COLEGIUL TEHNIC ,,ANGHEL SALIGNY”

ROSIORI DE VEDE
TELEORMAN

PROIECT LA INFORMATICA

Tema : Motorul Diesel si motorul Otto

Coordonator :
Prof. Ing. : Ionescu Sorin Marian

Elev : Ciocilteanu Florin Marius

Clasa : a-XII-a A

-2010-
 Cuprins :

 Introducere...........................................................................pag. 3
 Motorul Otto........................................................................pag. 5
 Motorul Diesel.....................................................................pag.6
 Rudolf Diesel.......................................................................pag.7
 Modul de functionare al motorului diesel in 4 timpi...........pag.8
 Injectorul diesel...................................................................pag. 11
 Pasi importanti in evolutia motorului diesel.......................pag. 13
 Imbunatatiri diesel si biodiesel...........................................pag. 16
 Combustibil diesel-Motorina..............................................pag. 18
 Concluzii.............................................................................pag. 20
 Bibliografie.........................................................................pag. 21

2
 Motorul Otto. Motorul Diesel

1. Introducere

Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice dispozitiv care

obtine energie mecanica direct din energie chimica prin arderea unui
combustibil intr-o camera de combustie care este parte integranta a
motorului (spre deosebire de motoarele cu ardere externa unde arderea are
loc in afara motorului.).
Exista de fapt patru tipuri de baza de motoare cu ardere interna dupa
cum urmeaza: motorul Otto,motorul Diesel, motorul cu turbina pe gaz si
motorul rotativ.

Motorul Otto este denumit astfel dupa numele inventatorului sau

Nikolaus August Otto, iar motorul Diesel dupa in aceeasi maniera dupa
numele inginerului german de origine franceza Rudolf Diesel. Motorul
Diesel este folosit pentru generatoare de energie electrica, de asemenea el
este utilizat si la camioane si autobuze precum si in unele automobile.
Motorul Otto este motorul folosit pentru majoritatea automobilelor.

Componentele unui motor diesel

Sectiune printr-un motor

3
 Partile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de
ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care
aluneca de sus in jos. Printr-un sistem biela manivela pistonul este legat de
un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior (de obicei cu
ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma
miscarea de “du-te vino” a pistonului in miscare de rotatie.
Un motor poate avea de la unu pana la 28 de cilindri (pistoane) care
pot fi asezate asa zis in linie sau in V. Sistemul de alimentare cu combustibil
consta dintr-un rezervor o pompa si un sistem pentru vaporizarea
combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la masinile de
constructie recenta sisteme de injectie. Aceste sisteme de injectie sunt
gestionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie folosite pe
majoritatea automobilelor
Aerul din ametecul carburant precum si gazele evacuate sunt
gestionate de supape actionate mecanic de un ax cu came. La toate
motoarele este necesar un sistem de aprindere a combustibilului care la
motorul Otto este o bujie. Conform principiului al doilea al termodinamicii
un motor trebuie sa cedeze caldura; in general acest lucru este realizat in
doua moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului si
prin folosirea unui radiator. In timpul deplasarii unui vehicul echipat cu un
motor cu ardere interna simpla deplasare genereaza un flux de aer rece
suficient pentru a asigura mentinerea temperaturii motorului in limite
acceptabile dar pentru ca motorul sa poata functiona si cand vehiculul sta,
radiatorul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se
mai folosesc si sisteme de racire cu apa mai ales pentru barci.

4
 2. Motorul Otto

Motor Morris din 1925

Motorul Otto standard este un motor in 4 timpi in care pistonul face 4

curse. Sa vedem care sunt acestea:
Timpul 1:Admisie pistonul porneste de la capatul superior al
cilindrului si in cilindru este aspirat amestecul de aer si benzina deoarece
supapa de admisie este deschisa la sfarsitul acestui timp pistonul ajunge la
capatul inferior si supapa de admisie este inchisa.
Timpul 2:Compresie adiabatica, amestecul se incalzeste pana cind
pistonul ajunge la capatul superior.
Timpul 3:Ardere si destindere adiabatica; o descarcare electrica a
bujiei aprinde amestecul carburant a carui ardere are loc rapid, ca o explozie.
De aici provine si denumirea alternativa de motor cu explozie. Presiunea si
temperatura in cilindru cresc brusc si pistonul este impins. Timpul 3 este
timpul motor, in care se efectueaza lucru mecanic asupra pistonului. La
sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare
Timpul 4: Evacuarea gazelor arse in atmosfera in atmosfera incepe
printr-un proces de racire izocora, pana cand gazele ajung la presiunea
atmosferica. Pistonul se ridica si gazele sunt evacuate supapa de evacuare
fiind deschisa. La capatul ciclului supapa de evacuare se inchide supapa de
admisie se deschide si incepe un nou ciclu.
Randamentul mecanic efectiv al unui motor Otto modern este de circa
20-25%

