Proiect realizat de Ciobanu Matei, dirtu Bogdan, Florea maria, Guzu luca, ivanovici iarina, moraru Otilia,

stoica alexandru

Motorul Diesel
 Introducere
• Este un prototip eficient creat de Rudolf Diesel in 1897.

• E un motor cu ardere interna, in 4 timpi cu aprindere prin injectie.

• Locul bujiei(motorul Otto) e luat de o pompa de injectie care pulverizeaza

in cilindrul motorului combustibilul la presiune ridicata.

• Reprezinta un motor cu aprindere prin compresie, în care combustibilul se

detonează doar prin temperatura ridicată creată de comprimarea
amestecului aer-carburant.
Alcatuirea
Motorul Diesel sau motorul cu aprindere prin compresie este asemanator prin constructie cu
motorul prin aprindere cu scantei. Componentele motorului sunt:
A.Mecanismul motor. Are rolul de a transforma miscarea rectilinie – alternativa a
pistonului intr-o miscare de rotatie a arborelui cotit. Mecanismul motor mai este
numit si biela-manivela.
B.Sisteme si instalatii auxiliare
Blocul motor (sau blocul cilindrilor)
• Reprezinta elementul principal in care sunt adunate laolalta
toate celelalte componente ale sistemului de propulsie .In
partea superioara a blouclui motor se monteaza chiulasa -
impreuna cu pistonul si cilindrul formeza spatiul inchis in care
evolueaza fluidul motor
• In partea inferioara, blocul motor se inchide cu baia de ulei-
element metalic cu rolul de captare si depozitare a uleiului de
motor
Arborele cotit Cilindru cu piston

Pistoanele sunt folosite pentru preluarea

Are rolul de a transorma, impreuna cu biela,
energiei rezultate din explozia combustibilului si
miscarea de translatie a grupului piston in
transformarea acestuia in lucru mecanic
miscare de rotatie.
 Supapa de admisie si
supapa de evacuare Volantul
Prin acestea intra
combustibilul, respectiv ies
gazele rezultate in urma
arderii.

Injectorul
Un injector este o supapă care injectează carburantul la
motoarele cu ardere internă, fie în canalul de admisie,
într-o antecameră de ardere sau direct în camera de
ardere al motorului.
Desi serveste mai multor scopuri, principala sa
sarcina o reprezinta uniformizarea miscarii de
rotatie a arborelui cotit. De asemenea, prin
intermediul sistemului de ambreiaj, volantul este
responsabil si de transmiterea cuplului motor catre
sistemul de transmisie al autovehiculului.
 Istoric
• Istoria motorului diesel își are începutul în anul 1824, anul în care fizicianul și matematicianul francez
Sadi Carnot a avansat teoria potrivit căreia pentru o funcționare cât mai eficientă a unui motor termic
este important ca mediul de lucru să fie încălzit până la temperatura de ardere a combustibilului prin
metoda de comprimare rapidă.

• Nemulţumit fiind de randamentul extrem de scăzut al maşinilor cu abur (randament termodinamic

maxim de 10-15 %), a început cu proiectarea şi realizare unui motor termic ce funcţiona pe baza ciclului
Carnot.

• În 1893 publică o carte în limba germană ce pune bazele proiectării motoarelor termice cu randament
ridicat, care vor înlocui motoarele cu abur.

• Inițial, inventatorul credea că cel mai bun combustibil pentru motorul său era praful de cărbune. Pe de
alta parte prototipul lui Diesel s-a dovedit a fi foarte eficient atunci când era alimentat cu ulei vegetal și
produse petroliere ușoare.
• De-a lungul anilor, mulți oameni de știință, printre care trebuie
să-i menționăm pe Herbert Akroyd-Stuart și Gustav Trinkler, au
fost implicați în proiectarea motoarelor diesel.

• Moartea mult prea devreme a lui Rudolf Diesel (55 ani) a pus
capăt unor eventuale serii de invenţii şi patente care ar fi
contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi a societăţii.

• Abia după Primul Război Mondial, invenția Diesel a început să-

și realizeze potențialul comercial. Primele camioane cu
motorină au apărut în anii 1920, trenuri în anii 1930.
Maşina pentru conversia
căldurii în lucru mecanic
Timpii de functionare
Un motor cu 4 timpi este dotat cu supape de admisie si de evacuare. Acestea transforma
arderea intr-un proces mai complex, dar mult mai eficient. Asa iau nastere 4 timpi sau
cicluri de functionare: timpul de admisie, timpul de compresie, timpul de aprindere si
detenta si timpul de evacuare.
-Timpul de admisie este primul timp al unui ciclu facut de fiecare piston in parte. Fiecare piston are alt timp in
desfasurare, pentru ca sa permita invartirea permanenta si constanta a vilborchenului (transforma miscarea
rectilinie a pistonului, prin intermediul boltului piston si pendularea bielei, in miscare de rotatie). In timpul de
admisie se intampla doua lucruri: pistonul coboara de la punctul mort superior spre punctul mort inferior si
supapa de admisie se deschide, permitand aceesul aerului, care este aspirat in camera de ardere. Supapa de
evacuare este inchisa. Este prima coborare a pistonului.

-Timpul de compresie debuteaza cand pistonul ajunge in punctul mort inferior si incepe sa urce, iar supapa
de admisie se inchide complet. Pistonul urca si aerul se comprima fiind prins in cilindru, la sfarsitul compresiei
presiunea fiind de cca 35-50 atm si termperatura de cca 700-800 °C. Este prima urcare a pistonului.
Compresia la aceste motoare este mult mai mare decat la cele cu aprindere prin scantaie.
 
