii militare se compune :

1. La bază stau ordinile şi actele normative de bază:

1.Ordinul Ministrului apărării nr. 78 din 16 aprilie 2002

„Îndrumar privind modul exploatării armamentului şi tehnicii blindate de tancuri şi

normele anuale de consum a motoresurselor autovehiculelor Armatei Naţionale pe
timp de pace”

2. Ordinul Ministrului apărării al RM nr. 66 din 17 aprilie 2001

„Îndreptar privind modul de folosire a tehnicii auto în Armata Naţională a Republicii

Moldova”

3. Ordinul Ministrului apărării al RM nr. 170 din 27 iulie 2006

„ Regulamentului cu privire la evidenţa armamentului, tehnicii şi altor bunuri

materiale în unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului
Apărării”

4. Ordinul Ministrului apărării al RM nr. 158 din 19 iulie 2002

„Îndrumar de stabilire a normelor privind durata de funcţionare (serviciu) pînă la

reparaţii şi casare a autovehiculelor, mijloacelor asigurării de aerodrom şi de asistenţă
tehnică a zborurilor aviaţiei armatei naţionale”
5. Ordinul Ministrului apărării al Republicii Moldova nr. 75 din 18 aprilie 2001

„Cu privire la modalitatea de casare a bunurilor materiale ajunse în stare de

nefuncţionare sau pierdute şi a mijloacelor băneşti, evidenţa pierderilor de bunuri
materiale şi darea de seamă privind starea lor în Armata Naţională” ş.a.

1. Descrierea tehnică a TM;

2. Instrucţiune de întreţinere a TM ;
3. Instrucţiune de întreţinere a TM ;
4. Instrucţiune de păstrare a TM ;
5. Instrucţiune de reparare a TM ;
6. Instrucţiune de montare, demontare şi reglare a TM ;
7. Formularele TM ;
8. Paşaportul la TM ;
9. Inventarul sau declaraţia PSSA.
Sunt şi altele documente de expluatare, care nu se consideră de bază, precum
sunt:

10. Instrucţiunea cu privire la măsurile de siguranţă la exploatarea şi întreţinerea

TM ;
11. Instrucţiunele pentru alţi specialişti;
12. Reminder pentru manipularea cu deferit utilaj ;
13. Directoare și cataloage de expluatarea TM ;
9..Indici de bază a fiabilităţii.
Fiabilitatea – proprietăţile obiectului de a îndeplini funcţiile stabilite, păstrând în timp
valorile indiciilor de exploatare determinate în limitele stabilite, care corespund
regimurilor proiectate şi condiţiilor de utilizare, ÎT, reparaţiei, păstrării şi transportării.
Fiabilitatea se implimentează în autovehicul în procesul de proiectare şi
producere al acesteia şi se menţine pe tot procesul de exploatare.
Siguranţa funcţionării – proprietăţile obiectului de funcţionabilitate neîntreruptă pe
parcursul unui interval de timp sau volum de lucru.
Durabilitatea – proprietăţile obiectului de a păstra capacitatea de funcționare până la
survenirea stării critice, cu sistema dată de ÎT şi reparaţii.
Starea critică a obiectului se determină dacă exploatarea acestuia este imposibilă sau
neconvenabilă, precum și dacă este scăzută eficiența folosirii, sau regulile cerinţelor
tehnicii securităţi.
La această stare, exploatarea obiectului trebuie să fie stopată.
Starea bună de funcţionare – starea obiectului la care acesta corespunde tuturor
cerinţelor, stabilite de documentaţia tehnico – normativă.
Starea defectă – starea obiectului la care acesta nu corespunde macăr la o singură
cerinţă, stabilită de documentaţia tehnică – normativă. Este necesar de a deosebi
defectele care provoacă refuzuri, şi defectele ce nu provoacă refuzuri.
.
Avarie – eveniment care constă în dereglarea ( funcţionărea) stării bune de funcţionare
a obiectului prin acţiuni exterioare, care depăşesc nivelul stabilit de documentaţia
tehnică – normativă.
Refuz – eveniment care constă în dereglarea funcţionării bune a obiectului.
Avarie – eveniment care constă în dereglarea ( funcţionărea) stării bune de funcţionare a obiectului prin acţiuni
exterioare, care depăşesc nivelul stabilit de documentaţia tehnică – normativă.
10.11.12.Factorii ce influenţează asupra siguranţei tehnicii militare în procesul exploatării.
În procesul de exploatare TM, asupra agregatelor şi instalaţiilor lor acţionează un şir de factori interni şi
externi, iar acțiunea lor asupra fiabilităţii este diferită.

Factorii de bază ce
influenţează
fiabilitatea TM
Obiective subiective

interne externe

Organizarea ÎT maşinilor
Organizarea folosirii maşinilor

Clasificaţia şoferilor şi specialiştilor PÎTR

Respectarea regulilor de exploatare a maşinilor

Condiţiile de păstrare
Condiţiile de drum

Mediul abraziv
Condiţiile climaterice (t, umiditatea, şi alte)
Folosirea C.L.nereglamentaţi
Procesele de uzare
Procesele de învechire

Regimurile de lucru

Condiţiile de întreţinere
Acţionarea mecanică (lovituri, vibraţie )

Din vina şoferilor şi specialiştilor

fără experienţă au loc de la 20
până la 30% de defecţiuni, un
şofer cu staj de 15 ani micşorează
numărul
13.Activităţile tehnice şi organizaţionale pentru menţinerea siguranţei de operaţii
tehnicii militare.cu 50% de cât
Pentru menţinerea fiabilităţii maşinilor în timpul exploatării în condiţii de trupe este necesar de a îndeplini un
şir de activităţi organizaţionale şi tehnice, cu scopul de minimalizare a refuzurilor, şi apariţia acestora prin
surprindere.
Activităţi organizaţionale:
1. Perfecţionarea organizării ÎT precum şi tehnologiei ÎT
2. Planificarea operativă şi de perspectivă a folosirii a TM, ÎT a autovehiculelor.
3. Crearea condiţiilor optime de exploatare a TM
4. Evidenţa şi analiza defecţiunilor şi refuzurilor autovehiculelor, neajunsurilor ÎT, încălcărilor în exploatare,
elaborarea şi realizarea măsurilor de preîntâmpinare a lor.
5. Controlul asupra îndeplinirii regulilor de exploatare a TM.
6. Completarea la timp a autovehiculelorr cu PSSA.
7. Asigurarea cu documentaţie tehnică, instrucţiuni şi recomandări.
8. Ridicarea calificării şoferilor ( mecanicilor – conductori) şi specialiştilor PÎTR, a ofiţerilor din serviciul
tehnic.

Activităţi tehnice:
1. Executarea calitativă şi la timp a ÎTZ, agregatelor şi instalaţiilor autovehiculelor în dependenţă de condiţiile
reale de exploatare şi păstrăre a acestora.
2. Diagnosticarea calitativă şi la timp a stării tehnice a unor agregate şi instalaţii a autovehiculelor.
3. Menţinerea nivelului înalt al fiabilităţii autovehiculelor cu ajutorul implementării mijloacelor moderne de
reparație în procesul tehnologic de ÎT.
4. Folosirea carburanţilor şi lubrifianţilor reglamentari, precum şi a materialelor de exploatare în conformitate
cu condiţiile de utilizare şi construcţie a autovehiculelor.
5. Menţinerea regimurilor stabilite ( de sarcină, de viteză, tehnice) ce asigură funcţionarea fiabilă a
agregatelor şi instalaţiilor autovehiculelor.
6. Prognozarea refuzurilor şi defecţiunilor;
- Statistică ( date statistice)
 - Instrumentală (compararea parametrilor măsurat cu etalonul şi reclamarea cerinţelor către
producător de ridicare a fiabilităţii TM.
7. Automatizarea proceselor de ÎT şi reparaţie a autovehiculelor.
În legătură cu aceia că fiabilitatea autovehiculelor în general se inplementează în timpul proiectării şi
fabricării acestora, sarcina principală a specialiştilor în exploatare constă în alegerea metodelor de exploatare,
ce o să asigure funcționarea fără refuzuri a autovehiculelor.
14,,Cauzele principale a defecţiunilor agregatelor maşinilor în procesul exploatării.

15..Clasificarea defecţiunilor agregatelor maşinilor în procesul exploatării.

1. După caracterul remedierii , defectele sunt :
 definitive – implicând necesitatea executării reparării şi restabilirii capacităţii de funcţionare;
 intermediare care sunt datorate unor modificări accidentale, uşor de remediat, ale regimului de lucru.
2. După dependenţa dintre defecte sunt :
 defecte primare;
 defecte secundare – care apar ca urmare a unor defecte neidentificate şi neremediate în timp util.
3. După simplitatea depistării defectele sunt :
 defecte evidente;
 defecte ascunse.
4. După modul de apariţie în timp sunt :
 defecte bruşte al căror efect este modificarea imediată a caracteristicilor de funcţionare;
 defecte lente , care evoluează treptat, pe măsura funcţionării maşinilor.
5. După cauzele cale le produc cele mai frecvente defecte sunt :
 accidentale , datorate manevrării şi exploatării neatente;
 datorate uzurii, care apar numai după un anumit timp de exploatare;
 datorate îmbătrânirii cauzate de exploatarea îndelungată a maşinilor;
 defecte cauzate de factori externi întâmplători cum ar fi: poluarea, coroziunea, incendiile,
cutremurele,ş.a.

