Henri Coanda

Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886, București , România – d. 25

noiembrie 1972, București , RS România) a fost
un academician și inginer aeronauti c român, pionier al aviației, fi zician,
specialist în aerodinamică și mecanica fl uidelor, inovator, inventator și
descoperitor al efectului care îi poartă numele.

A fost fi ul generalului Constanti n Coandă, general de carieră și prim-ministru al

României în 1918.

Militar
Detașat la un regiment de arti lerie de câmp din  Germania 1904, este trimis
la Technische Hochschule (Universitatea Tehnică) din Berlin-Charlott enburg.
Pasionat de probleme tehnice și mai ales de tehnica aviati cii, în 1905 Coandă
construiește un avion-rachetă pentru armata română. Între 1907-1908 a urmat
de asemenea cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la  Insti tutul tehnic
Montefi ore. În 1908 se întoarce în țară și e încadrat ofi țer acti v în  Regimentul 2
de arti lerie. Datorită fi rii sale și spiritului inventi v care nu se împăcau cu
disciplina militară, el a cerut și obținut aprobarea de a părăsi armata, după care,
profi tând de libertatea recâști gată, a întreprins o lungă călătorie cu automobilul
pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet. La întoarcere pleacă în Franța și se înscrie
la Școala superioară de aeronauti că și construcții , nou înfi ințată la Paris 1909, al
cărei absolvent devine în anul următor 1910, ca șef al primei promoții de
ingineri aeronauti ci.

Avionul Coandă 1910
Marcă poștală moldovenească cu Henri Coandă vârstnic, emisă în anul 2000.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiff el și savantului Paul Painlevé, care l-au

ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele
aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim
Caproni un avion fără elice, numit convențional  Coandă-1910, pe care l-a
prezentat la al doilea Salon internațional aeronauti c de la Paris 1910.

Coandă a susținut după 1956 că în ti mpul unei încercări de zbor din decembrie
1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă  Paris, aparatul a scăpat de sub
control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea
terenului de decolare și a luat foc. Deocamdată nu au fost găsite surse
contemporane evenimentului care să coroboreze această narațiune.

Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la  Uzinele de

aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță,
de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un
avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil
propulsată de un motor cu reacție , primul tren aerodinamic din lume și altele. În
1934 obține un brevet de invenție francez pentru  Procedeu și dispoziti v pentru
devierea unui curent de fl uid ce pătrunde într-un alt fl uid, care se referă la
fenomenul numit astăzi „Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fl uid
care curge de-a lungul unui perete convex. Această descoperire l-a condus la
importante cercetări aplicati ve privind hipersustentația aerodinelor, realizarea
unor atenuatoare de sunet și altele.

Henri Coandă revine defi niti v în țară în 1969, ca director al  Insti tutului de
creație ști ințifi că și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine
membru al Academiei Române. Henri Coandă a murit la București , pe data de 25
noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.
Invenții și descoperiri

Avionul cu reacție al lui Coandă (realizat în 1910) - Coandă-1910.

Dispoziti v pentru mărirea portanței pe profi lul de aripă al aparatului cu reacție

realizat în 1910.

Dincolo de pasiunea fundamentală pentru aviație, Henri Coandă, a abordat, de-a

lungul vieții, multe alte domenii ști ințifi ce, astf el încât forța sa creatoare s-a
materializat în domeniul construcțiilor, arti sti c, transporturilor, în domeniul
ecologic sau în cel medical.

1910: Dispoziti v pentru măsurători de portanță și rezistență la deplasarea în aer

a diferitelor ti puri de suprafețe portante (profi le de aripă) cu posibilitatea
înregistrării valorilor pe diagrame pentru posibilitatea comparației și stabilirii
profi lului ideal - Dispoziti vul era montat pe un vagon în fața unei locomoti ve, iar
experimentele se desfășurau în mișcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris-
Saint Quenti n. Ulterior a putut face aceste determinări folosind un  tunel de vânt
cu fum, și o cameră fotografi că specială, de concepție proprie. Datorită acestor
experimente a stabilit un profi l de aripă funcțional pentru viitoarele sale
aparate de zbor.

1911: Aparat de zbor bimotor - În Reims, Henri Coandă prezintă un aparat de

zbor cu două motoare cuplate ce acționau o singură elice, unul putând fi oprit în
ti mpul zborului.

1911: Sania cu reacție - Henri Coandă realizează într-un atelier de construcție

de bărci și folosind un motor Gregoire de 30 CP, o sanie echipată cu motor cu
reacție, sanie care, în luna decembrie, a fost botezată Perce Neige (Ghiocelul),
printr-o ceremonie ofi ciată de către un sobor de preoți ai Bisericii Ortodoxe
Ruse, la care a parti cipat și Marele Duce Cyril. Sania a fost dusă, apoi, în Rusia și
a parti cipat în ianuarie-februarie 1911 la concursul de sănii cu motor de
lângă Sankt Petersburg. 

1911-1914: Aparatele de zbor Bristol-Coandă - În calitatea sa de director tehnic

al Uzinelor Bristol, Henri Coandă proiectează mai multe aparate de zbor
"clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de  Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre
ele câști gă premiul întâi la Concursul internațional al aviației militare  Briti sh
Military Aeroplane din Anglia.

