REFERAT

LA
FIZICA
Motorul Otto
Motorul Diesel

Nicholas August Otto, Germania, 1832-1891

Otto i-a nceput viaa profesional n postul de comis-voiajor pentru o bcnie din Cologne,
dar a
devenit tot mai preocupat de tehnologiile care abia apreau n epoca respectiv mai ex
act gaele
i aburul!
Cea mai mare noutate a vremii a fost invenia lui "ean-"oseph-#tienne $enoir un mo
tor care ardea
gae naturale! %cesta a fost ataat unei crue i, dei vehiculul se putea mica astfel &pe
cont
propriu', motorul era extrem de gomotos i ineficient!
Otto s-a g(ndit c ar putea mbunti situaia folosind un combustibil lichid i a nceput s
experimente n acest sens! #l a construit primul motor cu ga n anul )*+) i a format
un
parteneriat cu industriaul german #ugen $angen! Cunoscut iniial sub numele de ,!%!
Otto - Cie,
compania respectiv funcionea i n preent, sub numele de .eut %/!
0n urma unui accident fericit, Otto a ajuns s recunoasc valoarea compresiei mixtur
ii de
combustibil cu aer nainte de arderea combustibilului respectiv! %stfel s-a nscut i
deea ciclului n
patru timpi numit i asti 1Ciclul Otto'!
Otto i-a petrecut urmtorii cinci ani pun(nd la punct acest proiect, care i-a adus n
final medalia de
aur pentru 2motorul cu ga atmosferic3 la #xpoiia de la 4aris, din anul )*+5!
2
Motorul Otto. Motorul Diesel.
Introducere
Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice diso!iti"
care obtine ener#ie mecanica direct din ener#ie c$imica rin arderea
unui combustibil intr%o camera de combustie care este arte inte#ranta
a motorului &sre deosebire de motoarele cu ardere e'terna unde
arderea are loc in afara motorului.(.
E'ista de fat atru tiuri de ba!a de motoare cu ardere interna
dua cum urmea!a: motorul Otto)motorul Diesel) motorul cu turbina e
#a! si motorul rotati".
Motorul Otto este denumit astfel dua numele in"entatorului sau
*i+olaus Au#ust Otto) iar motorul Diesel dua in aceeasi maniera dua
numele in#inerului #erman de ori#ine france!a Rudolf Diesel.
Motorul Diesel este folosit entru #eneratoare de ener#ie electrica)
de asemenea el este utili!at si la camioane si autobu!e recum si in unele
automobile. Motorul Otto este motorul folosit entru ma,oritatea
automobilelor.
Componentele unui motor diesel
3
Sectiune printr-un motor
-artile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de
ardere este formata dintr%un cilindru inc$is la un caat si un iston care
aluneca de sus in ,os. -rintr%un sistem biela mani"ela istonul este le#at
de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic sre e'terior &de obicei
cu a,utorul unei cutii de "ite!e(. Rolul arborelui cotit este acela de a
transforma miscarea de .du%te "ino/ a istonului in miscare de rotatie.
0n motor oate a"ea de la unu ana la 12 de cilindri &istoane(