5
 3. Motorul Diesel

Rudolf Diesel

Rudolf Diesel,de nationalitate

germana,s-a nascut in anul1858 in paris,unde
parintii lui erau imigranti Bavarezi.Educatia a
primit-o la Munich Politechnic.Dupa
absolvire s-a angajat ca si inginer
frigotehnic,insa i-a placut foarte mult
proiectarea de motoare.Diesel a proiectat
multe motoare termice,inclusiv un motor cu
aer,propulsat cu ajutorul caldurii soarelui.In
anul 1893,a publicat un articol despre un
motor care are combustia in interiorul
cilindrului-motorul cu combustie interna.In
1894 a aplicat pentru patentarea unei noi
inventii,motorul diesel.Motorul lui a fost primul care a dovedit faptul ca
combustibilul se poate aprinde si fara scanteie.El a pus in functiune primul
motor reusit in anul 1897.
In 1898,Diesel a primit patentul "U.S. Patent 608,845" pentru
"motorul cu combustie interna".
Desi cel mai cunoscut este pentru inventia motorului termic cu
aprindere prin compresie (motorul diesel) care ii poarta si numele,Rudolf
Diesel a fost de asemenea un inginer termic apreciat,si un teoretician
social.Inventiile lui Diesel au trei lucruri comune:
 au la baza transferul de energie termica prin intermediul legilor
si proceselor fizice;
 implica un design mecanic deosibit si creativ;
 si au fost motivate in special de conceptul inventatorului asupra
nevoilor sociale;

Rudolf Diesel a conceput motorul diesel in special pentru a permite

mestesugarilor si meseriasilor independenti sa tina pasul cu industria.
In data de 10 August,in Augsburg,Primul model al lui Rudolf
Diesel,un cilindru de fier cu lungimea de 3 metri,cu un volant la baza,a
functionat pentru prima data folosind compresia pentru a aprinde
combustibilul.A| mai durat inca 2 ani pana Diesel a imbunatatind motorul,iar
in 1896 a facut demonstratie cu un alt model,care avea eficienta de 75%,fata
de cele 10% la motorul cu aburi.

6
 In 1898,Diesel a devenit milionar.Motoarele lui au fost folosite pentru
propulsarea centralelor electrice,pentru pomparea apei,masini,camioane,si
nave maritime.La scurt timp dupa,au inceput sa fie folosite in industria
miniera,extractia de petrol,fabrici,si in transportul maritim transoceanic.

4. Rudolf Diesel

El cantarea 5 tone, producea 20 cp la 172 rpm si opera la o eficienta

de 26.6%.
Rudolf Diesel a mai petrecut inca vreo 2 ani la perfectionarea lui si, la
sfarsitul anului 1896, a prezentat un nou model cu o eficienta mecanica
(teoretica) de 75.6%, fata de motoarele cu aburi care aveau o eficienta de
10% sau mai putin.

Primul motor diesel

Cu toate acestea productia lor a mai fost intarziata inca un an, dar
aceasta nu l-a impiedicat sa devina milionar prin vanzarea drepturilor de
comercializare a inventiei lui.
Dupa ce am inteles cum a aparut, sa intelegem si cum functioneaza acest tip
de motor.

7
 5. Modul de functionare al motorului diesel in 4 timpi

Motoarele diesel in 4 timpi sunt folosite la masini,locomotive,vapoare

etc. Principala diferenta fata de un motor pe benzina in 4 timpi e faptul ca
combustibilul e injectat in cilindru si nu intra in amestec cu aerul prin
supapa de admisie.Iata ciclul de functionare al unui motor diesel in 4 timpi:

Timpul 1-Admisia
Prin deschiderea supapei de admisie, pistonul se duce in jos deplasandu-se
de la punctul mort superior in punctul mort inferior si se introduce aer in
cilindru.

