COLEGIUL NATIONAL MIHAI VITEAZUL PLOIESTI

EVOLUTIA MOTOARELOR TERMICE

ADELA DINESCU
CLASA a X-a S

1
 . CUPRINS

1. Scurt istoric

2. Definitie

3. Tipuri de moatoare termice

3.1 Motor cu ardere externa

3.1.1 Motorul cu abur

3.1.2 Turbina cu abur

3.1.3 Motorul Stirling

3.2 Motor cu ardere interna

3.2.1 Clasificare

3.2.2 Caracteristici

4. Bibiografie

2
 .
1. SCURT ISTORIC

Încă din veacul al doilea î.e.n., Heron din Alexandria cunoştea forţa de expansiune a vaporilor şi a
construit chiar o turbină cu reacţie. Invenţia lui nu a avut succes datorită faptului că relaţiile de producţie nu
erau favorabile unei aplicaţii mai largi în practică.
Abia în 1707, Demis Papiu reactualizează problema şi construieşte o maşină cu vapori pe care o instalează
pe o corabie. Principiul de funcţionare era următorul: apa fierbea într-un cazan închis şi vaporii treceau într-un
cilindru care împingea un piston; mişcarea alternativă a pistonului era comandată manual prin deschiderea şi
închiderea unor robinete.
Mai târziu, în anul 1765, scoţianul James Watt perfecţionează maşina cu vapori, dându-i forma definitivă
sub care funcţionează şi astăzi.

De-a lungul timpului, turbinele cu vapori s-au dezvoltat foarte mult, extinzându-se pe o scară tot mai largă.
Vaporii de abur au o masă specifică mult mai mică decât a apei şi de aceea trebuie să intre în paletele turbinei
cu o viteză mult mai mare. Această viteză ajunge uneori la 1 km/s iar presiunea la 200 at.

3
 2. DEFINITIE

Un motor termic este o maşină termică motoare, care transformă căldura în lucru mecanic.

Un motor termic lucrează pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid. Întrucât,
conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate decât să crească, doar o
parte a căldurii preluate de la sursa de căldură (numită şi sursa caldă) este transformată în lucru mecanic.
Restul de căldură este transferat unui sistem cu temperatură mai mică, numit sursă rece.

3. TIPURI DE MOTOARE TERMICE

3.1 Motor cu ardere externă, la care sursa de căldură este externă fluidului ce suferă ciclul
termodinamic

3.2 Motor cu ardere internă, la care sursa de căldură este un proces de combustie suferit chiar de
fluidul supus ciclului termodinamic

4
 3.1 MOTOR CU ARDERE EXTERNA

Un motor cu ardere externă (sau motor cu combustie externă) este o maşină termică motoare în care energia internă a
agentului termic, încălzit în prealabil într-un generator extern (generator de abur, cameră de combustie) sau de o sursă
externă prin peretele motorului sau printr-un schimbător de căldură, este transformată în lucru mecanic.

3.1.1. Motorul cu abur

Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă energia termică a aburului în lucru mecanic.
Aburul sub presiune este produs într-un generator de abur prin fierbere și se destinde într-un agregat cu cilindri, în care
expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston, mișcare care de cele mai multe ori este
transformată în mișcare de rotație cu ajutorul unui mecanism bielă-manivelă.

Căldura necesară producerii aburului se obține din arderea unui combustibil sau prin fisiune nucleară.

5
 3.1.2. Turbina cu abur

Rotorul unei turbine cu abur instalată într-o termocentrală.

Direcția de curgere a aburului este de la paletele scurte la cele lungi.

Turbina cu abur este o mașină termică rotativă motoare, care transformă entalpia aburului în energie
mecanică disponibilă la cupla turbinei. Transformarea se face cu ajutorul unor palete montate pe un rotor cu
care se rotesc solidar.
În prezent, turbinele cu abur înlocuiesc complet motoarele cu abur datorită randamentului termic superior
și unui raport putere/greutate mai bun. De asemenea, mișcarea de rotație a turbinelor se obține fără un
mecanism cu părți în translație, de genul mecanismului bielă-manivelă, fiind optimă pentru
acționarea generatoarelor electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă în lume este generată cu ajutorul
turbinelor cu abur.

6
 3.1.3 Motor Stirling

În familia mașinilor termice, motorul Stirling definește o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu
toate că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă de mașini. În acest context,
"ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la mașinile cu
"ciclu deschis" cum este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur, se produce un permanent schimb de fluid
de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui
schimbător de căldură intern care mărește semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling. Există mai multe
variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparțin categoriei mașinilor cu piston alternativ.
În mod obișnuit motorul Stirling este încadrat în categoria motoarelor cu ardere externă cu toate că sursa de energie
termică poate fi nu numai arderea unui combustibil ci și energia solară sau energia nucleară. Un motor Stirling
funcționează prin utilizarea unei surse de căldură externe și a unui radiator de căldură, fiecare din acestea fiind menținut în
limite de temperatură prestabilite și o diferență de temperatură suficient de mare între ele. În procesul de transformare a
energiei termice în lucru mecanic, dintre mașinile termice motorul Stirling poate atinge cel mai mare randament.