16..Uzura pieselor agregatelor şi mecanismelor.

Una din principalele cauze care determină apariţia defectelor este uzura.
 Uzarea este procesul de distrugere a suprafeţelor aflate în contact, datorită frecării. Ea este
urmată de schimbarea geometriei, calităţii, precum şi a proprietăţilor stratului superficial al
materialelor.

Procesul de uzare se desfăşoară în timp şi este însoţit de pierdere de energie calorică şi de material prin
desprindere de material.

Rezultatul uzurii se exprimă în unităţi absolute ( masă, volum, lungime), prin raportare la lungime, folosind o
mărime numită intensitatea uzurii ( mg/h) sau viteza uzurii sau prin raportare la timpul de frecare ( mg/h , µm/h).

Etapele uzării sunt reprezentate de variaţia uzurii în timp.

17..Legitatea uzării agregatelor maşinilor în procesul de exploatare.

18. Destinaţia parcului de autovehicule.
Parc – se numeşte teritoriul, amenajat pentru păstrarea, ÎT şi reparaţia TM.

Structura, aranjarea şi amenajarea parcurilor trebuie să asigure:

- comoditatea de dislocare şi păstrare a autovehiculelor;

- ÎT şi reparaţia în conformitate cu procesul tehnologic;
- integritatea autovehiculelor şi patrimoniului tehnic;
- ieşirea rapidă şi comodă a autovehiculelor din parc;
- paza sigură, apărarea, camuflarea şi securitatea antiincendiară;
Parcurile pot fi:

a) permanente

b) de câmp

19.Tipurile parcurilor de autovehicule.

Parcurile permanente se amenajează în locul dispunerii permanente a unităţilor, la centrele de instruire. Ele se
înzestrează cu mijloace staţionare de ÎT şi reparaţie. Locul ales pentru amenajarea unui parc trebuie să corespundă
unor cerinţe stabilite:

 terenul trebuie să fie solid şi orizontal;

 în apropierea nemijlocită să existe sursă de apă;
 teritoriul parcului să fie amenajat cu arbori şi vegetaţie;
 reţelele de curent electric să fie sigure şi dotate cu sursă autonomă de curent electric;
 să fie situate în apropierea infrastructurii de drumuri şi cale ferată;
 Parcurile de câmp se organizează când unităţile şi subunităţile sunt dislocate temporar în condiţii de câmp
pe timp de pace, precum şi în timpul de război în afara acţiunilor de luptă

 Teritoriul pentru parc se alege de regulă pe un loc drept cu sol tare şi uscat, de dorit cu sursă de apă şi
vegetaţie.
 Teritoriu parcului se împarte pe sectoare, care se întăresc după subunităţi. Hotarele sectoarelor se
marchează cu indicatoare pe care este notat numărul sau denumirea subunităţii , ce poartă
responsabilitatea de acest sector.

20..Cerinţele impuse faţă de parcuri de autovehicule. se amenajează în locul dispunerii permanente a unităţilor, la
centrele de instruire. Ele se înzestrează cu mijloace staţionare de ÎT şi reparaţie. Locul ales pentru amenajarea
unui parc trebuie să corespundă unor cerinţe stabilite:

 terenul trebuie să fie solid şi orizontal;

 în apropierea nemijlocită să existe sursă de apă;
 teritoriul parcului să fie amenajat cu arbori şi vegetaţie;
 reţelele de curent electric să fie sigure şi dotate cu sursă autonomă de curent electric;
 să fie situate în apropierea infrastructurii de drumuri şi cale ferată;
 21.. Elementele de bază a parcului de autovehicule.
. În parcurile unităţilor militare este stabilit un proces tehnologic de ÎT ţinând cont de procesul tehnologic dat, în
parc se amenajează următoarele elemente:

- încăperea pentru deserviciul pe parc;

- punctul de control tehnic;
- săli de securitate a circulaţiei rutiere pentru instructajul şoferilor, şefilor pe autovehicule şi
personalului de serviciu pe parc;
- punctul de alimentare cu carburanţi-lubrifianţi;
- punctul de curăţare şi spălare;
- punctul de ÎT şi reparaţie;
- punctul de întreţinere tehnică zilnică;
- punctul de încălzire a apei şi uleiului;
- încăperea pentru acumulatoare;
- locuri pentru păstrarea TM;
- încăperi pentru autovehiculul de serviciu şi de tracţiune;
- depozite pentru păstrarea patrimoniului tehnic;
- drumuri interioare;
- mijloacele tehnice necesare pentru paza antiincendiară.

În afară de aceasta în parc se amenajează locuri pentru autovehiculele ce aşteaptă reparaţie sau
întreţinere tehnică, locuri pentru fumat, încăperi de menaj şi altele.

22/... Ordinea interioară în parcuri de autovehicule.

Ordinea interioară în parc.

Ordinea interioară în parc trebuie să asigure:

1. pregătirea calitativă a autovehiculelor pentru ieşirea lor la timp din parc, conform ordinului de distribuţie
a autovehiculelor semnat de către comandantul unităţii;
2. Integritatea completă a tehnicii şi patrimoniului, menţinerea lor în gătinţă permanentă pentru folosirea
după destinaţie;
3. ÎT şi reparaţia autovehiculelor calitativă şi în termenii stabiliţi;
4. Menţinerea elementelor parcului şi mijloacelor de întreţinere tehnică ale acestora în stare bună de
funcţionare;
5. Ieşirea rapidă a subunităţilor ( scoaterea tehnicii şi patrimoniului ) în caz de alarmă în termenul stabilit.
Menţinerea ordinii interioare în parc şi a programului de activităţi se petrece conform ordinului
comandantului.

În ordinul comandantului se indică:

1. Distribuirea tehnicii şi teritoriului parcului pe sectoare, întărirea lor după subunităţi sau persoane cu
răspundere, responsabile pentru menţinerea în stare bună de funcţionare şi curăţenie a elementelor
parcului şi sectoarelor.
2. Organizarea păstrării TM, BA, PSSA, uneltelor genistice, cheilor de la broaştele de contact ( obloanelor
autovehiculelor), cheilor de la încăperile parcului şi porţile de intrare şi ordinea de distribuire a lor;
3. Ordinea de alimentare a autovehiculelor cu combustibil;
 4. Organizarea ÎT şi reparaţiei autovehiculelor ( tipurile, locul şi timpul de executare; organizarea ÎT şi
reparaţiei autovehiculelor întoarse în parc după cursă ş.a.;
5. Ordinea ieşirii şi întoarcerii autovehiculelor in parc) punerea misiunilor şi
Instructajul şoferilor şi superiorilor pe autovehicule, controlul privind întoarcerea la timp a
autovehiculelor în parc;

6. Ordinea de admitere a efectivului în parc şi la autovehicule, deschiderea depozitelor şi încăperilor din

parc, predarea autovehiculelor şi depozitelor sub paza gărzii;
7. Timpul de lucru în parc, pregătirea către lucru şi funcţionarea elementelor parcului, menţinerea acestora
în curăţenie şi stare de funcţionare.
8. Organizarea lecţiilor pe tehnică ( locurile, pregătirea pentru lecţii a patrimoniului şi tehnicii, efectuarea
ordinii după lecţii).
9. Organizarea scoaterii maşinilor( patrimoniului) pe alarmă, deschiderea elementelor parcului, pregătirea
autovehiculelor pentru ieşire, ordinea ieşirii subunităţilor);
10. Organizarea pazei antiincendiare în parc ( componenţa şi dislocarea mijloacelor de stins incendiu,
responsabilii pentru măsurile de prevenire a incendiilor, echipa de pompieri);
11. Regulile tehnicii securităţii în timpul lucrului în parc;
12. Componenţa serviciului interior în parc, obligaţiunile, controlul de executare a ordinii interioare în parc şi
programului de lucru în parc.

23..Circulaţia şi mişcările pe teritoriul parcului.

24..Organizarea pazei în parcul de autovehicule.
Paza parcului se efectuează permanent (non – stop) în conformitate cu tabela de posturi, aprobat de comandantul
unităţii. Sub paza gărzii parcul se predă de către ofiţerul de serviciu pe parc la sfârşitul schimbului conform
programului zilnic.

După primirea parcului sub paza gărzii, efectivul şi autovehiculele se admit în parc numai cu
permisiunea şefului de gardă, dacă cei ce intră în parc au permis semnat de comandantul unităţii.

De serviciul şi plantonii pe parc după predarea parcului sub paza gărzii se află în încăperea pentru
serviciul pe parc. La ora stabilită de serviciul pe parc, conform permisului, primeşte de la şeful gărzii parcul şi
permite accesul în parc al efectivului.

Accesul efectivului în parc se efectuează numai în formaţie sub conducerea unui ofiţeri sau sergent.
Ofiţeri unităţii se admit conform legitimaţiei de ofiţer.

Soldaţii şi sergenţii ce sosesc în parc în mod individual trebuie să prezinte permis aprobat de şeful
serviciului auto sau de deserviciul pe unitate. Şoferii, care sosesc pentru scoaterea autovehiculelor, se admit în
parc la prezentarea foilor de parcurs.

