Motoare Termice

Principii de folosire-Procentajul de gaze

emanat.

• Tudorel-Lucian
(Cârlan)
Scopul Proiectului

 Cunoașterea reprezentanților.
 Principiile de funcționare al motoarelor termice.
 Gazele Emanate.
 Protecția.
Motoarele termice sunt mașinile care transformà energia internà a combus-
tibililor in energie mecanicà. Ele au contribuit la progresul tehnic al industriei si
transportului, au jucat si continuà sà joace un rol important in viata omenirii.
In jumatatea a doua a secolului al XVII-lea, mai multi ingineri din diferite țări au
încercat sà construiascà mașini termice, în care lucrul mecanic ar fi fost efectuat de
aburul în dilatare.
Motoare cu ardere externă:
1. Motorul cu aburi- Motorul cu abur este un motor termic cu ardere externă, care transformă energia
termică a aburului în lucru mecanic. Aburul sub presiune este produs într-un
generator de abur prin fierbere și se destinde într-un agregat cu cilindri, în care
expansiunea aburului produce lucru mecanic prin deplasarea liniară a unui piston,
mișcare care de cele mai multe ori este transformată în mișcare de rotație cu
ajutorul unui mecanism bielă-manivelă. Căldura necesară producerii aburului se
obține din arderea unui combustibil sau prin fisiune nucleară.

2. Turbina cu abur- Turbina cu abur este o mașină termică rotativă motoare, care transformă entalpia
aburului în energie mecanică disponibilă la cupla turbinei. Transformarea se face cu
ajutorul unor palete montate pe un rotor cu care se rotesc solidar.

În prezent, turbinele cu abur înlocuiesc complet motoarele cu abur datorită

randamentului termic superior și unui raport putere/greutate mai bun. De asemenea,
mișcarea de rotație a turbinelor se obține fără un mecanism cu părți în translație, de
genul mecanismului bielă-manivelă, fiind optimă pentru acționarea generatoarelor
electrice — cca. 86 % din puterea electrică produsă la nivel mondial este generată cu
ajutorul turbinelor cu abur.
3.Motorul Stirling
Motorul Stirling este o mașină termică cu aer cald cu ciclu închis regenerativ, cu toate
că incorect, termenul deseori este utilizat pentru a se face referire la o gamă mai largă
de mașini. În acest context, "ciclu închis" înseamnă că fluidul de lucru este într-un
spațiu închis numit sistem termodinamic, pe când la mașinile cu "ciclu deschis" cum
este motorul cu ardere internă și anumite motoare cu abur, se produce un permanent
schimb de fluid de lucru cu sistemul termodinamic înconjurător ca parte a ciclului
termodinamic; "regenerativ" se referă la utilizarea unui schimbător de căldură intern
care mărește semnificativ randamentul potențial al motorului Stirling.
Motoare cu ardere internă:
 motorul Otto-Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al cărui piston face 4 curse
simple într-un ciclu motor. Pistonul se mișcă într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă. Mișcarea
pistonului este asigurată de un mecanism bielă-arbore cotit și are loc între două poziții extreme: punctul
mort interior și punctul mort exterior.

 motorul Diesel-Motorul diesel este un motor cu ardere internă în care combustibilul se aprinde datorită
temperaturii ridicate create de comprimarea aerului necesar arderii, și nu prin utilizarea unui dispozitiv
auxiliar, așa cum ar fi bujia în cazul motorului cu aprindere prin scânteie.
Motorul lucrează pe baza ciclului Diesel.
Nikolaus August Otto este un inventator german, născut în Nassau. Otto a fost
inventatorul primului motor cu combustie internă care ardea în mod eficient
combustibilul direct într-un piston de cameră. Deşi alte motoarele cu combustie
internă fuseseră inventate (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au
bazat pe patru timpi separaţi. Conceptul de patru timpi este posibil să fi fost deja
discutat la data invenţiei lui Otto, dar el a fost primul care l-a pus în practică.

