*2.15. Motorul cu ardere internå în patru timpi (Otto).

Motorul Diesel
Dupå modul de funcÆionare, motoarele termice se clasificå în douå categorii:
a) motoare termice cu ardere externå (locomotiva cu abur, turbina cu
abur), denumite astfel deoarece arderea combustibilului (cårbune, lemn,
gaze naturale etc.) are loc în afara cilindrului motorului. Cåldura degajatå
prin ardere este destinatå transformårii apei în vapori de apå supraîncålziÆi
çi aflaÆi la presiuni înalte. Aceçtia constituie substanÆa de lucru, care,
påtrunzând în cilindrul motorului, permite efectuarea unui lucru mecanic
prin deplasarea pistonului. La locomotiva cu aburi miçcarea imprimatå
pistonului este transmiså printr-un sistem de tije articulate numit bielå-ma-
nivelå (fig. 2.183) roÆilor. Aburii, o datå ce au efectuat lucrul mecanic se
råcesc, pierzându-çi din energie çi sunt evacuaÆi în atmosferå. În acelaçi
timp, cu ajutorul unui dispozitiv numit „sertar“, o altå cantitate de aburi
supraîncålziÆi este admiså în cilindru çi se reia ciclul.

Fig. 2.183 b) motoare termice cu ardere internå (motorul cu aprindere prin

scânteie, motorul Diesel etc.), denumite astfel deoarece aprinderea çi arderea
combustibilului au loc chiar în incinta cilindrului motorului.
Motorul cu aprindere prin scânteie (Otto) este motorul cu
care sunt dotate unele automobile. Energia termicå produså
prin arderea unui amestec de aer cu vapori de benzinå, numit
amestec carburant, este convertitå parÆial în lucru mecanic
printr-o transformare ciclicå în 4 timpi.
În fig. 2.184 este prezentatå schematic funcÆionarea unui
asemenea motor.
ObservaÆi mai întâi piesele componente: pistonul P care se
deplaseazå în cilindrul C; supapa de admisie SA, supapa de
evacuare SE, bujia b, sistemul bielå (B) – manivelå (M) care
face så se roteascå axul (douå rotaÆii pe fiecare ciclu).
Cei patru timpi de funcÆionare ai motorului Otto sunt:
1. primul timp: aspiraÆia amestecului carburant. Pistonul
coboarå çi prin supapa de admisie SA deschiså, amestecul gazos
påtrunde în cilindru;
2. al doilea timp: comprimarea amestecului carburant. Când
pistonul a atins punctul inferior al cursei sale, supapa de admisie
se închide. Pistonul urcå apoi çi comprimå amestecul.
3. al treilea timp: aprinderea (explozia) amestecului çi detenta.
Fig. 2.184 Când pistonul se aflå în punctul superior al cursei sale, bujia
electricå declançeazå o scânteie. Amestecul gazos aflat la presiune
çi temperaturå înalte explodeazå. Prin arderea sa, se obÆine un gaz foarte fierbinte çi sub
presiune foarte înaltå care împinge puternic pistonul în jos; este timpul motor, în care se efectueazå
lucrul mecanic util.
4. al patrulea timp: evacuarea gazelor arse. Supapa de evacuare SE se deschide çi, în
urcare, pistonul împinge gazele arse afarå. Când pistonul ajunge în punctul superior al
cursei, supapa de evacuare se închide, iar cea de admisie se deschide; ciclul reîncepe.
Så observåm cå miçcarea alternativå de translaÆie a pistonului este transformatå în
miçcare continuå de rotaÆie a axului motorului prin sistemul bielå-manivelå (B-M). InerÆia
roÆilor antrenate de ax face ca miçcarea pistonului så continue çi în cursul timpilor 1, 2 çi 4,
care nu sunt motori.

Elemente de termodinamicå çi fizicå molecularå 179