Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.

2012, sala AP9

3.1 Caracteristica de ieşire a cuplajului hidraulic (turboambreiajului)

Caracteristica de ieşire M t = f (ω t ) , se determină tot cu relaţia momentului de

la intrare, deoarece ţinând seama de ecuaţia fundamentală a TA , Mt=Mp:

2π
Mt = ρ ⋅ a ⋅ (1 − x 2 )(1 − θ 2 ) ⋅ ω p ⋅ R25 (1 − x ⋅ θ 2 )
2
(3.1)
ψ ,

şi este reprezentată grafic pentru diferite valori vitezei unghiulare la turbină ( sau ale
lui x deoarece viteza unghiulară a pompei se consideră constantă), la diferite grade de
umplere fig. 3.1.a (viteza unghiulară a pompei fiind constantă ω p = ct ); în fig. 3.1.b,
gradul de umplere este constant şi se modifică viteza unghiulară a pompei:

a b
Fig. 3.1. Caracteristica de ieşire a turboambreajului : a) ωp = constant , θ,u variabile ; b) θ,u =
constant, ωp variabilă; u gradul de umplere; ωp viteza unghiulară a pompei; θ raportul razelor
hidraulice.

La ω t = 0, x = 0, obţinem valoarea maximă a momentului la ieşire Mtmax. Pe măsură ce

creşte ωt , x creşte şi Mt scade. La ω p = ω t , circulaţia lichidului în profil nu există deci,
Mt = 0. Modificarea cantităţii de lichid din circuit afectează direct valoarea
momentului; putem folosi acest aspect la reglaje. În fig. 3.2. este dată o construcţie a
firmei Fluidrive (Anglia), la care se poate modifica cantitatea de lichid în timpul
funcţionării. Ideea reglării este aceea a introducerii în circuitul hidraulic a unei ţevi
prin care să se controleze nivelul umplerii cu ulei. Există de asemenea turboambreaje
cu mai multe rotoare de turbină la care mişcarea de ieşire este preluată printr-un
sistem de roţi dinţate şi care au un randament foarte bun la turaţii ridicate (v.
laborator).

Ion Pană

1
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

Fig. 3.2.Turboambreaj cu umplere variabilă cu carcasă fixă

3.2. Cuplarea turboambreiajelor cu surse de energie

3.2.1 Cuplarea turboambreiajului cu motorul cu ardere internă

x=0
4 3 Motoarele de autovehicule cu
M 2
combustie internă au caracteristici
1 asemănătoare între ele, în zona de
funcţionare sub sarcină au variaţii
mici de moment pentru domenii largi
de turaţii.
x=0.97 Funcţionarea ansamblului
motor cu combustie internă –
turboambreaj este prezentată în fig.
p

3.3. Curba de variaţie a momentului

Fig.3.3.Funcţionarea ansamblului motor
cu ardere internă - turboambreaj motorului cu combustie internă este
notată cu 1, iar cu 2,3,4, sunt notate
caracteristicile de intrare pentru diferite turboambreiaje la x = 0 , care corespunde
secundarului blocat. Când motorul cu combustie internă funcţionează la turaţia
maximă şi turbina nu este frânată, x = 0,97 , aceasta se va roti cu aproape aceeaşi
viteză ca şi cea a motorului. Prin frânarea turbinei, fără modificarea reglajului la
motor (a acceleraţiei), scad atât turaţia turbinei cât şi a motorului şi concomitent
Ion Pană

2
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

creşte momentul transmis. Dacă efectul de frânare se menţine putem ajunge în una din
situaţiile funcţionale marcate cu 2,3 sau 4. În situaţia 2, la oprirea turbinei, turaţia
motorului este destul de mare comparativ cu situaţia 3. În ambele cazuri ( la 2 şi la 3)
secundarul poate fi blocat şi motorul se roteşte în continuare. Cazul 3 poate fi obţinut
cu un turboambreaj mai mare sau cu un grad de umplere mai mare. Este bine ca la
frânare să avem turaţia minimă posibilă la motor, pentru a economisi combustibil,
situaţia 3 fiind mai bună comparativ cu 2. Dacă avem un turboambreaj prea mare,
cazul 4, arborele de ieşire nu poate fi blocat, oprirea maşinii făcându-se numai prin
modificarea acceleraţiei motorului cu ardere internă.

