Proiect la Termodinamică Tehnică Aplicată

Tipuri de compresoare

Simedrea Bianca Georgiana

TMPP 1
 Generalităţi
Maşinile hidraulice care vehiculează fluide
compresibile (aer, gaze), în scopul modificării
presiunii lor se numesc compresoare.
 Generalităţi
Din punct de vedere energetic, compresorul este o maşină de lucru care ridică
energia specifică a gazului care îl parcurge. Diferenţa esenţială între pompă şi compresor
constă în faptul că, în timp ce pompa ridică energia lichidelor incompresibile,
compresorul, lucrând cu gaze, modifică presiunea şi deci volumul lor.
Compresorul este deci o maşină hidraulică în care se produce modificarea nu
numai a energiei specifice ci şi a energiei termice a gazelor în timp ce în pompă are loc
numai modificarea energiei specifice a lichidelor.
 Generalităţi

Energia cedată gazului în timpul procesului de comprimare,

respectiv diferenţa între energia conţinută înainte şi după comprimare,
constă într-o anumită creştere a energiei calorice, a energiei cinetice şi a
energiei potenţiale a gazului. Din punct de vedere practic prezintă
interes numai creşterea energiei potenţiale (creşterea presiunii gazului),
deoarece energia calorică se disipează în timpul mişcării prin conducte,
iar creşterea energiei cinetice, înainte şi după compresor este
neînsemnată.
 Principiul de funcţionare al unui compresor cu piston

5
7
4 6 10 11
Aspiraţia - începe în punctul 1, în momentul când se
3 8 9  deschide supapa de aspiraţie, şi durează până în punctul 2,
numit punct mort interior.
2  Comprimarea – are lor cursa de întoarcere a pistonului din
punctul 2 până în puntul 3 (după închiderea supapei de
aspiraţie). În timpul acestei faze, gazul îşi micşorează
1
volumul şi îşi măreşte presiunea treptat până la valoarea
necesară refulării.
Refularea - începe în punctul 3 în momentul când se
deschide supapa de refulare sub acţiunea presiunii gazelor
din cilindru care depăşeşte puţin presiunea din conducta de
refulare. În timpul acestei faze, presiunea rămâne constantă,
deoarece cilindrul comunică direct cu conducta de refulare.
 Destinderea - are loc din momentul când pistonul
părăseşte punctul mort exterior 4, până când se
deschide supapa de aspiraţie în punctul 1. Când
pistonul porneşte înapoi, supapa de refulare se
închide şi gazul cuprins în spaţiul mort (V0), la
presiunea de refulare, îşi măreşte volumul şi îşi
micşorează presiunea până ce ajunge puţin sub
limita de aspiraţie. În acest moment, supapa de
aspiraţie se deschide şi cilul reîncepe.
 Clasificarea compresoarelor

Compresoarele se clasifică în compresoare volumice

și compresoare dinamice. La randul lor compresoarele
volumice pot fi cu mișcare alternativă rectilinie (cu piston
sau cu diafragmă) sau rotative ( cu șurub, cu lobi, cu
palete glisante, cu inel de lichid sau cu spirale), iar cele
dinamice sunt compresoarele centrifugale sau
compresoare axiale.
Compresorul cu piston

Caracteristicile principale sunt:

Viteză scăzută
Presiune de refulare ridicată.
Cel mai bun pentru creșterea presiunii într-o singură treaptă sau
la capacitate redusă.
Gamă largă de presiuni.
Schimbare foarte mică în capacitate pentru variațiile de
presiune a gazului, atunci când funcționează la o viteză fixată.
Potrivit pentru uz portabil.
Cerințe ridicate de întreținere.
 Compresoare rotative
Statorul este format din
două jumătăţi de cilindru de
rază R şi de lungime l,
depărtate între ele.

Antrenarea sincronă a
rotoarelor se face cu un
angrenaj cu roţi dinţate.
Rotoarele nu vin în contact între
ele şi nici cu statorul, între piese
fiind un joc mai mic de 0,2 mm.

Cand rotoarele profilate sunt în poziţiile din figura formează, împreună cu statorul, camerele A, B şi C,
fiecare avînd rol funcţional distinct. Prin înaîrtirea rotoarelor în sensurile indicate pe figură volumul camerei A
creşte, în cameră fiind aspirat gaz la presiunea constantă p1.
Continuandu-se rotirea, camera A se transformă într-o cameră de tip B, închizînd între lobi şi stator, într-un
volum constant, o masă de gaz pe care o transportă spre conducta de refulare - fără a-i creşte presiunea.
Cand camera B se transformă într-o cameră de tip C, adică atunci cand intră în comunicaţie cu canalul de
refulare, se produce o comprimare la volum constant, datorată curgerii inverse a gazului din conducta şi din
rezervorul de gaz al compresorului, gaz aflat la presiunea p2 .
În continuare, lobul rotorului superior împinge gazul din camera C pe conducta de refulare.
 Compresoare centrifugale
(turbocompresoare)