Timpul 2-Compresia
Dupa inchiderea supapelor, pistonul incepe sa se deplaseze dinspre punctul
mort inferior spre cel superior comprimand aerul din piston. La un anumit
moment al compresiei, prin injector este introdus, in cilindru, combustibilul
pulverizat.

Timpul 3-Arderea si detenta

Amestecul de aer cu vapori de motorina, comprimat intr-un timp foarte
scurt, explodeaza, impingand pistonul din punctul mort superior in punctul
mort inferior.

Timpul 4-Evacuarea
Supapa de evacuare se deschide, iar cea de admisie ramane inchisa si, prin
deplasarea pistonului din punctul mort inferior in cel superior, sunt evacuate
gazele arse din cilindru.

Pe durata timpilor 1, 2 si 4 miscarea este transmisa de la arborele cotit

la piston, iar pe durata timpului 3, miscarea este transmisa de la piston la
arborele cotit, fiind de fapt cea care genereaza functionarea motorului.
 Pentru o mai buna intelegere a modului de functionare a motorului diesel
(motor cu aprindere prin compresie) vom explica mai amanuntit fenomenele
care se petrec pe durata timpilor 2 si 3.
Combustibilul, introdus prin injectare in cilindru, se autoaprinde venind in
contact cu aerul, comprimat in prealabil in cilindrul motorului, datorita
temperaturii inalte realizate prin comprimare. Presiunea aerului comprimat
este cuprinsa intre 30 si 60 at. si temperatura 500°C si 700°C, corespunzator

8
unui raport volumetric de comprimare cuprins intre 12:1 si 22:1.
Introducerea (pulverizarea) combustibilului in cilindru se face cu ajutorul
injectorului.
  Presiunea necesara pentru pulverizarea combustibilului se realizeaza
cu o pompa de injectie. Randamentul total (efectiv) al motorului diesel este
cuprins intre 0.28 si 0.40. Motoarele diesel se folosesc in centrale
termoelectrice, pe nave, locomotive, autovehicule etc.

Ciclul de functionare al motorului diesel

Trasand schema de functionare a motorului diesel, in sistemul de

coordonate presiune (p) si volum (v), observam urmatoarele transformari, in
functie de cei 4 timpi ai motorului:

Timpul 1- Aspiratia
A›1 absorbtie izobara
(P1=constant=presiunea atmosferica)

Schema de functionare a motorului diesel

Timpul 2- Compresia
1›2 compresie adiabatica
(P2 este de cca. 35-50 atm., iar temperatura de aproximativ 700-800°C )
Timpul 3- Arderea si detenta
2›3 ardere izobara

9
(arderea este lenta, concomitent cu deplasarea pistonului, marindu-se
volumul de la V2 la V3)
3›4 detenta adiabatica
(este singurul timp, motor, cand se efectueaza lucru mecanic)
Timpul 4-Evacuarea
4›1 destindere izocora
(momentul cand se deschide supapa de evacuare, iar pistonul este in punctul
mort inferior)
1›A evacuare izobara
(gazul este impins de piston afara, la P1=constant=presiunea atmosferica)

Motoarele Diesel cu camere de ardere divizate (separate) jetul de

combustibil este injectat intr-un compartiment separat de camera de ardere
propriu-zisa din cilindru. In aceasta categorie intra:
a) Motoare cu camera de vartej (turbulenta), la care camera separata (de
forma cilindrica sau sferica) comunica cu cilindrul printr-un canal de forma
unui ajutaj, dispus tangential la camere
separate. Astfel, in timpul comprimarii in camera separata in care are loc
injectia, se produce un vartej puternic care mareste viteza de ardere. Acelasi
vartej produce in cilindru o miscare circulara a aerului, favorabil extinderii
rapide si uniforme a frontulul de flacara. Prin aceasta circulatie se asigura
arderea in cilindru a combustibilului care s-a aprins in camera de vartej.
Volumul camerei de vartej reprezinta 50-80% din volumul total al camerei
de ardere.
b) Motoare cu antecamera (camera de preardere), la care injectia are loc intr-
o camera separata, de forma cilindrica, tronconica sau sferica, reprezentand
25-40% din volumul total al camerei de ardere, si care comunica cu cilindrul
prin unul sau mai multe orificii de sectiune redusa care au rolul unor duze .
c) Motoarele cu camera de vartej si cu injectie directa Ia care injectorul este
proiectat astfel incat sa dirijeze un jet direct in camera principala de ardere si
altul (cu debit mai redus) in camera secundara de vartej. Arderea incepe in
camera secundara, dand nastere unui curent invers in camera principala de
ardere si favorizand procesul de ardere.
O caracteristica comuna a motoarelor Diesel cu camere divizate este
functionarea mai lina datorita cresterii mai reduse a presiunii in cilindrul
motorului. Ca dezavantaj se remarca necesitatea montarii unei bujii
incandescente in camera separat utilizata pentru pomirea la rece.