Ordinea de păstrare şi eliberare a cheilor de la broaştele de contact ale autovehiculelor, de la

încăperile şi porţile parcului.

Trebuie să asigure ieşirea în termen a autovehiculelor din parc, de asemenea, să excludă folosirea lor
ne sancţionată de către personal.

Cheile se păstrează:

- de la broaştele de contact şi obloane,- un complet la ofiţerul de serviciu pe parc, alt complet la

sergentul de serviciu pe companie într-o ladă sigilată, împreună cu foile de parcurs pentru cazul
de alarmă.
- De la încăperile din parc şi de la porţile parcului,- un complet la ofiţerul de serviciu pe parc, altul
la ofiţerul de serviciu pe unitate într-o ladă sigilată. Se eliberează răspunzătorului sub
semnătură.
 25.Organizarea serviciului în parc.
Organizarea şi efectuarea corectă a serviciului interior în parcuri reprezintă o latură de bază în
asigurarea stării tehnice bune a armamentului şi tehnicii militare.

Starea tehnică bună a armamentului şi tehnicii este baza pregătirii permanente a acestora în vederea
luptei. Menţinerea armamentului şi tehnicii în stare de funcţionare permanentă este legată nemijlocit de
executarea lucrărilor de pregătire pentru folosire (ieşire), întreţinere tehnică, reparaţie şi păstrare,
precum şi de păstrare a materialelor necesare de exploatare, utilajelor, echipamentelor şi pieselor de
schimb.

Pentru executarea acestor lucrări este necesară existenţa unui teritoriu, unor construcţii speciale, diverse
utilaje şi echipament. Parcurile permanente se organizează lîngă dislocarea permanentă a unităţilor
(instituţiilor) şi în centrele de instrucţie.

Ordinea interioară ca parte componentă principală a serviciului interior în parc presupune o anumită
ordine de:

- acces a efectivului în parc şi la maşini;

- ieşire şi de întoarcere a maşinilor;

- scoatere a maşinilor în caz de alarmă;

- lucru (funcţionare) a punctelor de alimentare, curăţare şi spălare, de întreţinere tehnică şi reparaţie a

tehnicii;

- lucru (funcţionare) a încălzitorului de apă, ulei şi dispozitivelor;

- executare a verificării la sfîrşitul zilei de lucru, sigilare (plombuire) a încăperilor din parc şi maşinilor şi
de predare a acestora gărzii sau ofiţerului de serviciu pe parc;

- păstrare şi eliberare a cheilor de la încăperile din parc, de la broaştele de contact şi de la obloanele

(gurile de acces) ale maşinilor;

- efectuare a şedinţelor de pregătire cu efectivul şi a lucrărilor în parc;

- iluminare a teritoriului în parc;

- siguranţa contra incendiilor.

26..Obligaţiunile ofiţerului deserviciu pe parc.

Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc se numeşte din rîndul ofiţerilor sau subofiţerilor, iar într-o subunitate
independentă el poate fi numit din rîndul sergenţilor. El răspunde de menţinerea ordinii interioare în parc şi de
executarea serviciului de către personalul serviciului pe parc. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc se
subordonează ofiţerului de serviciu pe unitate, pe linia serviciului interior în parc - comandantului subunităţii
logistice.

Lui i se subordonează plantoanele pe parc şi mecanicii-conductori (conducătorii de autovehicule) ai

autotractoarelor.

342. Noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc se prezintă la ora stabilită la şeful statului major, ulterior, la
şeful compartimentului logistic pentru instructaj.

După apel, noul ofiţer (subofiţer) de serviciu pe parc: primeşte documentele şi bunurile materiale (Anexa nr.
11), verifică teritoriul parcului şi toate încăperile din parc după registrul de evidenţă, precum şi armamentul,
tehnica militară şi instalaţiile aflate sub şoproane sau pe platforme.
 El notează în registrul pentru primirea şi predarea serviciului abaterile ce nu sînt înlăturate în timpul primirii
serviciului.

Despre predarea şi primirea serviciului, vechiul şi noul ofiţeri (subofiţeri) de serviciu raportează ofiţerului de
serviciu pe unitate.

343. Ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc are următoarele obligaţii:

1)să se afle în permanenţă la locul de executare a serviciului; să lase, atunci cînd pleacă în interes de serviciu,
cu aprobarea ofiţerului de serviciu pe unitate, în locul său pe plantonul din schimbul liber şi să-i comunice acestuia
locul plecării şi timpul;
2)sa controleze şi să asigure accesul legal persoanelor care intră în parc, să noteze pe permisele valabile o
singură data ora sosirii şi plecării din parc; după predarea serviciului – să transmită permisele la statul major al
unităţii militare;
3)să permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc persoanelor numite prin ordinul pe unitate, notînd
aceasta în registrele respective, şi să asiste la deschiderea lor;
4)să aprobe personal ieşirea din parc a autovehiculelor şi deplasarea lor în interiorul parcului;
5)să completeze, conform regulilor stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii-înapoierii tehnicii;
6)să supravegheze înapoierea la timp în parc a autovehiculelor din cursă, iar în cazul în care ele se reţin - să
raporteze ofiţerului de serviciu pe unitate;
7)să controleze ieşirea (intrarea) materialelor din parc (în parc) conform celor prevăzute în foaia de parcurs, să
urmărească ca pe teritoriul parcului să nu pătrundă persoane străine;
8)să urmărească respectarea programului zilnic în parc şi să cunoască ce lucrări se execută în parc şi de care
subunităţi, să nu permită executarea în parc a lucrărilor care nu sînt legate de întreţinerea şi repararea
autovehiculelor şi a altor categorii de tehnică sau de amenajarea parcului;
9)să cunoască în permanenţă existentul, consumul, precum şi numărul autovehiculelor în stare bună şi al celor
cu defect, al altei tehnici şi al armamentului;
10) să urmărească menţinerea ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului, precum şi respectarea normelor de
protecţie a mediului înconjurător;
11) în perioada de timp rece, să urmărească încălzirea corectă şi la timp a sobelor din încăperile parcului şi din
încăperile cu instalaţii de încălzire a apei şi uleiului, precum şi menţinerea temperaturii stabilite în toate încăperile;
în depozitele neîncălzite şi pe platformele neacoperite ale parcului, să verifice dacă s-a evacuat apa din sistemul de
răcire a motorului, iar pe ger mare - să verifice dacă au fost scoase de pe autovehicule acumulatoarele şi dacă au
fost puse plăcuţele respective;
12) să supravegheze respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor (Anexa nr.15) şi să verifice
existentul şi starea mijloacelor pentru stingerea incendiilor, mijloacelor de semnalizare în caz de incendiu, precum
şi starea de pregătire a autotractoarelor în caz de incendiu;
13) să ia măsuri pentru întreţinerea tehnică la timp a autovehiculelor şi a altor categorii de tehnică înapoiate
în parc;
14) să nu permită parcarea autovehiculelor în locuri nestabilite;
15) să controleze ca după finisarea lucrărilor în parc să fie stinse luminile în încăperi şi să fie lăsată numai
iluminarea de serviciu, iar în exteriorul parcului – să fie aprinse luminile;
16) să verifice existenţa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile încăperilor (platformelor împrejmuite),
destinate pentru păstrarea lichidelor tehnice otrăvitoare;
17) la sosirea în parc a şefilor direcţi, începînd cu comandantul unităţii în sus, precum şi a ofiţerului de
serviciu pe unitate, să-i întîmpine şi să raporteze.
De exemplu: „Domnule maior, în timpul serviciului meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat
ceva, raportează ce anume). Sînt subofiţerul de serviciu pe parc, plutonier Mîtcu”.

După raport, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu îl însoţeşte pe comandantul (şeful) sosit pe teritoriul parcului.

27,,Camera ofiţerului de serviciu pe parc.

28..Documentaţia ofiţerului de serviciu pe parc.
Camera ofiţerului de serviciu pe parc şi punctul de control tehnic se amenajează, de regulă, într-o clădire, la ieşirea
principală a maşinilor (autovehiculelor) din parc. Clădirea se echipează cu iluminare electrică, încălzire şi legătură
telefonică, se asigură cu apă şi canalizare.