care ot fi ase!ate asa !is in linie sau in 3. Sistemul de alimentare cu

combustibil consta dintr%un re!er"or o oma si un sistem entru
"aori!area combustibilului care l%a motorul Otto oate fi carburator
sau la masinile de constructie recenta sisteme de in,ectie. Aceste sisteme
de in,ectie sunt #estionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie
folosite e ma,oritatea automobilelor
Aerul din ametecul carburant recum si #a!ele e"acuate sunt
#estionate de suae actionate mecanic de un a' cu came. La toate
4
motoarele este necesar un sistem de arindere a combustibilului care la
motorul Otto este o bu,ie. Conform rinciiului al doilea al
termodinamicii un motor trebuie sa cede!e caldura4 in #eneral acest
lucru este reali!at in doua moduri) rin e"acuarea #a!elor re!ultate din
arderea carburantului si rin folosirea unui radiator. In timul
delasarii unui "e$icul ec$iat cu un motor cu ardere interna simla
delasare #enerea!a un flu' de aer rece suficient entru a asi#ura
mentinerea temeraturii motorului in limite accetabile dar entru ca
motorul sa oata functiona si cand "e$iculul sta) radiatorul este ec$iat
cu unul sau mai multe "entilatoare. De asemenea se mai folosesc si
sisteme de racire cu aa mai ales entru barci.
Motorul Otto
Motor Morris din 1925
Motorul Otto standard este un motor in 5 timi in care istonul
face 5 curse. Sa "edem care sunt acestea:
Timul 6:Admisie istonul orneste de la caatul suerior al
cilindrului si in cilindru este asirat amestecul de aer si ben!ina
5
deoarece suaa de admisie este desc$isa la sfarsitul acestui tim
istonul a,un#e la caatul inferior si suaa de admisie este inc$isa.
Timul 1:Comresie adiabatica) amestecul se incal!este ana cind
istonul a,un#e la caatul suerior.
Timul 7:Ardere si destindere adiabatica4 o descarcare electrica a
bu,iei arinde amestecul carburant a carui ardere are loc raid) ca o
e'lo!ie. De aici ro"ine si denumirea alternati"a de motor cu e'lo!ie.
-resiunea si temeratura in cilindru cresc brusc si istonul este imins.
Timul 7 este timul motor) in care se efectuea!a lucru mecanic asura
istonului. La sfarsitul acestui tim se desc$ide suaa de e"acuare
Timul 5: E"acuarea #a!elor arse in atmosfera in atmosfera
incee rintr%un roces de racire i!ocora) ana cand #a!ele a,un# la
resiunea atmosferica. -istonul se ridica si #a!ele sunt e"acuate suaa
de e"acuare fiind desc$isa. La caatul ciclului suaa de e"acuare se
inc$ide suaa de admisie se desc$ide si incee un nou ciclu.
Randamentul mecanic efecti" al unui motor Otto modern este de
circa 18%19:
Motorul Diesel
Rudolf Diesel
La 62 martie 6292) cand) la -aris) se nastea
cel al carui nume este urtat asta!i de
motoarele e motorina: Diesel); Rudolf
Diesel) si care a trait ana e 1<
setembrie 6<67. Cam atat ar fi de sus
desre el) dar este mult de sus desre
in"entia lui &motorul diesel( e care a
atentat%o in 62<1.
Rudolf Diesel a conceut motorul diesel
ca o alternati"a mai accesibila entru
intrerin!atorii articulari a"and in
6
"edere dimensiunile "ariabile si costul sca!ut al motorului si al
carburantului) fata de motoarele cu aburi care a"eau un randament