1914-1918: Aeronava Coandă-1916 - Henri Coandă lucrează la "Saint-Chamond"

și "SIA-Delaunay-Belleville" din Saint Denis. În această perioadă proiectează trei
ti puri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este  Coandă-1916, cu două elici
apropiate de coada aparatului. Coandă-1916 este asemănător cu avionul de
transport Caravelle, la proiectarea căruia de fapt a și parti cipat.

1921: Beton-lemnul - Invenția unui nou material de construcție, folosit pentru

decorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926, decorat în
totalitate cu materialul lui H. Coandă).  

1926: Dispoziti v de detecție a lichidelor în sol  - În România, Henri Coandă pune

la punct un dispoziti v de detecție a lichidelor în sol. E folosit în prospectarea
petroliferă.

1927: Cisterna din beton - Pe fondul lipsei metalului, a realizat pentru

companiile franceze în Golful Persic vagoane, rezervoare și șlepuri-cisternă din
beton granitat pentru depozitarea petrolului.

1928: Blocuri-piramidă - Alături de arhitectul francez J. Dupre, a realizat un

proiect de imobil de locuințe civile de case multi celulare metalice și modulare
conceput în forma unei piramide cruciforme. Imobilul avea 700 de apartamente,
100 m înălțime și 220 de m latura la bază și ar fi trebuit să fi e realizat în estul
Parisului.

1930: '"Efectul Coandă'" - Primele observații le face cu ocazia studierii primului

avion cu reacție din lume, Coandă 1910. După ce avionul decola, Henri Coandă
observă că fl ăcările și gazul incandescent ieșite din reactoare ti ndeau a rămâne
pe lângă fuzelaj. Abia după 20 de ani de studii ale lui și ale altor savanți,
inginerul român a formulat principiul din spatele așa-numitului  efect Coandă,
numit astf el de profesorul Albert Metral. Cu ajutorul acestui fenomen a inventat
„ajutajele Coandă” numite și acum și „ejectoare Coandă”.  
1935: Aerodina lenti culară - La baza efectului Coandă, a stat
construirea aerodinei lenti culare, un aparat în formă de lenti lă capabil să
decoleze și să aterizeze pe verti cală, să se mențină în aer într-un punct fi x și să
zboare cu viteze orizontale mari.  [

1954: Sistem de desalinizare a apei de mare cu ajutorul energiei solare  –

Sistemul a fost testat în sudul Franței, la Londe-les-Maures, în 1954. A produs
1.600 de litri de apă potabilă provenită din apă de mare cu ajutorul energiei
solare, în doar 12 ore, folosind 6 metri pătrați de oglinzi solare.

1960: Sistem de transport în tub - Sisteme pentru deplasarea substanțelor

solide containerizate. Aceste containere sunt ca niște pistoane afl ate într-un
cilindru-conductă, pistoane care se etanșează cu pereții conductei și care sunt
puse în mișcare printr-o diferență de presiune între față și spate, prin crearea
unei depresiuni în față. Asta face containerele să se deplaseze cu viteze
fantasti c de mari întrucât nu mai întâmpină frecare din partea aerului, fi ind
propulsate de presiunea din spate care poate fi chiar presiunea obișnuită a
aerului. Se preconiza, astf el, ajungerea la viteze de 300, 400, 500 sau chiar 700
de km/h în tuburi. Acest sistem ar fi permis și transportul de persoane, de
exemplu între București și Ploiești , în doar 6 minute. Ideea a fost reluată de
proiectul Hyperloop, transportul de mare viteză prin tuburi vidate al lui  Elon
Musk.

Marcă poștală românească cu Henri Coandă tânăr, emis de ziua aviației 1978.

Filatelie
În 1978, cu prilejul Zilei aviației, Poșta Română a pus în circulație o marcă
poștală cu valoarea de 10 lei care reprezintă portretul lui Henri Coandă, avionul
creat de acesta în 1910, precum și data de 16 decembrie 1910, când acesta  a
reușit primul zbor cu un avion dotat cu motor cu reacție. [ În 1986, Poșta
Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 2 lei, care
reprezintă portretul lui Henri Coandă.
În anul 2000, serviciile poștale ale Republicii Moldova  au pus în circulație o
marcă poștală cu valoarea nominală de 25 de  bani, care reprezintă portretul lui
Henri Coandă.

Numismatică
La 10 august 2001, Banca Națională a României a pus în circulație o emisiune
comemorati vă de trei monede de argint, dedicată unor pionieri ai aviației
românești , Traian Vuia, Henri Coandă și Elie Carafoli. Fiecare din cele trei
monede au valoarea nominală de 50 de lei, au  ti tlul de 999‰, cântăresc câte
15,551 grame, au formă octogonală, iar raza cercului circumscris este de 14,5
mm, fi ind emise de calitate proof într-un ti raj de câte 500 de
exemplare. Marginea monedelor este netedă. [

La 11 octombrie 2010, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la primul zbor, în

lume, a unui aparat de zbor cu reacție creat de Henri Coandă, Banca Națională a
României a pus în circulație, cu scop numismati c, o monedă de argint,
comemorati vă, într-un ti raj de 1.000 de exemplare, cu valoarea nominală de 10
lei. Moneda este rotundă, are diametrul de 37 mm, este realizată din argint
având ti tlul de 999‰, de calitate proof și are greutatea de 31,103 g. Marginea
monedei este zimțată. «Monedele din argint, din emisiunea
numismati că „Aniversarea a 100 de ani de la construirea primului aparat de zbor
cu reacție de către Henri Coandă”, au putere circulatorie pe teritoriul
României.»