În această clădire se amenajează:

 - camera ofiţerului de serviciu pe parc;
- camera şefului punctului de control tehnic;
- sala de studii a securităţii circulaţiei autovehiculelor şi de instructaj a conducătorilor de autovehicule şi şefilor de
maşini;
- încăperea pentru personalul serviciului de zi pe parc.
Lîngă clădire se amenajează platforma de verificare tehnică a autovehiculelor de către şeful PCT, platoul
de instructaj al conducătorilor de autovehicule şi şefilor de maşini

Camera ofiţerului de serviciu pe parc

În camera ofiţerului de serviciu pe parc trebuie să existe următoarele documente, utilaje şi inventar:

Nr. crt. Documentele, utilajele şi inventarul Canti-tatea

1 2 3

1. Pe panouri

1 Schema parcului 1

2 Planul de scoatere a tehnicii în caz de alarmă sau de 1

adunare

3 Consemnul ofiţerului de serviciu pe parc 1

4 Consemnul plantonului pe parc 1

5 Consemnul mecanicului-conductor (conducătorului)

maşinii de tracţiune de serviciu 1

6 Instrucţiuni de măsuri de siguranţă contra incendiilor

1 2 3

7 Programul de lucru în parc 1

8 Modele de foi de parcurs completate 1

9 Modele de permis pentru o singură folosinţă, modele

1
de permis de conducere
 2. În safeu (ladă sau dulap de metal) care se închide cu
lacăt

10 Registrul de primire şi predare a serviciului de zi pe parc 1

11 Registrul de deschidere a încăperilor din parc,

1
autovehiculelor grupurilor de luptă şi de front

12 Registrul de distribuire a cheilor de la broaştele de

contact şi obloanele autovehiculelor, încăperile şi 1
porţile parcului

13 Registrul de evidenţă a evacuării apei 1

14 Registrul de referinţă a şefului de maşină despre

1
activitatea (lucrul) conducătorului de autovehicul

15 Registrul de ieşire şi de înapoiere (întoarcere) a 1

maşinilor în parc

16 Caietul de lucru al ofiţerului de serviciu pe parc 1

17 Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale

1
Republicii Moldova

18 Regulamentul serviciului în garnizoană şi de gardă al

1
Forţelor Armate ale Republicii Moldova

19 Regulamentul disciplinei militare al Forţelor Armate ale

1
Republicii Moldova

20 Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale

1
Republicii Moldova

21 Regulamentul serviciului auto (asigurării tehnice de

blindate şi automobile) al Forţelor Armate ale Republicii 1
Moldov

1 2 3

22 Modelele de plumbuiri şi mulaje (copii) ale sigiliilor

1 c-t
pentru sigilarea încăperilor parcului şi autovehiculelor

23 Banderolele pentru îndrumători (agenţi) de circulaţie,

steguleţe (fanioane), lanterne electrice cu filtre de 1 c-t
lumină

24 Al doilea complet de chei de la broaştele de contact şi 1 c-t

de la obloanele autovehiculelor (în pungi (săculeţe)
sigilate pe subunităţi)
 3. În mapa ofiţerului de serviciu pe parc

a) al doilea exemplar al consemnelor:

25 pentru ofiţerul de serviciu pe parc 1

26 pentru plantonul pe parc 1

27 pentru mecanicul-conductor (conducătorul) maşinii de

1
tracţiune de serviciu

28 de măsuri de siguranţă contra incendiilor 1

b) extrase din ordinele de zi pe unitate:

29 cu privire la ordinea interioară şi orarul de lucru în parc 1

30 cu privire la numirea ofiţerilor şi plutonierilor pentru

executarea serviciului în calitate de ofiţer de serviciu pe 1
parc

31 cu privire la numirea şefilor de maşini 1

32 cu privire la admiterea conducătorilor auto pentru

1
transportarea efectivului

33 cu privire la numirea persoanelor responsabile de

1
deschiderea şi predarea sub pază a obiectelor parcului

c) instrucţiuni:

34 cu privire la ordinea de admitere către maşini şi altă

1
tehnică în caz de alarmă sau adunare

35 cu privire la modul de sigilare a încăperilor (remizelor),

depozitelor şi tehnicii, aflate pe teren deschis, 1
deschiderea acestora şi predarea sub pază

1 2 3

36 d) opisuri şi tabele: 1

Opisul documentelor şi echipamentului camerii

ofiţerului de serviciu pe parc

37 Tabelul echipamentului şi utilajului parcului 1

38 Tabelul tehnicii parcate pe platforme neacoperite 1

39 Tabelul încăperilor, depozitelor, platformelor

descoperite şi remizelor, şoproanelor predate sub pază
(se aprobă de către comandantul unităţii (şeful 1
instituţiei) şi se semnează de către şeful statului major
al unităţii (similarul acestuia în instituţie))
 4. Pe masă (sub sticlă)

40 Ordinul de distribuţie pentru folosirea autovehiculelor 1

41 Modelele permiselor cu dreptul de exploatare a 1

autovehiculelor

42 Modelele permiselor de deschidere a încăperilor,

1
documentelor conducătorului auto

5. Echipamentul şi utilajul

43 Panoul de comandă al ofiţerului de serviciu pe parc 1

44 Safeul metalic 1

45 Masa de lucru (poate fi dotată cu panou de comandă) 1

46 Scaunul 2-3

1 2 3

47 Cuierul pentru haine (cu 5-6 coarne) 1

48 Lada pentru chei de la broaştele de contact şi de la

obloanele autovehicu-lelor, de la încăperile (remizele, 1
depozitele etc.) şi porţile parcului

49 Telefonul 1

50 Ceasul de masă (de perete) 1

51 Trusa medicală 1

52 Rechizitele de birou 1

53 Termometrul pentru măsurarea temperaturii aerului 1

exterior

54 Termometrul pentru măsurarea temperaturii aerului în 1

încăpere

55 Grafinul pentru apă 1

56 Cana (păhar) 2
57 Lanterna electrică 2

58 Iluminarea de siguranţă 1

59 Fanioanele (steguleţele) pentru îndrumătorii (agenţii) 2 c-t

de circulaţie

60 Articolele de menaj, pentru servirea hranei şi pentru 1 c-t

tot personalul serviciului de zi pe parc

61 Din afară lîngă încăperea ofiţerului de serviciu pe parc

se instalează:

- dulapul metalic pentru inventar de curăţare (lopata de

încărcat, lopata de geniu, mătura pentru teritoriu,
mătura pentru încăperi, perie, căldare, topor, rangă, 1 c-t
cîrpe de şters);

- dispozitivul de semnalizare cu tabelul semnalelor

1
despre incendiu şi alarmă;

- tabloul (panoul) de semnalizare luminoasă (ceaţă,

1
ninsoare, polei, gheţuş).

Note: 1. Toate documentele şi echipamentul după

folosirea practică trebuie să fie instalate la
locul iniţial, să se închidă cu lacăt şi să fie
prezentate pentru control şefilor nemijlociţi
şi persoanelor desemnate pentru controlul
serviciului de zi. Cheile de la lacătul safeului şi
sigilul trebuie permanent să se păstreze la
ofiţerul de serviciu pe parc;

2. Toate cărţile, registrele şi alte documente

curente, foile de parcurs trebuie să fie
completate personal de ofiţerul de serviciu
pe parc;

3. În fiecare carte şi registru pe pagina a

doua necesită a fi perfectat(ă) modelul
(forma) înscrisului;

- Toate cărţile şi registrele trebuie să

fie cusute, numerotate şi înregistrate
în biroul pentru tehnica lucrărilor de
secritariat nesecrete.

29..Şeful colonei şi obligaţiunele acestuea.

Şeful coloanei (şeful de maşină) are
următoarele obligaţii:

- înainte de plecarea tehnicii militare,

să verifice respectarea normelor de
îmbarcare a oamenilor şi de
încărcare a încărcăturii; să controleze
succesiunea îmbarcării (încărcării),
debarcării (descărcării) şi modul de
amplasare a personalului
(încărcăturii) în autovehicul
(autovehicule);
- pe durata deplasării tehnicii militare, să
urmărească respectarea itinerarului,
a vitezei de circulaţie stabilite, să
supravegheze respectarea de către
conducătorii auto (conducătorul
auto) a regulilor de circulaţie, iar de
către personalul din autovehicule
(maşină) - a disciplinei militare şi a
regulilor tehnicii de securitate.
Şefului coloanei (şefului de maşină) i se
interzice să preia conducerea autovehiculului
sau să-l someze pe conducătorul auto să
transmită cuiva conducerea autovehiculului;
să dea ordine ce obligă conducătorul auto
(conducătorii auto) să încalce regulile de
circulaţie rutieră şi să depăşească viteza de
circulaţie stabilită.

Şeful coloanei (şefii de maşini) şi

conducătorii auto sînt instruiţi în privinţa
scopului, modului, termenelor de executare a
misiunii şi în privinţa regulilor de securitate a
circulaţiei de către persoanele cu funcţii de
răspundere care au organizat acest transport
sau de către şefii lor direcţi. Conducătorii auto
a mijloacelor de transport sînt instruiţi, în
afară de aceasta, de către comandanţii de
subunităţi în privinţa respectării cerinţelor de
exploatare a tehnicii militare, a regulilor de
circulaţie rutieră şi a normelor de
comportament pe timpul cursei.
Conducătorilor auto li se interzice categoric să
transmită cuiva conducerea tehnicii militare.

335. Pregătirea mijloacelor de transport

pentru ieşire este organizată de către
comandanţii de subunităţi.

Controlul stării tehnice a mijloacelor de

transport la ieşirea lor din parc şi la înapoierea
lor din cursă este efectuat de către şeful
punctului de control tehnic.
 336. Ordinea interioară şi programul de
lucru în parc se stabilesc prin ordin pe unitate
(Anexa nr.16). Accesul în parc şi lucrul în parc
în afara timpului stabilit se permite numai cu
aprobarea comandantului unităţii.

337. În timpul stabilit pentru lucru şi

pentru şedinţe de pregătire, personalul are
acces în parc numai în formaţie, sub comanda
ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor.