foarte sca!ut.
Totul a ornit de la obsesia lui entru a doua le#e a
termodinamicii si ma'ima eficienta a ciclului Carnot.
Inceand din 6229) tim de 67 ani) Diesel a lucrat la motorul sau)
intr%un laborator%ma#a!in din -aris. La fabrica de masini de la
Au#sbur#) e la sfarsitul lui 62<= si inceutul lui 6<2>) rimul model al
lui Diesel) un cilindru inalt de fier cu o "olanta la ba!a) functiona
autonom entru rima data.
Rudolf Diesel
El cantarea 9 tone) roducea 18 c la 6>1 rm si oera la o eficienta de
1=.=:.
Rudolf Diesel a mai etrecut inca "reo 1 ani la erfectionarea lui
si) la sfarsitul anului 62<=) a re!entat un nou model cu o eficienta
mecanica &teoretica( de >9.=:) fata de motoarele cu aburi care a"eau o
eficienta de 68: sau mai utin.
-rimul motor diesel
Cu toate acestea roductia lor a mai fost intar!iata inca un an)
dar aceasta nu l%a imiedicat sa de"ina milionar rin "an!area
dreturilor de comerciali!are a in"entiei lui.
Dua ce am inteles cum a aarut) sa intele#em si cum functionea!a acest
ti de motor.
7
La motorul Diesel, spre deosebire de motorul
Otto, in cilindru este aspirat doar aer curat, care
este comprimat mal mult decat Ia motorul Otto
(raportul de comprimare 14:1 pAn la 25:1 fata
de motorul Otto cu 4:tl pana la 10:1) Aerul atin!
"e astfel o temperatura de #000$ pana Ia %000&
La sfarsitul comprimarti este in'ectata in cilindru
la presiune ridicata o anumita cantitate de com!
bustibil Diesel (motorina) Din cau(a temperatu!
nil ridicate combustibilul se aprinde sin"ur (se
autoaprinde) )icaturile de combustibil in'ectat,
pul*en(ate fin, se amesteca cu aerul comprimat
din camera de ardere, se incal(esc, se e*apora si
se aprind Acest proces durea(a circa 1+1000 s si
este cunoscut sub numele de intar(iere si aprin!
dere )icaurile pul*eri(ate in 'etul in'ectat sunt
dtstribuite neuniform: picaturile mici in (onele
periferice, picatiurile mari in (ona centrala Arde!
rea se initia(a Ia e,terior (picaturiie mici *apo!
ri(ndu!se primele), apoi se aprind si picaturile
mai mari din interiorul (mie(ul) 'etului In'ecta!
rea combustbilului contnuu si dupa initierea
arderii (,,ardere principala-) Daca o particula de
combustibil Diesel arde incomplet la prima arde!
re, sau daca intar(ierea Ia aprindere este prea
mare, arderea are loc *iolent, cu e,plo(ie (feno!
menul fiind cunoscut sub numele de detonatie),
Iar motorul functionea(a neuniform, cu ("omote
metalice putemice )entru comparatie,se poate
urmari modul de propa"are a frontului
de flacara la motorul Otto, La care amestecul car!
burant se aprinde initial in apropierea bu'iei
La motorul Diesel e,ista aceleasi *ariante de
functionare (motor in patru timpi si in doi timpi)
ca si Ia motorul Otto
La motoarele Diesel cu camere de ardere di!
*i(ate (separate) 'etul de combustibil este in'ectat
8

intr!un compartiment separat de camera de arde!

re propriu!(is din cilindru In aceasta cate"orie
intra:
a) .otoare cu camera de *arte' (turbulenta) La
care camera separat (de forma cilindrica sau sfe!
rica (comunica cu cilindrul printr!un canal de
forma unul a'uta', dispus tan"ential la camera
separate Astfel, in timpul comprimarii in came!
ra separat in care are loc in'ectia, se produce un
*arte' puternic care mareste *ite(a de ardere
Acelasi *arte' produce in cilindru o miscare circu!
lard a aerului /a*orabil e,tinderli rapide si unli!
forme a frontulul de flacara )rin aceasta circu!
latie se asi"ura arderea in cilindru a combustibi
lului care s!a aprins in camera de *arte' 0olumul
cameret de *arte' repre(int 50!102 din *olumul
total al camerei de ardere
b) .otoare cu antecamerd (camerd de prear!
dere), la care in'ectia are loc intr!o camera sepa!
rata, de forma cilindrica, tronconica sau sferica,
repre(entand 25!402 din *olumul total al came!
rei de ardere, si care comunica cu cilindrul prin
unul sau mai multe orificil de sectiune redusa
care au roul unor du(e
c) .otoare cu camera de *arte' si cu in'ectie
directa Ia care in'ectorul este prolectat astfel incat
sa diri'e(e un 'et direct in camera principala de
ardere si altul (cu debit mai redus) In camera
secundar de *arte' Arderea incepe in camera
secundara, dand nastere unui curent in*ers in
camera principa1 de ardere si fa*ori(and proce!
sut de ardere
0 caracteristica comuna a motoarelor Diesel
cu camere di*i(ate este functionarea mai lin
datorita cresterii mai reduse a presiunii in cilin!
drul motorului &a de(a*anta' se remarca necesi!
tatea montarii unei bu'ii incandescente in came!
ra separat utili(ata pentru pomirea la rece
2 La motoarele Diesel cu camera de ardere
nedi*t(ata (camera unitar), combustibilul este
9
in'ectat direct in camera de ardere (de unde de!
numirea de motoare cu in'ectie direct) )entru
ca sa se asi"ure o ardere buna, este necesara o
intensificare a miscarii aerului in cilindru Aceasta
se produce ori cu supapa ecran on cu a'utorul
unor forme corespun(aoare ale camerei de arde!
re reali(ate in capul pistonulul (cu pra"uri de tur!
bionare) In primul ca( carburantul este in'ectat
aproape perpendicular pe directia de deplasare a
aerului, obtinandu!se reducerea consumului spe!
cific de combustibil la sarcini mari In celalalt ca(
carburantul este in'ectat direct pe peretele came!
rel si formea(a acolo o pelicula in care se *apori!
(ea( rapid
In pre(ent sunt utili(ate diferite sisteme de
crestere a puteril specifice a motoarelor Diesel
$ea mat utili(at este supraalimentarea prin pre!
comprimarea aerului admis in dilindru cu un air!
bocompresor )rocedeul se ba(ea(a pe folosirea