7
 3.2 MOTOR CU ARDERE INTERNA

Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin
intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în
camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potenţiale) aplicate pistonului în
mişcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mişcare de rotaţie uniformă, obţinută de obicei la
arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacţia chimică de ardere.
3.2.1 Clasificarea motoarelor cu ardere interna :
A. A. Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic :
- - motoare cu ardere internă cu piston, cu mișcarea liniară a pistonului, sau rotative;
- - motoare cu reacție.
La turbinele cu gaze, denumirea de motor se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când se discută
despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu doar la discul
paletat.
Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor tehnologice
mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ este motorul
Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme.

8
 B. După natura combustibilului :
- - motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de injecție.
- - motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție.
- - motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de
combustibil.

C. După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de timpi) :
-motoare în patru timpi;
- motoare în doi timpi.

D. După spațiul producerii amestecului carburant :

- - motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu carburator, injecție de
benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-combustibil.
- - motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte motoarele cu injecție de
combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care
combustibilul gazos este introdus în cilindru printr-o supapă aparte în timpul aspirației.

9
 E. După felul aprinderii amestecului carburant:
 - Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS). După admisia și comprimarea amestecului
carburant în cilindrii motorului, în apropierea PMI(punctul mort interior) al pistonului, are loc aprinderea.
Aceasta se realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde amestecul
carburant. Arderea are loc într-un interval de timp relativ scurt, în care presiunea și temperatura gazelor
din cilindru cresc repede până la presiunea de 30 - 40 daN/cm³ și temperatura de 1800 – 2.000 °C. Datorită
presiunii gazelor din cilindru, care acționează asupra pistonului, acesta se deplasează spre PME (punctul
mort exterior), și rotește prin intermediul sistemului biela-manivela, arborele motor. Această cursă a
pistonului, se mai numește și cursă activă sau cursă motoare.
 - Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul compresiei,
combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului,
montat în chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate
se aprind și ard, iar presiunea din cilindru crește, moderat, menținându-se relativ constantă pe durata
arderii. Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra pistonului, determinând deplasarea acestuia spre
PMI, efectuând cursa activă. Supapele rămân închise până aproape de sfârșitul acestei curse.

10
 F. După așezarea cilindrilor :
 - motoare cu cilindrii în linie.
 - motoare cu cilindrii în V.
 - motoare cu cilindrii în W.
 - motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.
 - motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același plan, însă înclinat față de planul vertical.
 - motoare cu cilindrii așezati în stea, utilizate cu precădere unde este nevoie de un raport
putere/greutate mare, de exemplu în aviație și în marina militară (vedete).
 - Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-motoare folosite la căile ferate și vapoare englezești.

3.2.2 Caracteristici :
Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri :

 Punct mort interior (PMI) - este poziția pistonului care corespunde volumului minim ocupat de
fluidul motor în cilindru ;

 Punct mort exterior (PME) - este poziția pistonului care corespunde volumului maxim ocupat de
fluidul motor în cilindru ;

11
 Cursa pistonului - este distanța dintre punctul mort interior și punctul mort exterior , (la motoarele cu
mecanism bielă-manivelă fiind măsurată pe generatoarea cilindrului motor) parcursă de piston între două
schimbări de sens ale deplasării sale ;
 Alezajul cilindrului - este diametrul interior al cilindrului motor ;
 Volumul minim al camerei de ardere - este volumul ocupat de gaze când pistonul se află la PMI. La
motoarele cu cilindru și chiulasă este spațiului cuprins între fundul pistonului, peretele interior al cilindrului
motor și chiulasă, în momentul când pistonul se găsește în punctul mort interior ;
 Cilindreea unitară - este volumul generat prin deplasarea pistonului în timpul unei curse ;
 Cilindreea totală - este suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor unui motor ;
 Volumul total al cilindrului - este volumul maxim ocupat de gaze măsurat când pistonul se află la PME;
 Raportul de comprimare - este raportul dintre volumul total al unui cilindru și volumul camerei de ardere;
 Turația motorului - este numărul de rotații efectuat într-un minut de arborele cotit, în timpul funcționării
motorului într-un anumit regim constant.
 Ciclul motor este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se repetă periodic în cilindrul unui
motor. Un timp al motorului este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a pistonului.

12
.
BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/

https://math.wikia.org

https://www.wikiwand.com

https://motoaretermicenat.weebly.com

http://motoaretermicebbq.blogspot.com.html

13