Militarii prin contract din unitate au acces

în parc în timpul stabilit pentru lucru în baza
legitimaţiei. Sergenţii şi soldaţii care vin în
parc în interes de serviciu, cîte unul, au acces
în parc în baza livretelor militare cu aprobarea
ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc,
informîndu-l pe şeful compartimentului
logistic.

Echipajele (conducătorii auto) sosite

pentru scoaterea autovehiculelor în cursă au
acces în parc pe baza foilor de parcurs.

Persoanele care nu fac parte din unitate

au acces în parc numai pe baza permiselor
valabile o singură dată, semnate de
comandantul unităţii şi confirmate prin
ştampila unităţii, şi fiind însoţite de un militar
numit.

Accesul la tehnicа militară din parc este

permis persoanelor care au dreptul să
deschidă depozitele şi încăperile din parc
conform listei aprobate.

Ordinea de acces la tehnica militară în caz

de alarmă este stabilită de comandantul
unităţii şi este expusă în instrucţiunile
respective.

338. Ordinea de păstrare şi de eliberare a

cheilor de la broasca de contact, de la trapa
autovehiculului, de la încăperile din parc şi de
la porţile parcului trebuie să asigure ieşirea în
termen a autovehiculelor din parc, precum şi
să excludă utilizarea lor arbitrară
(neautorizată) de către personal.

Cheile se păstrează:

1) de la broasca de contact şi de la trapa

autovehiculului: un set – la subofiţerul de
serviciu pe parc; alt set - la sergentul de
serviciu pe subunitate, într-un sertar sigilat,
împreună cu foile de parcurs în caz de alarmă;

2) de la încăperile din parc şi de la porţile

parcului: un set - la subofiţerul de serviciu pe
parc; altul - la ofiţerul de serviciu pe unitate,
într-un sertar sigilat.

339. Pentru menţinerea ordinii interioare

în parc sînt numiţi ofiţerul (subofiţerul) de
serviciu pe parc, plantoanele şi mecanicii-
conductori (conducătorii auto)
autovehiculelor de tracţiune.

Plantoanele sînt repartizate de către

ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc pe la
intrările în parc, iar în timpul lucrărilor - şi pe
teritoriul parcului.

Parcurile permanente şi cele de campanie

sînt păzite neîntrerupt, ziua şi noaptea, de
către gardă cu santinele. Dacă parcurile sînt
amenajate cu mijloace tehnice de pază sigure,
ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele.

340. Modul de sigilare (plombare) a

tuturor încăperilor, a platformelor cu
armament şi tehnică militară, precum şi
ordinea de pază a armamentului şi tehnicii
militare sosite în parc după transmiterea lui
sub paza gărzii sînt stabilite de comandantul
unităţii

30...Obligaţiunile mecanicului conducător

deserviciu pe parc.

Conductorul-mecanic (conducătorul auto)

al maşinii de tracţiune de serviciu se
numeşte din rîndul conductorilor-mecanici
(conducătorilor auto) din subunităţi şi
răspunde de starea de pregătire
permanentă a maşinii de tracţiune de
serviciu pentru evacuarea armamentului şi
tehnicii militare. El se subordonează
ofiţerului de serviciu pe parc (pe
subunitate).
Conductorul-mecanic (conducătorul
auto) al maşinii de tracţiune de serviciu este
obligat:
- permanent să se afle în încăperea
destinată personalului serviciului de
zi în parc;
 - să cunoască regulile şi modul de
folosire a maşinii de tracţiune de
serviciu pentru evacuarea
armamentului, tehnicii militare şi a
altor materiale din încăperile
parcului;
- să cunoască ordinea şi locul de
evacuare a armamentului şi tehnicii
militare din parc;
- să supravegheze existentul şi starea
bună a mijloacelor de remorcare şi
evacuare a armamentului şi tehnicii
militare instalate pe maşina de
tracţiune de serviciu;
- să menţină regimul de temperatură
stabilit al motorului maşinii de
tracţiune de serviciu, care asigură
pornirea lui rapidă şi sigură în condiţii
de temperatură joasă;
- în cazul izbucnirii incendiului în parc,
să pregătească imediat maşina de
tracţiune în stare de lucru şi la
indicaţia ofiţerului de serviciu pe parc
să înceapă evacuarea armamentului,
tehnicii militare şi altor mijloace
materiale.
31..Particularităţile amenajării parcurilor
de campanie.
Organizarea, construcţia şi nivelul de
amenajare a parcurilor de campanie se
determină reieşind din condiţiile acţiunilor
preconizate mărimea teritoriului ocupat de
unitate sau subunitate, caracterul şi relieful
terenului destinat pentru parc, termenul
prevăzut pentru dislocarea unităţii în raionul
dat, anotimpul anului şi existenţa mijloacelor
de ÎT şi R.

Componenţa serviciu elementelor

parcurilor de campanie se determină reieşind
r de
din locul unităţii subunităţii în dispoziţia de
pompie
luptă, caracterul misiunii şi condiţiile de luptă.
15-
rezervă
Unităţile genistice subordonate
de
armatei sau frontului, amenajează de regulă,
ieşire
o parte din elementele parcului cu mijloacele
14-
proprii speciale din
13 auto dotare.

În parcul de campanie se amenajează:

- punctul de control tehnic;

- punctul de alimentare;
- punctul de curăţare şi
 spălare (după posibilitate);
- punctul de ÎT şi R.;
- parcările autovehiculelor pe
subunităţi cu platforme de
ÎT în subunităţile ce au
nijloace mobile de ÎT şi R.;
- drumuri pentru părăsirea
rapidă a autovehiculelor.
32..Particularităţile utilizării
parcurilor de campanie
Parcul de campanie poate fi organizat pentru
unitate în întregime, sau separat pentru
fiecare subunitate în parte.

Teritoriul ales pentru parcul de

campanie trebuie să aibă un nivel coborât al
apelor subterane, pentru săparea tranşeilor
pentru autovehicule, numărul necesar de
drumuri de acces pentru intrarea şi ieşirea de
rezervă, terenul trebuie să fie tare, neagreabil,
şi cu camuflare naturală.

PCT în parcurile de campanie se

organizează când unităţile sunt dispuse
compact şi se dispune la ieşirea de bază a
parcului. Când unitatea se dispune dispersat,
controlul stării tehnice poate fi efectuat cu
forţele subunităţilor la locul de staţionare.

Alături cu PCT se sapă un şanţ –

adăpost acoperit pentru protejarea
efectivului.

Punctul de alimentare în P.C. se

organizează de regulă în apropierea

rezervoarelor mobile de CL, folosind mijloace

mobile de păstrare şi distribuire.

Alimentarea cu combustibil se
efectuiază din autovehiculele speciale de
alimentare, autocisterne sau butoaie
( canistre).

Maşinile cu C.L. precum şi cele cu

muniţii, se dispun aparate la o distanţă cel
puţin 200m de alte autovehicule.

Punctul de curăţare şi spălare în

p.c. se amenajează în apropierea sursei de
apă dispusă lângă parc. În raionul punctului
se amenajează platformă de prelucrare
specială a autovehiculelor.

Punctul de ÎT în condiţii de câmp

se amenajează pe baza atelierelor mobile. De
regulă unităţile sunt dispuse dispersat, de
aceia, ÎT a autovehiculelor se organizează
nemijlocit în subunităţi.

Atelierul de reparaţie în p.c. se

desfăşoară pe baza atelierului mobil de
reparaţie PARM 1M1. Atelierul de reparaţie
este destinat pentru efectuarea R.C. TM, iar
în cazuri excepţionale poate să execute
reparaţia medie prin metoda “agregatelor
gata”.

Parcarea autovehiculelor se
organizează pentru fiecare subunitate în
parte. Autovehiculele se dispun în aşa mod, ca
să asigure integritatea TM, şi redusă
posiilitatea de a fi distrusă pe timpul luptei.

Camuflarea autovehiculelor se obţine prin:

- dispunerea dispersată în
adăposturi naturale;
- folosirea maximă a
mijloacelor de camuflare;
- vopsirea autovehiculelor
conform vegetaţiei naturale
de pe terenul de luptă şi
anotimp;
- Înlăturarea factorilor de
demascare ( urmele de la
roţi sau şenile şi altele);
- folosirea plaselor de
camuflare;
- respectarea cu stricteţe a
regimului de mascare a
luminii;
Păstrarea patrimoniului în p.c. în
dependenţă de situaţia de luptă se
organizează pe autovehicule sau pe teren.
Patrimoniul se păstrează în lăzi, ce se acoperă
cu pânză impermeabilă şi se camuflează.

Teritoriul parcului sau o parte a

acestuia (parcarea TB) poate fi îngrădită şi se
organizează pază permanentă.

33..Procesul tehnologic de întreţinere

tehnică a tehnicii militare.
Procesul tehnologic de ÎT în parcuri determină
succesiunea executării unor lucrări a ÎT a
autovehiculelor.
 Autovehiculul întors în parc după
executarea misiunii, nu poate să fie parcat
până nu sunt executate lucrările necesare de
întreţinere tehnică sau reparaţie, se
alimentează cu carburanţi – lubrifianţi,
muniţii, şi numai după aceasta poate fi
amplasat la parcare.

