Sunteți pe pagina 1din 11

MOTOARE TERMICE

PROIECT LA FIZICA
Prof. coordonator:Morariu Liviu Elev:Aolaritei Claudiu

CUPRINS

Scurt istoric Cuprins Clasificare motoare Motorul Otto Motorul diesel Ciclul Caront Masina cu aburi Masinile frigorifice Masinile Stirling Concluzii

CLASIFICARE MASINILOR TERMICE

MOTOARE TERMICE:

1.

MASINI FRIGORIFICE:
FRIGIDERUL

MOTOARE CU ARDERE INTERNA MOTOR OTTO(CU BENZINA) MOTOR DIESEL(CU MOTORINA) MOTOR CU ARDERE EXTERNA MOTOR CU ABUR MOTOR IDEAL(CICLUL CARNOT)

SCURT ISTORIC

Inca din veacul al doilea i.e.n. Heron din Alexandria cunostea forta de expansiune a vaporilor si a construit chiar o turbina cu reactie. Inventia lui a cazut uitare datorita faptului ca relatiile de productie nu erau favorabile unei aplicatii mai largi in practica. Abia in 1707 Demis Papiu reactualizeaza problema si construieste o masina cu vapori pe care o instaleaza pe o corabie. Principiul de functionare era urmatorul: apa fierbea intr-un cazan inchis si vaporii treceau intr-un cilindru care impingea un piston; miscarea alternativa a psitonului era comandata manual prin deschiderea si inchiderea unor robinete. Mai tarziu, in anul 1765, scotianul James Watt perfectioneaza masina cu vapori, danduI forma definitiva sub care functioneaza si astazi.

MOTORUL OTTO

Partile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in jos. Printr-un sistem biela manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior (de obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma miscarea de du-te vino a pistonului in miscare de rotatie.

MOTORUL DIESEL

La motorul Diesel, spre deosebire de motorul Otto, in cilindru este aspirat doar aer curat, care este comprimat mal mult decat Ia motorul Otto. Din cauza temperatunil ridicate combustibilul se aprinde singur.

Picaturile de combustibil injectat, pulvenzate fin, se amesteca cu aerul comprimat din camera de ardere, se incalzesc, se evapora si se aprind. Acest proces dureaza circa 1/1000 s.

CICLUL CARNOT

n termodinamic, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus n 1820 de inginerul francez Nicolas Lonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparrii randamentului termic al mainilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la dou surse de cldur de temperaturi diferite (sursa cald i sursa rece). Folosete ca agent de lucru un gaz ideal prin transformrile cruia se obine lucrul mecanic.

MASINILE CU ABURI

Masini cu aburi prima masina cu aburi a fost construita in rusia in anul 1766 de catre inventatorul rus Polzunov . Masina se deosebea de masinile exixtente pe atunci si servea la actionarea foalelor pentru insuflarea aerului in cuptoarele metalurgice

MASINILE FRIGORIFICE

Frigiderele moderne folosesc acelai principiu al motorului termic inversat. n timp ce un motor termic convertete cldura (energia termic) dintr-o zon aflat la temperaturi ridicate n lucru mecanic, un frigider convertete lucrul mecanic n cldur.

Frigiderele moderne nu mai folosesc aerul ca agent de rcire; sunt folosite alte substane, cum ar fi propanul, cu temperaturi de fierbere coborte.

MOTORUL STIRLING

n familia mainilor termice, motorul Stirling definete o main termic cu aer cald cu ciclu nchis regenerativ, cu toate c incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gam mai larg de maini. Exist mai multe variante constructive ale motorului Stirling din care majoritatea aparin categoriei mainilor cu piston alternativ. In mod obinuit motorul Stirling este ncadrat n categoria motoarelor cu ardere extern cu toate c sursa de energie termic poate fi nu numai arderea unui combustibil ci i energia solar sau energia nuclear.

CONCLUZII

Un motor termic este o masina termica motoare, care transforma caldura in lucru mecanic. Un motor termic lucreaza pe baza unui ciclu termodinamic realizat cu ajutorul unui fluid. Intrucat, conform principiului al doilea al termodinamicii, entropia unui sistem nu poate decat sa creasca, doar o parte a caldurii preluate de la sursa de caldura (numita si sursa calda) este transformata in lucru mecanic. Restul de caldura este transferat unui sistem cu temperatura mai mica, numit sursa rece.

S-ar putea să vă placă și