 
Ciclul de functionare
 
Timpul 1: Admisia – in acest proces presiunea ramane constanta deci acesta
va fi reprezentat prin transformarea izobara A→1;

Timpul 2: Compresia - procesul se desfasoara foarte rapid, fara schimb de

caldura, deci portiunea 1→2 este prezentat printr-o adiabata;

Timpul 3: Arderea si detenta – temperatura in cilindru este mai mare decat

temperatura de aprindere a combustibilului, acesta se aprinde si arde lent la
presiune constanta, astfel ca acest proces este unul izobar, fiind reprezentat
pe portiunea 2→3; prin arderea acestuia se produce cantitatea de caldura , iar
gazele rezultatele din ardere se dilata adiabatic pe portiunea 3→4;

Timpul 4: Evacuarea – presiunea scade brusc la valoarea presiunii

atmosferice, la volum constant, deci transformarea este izocora ( portiunea
4→1), sistemul cedand in exterior caldura si se evacueaza gazele de ardere
(pe portiunea 1→A);
 Racirea motorului
Un procent semnificativ al căldurii este absorbită de piesele mecanice ale motorului. Daca
temperatura motorului creste prea mult, el devine mai putin eficient si se poate avaria. Din acest
motiv, pentru ca temperatura maximă a organelor motorului să fie ținută sub o valoare critică
(aprox. 95 °C), este necesară răcirea forțată a acestora.
  
Temperatura optima de funcționare a motorului se situează într-o
plajă foarte strânsă, de aproximativ 85 – 90 °C.   Sistemul de răcire
al motorului trebuie să asigure atingerea într-un timp cât mai
scurt a temperaturii optime de funcționare, precum și menținerea
acestei valori în timpul funcționării motorului.
 Randamentul
Formula randamentului este:
Din grafic avem căldurile:                          =>
                                                                         =>
=> Dependenta randamentului teoretic de raportul de
compesie
Din transformările 1-2 și 3-4 care sunt adiabatice avem:
                =>
                              
=>
Dacă înlocuim       cu      în                                    și apoi egalăm cu                                  obținem că 

Dacă înlocuim totul în relația inițială, obținem:

Aplicatii
Motoarele Diesel au randamentul mai mare decât motoarele Otto. În plus, combustibilul utilizat (motorina)
este mai ieftin. Inițial, motoarele Diesel nu au fost folosite la echiparea autovehiculelor din cauza
dimensiunilor mari ale pompei de injecție. În 1922, Robert Bosch a inventat o pompă de injecție de mici
dimensiuni, primul autovehicul de serie cu motor Diesel fiind realizat în 1933.

În prezent, motoarele Diesel echipează , în general, vapoare, locomotive și vehicule de mare tonaj. Unele
particularitățile tehnice au făcute ca motoarele Diesel să fie mai puțin folosite la echiparea autoturismelor
(interval de turații destul de mic comparativ cu al unui motor Otto, poluare mai mare), dar diferențele de
costuri în consum au impulsionat cercetarea în domeniu, astfel încât , în prezent , se produc motoare Diesel
competitive şi pentru autoturisme.
Avantajele motorului Diesel
În primul rând, motorul Diesel are doua mari avantaje:
Are un randament mult mai bun decât motorul Otto (aproximativ
35-40%)
Foloseste combustibil mai ieftin, prin urmare costurile totale pentru
utilizator sunt mai mici
De asemenea, motorul Diesel, fiind un motor cu ardere internă,
prezintă o serie de avantaje în exploatare precum:
Pornesc relativ mai ușor și au un mers sigur și uniform, necesitând o
întreținere simplă și o manevrare ușoară.
Ocupă un spațiu relativ mic, având greutatea pe unitatea de putere
dezvoltată
Consumă relativ puțin combustibil și au pierderi scăzute de căldură
Dezavantajele motorului Diesel
În ciuda numeroaselor avantaje, acesta nu este perfect:
Motorul Diesel este mai greu decât restul motoarelor.
Este mai scump la achiziționare, însă, pe termen lung este mai economic la utilizare.
Motoarele Diesel necesită o revizie periodică.
Concluzie

Din aceste considerente motoarele cu ardere internă sunt utilizate în industrie, agricultură,
mijloace de transport, centrale electrice etc.

Motoarele cu ardere internă echipează în cea mai mare parte vehiculele rutiere și navale:
camioane, tractoare, nave, mașini-unelte, locomotive, combine, submarine, autoturisme, etc.
Bibliografie
• Wikipedia.com;

• dieselduck.info;
• 4tuning.ro;
• https://dieselnet.com/tech/diesel_history.php
• https://www.autodoc24.ro/info/ce-trebuie-sa-tii-despre-motoarele-diesel
• Manual pentru clasa a X-a de Fizica de D. Borsan, A. Costescu, M. Sandu, M. Petrescu-Prahova si N.
Gherbanovschi;
• Manual pentru clasa a X-a de Fizica de Doina Turcitu, Dan Oniciuc, Adrian Cernauteanu si Gabriela Olaru Editura
RADICAL 2016
• https://www.e-automobile.ro/
• https://www.scoalarutiera.ro
• https://www.mozaweb.com/
• Manual pentru clasa a X-a de Fizica de Seryl Talpalaru, Dorel Haralamb, Constantin Corega Gabriel O. Negrea,
Constantin Rus, editura Polirom