Procesul tehnologic de ÎT al
autovehiculelorr joacă un rol principal la
proiectarea şi organizarea parcurilor
unităţilor. Dislocarea elementelor parcului se
determină de procesul tehnologic. Schema
procesului trebuie să asigure consumuri
minimale de timp, mijloace şi alte resurse
pentru aducerea TM în gătinţă de executare a
misiunilor de luptă.

ÎT şi RC a autovehiculelor în
subunităţi se efectuiază de câtre şoferi sau
echipaj cu atragerea mijloacelor mobile ale
unităţii pentru efectuarea lucrărilor ce
necesită un volum mai mare de lucru sau mai
complicat.

Pentru asigurarea siguranţei

autovehiculelor pe lîngă atelierul PARM -1M1
al unităţii, poate fi organizat un post mobil de
diagnosticare tehnică folosind utilaje şi
aparate speciale.

34..Regulile tehnicii securităţii la

executarea lucrărilor în parc.
Responsabilitatea pentru respectarea regulilor
T.S. în parc se pune pe seama comandanţilor
de subunităţi. Controlul permanent şi
organizarea activităţilor pentru respectarea
tehnicii securităţii la ÎT şi R autovehiculelor o
efectuiază locţiitorul comandantului pentru
armament. ( şeful sericului auto).

Efectivul subunităţilor de ÎT şi R,
precum şi şoferii trebuie să studieze regulile
tehnicii securităţii muncii prin:

- instructajul introductiv la
numirea în funcţie ( întărirea
după şofer a
autovehiculului);
- instructajul la locul de lucru
( la autovehicul);
- instructajul periodic
 (repetat);
- instructajul zilnic, controlul
sistematic asupra respectării
regulilor T.S. întreprinderea
măsurilor de înlăturare a
neajunsurilor depistate.

Instrucţiuni pe T.S. la folosirea

mijloacelor, dispozitivelor, la locurile de lucru.
Cerinţele date se aduc la cunoştinţă
specialiştilor şi şoferilor sub semnătură în
jurnalul de instructaj al efectivului pe T.S.

Regulile respectării tehnicii securităţii muncii

în parcuri:

- se permite de condus
autovehiculele numai de
către persoanele ce au
permis de conducere;
- ÎT şi R se execută numai
când motorul este oprit;
- este interzis de efectuat
lucrările de reparaţie şi ÎT la
autovehiculele cu roţile
scoase şi suspendate pe
cricuri ( în aşa caz sub
autovehicul se instalează
suporturi speciale „ capre”
iar sub roţi se amplasează
pane de blocare).
- înainte de a porni motorul
autovehiculul se pune pe
frâna de parcare, iar
maneta C.V. se instalează în
poziţia neutră;
- la parcările autovehiculelor
se interzice de păstrat
bidoane ( canistre) deşarte
de sub (combustibil)
carburanţi – lubrifianţi,
autovehiculele şi
reyervoarele să fie închise,
autovehiculele să fie
alimentate complet cu
combustibil;
- se interzice scurgerea
combustibilului din
rezervoare, de folosit flacăra
deschisă, fumatul şi
efectuarea lucrărilor de
sudare;
- încăperile, în care are loc
eliminarea gazelor
dăunătoare şi vaporilor de
benzină, trebuie să fie
dotate cu instalaţii de
ventilare;
 - toate mecanismele de
suspendare trebuie să
treacă verificările stabilite şi
să aibă marcajul sarcinii
maximale permise şi data de
verificare;
- efectivul în parc să se
deplaseze numai prin
locurile destinate pentru
pietoni, în încăperi toate
adânciturile efectuate în
podea se închid cu obloane
sau grătare de protecţie;
- reţeaua electrică să aibă
mijloace de protecţie, o
reţea de rezervă, iar
tensiunea curentului să fie
nu mai mare de 36V, iar în
lămpile portative – 12V;
- viteza de deplasare a
autovehiculelor pe interiorul
parcului să fie nu mai maret
de 10kim/h,- în încăperi nu
mai mare de 5 km/h ;
- sculele folosite la
executarea lucrărilor să fie
menţinute în stare bună,
ciocanele şi pilele să fie bine
consolidate cu mâner;
deşurubarea şi înşurubarea
piuliţilor să se efectueze
numai cu chei de mărime
corespunzătoare;
- porţile de intrare şi ieşire
din parc trebuie să se
deschidă în interiorul
parcului, iar în încăperi
invers; lăţimea porţilor
trebuie să fie nu mai mică
de 3,5 m.
Regulile T.S. la manipularea cu lichide tehnice
toxice.

Lichidele tehnice toxice sunt:

- benzina etilică;
- antigelele ( antifrizele,
tosolul);
- lichidele de frânare ( GTJ,
BSK, Neva);
- electroliţii şi alte soluţii
chimice.
Pericolul de intoxicare cu benzină
apare la aspiraţia vaporilor, înghiţirea
întâmplătoare a ei, nimerirea pe piele. Tetra-
etil-plumbul ce intră în componenţa benzinei
etilice, are proprietăţi , să se acumuleze în
organism şi să provoace nu numai intoxicări
acute da şi cronice( dereglarea sistemului
nervos central).

Folosirea benzinei etilice în

calitate de dizolvant al vopselei, pentru
spălarea pieselor sau alimentarea lămpii de
lipit este stric interzisă.

Antigelele şi lichidele de frână

sunt toxice şi la pătrunderea în organism
provoacă intoxicări grele, deseori mortale.

35..Volumul de lucrări executate pentru

controlul autovehiculelor la punctul de control
tehnic. punctul de control tehnic.

Pentru a preveni circulaţia

autovehiculelor cu defecţiuni tehnice sau
ieşirea în cursă a acestora fără documentele
necesare, la punctul de control tehnic se
verifică:

- existenţa şi corectitudinea întocmirii

documentelor de ieşire în cursă a
autovehiculului şi ale conducătorului
acestuia (foaia de parcurs; foaia de
însoţire a încărcăturii, dacă există
transport de materiale, certificatul de
înmatriculare (pentru unităţile şi
instituţiile cu autogestiune); permisul
(brevetul) de conducere; actul de
identitate al conducătorului de
autovehicul; tichetul pentru
exploatarea autovehiculelor grupului
de transport (numai pentru
automobilele, remorcile şi
motocicletele de transport);

- aspectul exterior, funcţionarea

sistemelor de lumini şi semnalizare,
existenţa numerelor de
inmatriculare, a semnelor de
recunoaştere şi a oglinzilor
retrovizoare;

- existenţa sigiliilor la buşoanele

rezervoarelor de carburanţi ale
autovehiculelor, nivelul uleiului în
instalaţia de ungere a motorului, în
organele şi ansamblurile sistemului
de transmisie, a lichidului în
instalaţiile de răcire şi de frînare;

- funcţionarea motorului la diferite

 turaţii, urmărindu-se eventualele
scurgeri de carburanţi, ulei, lichid de
frînă sau pierderi de aer, precum şi
indicaţiile aparatelor de bord şi
funcţionarea ştergătoarelor de
parbriz;
- starea mecanismului de direcţie a
autovehiculului (jocul volanului,
fixarea casetei de direcţie, uzura
articulaţiilor, existenţa şplinturilor,
dispozitivele de comandă a
mecanismelor de direcţie şi a
frînelor); racordare corectă a
ejectoarelor de praf la filtrele de aer;
- sistemele de pornire a motorului,
funcţionarea compresorului,
presiunea în pneuri, întinderea
şenilelor, fixarea axului roţii de
întindere, stare buna de funcţionare
a dispozitivului de blocare a turelei;
- corectitudinea împerecherii (cuplării)
remorcii (tunului), repartizarea
încărcăturii şi respectarea capacităţii
de transport, starea prelatei, iar în
cazul cînd se transportă persoane,
existenţa şi starea de fixare a
băncilor şi zăvoarelor (cîrligelor)
obloanelor;
- existenţa şi starea de fixare a lotului
de bord, uneltelor genistice şi a
mijloacelor pentru mărirea
capacităţii de trecere;
- funcţionarea în mers a
autovehiculului acordîndu-se atenţie
mecanismelor de direcţie, viraj,
instalaţiei de frînare şi eficacităţii
acestora.

La înapoierea din cursă se verifică

starea tehnică a autovehiculului, eventualele
înscrieri în foaia de parcurs, făcute de către
organele pentru controlul circulaţiei, precum
şi cele făcute de către organele respective ale
ministerelor de resort ale Republicii Moldova.
Consemnările respective vor fi raportate
imediat şefului S4 secţia logistică.

36..Combustibil întrebuinţat la
autovehicule. Combustibili pentru
motoare cu ardere internă

 Motoarele termice utilizeaza drept sursa

de energie un combustibil care arzand in
anumite conditii in prezenta aerului
furnizeaza o cantitate de caldura ce se
transforma in energie mecanica.

Combustibili cei mai des folositi pentru

motoarele cu ardere interna prvin din
titei, care este supus unui ansamblu de
tratamente chimice si fizice.Acesti
combustibili datorita caracteristicilor
functionale ale motoarelor in care se
folosesc, sunt diferentiati in

  benzine – pentru motoarele cu

aprindere prin scanteie

  motorine – pentru motoarele cu

aprindere prin compresie

  petroluri in amestecuri pentru

turbomotoare

         Benzinele: din punct de vedere

chimic sunt un amestec de
hidrocarburi C5 – C10  din clasa alcanilor
(parafinice),cicloalcanilor (naftenice)
aromatice si nesaturate
liniare  (olefinice). In benzina procentul
de carbon este de 80 – 82% iar cel ce
hidrogen de 

14 – 15%.

