Motoare termice

Proiect prezentat de: Blajuti Gabriel, Mosneagu Antonia, Nichifor

Codrin George, Crasmareanu Sanziana,
Savoaia Lucian, Sescu Alexandra
Clasa a X-a A
 Motor termic – generalitati
Definitie:
Motorul termic este un sistem termodinamic cu funcţionare
ciclică ce realizează transformarea parţială a energiei termice în
energie mecanică.

Principiu de funcţionare:
Căldura, pe care motoarele termice o
transformă parţial în lucru mecanic, se obţine
prin arderea în motor a unui combustibil.
Această căldură este transmisă substanţei de
lucru care îşi măreşte presiunea şi apasă pe
pistonul mobil al unui cilindru , punându-l în
mişcare . Se produce astfel lucru mecanic.
Independent de tipul lor , doar o parte a căldurii preluate de la
sursa de căldură, numită şi sursa caldă este transformată în lucru
mecanic. Restul de căldură este transferat unui sistem cu
temperatura mai mică, numit sursă rece.
 Avantaje si dezavantaje:

1) Dezavantaje
- destul de complex constructiv;
- un randament scăzut de funcţionare;
- mai scump la investiţia iniţială faţă de motorul electric;
- zgomotos;
- necesită o întreţinere periodică atentă şi uneori complexă;
- puternic poluant prin emisii de CO2 , oxizi de azot şi
hidrocarburi diverse
- fiabilitate mai redusă decât motorul electric.

2) Avantaje
- mobilitate ;
-autonomie;
 Clasificare:
 După locul unde se desfasoara arderea:
-Motoare cu ardere internă – Combustia are loc în interiorul unui
cilindru cu piston unde are loc şi transformarea parţială a căldurii în
lucru mecanic .
Ex: motorul Otto, motorul Diesel

-Motoare cu ardere externă la care combustia se realizează in

afara spatiului în care căldura se transformă parţial în lucru mecanic.
Ex: motorul locomotivei, al turbinei cu abur.

 După modul în care se desfasoara combustia:

-Motoare cu ardere rapidă sau motoare cu explozie .
Ex: motorul Otto

-Motoare cu ardere lentă sau motoare cu injecţie

Ex : motorul Diesel
 După caracterul ciclului:
-Motoare în doi timpi : ciclul
evolutiv se realizează într-o cursă dus –
întors a pistonului
Ex: motoarele motocicletelor

-Motoare în patru timpi : ciclul evolutiv se realizează în două

curse complete dus- întors ale pistonului.
Ex: motoarele autoturismelor, autocamioanelor, autocarelor.
 Notiuni:
Randamentul
Raportul adimensional dintre lucrul mecanic util și
lucrul mecanic consumat se numește randament. Prin
randament se înțelege, în fizică și inginerie, un raport
subunitar a două mărimi fizice scalare conservative care
măsoară cât dintr-o anumită mărime a fost folosită util.
Matematic, randamentul, de multe ori numit și
eficiență energetică, e caracterizat de următorul raport,
intre Lucrul mecanic util, respectiv Lucrul mecanic
consumat.
ᶯ = Lu/ Lc
Datorită principiului conservării tuturor formelor
energetice, randamentul unui sistem închis este
întotdeauna un număr subunitar, doar ideal putând lua
valoarea 1. Randamentul este adimensional și se exprimă
în procente.
 In 1824, Carnot a demonstrat doua teoreme ale
Principiului al doilea al termodinamicii:
• Teorema I. Randamentul unei mașini termice reversibile
depinde numai de temperatura sursei calde și a sursei reci și
nu depinde de natura substanței de lucru.
• Teorema II. Randamentul unei mașini termice ireversibile
este întotdeauna mai mic decât randamentul unei mașini
termice care funcționează reversibil între aceleași limite de
temperatură.
Daca ambele mașini, atât cea reversibilă cât și cea
ireversibilă primesc de la sursa caldă aceeași cantitate de
căldură Q și cedează sursei reci cantitatea de căldură Q0,
respectiv Q0', rezultă că randamentul mașinii reversibile va
fi:
ᶯ = 1 -|Q0|/Q= (Q- Q0) / Q= (T-Tₒ)/ T= 1- Tₒ/T ,
ceea ce determina ca valorile randamentului sa fie
subunitare intrucat valoarea Tₒ/T va fi intotdeauna pozitiva.
 EFICIENTA
Eficienţa transformării căldurii în lucru mecanic este
exprimată prin randamentul motorului termic. În mod analog
randamentului mecanic, cel termic reprezintă raportul dintre
lucrul mecanic efectuat de sistem (util) si căldură absorbită
de la sursa caldă:
η=L/Qabs (1)
Lucrul util reprezintă diferenţa între valoarea căldurii
absorbite de la sursa caldă şi a celei cedate sursei reci.
Înlocuind în (1) rezultå:
η=(Qa-Qc)/Qa=1-Qc/Qa
Randamentul unui motor termic este întotdeauna subunitar.
Niciodată Qcedat nu poate fi nulă; dacă motorul nu ar ceda
caldură sursei reci, el nu ar funcţiona.
 Mișcarea perpetuă
Miscarea perpetua este mișcarea corpurilor care continuă
pentru totdeauna. O mașină de mișcare perpetuă este o mașină
ipotetică care poate funcționa la infinit fără o sursă de energie .
Acest tip de mașină este imposibil, deoarece ar încălca prima
sau a doua lege a termodinamicii .
 Perpetuum mobile de speța a doua inițial viza incalcarea
celui de al doilea principiu al termodinamicii. Actual în această
categorie intră toate dispozitivele care incarca comportarea
statistică a materiei la nivel molecular.
 Un perpetuum mobile de speța a doua este un sistem fizico-
chimic uniform.
 Entropia este un concept științific, precum și o proprietate
fizică măsurabilă care caracterizeaza cat de aproape este un sistem
la un anumit moment de starea lui de echilibru. ( Valoarea maxima a
entropiei determina starea de echilibru.)
 Ca si marime fizica de stare are unitatea de masura J⋅K −1 
 Al doilea principiu al termodinamicii afirma ca in cadrul unui
sistem izolat, entropia nu poate sa scada. Orice sistem termodinamic
tinde la echilibru. Astfel, este reiterata formularea principiului al
doilea a lui W. Thomson (Lord Kelvin) care spune ca este
imposibilă construirea unei mașini termice care ar transforma
periodic, fără compensație căldura unui corp oarecare în lucru
mecanic.
 Istoric:
Primele motoare termice