Motoarele Diesel cu camera de ardere nedivizata (camera unitar),

combustibilul este injectat direct in camera de ardere (de unde denumirea de

10
motoare cu injectie directa). Pentru ca sa se asigure o ardere buna, este
necesara o intensificare a miscarii aerului in cilindru. Aceasta se produce ori
cu supapa ecran ori cu ajutorul unor forme corespunzaoare ale camerei de
ardere realizate in capul pistonulul (cu praguri de turbionare). In primul caz
carburantul este injectat aproape perpendicular pe directia de deplasare a
aerului, obtinandu-se reducerea consumului specific de combustibil la
sarcini mari. In celalalt caz carburantul este injectat direct pe peretele
camerei si formeaza acolo o pelicula in care se vaporizeaza rapid. In prezent
sunt utilizate diferite sisteme de crestere a puterii specifice a motoarelor
Diesel. Cel mai utilizat este supraalimentarea prin precomprimarea aerului
admis in cilindru cu un airbocompresor. Procedeul se bazeaza pe folosirea
energiei gazelor arse evacuate din cilindru intr-o turbina. Antrenat de catre
gaze, turbina actioneaza o suflanta (compresor) cuplata pe acelasi arbore,
care comprima aerul inainte de aspiratia in cilindru.

6. Injectorul diesel

Motoarele diesel folosesc injectia directa--motorina este injectata

direct in camera de combustie.
Injectorul unui motor diesel este una din cele mai complexe piese al
motorului si a fost subiectul multor experimente.
Injectorul trebuie sa reziste temperaturii si presiunii inalte din
cilindru,dar in acelasi timp sa furnizeze combustibilul intr-o cantitate si
atomizare potrivita.
Distribuirea uniforma a combustibilului in camera de combustie poate
fi de asemenea o problema,asa ca unele motoare folosesc valve speciale
de inductie,camere de pre-combustie,sau alte dispozitive pentru a
distribui aerul in cilindru.

11
Motoarele diesel contin de obiciei bujii incandescente.Cand motorul este
rece,procesul de compresie s-ar putea sa nu poata ridica temperatura aerului
indeajuns pentru a aprinde motorina.Aceasta bujie este de fapt un fir electric
care se incalzeste cand trece curent prin el,care incalzeste camera de
combustie cand motorul este rece,pentru a putea avea loc combustia.
Insa in motorul modern totul este controlat de calculator,care
colaboreaza cu o multime de senzori,care masoara tot,de la turatia
motorului,temperatura motorului,temperatura uleiului,si chiar pozitia
pistoanelor.
Bujiile sunt mai rar folosite in motorul modern,mai ales in cele mari.
Calculatorul sesizeaza temperatura ambienta,si intarzie injectia de
motorina cu fractiuni de secunda in cazul in care este mai frig afara.Astfel
aerul din cilindru este comprimat mai mult,rezultand o temperatura mai mare
in cilindru.
Motoarele mai mici care nu au asemenea controale avansate de
computer mai folosesc bujia incandescenta pentru a rezolva problema
pornirii "la rece".