3.2.2Caracteristica de grup motor electric asincron – cuplaj hidraulic

M
1
x=0
3 x=0.8
B A
2 x=0.97

Fig. 3.4. Grupul de acţionare motor

Fig. 3.5. Caracteristica de grup motor electric asincron –
electric asincron turboambreaj : ML –
cuplaj hidraulic:1- caracteristica motorului asincron; 2-
maşina de lucru; OL- organul de lucru
caracteristici de intrare; 3- caracteristica de ieşire (grup).

În vederea îmbunătăţirii pornirii motoarelor electrice asincrone în anumite

situaţii, acestea sunt înzestrate la ieşire cu cuplaj hidraulic. Cuplajul hidraulic. face
legătura între motorul electric şi maşina de lucru, fig. 3.4.Turboambreajul asigură o
pornire lentă şi uşoară, antrenarea maşinii de lucru se face datorită alunecărilor dintre
cele două rotoare, numai după ce motorul electric a ajuns la turaţia de regim. Pentru a
obţine caracteristica de grup se folosesc: ecuaţia fundamentală a turboambreiajului
(2.5) şi expresia coeficientului de transmitere x. Se trasează caracteristica motorului
asincron; pe aceeaşi diagramă se trasează caracteristicile de intrare ale cuplajului
hidraulic, fig. 3.5. Punctele de intersecţie dintre cele două caracteristici reprezintă
punctele de funcţionare la intrare (unul dintre acestea este punctul A). Caracteristica
de ieşire (de grup) se obţine prin transformarea punctului A în B folosind relaţiile
M t = M p , ω t = x ⋅ ω p . Caracteristica de intrare a cuplajului hidraulic pentru x = 0,97 va
trebui să treacă prin punctul de putere nominală a motorului electric (ω n , M n ) ; această
condiţie asigură funcţionarea la parametrii nominali a motorului şi a turboambreajului,
Ion Pană

3
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

randamentul total al transmisiei fiind maxim. Punctul A aparţine caracteristicii

motorului electric asincron; B aparţine caracteristicii grupului şi are coordonatele B (
ω t = x ⋅ ω p , M t = M p ).
Tab. 3.1.
Capacitatea calorică C, firma Transfer
Fluid Italia

3.3 Calculul termic al TA

Deoarece schimbul de căldură se desfăşoară numai la nivelul carcasei TA prin

convecţie liberă, pentru a evita supraîncălzirea uleiului în perioada de pornire se
impun anumite restricţii legate de timpul de accelerare, numărul de porniri în timp de
o oră , temperatura maximă admisibilă a uleiului ( evitându-se distrugerea garniturilor
şi a carcasei).

Calculele de mai jos surprind aceste aspecte; datele de bază sunt: puterea la intrare (
la pompă )Pm [kW]; turaţia la intrare ( la pompă) nm [rot/min]; puterea la maşina de
lucru ( la turbină )PL[kW]; turaţia la maşina de lucru (la turbină) nL [rot/min]; J
momentul de inerţie al maşinii antrenate [kg m2]; T temperatura ambiantă [ ºC] ;

Se vor calcula: timpul maxim de accelerare ta [s]; temperatura maximă admisibilă Ta [

ºC]; numărul maxim de cicluri pe oră Hmax [-];
Ion Pană

4
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

1) timpul maxim de accelerare ta [s];

(3.2)

(3.3)
Valorile alunecării sunt de 5% pentru TA cu diametrul <13 ” ; 3 % pentru TA cu 15
”<diametrul <19 ”; 2% pentru TA cu diametrul > 19 ”

(3.4)

nu turaţia la ieşire la arborele de turbină; Jr momentul de inerţie redus la arborele

turbinei; Ma momentul din perioada de accelerare la turbină; S alunecarea dintre
rotorul de turbină şi cel de pompă; Mm momentul la intrare; ML la maşina de lucru:

(3.5)
2) temperatura maximă admisibilă Ta [ ºC] a uleiului :

(3.6)

Q cantitatea de căldură care se dezvoltă la accelerare [kcal]; capacitatea termică [kcal/

ºC] a metalului şi a uleiului; tab 3.1.

