Motoare

Elev : Negutu Geanina

 • -Cine a inventat motorul Diesel
• -Istoria motorului Diesel
• -Cei 4 timpi de functionare
CUprins • -Avantaje
• Dezavantaje
 Cine a inventat motorul diesel
• Rudolf Christian Karl Diesel este omul care a inventat motorul Diesel
• Cine este Rudolf Christian Karl Diesel? Rudolf Christian Karl Diesel a fost un inginer și
inventator german.
– În 1878 Rudolf Diesel, care era student la „Polytechnikum” din München, a participat la prelegerile lui Carl
von Linde. Acesta a explicat ca motoarele cu abur sunt capabile sa transforme doar 6–10% din energia
termica în energie mecanica, dar ca ciclul Carnot permite teoretic transformarea a mult mai multa energie
prin schimbarea izoterma a starii. Linde a observat ca pâna la acel moment s-a ignorat ideea crearii unui
motor extrem de eficient care sa funcționeze pe ciclul Carnot. Lui Diesel i-a fost de asemenea prezentat un
piston de foc, un dispozitiv de pornire traditional folosind principii rapide de compresie adiabatica pe care
Linde le-a dobândit din Asia de Sud-Est. Dupa câtiva ani în care a lucrat la ideile sale, Diesel le-a publicat în
1893 în eseul Teoria si constructia unui motor rational de caldura.
Istoria motorului diesel
• Numele motorului a fost dat dupainginerul german Rudolf Diesel la sugestia sotiei sale, Martha
Diesel, care în 1895 îl sfatuieste cu: Nenn ihn doch einfach Dieselmotor! („numeste-l pur si simplu motor
Diesel!”),[1] usurând astfel lui Diesel cautarea dupa denumirea motorului, pe care l-a inventat
în 1892 si l-a patentat pe 23 februarie 1893. Intenția lui Diesel a fost ca motorul sau sa utilizeze o
gama larga de combustibili, inclusiv praful de carbune. Diesel si-a prezentat inventia funcționând
în 1900 la Expoziția Universala (World's Fair) având drept combustibil ulei de alune (vezi biodiesel).
 CEi 4 timpi de functionare
• Timpul 1-ADMISIA
• Consideram pistonul situat la PMS.Supapa de admisie si supapa de evacuare se afla inchise.Admisia nu incepe exact in momentul cand pistonul paraseste PMS,ci cu avans fata de PMI.
• Pistonul paraseste PMS deplasandu-se spre PMI.Supapa de admisie se deschide si are loc admisia pana cand pistonul ajunge in PMI.

• Timpul 2-COMPRESIA
• Pistonul,ajungand in PMI,supapa de admisie se inchide.Pistonul isi incepe cursa spre PMS,comprimand amestecul-carburant.Ambele supape stau inchise.Pe moment ce pistonul se apropie tot mai
mult de PMS,temperatura aerului creste considerant,iar volumul gazelor devine tot mai mic.
• Timpul 3-APRINDEREA SI DETENTA
• Mai inainte ca pistonul sa isi termine cursa catre PMS are loc declansarea scanteii electrice,aprinderea amestecului carburant(exploziia).Temperatura gazelor arse variaza rapid.Acesta este singurul
moment cand pistonul realizeaza cursa utila(lucrul mecanic),datorita exploziei puternice,pistonul este impins cu forta in jos.Pistonul incepe din nou cursa spre PMI. Ambele supape raman inchise.
• Timpul 4-EVACUAREA
• Cand pistonul ajunge in PMI se deschide supapa de evacuare si gazele arse rezultate in urma procesului de ardere incep sa iasa in atmosfera,impinse de catre piston,in cursa spre PMS.
• Cand pistonul ajunge in PMS se inchide supapa de evacuare,se deschide supapa de admisie si reincepe un nou ciclu.

• Pe scurt,cele 4 timpuri sunt:

• 1.Admisia
• 2.Compresia
• 3.Aprinderea si Detenta-Destinderea
• 4.Evacuarea
 Cum functioneaza motorul diesel
• Ca și motorul pe benzină, și cel alimentat cu motorină funcționează tot pe bază de combustie internă. Ca orice motor termic, dieselul
funcționează în anumiți timpi, care permit evoluția fluidului în cilindri ceea ce conduce la producerea de lucru mecanic. Spre deosebire
de motorul pe benzină, care comprimă un amestec de carburant și de aer, la propulsorul alimentat cu motorină, carburantul și aerul sunt
furnizate separat. Primul pas constă în alimentarea cu aer, după care aerul comprimat se încălzește la o temperatură de 700-800 de grade
Celsius, motorina pătrunde în camera de ardere sub presiune și se aprinde spontan.
• La motoarele diesel se folosesc camere de ardere integrale. Pentru ca motorina să ardă complet și, astfel, să o eficiență cât mai bună,
trebuie injectată în cilindru înainte ca pistonul să ajungă la TDC (n.n. – Top Dead Center). Autoaprinderea este însoțită de o creștere
bruscă a presiunii, de unde și „ronțăitul” specific acestor motoare. Există mai multe tipuri de motoare diesel, însă cele mai utilizate sunt
cele în 4 timpi. Funcționarea agregatului începe cu admisia, care presupune o rotație a arborelui cotit de la 0 la 80 de grade. Al doilea
timp este compresia motorului, în care arborele cotit face o rotație de la 180 la 360 de grade.
Ce de-a treia etapă o reprezintă arderea motorinei. În acest moment are loc ciclul de rotație de la 360 la 540 de grade, precum și injecția
și arderea carburantului. Cea de-a patra și ultima fază este evacuarea gazelor arse, care presupune o rotație de până la 720 de grade față de
poziția inițială. În același timp, trebuie să știi că propulsoarele diesel folosesc o pompă de combustibil care transferă carburantul. Există
trei tipuri de pompe: pompă în linie, pompă cu structură de dozatoare și pompă de înaltă presiune.
Citeşte întreaga ştire: Motorul diesel - cum funcționează, caracteristici și probleme frecvente
 Avantaje
• AVANTAJE
• Motorina este un combustibil mai eficient
• Când vine vorba de economie la combustibil, dieselul iese câştigător. Diferenţa poate să fie şi de 30% la suta de kilometri.
• Suportă utilizarea biocombustibililor
• Spre deosebire de majoritatea motoarelor pe benzină, multe propulsoare diesel pot funcţiona pe bază de biodiesel B20, un amestec compu
din 80% motorină şi 20% combustibil organic. Biocombustibilul este mai „curat”, dar nu este la fel de economic la motorina clasică.
• Motoarele diesel sunt mai durabile
• Motoarele diesel sunt realizate din componente mai solide, fiind necesar să suporte o rată de compresie mai ridicată şi funcţionarea pe baz
unui combustibil mai greu. Spre comparaţie, un motor diesel poate avea o durată de viaţă dublă faţă de un propulsor asemănător pe benz
• Întreţinerea
• Motoarele diesel nu au bujii clasice sau distribuitor, componente care trebuie înlocuite la intervale regulate. Un propulsor pe motorină are
bujii incandescente, diferite de cele clasice. Rolul lor este să crească temperatura din camera de ardere. Ele îşi fac simţită prezenţa mai ales
când vremea e rece. Totuşi, în ceea ce priveşte întreţinerea, discuţia rămâne deschisă, alte componente, dar şi reviziile având uneori un cos
mai ridicat decât în cazul motoarelor pe benzină.
• Forţă
• Cuplul este o formă de putere produsă de motor care iese în evidenţă mai ales la urcarea unui deal sau la tractarea unui obiect greu cum ar
o rulotă. Maşinile cu motor diesel oferă performanţe superioare când vine vorba de cuplu şi capacitate de tractare.
 Dezavantaje
• Poluarea
• Motorina are un nivel de emisii mai ridicat decât maşinile pe benzină. Deşi numărul maşinilor diesel de pe şosea,
camioanele incluse, este mai mic decât al celor pe benzină, emisiile produse de ele le depăşesc pe ale celor propulsate de
benzină.
• Pornirea mai grea iarna
• Când temparatura scade sub -18 grade Celsius, maşinile diesel pornesc mai greu. Aceste motoare au nevoie de temperaturi
mai ridicate pentru a aprinde combustibilul. Totuşi, acest dezavantaj nu prea mai este întâlnit la motoarele diesel
moderne.
• Zgomotul
• O maşină pe motorină este mai zgomotoasă, iar dacă antifonarea nu este corepunzătoare, nivelul zgomotului, mai ales la
rece, poate fi deranjant.
• Preţul mai mare la achiziţie
• O maşină cu motor diesel are un preţ mai mare faţă de acelaşi model echipat cu un motor pe benzină, de putere
asemănătoare. Şoferii care circulă mulţi kilometri pe ani îşi pot amortiza investiţia într-o perioadă acceptabilă, însă pentru
cei care circulă maxim 10.000 kilometri pe an vor avea de aşteptat până îşi vor amortiza investiţia prin diferenţa de
consum.
Bibliografie
• Wikipedia
• promotor.ro