         Motorinele(combustibili
Diesel): sunt fractiuni petroliere cu
densitate cuprinsa intre 850 – 890
kg/cm3 si cu temperatura de fierbere
cuprinsa intre 200 – 370 C.  Ele provin, in
general, de la distilarea atmosferica a
titeiului si constau din amestecuri de
hidrocarburi ce au in moleculele lor de la
12 pana la 18 atomi de carbon.

          Combustibilii pentru motoarele

Diesel se caracterizeaza prin proprietati
opuse benzinei, respectiv, hidrocarburile
componente trebuie sa se oxideze cu
usurinta cu formare de peroxizi si alte
produse de oxidare incompleta, pentru ca
autoaprinderea sa se produca usor.

           Petrolurile turbo (combustibilii

pentru turbomotoare):intrebuintate in
 industrie, transporturi terestre, aeriene,
navale, cuprind o mare varietate de
produse: produse petroliere, suspensii de
pulberi metalice in fractiuni de titei,
combustibili gazosi etc.

           In cazul turbomotoarelor de aviatie

se utilizeaza fractiuni de titei cu intervalul
de distilare cuprins intre 163 si 302 C,
kerosen si petrol lampant, precum si
fractiunea larga in intervalul
temperaturilor de distilare cuprins intre
52 si 302 C.

37..Uleiuri întrebuinţate la autovehicule.

Pentru functionarea optima a
motoarelor autovehiculelor, uleiurile
de motor trebuie sa îndeplineasca
urmatoarele functii:
Sa evite contactul metal-metal dintre
piesele în miscare, rezultând
diminuarea energiei consumate si
uzura pieselor
Sa evacueze caldura si sa raceasca
piesele în miscare ale motorului
Sa protejeze suprafetele interne ale
motorului împotriva coroziunii produse
de apa si de acizii rezultati în urma
combustiei
Sa participe la etanseitatea motorului
pentru a se asigura raportul de
compresie optim

Clasificarea uleiurilor de motor

Uleiurile se clasifică în conformitate cu
următoarele sisteme:

GOST 17479.1-85 (Rusia);

SAE (Societatea Inginerilor
Automobilişti);
API (Institutul American al
Petrolului - SUA);
АСЕА (Asociaţia Constructorilor
de Automobile din Europa, care a înlocuit
ССМС din 1996).
În Europa, SUA, Japonia şi alte ţări este în
vigoare clasificarea SAE (Societatea
Inginerilor Automobilişti). Conform
clasificării SAE uleiurile se divizează în:

Uleiuri de iarnă datorită
viscozităţii reduse asigură pornirea rece la
temperaturi joase, însă la temperaturi
înalte nu asigură gresarea
corespunzătoare a motorului. 
Uleiuri de vară gresează eficient motorul
la temperaturi înalte, dar nu asigură
pornirea rece la temperaturi ale aerului
mai joase de 0°С. 
Uleiuri pentru toate sezoanele la
temperaturi joase posedă viscozitatea
uleiurilor de iarnă, iar la temperaturi înalte
– a celor de vară.
Uleiurile de iarnă se marchează cu
litera W (de la cuvântul winter - iarnă).
SAE divizează uleiurile de motor în 10
clase, care diferă după caracteristicile de
viscozitate şi temperatură.  Simbolurile
tipice pentru uleiurile de iarnă - OW, 5W,
10W, 15W, 20W şi 25W, celor de vară -
20, 30, 40 şi 50. Cu cât este mai mică
cifra care indică clasa uleiului de iarnă, cu
atât este mai joasă temperatura, la care
uleiul îşi păstrează funcţionabilitatea,
adică gresează eficient suprafeţele de
contact, ajungând facil la ele. Cu cât este
mai mare cifra clasei uleiului de vară, cu
atât mai bine uleiul îşi păstrează
viscozitatea la temperaturi înalte,
întreţinând o peliculă uleioasă constantă
între suprafeţele de contact. Clasa de
viscozitate a uleiurilor pentru toate
sezoanele se marchează prin cratimă (-),
de exemplu, 10W-40; totodată cu cât  este
mai mare diferenţa dintre primul şi al
doilea număr în simbol, cu atât  acest ulei
va fi funcţionabil într-un diapazon mai
mare de temperaturi.

Clasificarea uleiurilor conform SAE

La selectarea aşa numitei clase de "iarnă"
de viscozitate este necesar de a se
călăuzi de valorile temperaturilor medii de
iarnă în regiunea unde se exploatează
automobilul dvs. Totodată recomandăm
să vă folosiţi de următorul tabel:
38..Unsori plastice întrebuinţate la
autovehicule.
 4. Verificarea documentaţiei de drum a şoferului la ieşire din parc.
5. . Tehnica militară iese din parc în baza ordinului de distribuţie, aprobat în ajun de comandantul
unităţii, în stare tehnică bună, cu conducătorii de autovehicule nominalizaţi, care dispun de
documente de identitate şi permis de conducere la categoria respectivă, care au trecut controlul
medical înainte de cursă şi sînt admişi pentru cursă, cu foi de parcurs completate, semnate de şeful
statului major, şeful serviciului auto (persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea tehnicii
militare), avînd viza şefului punctului de control tehnic privind starea bună a autovehiculului, precum
şi viza ofiţerului de serviciu pe parc despre indicaţiile vitezometrului şi timpul ieşirii din parc.
Utilizarea autovehiculului se planifică ţinînd cont de misiunile unităţii.
6. Ieşirea tehnicii militare neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în cazuri excepţionale şi
numai cu aprobarea comandantului unităţii.
7. În zilele de odihnă şi de sărbătoare, ieşirile tehnicii militare din parc se reduc la minimum.

43,..Documentaţia de drum a şoferului. ordinului de distribuţie, aprobat în ajun de comandantul unităţii,

documente de identitate şi permis de conducere la categoria respectivă, care au trecut controlul medical
înainte de cursă şi sînt admişi pentru cursă, cu foi de parcurs completate, semnate de şeful statului major,
şeful serviciului auto (persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea tehnicii militare), avînd viza
şefului punctului de control tehnic privind starea bună a autovehiculului, precum şi viza ofiţerului de
serviciu pe parc despre indicaţiile vitezometrului şi timpul ieşirii din parc.
45.\ Admiterea efectivului în parc. . În timpul stabilit pentru lucru şi pentru şedinţe de pregătire, personalul are
acces în parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor.
 Militarii prin contract din unitate au acces în parc în timpul stabilit pentru lucru în baza legitimaţiei. Sergenţii şi
soldaţii care vin în parc în interes de serviciu, cîte unul, au acces în parc în baza livretelor militare cu aprobarea
ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc, informîndu-l pe şeful compartimentului logistic.

Echipajele (conducătorii auto) sosite pentru scoaterea autovehiculelor în cursă au acces în parc pe baza foilor
de parcurs.

Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc numai pe baza permiselor valabile o singură dată,
semnate de comandantul unităţii şi confirmate prin ştampila unităţii, şi fiind însoţite de un militar numit.

Accesul la tehnicа militară din parc este permis persoanelor care au dreptul să deschidă depozitele şi
încăperile din parc conform listei aprobate.

Ordinea de acces la tehnica militară în caz de alarmă este stabilită de comandantul unităţii şi este expusă în
instrucţiunile respective.

46..Ordinea păstrării şi distribuirii cheilor de la broasca de contact, trape de vehicul şi încăperile parcului.
Ordinea de păstrare şi de eliberare a cheilor de la broasca de contact, de la trapa autovehiculului, de la încăperile
din parc şi de la porţile parcului trebuie să asigure ieşirea în termen a autovehiculelor din parc, precum şi să
excludă utilizarea lor arbitrară (neautorizată) de către personal.

Cheile se păstrează:

1) de la broasca de contact şi de la trapa autovehiculului: un set – la subofiţerul de serviciu pe parc; alt set - la
sergentul de serviciu pe subunitate, într-un sertar sigilat, împreună cu foile de parcurs în caz de alarmă;

2) de la încăperile din parc şi de la porţile parcului: un set - la subofiţerul de serviciu pe parc; altul - la ofiţerul
de serviciu pe unitate, într-un sertar sigilat.

339. Pentru menţinerea ordinii interioare în parc sînt numiţi ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc,
plantoanele şi mecanicii-conductori (conducătorii auto) autovehiculelor de tracţiune.

Plantoanele sînt repartizate de către ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc pe la intrările în parc, iar în
timpul lucrărilor - şi pe teritoriul parcului.

Parcurile permanente şi cele de campanie sînt păzite neîntrerupt, ziua şi noaptea, de către gardă cu santinele.
Dacă parcurile sînt amenajate cu mijloace tehnice de pază sigure, ele pot fi păzite de gardă şi fără santinele.

50..Accesul efectivului în parc pe treptele capacităţii de luptă. . În timpul stabilit pentru lucru şi pentru şedinţe
de pregătire, personalul are acces în parc numai în formaţie, sub comanda ofiţerilor, subofiţerilor sau sergenţilor.