ener"iei "a(elor arse e*acuate din cilindru intr!o

turbina Antrenat de catre "a(e, turbina actio!
nea(a o suflanta (compresor) cuplata pe acelasi
arbore, care comprima aerul inainte de aspiratia
in cilindru
Modul de functionare al motorului diesel in 4 timpi
Motoarele diesel in 5 timi sunt folosite la
masini)locomoti"e)"aoare etc. -rinciala diferenta fata de un motor e
ben!ina in 5 timi e fatul ca combustibilul e in,ectat in cilindru si nu
intra in amestec cu aerul rin suaa de admisie.Iata ciclul de
functionare al unui motor diesel in 5 timi:
Timul 6%Admisia
-rin desc$iderea suaei de admisie) istonul se duce in ,os delasandu%
se de la unctul mort suerior in unctul mort inferior si se introduce
aer in cilindru.
10
Timul 1%Comresia
Dua inc$iderea suaelor) istonul incee sa se delase!e dinsre
unctul mort inferior sre cel suerior comrimand aerul din iston.
La un anumit moment al comresiei) rin in,ector este introdus) in
cilindru) combustibilul ul"eri!at.
Timul 7%Arderea si detenta
Amestecul de aer cu "aori de motorina) comrimat intr%un tim foarte
scurt) e'lodea!a) imin#and istonul din unctul mort suerior in
unctul mort inferior.
Timul 5%E"acuarea
Suaa de e"acuare se desc$ide) iar cea de admisie ramane inc$isa si)
rin delasarea istonului din unctul mort inferior in cel suerior) sunt
e"acuate #a!ele arse din cilindru.
-e durata timilor 6) 1 si 5 miscarea este transmisa de la arborele
cotit la iston) iar e durata timului 7) miscarea este transmisa de la
iston la arborele cotit) fiind de fat cea care #enerea!a functionarea
motorului.
-entru o mai buna intele#ere a modului de functionare a motorului
diesel &motor cu arindere rin comresie( "om e'lica mai amanuntit
fenomenele care se etrec e durata timilor 1 si 7.
Combustibilul) introdus rin in,ectare in cilindru) se autoarinde
"enind in contact cu aerul) comrimat in realabil in cilindrul
motorului) datorita temeraturii inalte reali!ate rin comrimare.
-resiunea aerului comrimat este curinsa intre 78 si =8 at. s
i
temeratura 988C si >88C) coresun!ator unui raort "olumetric de
comrimare curins intre 61:6 si 11:6. Introducerea &ul"eri!area(
combustibilului in cilindru se face cu a,utorul in,ectorului.
-resiunea necesara entru ul"eri!area combustibilului se
reali!ea!a cu o oma de in,ectie. Randamentul total &efecti"( a
l
motorului diesel este curins intre 8.12 si 8.58. Motoarele dies
el se
folosesc in centrale termoelectrice) e na"e) locomoti"e) auto"e$icule
etc.
Ciclul de functionare al motorului diesel
11
Trasand sc$ema de functionare a motorului diesel) in sistemul de
coordonate resiune &( si "olum &"() obser"am urmatoarele
transformari) in functie de cei 5 timi ai motorului:
Timul 6% Asiratia
A?6 absorbtie i!obara
&-6@constant@resiunea atmosferica(
Sc$ema de functionare a motorului diesel