12
 7. Pasi importanti in evolutia motorului diesel

1824: Fizicianul Francez Nicolas Leonard Sadi Carnot a pus la punct

teoria termodinamicii motoarelor termice.Acest lucru a demonstrat
necesitatea compresiei pentru a creste diferenta dintre temperatura joasa si
inalta de functionare.
1890,Mai: Herbert Akroyd Stuart,asociat cu charles Richard Binney
obtin patentul numarul 7164 intitulat:"Imbunatatirile Motoarelor Care
Functioneaza Prin Explozia Amestecului Vaporilor de Combustibil si
Aer".Acest patent descrie primul motor cu pornire prin compresie.
1892:Hornsby of Lincoln,din Anglia,a construit primul motor cu
combustie interna,care functiona doar prin compresie.(experimental)
1892: 23 Februarie,Rudolf Diesel obtine patentul (RP 67202) intitulat:
"Arbeitsverfahren und Ausführungsart für Verbrennungsmaschienen".
1893:O ambitie al lui Diesel numita Teoria si Constructia Motorului
Rational Termic Pentru a Inlocui Motoarele cu Aburi si cu Compresie
Cunoscute Pana in Prezent (Theory and Construction of a Rational Heat-
engine to Replace the Steam Engine and Combustion Engines Known
Today)
1897:In data de 10 August,diesel construieste primul prototip
functional,in Augsburg.
1898:diesel vine licenta motorului sau catre compania petroliera
Ruseasca Branobel,care isi arata interesele asupra unui motor care
functioneaza cu petrol nedistilat.Inginerii Branobel au petrecut 4 ani pentru a
construi un motor montabil pe nava maritima.
1899:Diesel isi vinde licenta catre fabricantii Krupp si Sulzer,care in
curand devin fabricanti importanti.
1902: Pana in 1910,MAN produce 82 de copii al motorului diesel
stationar.

13
 1903:Shormovo Shipbuilding Yard lansazea petrolierul "Vandal"-
prima nava propulsata cu motor diesel.
1904:Francezii construiesc primul submarin diesel,numit "Z".
1905:Büchl (Cehia) fabrica turbo si intercoolerul pentru motoarele
diesel.
1908:Prosper L'orange dezvolta impreuna cu Deutz,o pompa de
injectie minutioasa,cu duza cu ac.
1909:Antecamera cu combustia emisferica este dezvoltata de catre
Prosper L'Orange si Benz.
1910:Nava de cercetare Norvegiana Fram este prima nava cu
propulsie Diesel,dupa care Selania a fost prima nava comerciala diesel.Pana
in anii 1960,motoarele diesel au inlocuit in totalitate motoarele cu aburi de
pe navele maritime.
1912:Prima locomotiva cu motor diesel.
1913:Submarinele U.S Navy folosesc unitatiile NELSECO.
1913: Rudolf Diesel Moare in mod misterios,in timp ce
traversaCanalul Englezesc pe nava SS dresden.
1914:Barcile Germane U-Boats sunt propulsate de motoare diesel
MAN.
1919:Prosper L'Orange obtine patentul pentru insertia de
antecamera,si fabrica injectorul cu duza cu ac.Primul motor diesel de la
Cummins.
1921:Prosper L'Orange construieste pompa de injectie continua
variabila.
1922:Primul vehicul cu motor diesel (cu antecamera) este Agricultural
Tractor type 6 ,de la Mercedes-Benz agricultural tractor OE Benz Sendling.
1923:A fost testat primul camion cu motor diesel,fabricat de
MAN,Benz,si Daimler.
1924:Introducerea pe piata camioanelor al motorului diesel,de catre
fabricantii de camioane comerciale din IAA.Fairbank-Morse incepe
productia de motoare diesel.
1927:Primele pompe de injectie si injectoare pentru
camioane,fabricate de Bosch.Primul prototip de autoturism diesel produs de
Stoewer.
1930:Caterpillar incepe fabricarea de motoare diesel pentru tractoarele
sale.
1932: Cel mai puternic camion diesel din luma,fabricat de MAN-160
cai putere (120 kW)
1933:Primul autoturism cu motor diesel (Citroen Rosalie).Citroen
foloseste un motor diesel al pionerului Englez sir Harry Ricardo.Insa masina