O treaptă de compresor centrifug este compusă dintr-un rotor cu palete şi dintr-un stator cu secţiune de trecere
crescătoare. În construcţia rotorului se disting arborele 1 pe care este amplasat discul de bază profilat 2, disc prevăzut cu
paletele 3. Paletele pot fi radiale, sau pot fi curbate înainte sau înapoi. O paletă este curbată înainte dacă, pe măsură ce
diametrul rotorului creşte, paleta se îndepărtează de direcţia radială în sensul de rotaţie ω. Statorul este compus din difuzorul
4 şi din camera spirală 6, care înconjoară difuzorul. Difuzorul este un spaţiu inelar în jurul rotorului, prevăzut cu paletele 5.
La compresoarele mici, difuzorul nu are palete. În construcţia compresorului se mai găsesc peretele anterior 7 (profilat) şi
peretele posterior 8, care împreună cu difuzorul şi cu camera spirală închid rotorul. Trecerea arborelui prin pereţii statorului
este prevăzută cu un spaţiu de etanşare 9.
 Compresoare centrifugale

Rotorul este susţinut şi se roteşte în lagăre (nefigurate). Gazul intră în compresor pe gura de aspiraţie 10 şi este
refulat prin gura de refulare 11. În practică, treptele de compresor centrifug se pot cupla cîte două în paralel sau se
pot înseria în lungul arborelui prin intermediul unor canale care conduc gazul de la ieşirea radială dintr-o treaptă la
intrarea axială în treapta următoare.
Circulaţia gazului prin canalele dintre paletele rotorului se face pe direcţie radială, cu sensul spre exteriorul
rotorului. Curgerea apare datorită faptului că, în timpul rotirii arborelui asupra particulelor materiale care compun
gazul acţionează forţe centrifuge.
Trecerea de la curgerea axială (la aspiraţie) la curgerea radială din canalele dintre palete se face lin, prin
interacţiunea gazului cu peretele profilat al discului de bază. Trecerea gazului prin rotor constituie faza energetică
principală în funcţionarea compresorului centrifug.
În rotorul maşinii are loc transmiterea energiei mecanice primite de la motorul de antrenare către fluxul de gaz.
Ca urmare, fluxul de gaz se accelerează, deci energia sa cinetică se măreşte. Canalele dintre paletele rotorului au
secţiuni de trecere ce cresc odată cu raza rotorului, ceea ce face ca, la trecerea prin canale, gazul să suporte
transformarea unei părţi din energia sa cinetică în energie potenţială de presiune (∆ps), simultan cu creşterea arătată a
energiei cinetice a gazului.
A doua fază funcţională este trecerea gazului prin difuzor şi prin camera spirală. Gazul, ce iese din rotor cu
energie cinetică ridicată, trece prin secţiuni continuu crescătoare, ceea ce conduce la micşorarea vitezei gazului.
Compresoare axiale
În acest tip de maşină rotodinamică creșterea presiunii este
obținută prin efectul combinat al creșterii vitezei gazului și creșterea
simultană a zonei care apare în timpul trecerii gazului prin palete, la
mișcarea rotorului.
Gazul intră în compresor într-o direcție paralelă cu axul
compresorului. După ce ajunge la paletele rotorului, gazul se rotește cu
ele și, de asemenea, se deplasează axial de la un rând de palete la altul.
Sunt rânduri de palete fixate în carcasă printre rândurile
paletelor rotorului. Funcțiile paletelor fixe sunt de a elimina
turbulenţele gazului, cauzate de mișcarea paletelor mobile și pentru a
direcționa fluxul de gaz la rândul următor de palete mobile.
 Montarea compresoarelor

Indiferent de tipul constructiv , compresoarele se montează pe fundaţii de beton

independente de fundaţia clădirii în interiorul căreia sunt montate .
Montarea compresoarelor cu piston – nu prezintă mare dificultate deoarece sunt
livrate de către uzinele furnizoare complet amplasate şi probate pe bancul de probă .
Compresorul se aşează cu atenţie pe fundatia de beton şi se demontează pentru a fi
degresat şi a i se centra mecanismele mobile .
Dupa montarea compresorului se montează instalatiile anexe : conducte de aspiraţie ,
refulare , rezervorul tampon , filtru de aer , instalaţia de răcire , de ungere , manometru şi
diverse armături .
Montarea compresoarelor rotative şi centrifuge se montează pe o fundaţie comună cu
reductoare de turaţie si motorul electric de antrenare .
 Exploatarea şi intreţinerea
compresoarelor cu piston

Pornirea – se face întotdeauna în gol , fără sarcină . Inaintea pornirii motorului de

acţionare , robinetele sunt închise , iar robinetul de pe conducta de ocolire este deschis .
Pornind motorul , compresorul aspiră şi refulează în conducta de ocolire .

Oprirea:
Se închide robinetul de pe conducta de aspiraţie
Se deschide robinetul de pe conducta de ocolire şi se închide cel de refulare .
După oprirea rotorului unui compresor se evacuează gazele
Apa de racire se închide după 15 minute
 ALEGEREA MATERIALELOR

Materialele de construcție trebuie să reziste la presiuni și

temperaturi ridicate utilizate în prezent în procesele industriale, precum
și la tendința de coroziune și la natura erozivă a fluidelor.
Vă mulțumesc!