Timul 1% Comresia
6?1 comresie adiabatica
&-1 este de cca. 79%98 atm.) iar temeratura de aro'imati" >88%288C (
Timul 7% Arderea si detenta
1?7 ardere i!obara
&arderea este lenta) concomitent cu delasarea istonului) marindu%se
"olumul de la 31 la 37(
7?5 detenta adiabatica
&este sin#urul tim) motor) cand se efectuea!a lucru mecanic(
Timul 5%E"acuarea
5?6 destindere i!ocora
&momentul cand se desc$ide suaa de e"acuare) iar istonul este in
unctul mort inferior(
6?A e"acuare i!obara
&#a!ul este imins de iston afara) la -6@constant@resiunea
atmosferica(
12
Motoarele Diesel cu camere de ardere di"i!ate &searate( ,etul de
combustibil este in,ectat intr%un comartiment searat de camera de
ardere roriu%!isa din cilindru. In aceasta cate#orie intra:
a( Motoare cu camera de "arte, &turbulenta() la care camera searata
&de forma cilindrica sau sferica( comunica cu cilindrul rintr%un canal
de forma unui a,uta,) disus tan#ential la camere
searate. Astfel) in timul comrimarii in camera searata in care are
loc in,ectia) se roduce un "arte, uternic care mareste "ite!a de ardere.
Acelasi "arte, roduce in cilindru o miscare circulara a aerulu
i)
fa"orabil e'tinderii raide si uniforme a frontulul de flacara.
-rin
aceasta circulatie se asi#ura arderea in cilindru a combustibilului care s%
a arins in camera de "arte,. 3olumul camerei de "arte, rere!inta 98%
28: din "olumul total al camerei de ardere.
b( Motoare cu antecamera &camera de reardere() la care in,ectia are
loc intr%o camera searata) de forma cilindrica) tronconica sau sferica)
rere!entand 19%58: din "olumul total al camerei de ardere) si ca
re
comunica cu cilindrul rin unul sau mai multe orificii de sectiu
ne
redusa care au rolul unor du!e .
c( Motoarele cu camera de "arte, si cu in,ectie directa Ia care in,ectorul
este roiectat astfel incat sa diri,e!e un ,et direct in camera rinciala
de ardere si altul &cu debit mai redus( in camera secundara de "arte,.
Arderea incee in camera secundara) dand nastere unui curent in"ers in
camera rinciala de ardere si fa"ori!and rocesul de ardere.
O caracteristica comuna a motoarelor Diesel cu camere di"i!ate
este functionarea mai lina datorita cresterii mai reduse a resiunii
in
cilindrul motorului. Ca de!a"anta, se remarca necesitatea montarii unei
bu,ii incandescente in camera searat utili!ata entru omirea la rece.
Motoarele Diesel cu camera de ardere nedi"i!ata &camera unitar()
combustibilul este in,ectat direct in camera de ardere &de unde
denumirea de motoare cu in,ectie directa(. -entru ca sa se asi#ure o
ardere buna) este necesara o intensificare a miscarii aerului in cilindru.
Aceasta se roduce ori cu suaa ecran ori cu a,utorul unor forme
coresun!aoare ale camerei de ardere reali!ate in caul istonulul &cu
ra#uri de turbionare(. In rimul ca! carburantul este in,ectat aroae
erendicular e directia de delasare a aerului) obtinandu%se
reducerea consumului secific de combustibil la sarcini mari. In celalalt
ca! carburantul este in,ectat direct e eretele camerei si formea!a
acolo o elicula in care se "aori!ea!a raid. In re!ent sunt utili!ate