14
nu intra in productia de serie din cauza restrictiilor legale,in privinta folosirii
motoarelor diesel.
1934:Primul motor Turbo-Diesel fabricat de Maybach,pentru
locomotive.
1934-35:Junkers Motorenwerke,din Germania,incepe productia
familiei motoarelor diesel pentru avioanele Jumo,cel mai faimos fiind Jumo
205,din care sunt produse 900 de exemplare pana la izbucnirea celui de-al
doilea razboi mondial.
1936:mercedes-Benz construieste masina 260D diesel.AT&SF
inaugureaza trenul diesel Super Chief.Dirijabilele Hindenburg sunt
propulsate de catre motoare diesel.Prima serie de autoturisme cu motor
diesel(Mercedes-Benz 260D,Hanomag si Saurer).Daimler Benz produce
motorul diesel 602LOF6 pentru dirijabilul Hindenburg LZ129.
1937:
1937: BMW 114 (aircraft engine)|BMW 114 experimental airplane
diesel engine development.
1938: First turbo Diesel engine of Saurer.
1944: Development of Air cooling for diesel engines by Klöckner
Humboldt Deutz AG (KHD) for the production stage and later also for
Magirus Deutz.
1953: Turbo Diesel truck for Mercedes in small series.
1954: Turbo-Diesel truck in mass production of Volvo. First diesel
engine with an overhead cam shaft of Daimler Benz.[10]
1968: Peugeot introduces the 204, the first small cars with a
transversally mounted diesel engine and front-wheel drive.
1973: DAF produces an air-cooled diesel engine.
1976 February: Testing of a diesel engine of Volkswagen for the
passenger car Volkswagen Golf. The Common Rail injection system was
developed by the ETH Zurich from 1976 to 1992.
1977: The production of the first passenger car turbo-Diesels
(Mercedes 300 SD).
1983: Grasshopper Mowers introduces the first zero-turn lawn mower
powered by a diesel engine.
1985: ATI Intercooler diesel engine from DAF. First Common Rail
system with the IFA truck type W50.
1986: Electronic Diesel Control (EDC) of Bosch with the BMW
524tD.
1987: Most powerful production truck with a 460 hp (340 kW) MAN
diesel engine.

15
 1988: First turbochargers with direct injection in the diesel engine
from Fiat.
1991: European emission standards euro 1 met with the truck diesel
engine of Scania.
1993: Pump nozzle injection introduced in Volvo truck engines.
1994: Unit injector system by Bosch for diesel engines.
1997: First common rail in passenger car, Alfa Romeo 156.
1998: BMW makes history by winning the 24 Hour Nuerburgring race
with the 320d, powered by a two-liter, four-cylinder diesel engine. The
combination of high-performance with better fuel efficiency allows the team
to make fewer pit stops during the long endurance race.
1999: euro 3 of Scania and first Common Rail truck diesel engine of
Renault.
2002: A street-driven Dodge Dakota pickup with a 735 horsepower
diesel engine built at Gale banks engineering hauls its own service trailer to
the Bonneville Salt Flats and sets an FIA land speed record as the world's
fastest pickup truck with a one-way run of 222 mph and a two-way average
of 217 mph.
2004: In Western Europe, the ratio of passenger cars with diesel
engine exceeds 50%. Selective catalytic reduction (SCR) system in
Mercedes, Euro 4 with EGR system and particle filters of MAN.
Piezoelectric injector technology by Bosch.
2006: AUDI R10 TDI wins 12 hours running in Sebring and defeats
all other engine concepts. Euro 5 for all Iveco trucks.
2008: Subaru introduces the first horizontally-opposed diesel engine
to be fitted to a passenger car. This is a Euro 5 compliant engine with an
EGR system.

8. Imbunatatiri diesel si biodiesel

In timpul marei crize de petrol din anii 70,producatorii de masini din

Europa au inceput sa produca motoare diesel pentru uz comercial,ca si o
alternativa pentru benzina.Cei care au cumparat asemenea masini au fost
putin dezamagiti--motoarele erau zgomotoase,iar pe masini se depuneau
funingine--funingine care sunt responsabili si pentru smogul existent din
mariile orase.

16
 Insa in ultimii 30-40 de ani s-au facut imbunatatiri semnificative in
privinta performantelor si poluarii motoarelor.Sistemele de injectie directa
sunt controlate de computere avansate,care monitorizeaza arderea
combustibilului,crescand eficienta si reducand poluarea.
Motorina mai bine rafinata (ULSD -ultra low sulfur diesel),care
contine mai putin sulf,va reduce emisiile nocive,iar imbunatatirea in
continuare a motoarelor pentru a functiona cu acesti combustibili devine un
proces simplu.
Alte technologii cum ar fi filtrul de particule si catalizatorul ard
funinginele si pot reduce amisiile toxice cu pana la 90%.
De asemenea standardele europene devin tot mai inalte,ceea ce va
porta producatorii sa produca masini mai putin poluante--pana in 2009 EU
spera sa reduca emisiile de particule pana la 5 mg/km,de la 25mg/km cat era
acum cativa ani.
Biodieselul esteo alternativa sau o completare al dieselului,care poate
functiona motorul fara nici o modificare sau doar cu putina modificare.
Nu este extras din petrol-biodieselul provine din grasimi vegetale sau
animale,care au fost modificate.Biodiesel poate fi folosit individual sau
combinat cu motorina.