Militarii prin contract din unitate au acces în parc în timpul stabilit pentru lucru în baza legitimaţiei. Sergenţii şi
soldaţii care vin în parc în interes de serviciu, cîte unul, au acces în parc în baza livretelor militare cu aprobarea
ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc, informîndu-l pe şeful compartimentului logistic.

Echipajele (conducătorii auto) sosite pentru scoaterea autovehiculelor în cursă au acces în parc pe baza foilor
de parcurs.

Persoanele care nu fac parte din unitate au acces în parc numai pe baza permiselor valabile o singură dată,
semnate de comandantul unităţii şi confirmate prin ştampila unităţii, şi fiind însoţite de un militar numit.

Accesul la tehnicа militară din parc este permis persoanelor care au dreptul să deschidă depozitele şi
încăperile din parc conform listei aprobate.

Ordinea de acces la tehnica militară în caz de alarmă este stabilită de comandantul unităţii şi este expusă în
instrucţiunile respective.
4.Particularităţile ce caracterizează exploatarea tehnicii militare. Exploatarea TM se caracterizează prin următoarele
particularităţi:

- Maşinile se folosesc de regulă în componenţa unităţilor şi subunităţilor de aceea deplasarea se efectuiază în

majoritate în colane, ca pe drumuri aşa şi în afara acestora, deseori pe timp de noapte;
- Unele şi aceleaşi maşini în timp scurt pot fi folosite în diferite zone climaterice şi condiţii de drum;
- Normele de consum a motoresurselor pe timp de pace strict limitate, o parte de maşini se află la păstrare.
- Consumul motoresurselor diferă pentru diferite grupe de maşini şi meuniform pe parcursul anului;
- Întreţinerea tehnică şi reparaţia curentă în condiţii de luptă şi la aplicaţii se efectuiază în condiţii de câmp
cu ajutorul atelierilor mobile;
- În afară de refuzuri şi defecţiunile în procesul de exploatare ăn luptă apar deteriorări
- legate de folosirea de către inamic a armamentului şi etc.

27.Camera ofiţerului de serviciu pe parc. Camera ofiţerului de serviciu pe parc şi punctul de control
tehnic se amenajează, de regulă, într-o clădire, la ieşirea principală a maşinilor (autovehiculelor) din parc.
Clădirea se echipează cu iluminare electrică, încălzire şi legătură telefonică, se asigură cu apă şi canalizare.
În această clădire se amenajează:

- camera ofiţerului de serviciu pe parc;

- camera şefului punctului de control tehnic;
- sala de studii a securităţii circulaţiei autovehiculelor şi de instructaj a conducătorilor de autovehicule şi şefilor de
maşini;
- încăperea pentru personalul serviciului de zi pe parc.
Lîngă clădire se amenajează platforma de verificare tehnică a autovehiculelor de către şeful PCT, platoul
de instructaj al conducătorilor de autovehicule şi şefilor de maşini.

Camera ofiţerului de serviciu pe parc

În camera ofiţerului de serviciu pe parc trebuie să existe următoarele documente, utilaje şi inventar:

Nr. Canti-
crt. Documentele, utilajele şi inventarul tatea

1 2 3

1. Pe panouri

1 Schema parcului 1

2 Planul de scoatere a tehnicii în caz de alarmă sau de adunare 1

3 Consemnul ofiţerului de serviciu pe parc 1

4 Consemnul plantonului pe parc 1

5 Consemnul mecanicului-conductor (conducătorului) maşinii de tracţiune de serviciu 1

6 Instrucţiuni de măsuri de siguranţă contra incendiilor 1

7 Programul de lucru în parc 1

8 Modele de foi de parcurs completate 1

9 Modele de permis pentru o singură folosinţă, modele de permis de conducere 1

2. În safeu (ladă sau dulap de metal) care se închide cu lacăt

10 Registrul de primire şi predare a serviciului de zi pe parc 1

11 Registrul de deschidere a încăperilor din parc, autovehiculelor grupurilor de luptă şi de front 1

12 Registrul de distribuire a cheilor de la broaştele de contact şi obloanele autovehiculelor,

1
încăperile şi porţile parcului

13 Registrul de evidenţă a evacuării apei 1

14 Registrul de referinţă a şefului de maşină despre activitatea (lucrul) conducătorului de

1
autovehicul

15 Registrul de ieşire şi de înapoiere (întoarcere) a maşinilor în parc 1

16 Caietul de lucru al ofiţerului de serviciu pe parc 1

17 Regulamentul serviciului interior al Forţelor Armate ale Republicii Moldova 1

18 Regulamentul serviciului în garnizoană şi de gardă al Forţelor Armate ale Republicii Moldova 1

19 Regulamentul disciplinei militare al Forţelor Armate ale Republicii Moldova 1

1 2 3

20 Regulamentul instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii Moldova 1

21 Regulamentul serviciului auto (asigurării tehnice de blindate şi automobile) al Forţelor Armate ale
1
Republicii Moldova

22 Modelele de plumbuiri şi mulaje (copii) ale sigiliilor pentru sigilarea încăperilor parcului şi
1 c-t
autovehiculelor

23 Banderolele pentru îndrumători (agenţi) de circulaţie, steguleţe (fanioane), lanterne electrice cu

1 c-t
filtre de lumină

24 Al doilea complet de chei de la broaştele de contact şi de la obloanele autovehiculelor (în pungi 1 c-t
(săculeţe) sigilate pe subunităţi)

3. În mapa ofiţerului de serviciu pe parc

a) al doilea exemplar al consemnelor:

25 pentru ofiţerul de serviciu pe parc 1

26 pentru plantonul pe parc 1

27 pentru mecanicul-conductor (conducătorul) maşinii de tracţiune de serviciu 1

28 de măsuri de siguranţă contra incendiilor 1

 b) extrase din ordinele de zi pe unitate:

29 cu privire la ordinea interioară şi orarul de lucru în parc 1

30 cu privire la numirea ofiţerilor şi plutonierilor pentru executarea serviciului în calitate de ofiţer de

1
serviciu pe parc

37..Uleiuri întrebuinţate la autovehicule.

Uleiurile se clasifică în conformitate cu următoarele sisteme:

 GOST 17479.1-85 (Rusia);

 SAE (Societatea Inginerilor Automobilişti);
 API (Institutul American al Petrolului - SUA);
 АСЕА (Asociaţia Constructorilor de Automobile din Europa, care a înlocuit ССМС din 1996).
În Europa, SUA, Japonia şi alte ţări este în vigoare clasificarea SAE (Societatea Inginerilor
Automobilişti). Conform clasificării SAE uleiurile se divizează în:

 Uleiuri de iarnă datorită viscozităţii reduse asigură pornirea rece la temperaturi joase, însă la
temperaturi înalte nu asigură gresarea corespunzătoare a motorului. 
Uleiuri de vară gresează eficient motorul la temperaturi înalte, dar nu asigură pornirea rece la
temperaturi ale aerului mai joase de 0°С. 
 Uleiuri pentru toate sezoanele la temperaturi joase posedă viscozitatea uleiurilor de iarnă, iar la
temperaturi înalte – a celor de vară.
39..Lichide speciale întrebuinţate la autovehicule. Tasol,antifriz,apa,unsori,negrol,lichid pentru
frinare,uleiuri,motorina si benzina.
38.Unsori plastice întrebuinţate la autovehicule. Unsori sintetice,semisintetice,minerale,unsoare diesel,.
41..Ordinea ieşirii maşinilor din parc. Tehnica militară iese din parc în baza ordinului de distribuţie, aprobat în
ajun de comandantul unităţii, în stare tehnică bună, cu conducătorii de autovehicule nominalizaţi, care dispun de
documente de identitate şi permis de conducere la categoria respectivă, care au trecut controlul medical înainte
de cursă şi sînt admişi pentru cursă, cu foi de parcurs completate, semnate de şeful statului major, şeful serviciului
auto (persoana cu funcţie de răspundere pentru exploatarea tehnicii militare), avînd viza şefului punctului de
control tehnic privind starea bună a autovehiculului, precum şi viza ofiţerului de serviciu pe parc despre indicaţiile
vitezometrului şi timpul ieşirii din parc. Utilizarea autovehiculului se planifică ţinînd cont de misiunile unităţii.

Ieşirea tehnicii militare neprevăzute prin ordinul de distribuţie se efectuează în cazuri excepţionale şi numai cu
aprobarea comandantului unităţii.

În zilele de odihnă şi de sărbătoare, ieşirile tehnicii militare din parc se reduc la minimum.

40.Pregătirea maşinilor pentru esire din parc. Pregătirea mijloacelor de transport pentru ieşire este organizată
de către comandanţii de subunităţi.

inainte de esire din parc trebue verificata starea tehnica a autovehicolelor,alimentarea,etc.

42.Controlul stării tehnice a maşinilor la ieşire din parc.

Controlul stării tehnice a mijloacelor de transport la ieşirea lor din parc şi la înapoierea lor din cursă este
efectuat de către şeful punctului de control tehnic.Este controlul tehnic viziual,verificarea starii tehnice
complete..Se ridica pe rampa etc...