13
diferite sisteme de crestere a uterii secifice a motoarelor Diesel. Cel
mai utili!at este suraalimentarea rin recomrimarea aerului admis
in cilindru cu un airbocomresor. -rocedeul se ba!ea!a e folosirea
ener#iei #a!elor arse e"acuate din cilindru intr%o turbina. Antrenat de
catre #a!e) turbina actionea!a o suflanta &comresor( culata e acelasi
arbore) care comrima aerul inainte de asiratia in cilindru.
Concluzii
Motorul Diesel difera de cel Otto doar rin fatul ca arderea are
loc la "olum constant si nu la resiune constanta. Ma,oritatea
motoarelor Diesel sunt de asemenea in 5 timi dar functionea!a diferit.
In rimul tim este asirat aer nu si motorina. In timul 1 aerul este
incal!it rin comrimare ana la circa 558 #rade C. La sfarsitul acestui
tim este in,ectata motorina care se auto arinde datorita temeraturii
mari a aerului. Timul 5 este ca si la motorul Otto unul de e"acuare.
Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui
motor Otto si asta!i se situea!a utin este 58:. Motoarele Diesel sunt
motoare relati" lente cu "ite!e ale arborilor cotiti de 688 ana la >98
rm sre deosebire de motoarele Otto care au "ite!e ale arborilor cotiti
de circa 1988%9888 rm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de
comresie de 65 la 6) sau mai mari) sre deosebire de motoarele Otto
care au rate de comresie intre 2 la 6 si 68 la 6) ele trebuie sa aiba o
constructie mai ri#ida de aceea sunt mai scum de fabricat. Acest
de!a"anta, este comensat de randamentul mai mare si de fatul ca
motorina este mai ieftina decat ben!ina.
Avantaje si dezavantaje ale motorului diesel in 4 timpi
Motoarele diesel in 5 timi au un randament mult mai bun decat
cele e ben!ina.Cu toate acestea motorina are de!a"anta,ele sale.0nele
motoare diesel au bu,ii incandescente)deoarece la temeraturi
sca!ute)aerul din cilindrii nu se oate incal!i indea,uns de tare entru
ca motorina in,ectata sa se arinda.
14
Pasi importanti in evolutia motorului diesel
1892-Este patentat primul motor cu aprindere prin
compresie de catre Rudolf Diesel
1894-Motorul lui Diesel functioneaza pentru prima
data
1897-Este construit la Fabrica de Motoare din
Ausbur !cunoscuta acum sub numele MA"# primul
motor cu aprindere prin compresie$ cu un cilindru$
producea 2% cp la 172 rpm si cantarea & tone
1898-'rimul motor diesel stationar este instalat intrun ater din (ermania
19%%-Motorul diesel castia Marele 'remiu al
E)pozitiei internationale din 'aris
19%4-'rima centrala electrica actionata de un motor
diesel construita in *ie+$ ,craina
1912-'rima calatorie a primului +as$ -elandia$
propulsat de un motor diesel
-Aparitia primului dispoziti+ mecanic de in.ectie$
care a inlocuit sistemul de in.ectie pneumatic$
permitand astfel utilizarea motorului diesel la
auto+e/icule
1914-Motoarele diesel incep sa 0e folosite de caile
ferate ermane
1921-'rimul motor dez+oltat in colaborare de Dl1
2artrais si 'eueot este prezentat la -alonul Auto din
1921
-'rototipul 'eueot 1&3 ec/ipat cu un motor diesel
cu 2 cilindri$ in 2 timpi$ 4% cp$ a fost testat pe traseul

'aris-4ordeau) realizandu-se o +iteza medie de 48

5m6/
-Aceasta a marcat nasterea autoturismului propulsat
cu motor diesel$ dar au mai trecut multi ani pana s-au
comercializat primele modele
1922--e introduce motorul de tractor cu 2 cilindrii$ 7%
cp1$ 8%% rpm de catre 4enz
1927-4enz introduce primul motor de camion cu
in.ectie indirecta
15
1924-4enz introduce motorul de camion cu 4 cilindrii$
&% cp1$ 1%%% rpm1 MA" realizeaza primul motor de
camion cu in.ectie indirecta
1927-Robert 4os/ lanseaza productia primei serii de
pompe de in.ectie
197&-8itroen ofera spre +anzare primul autoturism
ec/ipat cu motor diesel !Rosalie 1%c+#
19&4-9ol+o incepe productia de camioane turbo diesel
1989-Firma :ucas stabileste noul record mondial de
economie la consumul de motorina cu 8itroen A;
diesel !21&l61%% 5m# 1
16