17
 9. Combustibil diesel-Motorina

Petrolul,im mod natural se gaseste in pamant.Cand petrolul crud este

rafinat la rafinarii,poate fi separat in diferite tipuri de combustibil,printre
care benzina,kerosen,si bine'nteles motorina.
Daca ai comparat vreodata motorina cu benzina stii ca exista diferenta
intre cele doua.In primul rand mirosul este diferit.Motorina este mai grea si
mai uleioasa.De asemenea se evapora mai greu ca si benzina--punctul ei de
fierbere este chiar mai mare decat a apei.

O monstra Diesel

Motorina se evapora mai greu fiind ca este mai grea.Contine mai

multi atomi de carbon in lanturi mai mari,decat benzina (in mod normal
benzina este C9H20,in timp ce motorina este C14H30).
Este navoie de mai putina rafinare pentru a obtine motorina,de aceea
mai demult era mai ieftina decat benzina.Dar din 2004 au crescut preturiile,o
data cu cresterea cererii pe piata,un factor important fiind si industrializarea
si constructiile din China.
Motorina are o densitate de energie mai mare decat benzina.In
medie,un galon (3.8 l) de motorina contine aproximativ 155x106 Jouli,in
timp ce un galon de benzina contine 132x106 Jouli.
Acest lucru,combinat cu eficienta mare a motoarelor diesel,explica de
ce masiniile diesel consuma mult mai putin.
Motorina este folosita la o mare varietate de vehicule si operatiuni.
Acesta propulseaza si masiniile de pe autostrada,dar alimenteaza si motorul

18
barciilor,autobuzelor,trenuriilor,utilajelorgrele,utilajelor
agricole,generatoare,si lista poate continua.
Importanta motorinei se reflecta foarte bine in economie-fara eficienta
ei inalta,ar avea de suferit toate domeniile,dar mai ales constructiile si
industria.Aproximativ 94% din transportul de marfuri-fie pe apa sau uscat-se
efectueaza bazandu-se pe diesel.

19
 10. Concluzii

Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la
volum constant si nu la presiune constanta. Majoritatea motoarelor Diesel
sunt de asemenea in 4 timpi dar functioneaza diferit. In primul timp este
aspirat aer nu si motorina. In timpul 2 aerul este incalzit prin comprimare
pana la circa 440 grade C. La sfarsitul acestui timp este injectata motorina
care se auto aprinde datorita temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca si
la motorul Otto unul de evacuare.
Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui
motor Otto si astazi se situeaza putin peste 40%. Motoarele Diesel sunt
motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotiti de 100 pana la 750 rpm
spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor cotiti de circa
2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 14
la 1, sau mai mari, spre deosebire de motoarele Otto care au rate de
compresie intre 8 la 1 si 10 la 1, ele trebuie sa aiba o constructie mai rigida
de aceea sunt mai scump de fabricat. Acest dezavantaj este compensat de
randamentul mai mare si de faptul ca motorina este mai ieftina decat
benzina.

Avantaje si dezavantaje ale motorului diesel in 4 timpi

Motoarele diesel in 4 timpi au un randament mult mai bun decat cele

pe benzina.Cu toate acestea motorina are dezavantajele sale.Unele motoare
diesel au bujii incandescente,deoarece la temperaturi scazute,aerul din
cilindrii nu se poate incalzi indeajuns de tare pentru ca motorina injectata sa
se aprinda.

20
 Bibliografie :

 Gheorghe Frăţilă, Mariana Frăţilă, S. Samoilă Automobile, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

 L.Cummins Jr., Diesel's Engine — From Conception to 1918, Carnot

Press, 1993

 Gheorghe Frăţilă, Mariana Frăţilă, S. Samoilă Automobile, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

21