Prima mașină cu aburi a fost inventată în secolul I d. Hr. de

către inginerul grec Heron din Alexandria. O sferă goală pe
dinăuntru(Eolipilul) era pivotată pe două tuburi prin care trecea
aburul dintr-un mic fierbător. Aburul umplea sfera și ieșea prin
țevi dispuse în părți opuse ale acesteia. Jeturile de abur care
țâșneau determinau sfera să se rotească.

Heron din Alexandria

 Primul motor cu abur a fost proiectat
în 1698 de Thomas Savery, un inginer
englez. Acest motor era conceput să
pompeze apa din mine, dar singura lui
întrebuințare a fost să pompeze apa în
casele înalte din Londra.
          Abia în 1707, Denis Papin construieşte o maşină cu vapori
pe care o instalează pe o corabie. Principiul de funcţionare era
următorul: apa fierbea într-un cazan închis şi vaporii treceau într-
un cilindru care împingea un piston; mişcarea alternativă a
pistonului era comandată manual prin deschiderea şi închiderea
unor robinete.

Denis Papin
 Primul motor performant a fost realizat
în 1712 de inginerul Thomas
Newcomen . El construiește prima
pompă de apă alimentată cu abur, cu
piston și cilindru, cu succes pentru
pomparea apei din mine.

Thomas Newcomen

Motorului cu aburi Newcomen.

Motorul cu aburi Newcomen este
format dintr-un cilindru, deschis la un capăt
în care se mișcă un piston. Dintr-un cazan,
intră aburi în cilindru iar pistonul este pus
în mișcare și este acționată pârghia pompei.
La sfîrșitul cursei, este introdus un jet de
apă rece care scade presiunea internă și face
ca pistonul să coboare. Ciclul se repetă la
- apa
nesfârșit. - abur
 Motorul lui James Watt
La mașina sa inventată în 1769, aburul trecea într-o cameră
separată pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era încalzit și
răcit alternativ, pierderile de căldură ale mașinii erau relativ
scăzute. De asemenea, mașina lui Watt era mai rapidă. Aceste
soluții și diversele îmbunătățiri concepute de Watt au făcut ca
mașina cu aburi să poată fi folosită într-o gamă largă de aplicații.
În perioada victoriana, locomotive cu abur puternice
revoluționaseră deja călătoria pe uscat. Mașinile cu abur au făcut
posibile și tipărirea ziarelor, torsul și țesutul textilelor și acționarea
mașinilor de spălat. Mașinile cu abur puneau în mișcare caruselele,
iar unii fermieri foloseau energia aburului pentru a ara pămîntul.

James Watt
 Prima locomotiva cu abur
Richard Trevithick a fost un inginer și
inventator englez. El a construit
prima locomotiva cu abur funcțională în
1804. Aceasta a remorcat, la 22
februarie 1804, un tonaj de 15 tone, pe un
traseu de 15 km cu viteză maximă de 8
km/h. Aceasta este recunoscută pe scară
largă ca prima demonstrație de transport
alimentat cu abur. Richard Trevithick
 Motorul Stirling
Mașina cu aer a lui Stirling a fost inventată de clericul Dr.
Robert Stirling și brevetat de acesta în anul 1816. Motorul avea
drept punct central un schimbator de caldura pe care Sterling il
denumea Economizor, deoarece putea duce la economisirea de
carburant in diferite sisteme.

- Motor Stirling de
tip Alpha

Robert Stirling - Motor Stirling de

tip Beta
 Bibliografie:
 https://en.wikipedia.org/wiki/Heat_engine
 https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_heat_engine_technology
 https://motoaretermicenat.weebly.com/scurt-istoric.html
 http://www.quarq.ro/moleculara/Principiul2.pdf
 http://www.sinuc.utilajutcb.ro/11.II.11.pdf
 https://www.vedantu.com/physics/types-of-heat-engine
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Principiul_al_doilea_al_termodinamicii
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Entropie