Numele motorului a fost dat după inginerul german Rudolf Diesel la sugestia soției
sale, Martha Diesel, care în 1895 îl sfătuiește cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor!
(„numește-l pur și simplu motor Diesel!”), ușurînd astfel lui Diesel căutarea după
denumirea motorului, pe care l-a inventat în 1892 și l-a patentat pe 23 februarie
1893. Intenția lui Diesel a fost ca motorul său să utilizeze o gamă largă de
combustibili, inclusiv praful de cărbune. Diesel și-a prezentat invenția funcționând în
1900 la Expoziția Universală (World's Fair) având drept combustibil ulei de alune.
Smogul este iritant pentru ochi și mucoase, reduce mult vizibilitatea și este un pericol pentru traficul rutier. Mecanismul de
formare este generat de 13 reacții chimice catalizate de prezența razelor solare. Aldehidele Substanțe organice prezente în
gazele de evacuare în proporție relativ scăzută pentru combustibili clasici de natură petrolieră, dar cu o pondere mult mai
mare pentru combustibilii proveniți din alcooli. Sunt substanțe iritante pentru organism, iar dintre acestea formaldehida are
un important potențial cancerigen. CO (oxidul de carbon) – are un efect toxic generat de fixarea hemoglobinei în sânge prin
care se împiedică alimentarea cu oxigen a creierului. O mare influență o are la persoanele cardiace, care pot avea crize
cardiace cu o frecvență mult mai mare.

Oxizii de azot NO și NO2 Oxizii de azot au efecte dăunătoare prin contribuția adusă la formarea smogului, precum și prin
efect direct asupra omului. Principalele efecte sunt legate de fixarea hemoglobinei și prin efecte mai ales la bolnavii
pulmonari. De asemenea, oxizii de azot împreună cu oxizii de sulf contribuie la formarea ploilor acide. Particulele nemetalice
Aceste particule, în special cele de funingine, sunt emise mai ales de motoarele diesel. Aceste particule pot fi inhalate în
plămâni, unele din ele putând avea și efect cancerigen. Efectul particulelor se poate manifesta și asupra clădirilor.
Particulele de plumb Acțiunea plumbului este foarte dăunătoare asupra omului și este bine cunoscută încă din antichitate.
Concentrații scăzute de plumb provoacă tulburarea albuminelor și glucidelor, atacă rinichii și sistemele nervos și central.
Intoxicația cronică de Pb se numește saturnism și provoacă colită, insuficiență renală, etc. Plumbul se găsește în combustibilii
etilați pentru motoarele cu aprindere prin scânteie.

Bioxidul de carbon este prezent în aerul atmosferic, iar la concentrații de până la 3-4 la mie este util în procesul de
fotosinteză. Aspectul îngrijorător al creșterii concentrației de bioxid de carbon este dat de apariția efectului de seră
(reducerea cantității de energie radiate de pământ către spațiul cosmic, datorită reținerii căldurii în unele gaze). Acest efect
de seră poate conduce la creșterea temperaturii medii la nivelul solului, iar motoarele cu ardere internă au o mare pondere
în creșterea concentrației de dioxid de carbon.
Motorina are o flamabilitate scăzută, cauzând un risc minor de incendiu datorat unui vehicul
care este echipat cu un motor diesel. Pe iahturi, motorul diesel este folosit, pentru că cele pe
benzină generează vapori ușori inflamabili, care se pot acumula în partea de jos a navei,
încât, câteodată cauzează explozii la bordul lor. Astfel sistemele de ventilare pentru navele
care au motoare pe benzină sunt necesare. Armata Statelor Unite ale Americi și NATO folosesc
numai motoare diesel sau pe turbine pe gaze pentru a limita pericolul de incendiu. Deși nici
benzina, nici motorina nu sunt explozive în stare lichidă, ambele pot crea un amestec de
vapori și aer explosiv, sub condițiile corecte. Astfel, motorina este mai puțin susceptibilă în a
crea aceste amestecuri explozibile, din cauza ratei de emanare a vaporilor, care este o
indicare a ratei evaporării. Tancurile armatei americane din timpul celui de al 2-lea război
mondial dotate cu motoare pe benzină erau poreclite Ronson (firmă producătoare de
brichete), din cauza probabilității de a exploda mai ușor, atunci când erau lovite de inamic
(deși atunci când erau lovite, incendiile de tancuri erau cauzate mai de grabă de exploziile
munițiilor, decât de cele de combustibili).
În concluzie pot afirma că motoarele termice afectează
mediul înconjurător dar fără ele ar fi dificilă deplasarea
dintr-un loc în altul, de asta consider că trebuie de
diminuat considerabil efectele negative ale
poluanților,pentru a proteja mediul înconjurător.
Și cred că ar trebui de analizat și introdus unele legi
pentru a spori eficacitatea.