(3.7)

Temperatura finală Tf la sfârşitul ciclului de accelerare va fi :

(3.8)

unde TL este temperatura în timpul regimului stabilizat:

(3.9)

Ion Pană

5
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

Unde K este un factor constructiv din tab. 3.2. Tf trebuie să fie mai mică de 110 ºC
pentru garnituri din cauciuc standard; Tf trebuie să fie mai mică de 150 ºC pentru
garnituri din viton;

Tab 3.2. Factorul K din expresia

temperaturii în regim stabilizat

3) numărul maxim de cicluri pe oră Hmax [-];

(3.10)
unde tL este timpul minim de lucru considerat în calcul:
Ion Pană

6
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

(3.11)

3.4 Construcţia şi funcţionarea turbotransformatorului

Turbotransformatorul funcţionează asemănător cu turboambreiajul, numai că

lichidul trece de la rotorul de pompă la cel de turbină prin intermediul aparatului
director, care este fix (solidar cu carcasa). Aparatul director ( reactor sau stator) are
rolul de a orienta intrarea lichidului spre rotorul de turbină sub un unghi favorabil şi
de a transforma energia hidrostatică în energie hidrodinamică. Acest element
suplimentar determină o modificare a momentului la rotorul de turbină. De asemenea
există un perete de ghidare la interior, pentru a asigura deplasarea lichidului prin
elementele din circuit. Principalele elemente care intră în construcţia
turbotransformatorului sunt date în fig. 3.6.

Fig.3.6. Schema de principiu a turbotransformatorului : I-rotor pompă;

II-rotor turbină; III- aparat director; IV- rulmenţi;V- sistem de etanşare
VI-arbore de intrare; VII-arbore condus.

Clasificarea turbotransformatoarelor se face:

1)după construcţie
- turbotransformatoare normale: monoetajate sau multietajate;
- turbotransformatoare complexe;
2)din punctul de vedere al reversibilităţii al reversibilităţii:
- cu sens unic;
- cu dublu sens;
Ion Pană

7
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

3)din punct de vedere funcţional:

- cu un singur flux;
- cu dublu flux.
Transmisia hidrodinamică poate lucra atât ca turboambreiaj cât şi ca
turbotransformator , pentru a asigura un randament bun pe tot domeniul de lucru,
utilizând un cuplaj de sens pe care este plasat statorul. Cuplajul se deschide la turaţii
mari când statorul are tendinţa să blocheze circulaţia lichidului.

Rotorul de pompă

Rotorul de turbină

Statorul (aparat director)

Ion Pană

8
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

Fig .3.7. Funcţionarea transmisiei hidrodinamice complexe ( TA + TT)

Ecuaţia fundamentală a turbotransformatorului

Reprezintă corelaţia matematică dintre momentele dezvoltate de elementele

componente ale transmisiei. Se porneşte de la expresia momentului dezvoltat de fluxul
de lichid, v. relaţia (2.1).
Se scriu expresiile momentului pentru rotorul de pompă, aparatul director şi rotorul de
turbină:
M p = ρ ⋅ Q p ( R2 ⋅ cu 2 − R1 ⋅ cu1 ) (3.2.a)
M AD = ρ ⋅ Q AD ( R 4 ⋅ c u 4 − R3 ⋅ c u 3 ) (3.2.b)
M t = ρ ⋅ Qt ( R5 ⋅ cu 5 − R6 ⋅ cu 6 ) (3.2.c)

Elementele utilizate au aceeaşi semnificaţie cu cele din relaţiile (2.2-2.3),

indicele AD referindu-se la aparatul director. Cu ipotezele: lipsa pierderilor volumice,
η v = 1, Q p = Q AD = Qt = Q ; egalitatea razelor în punctele (1-6), (2-3), (4-5) ale
circuitului hidraulic R1 = R6 , R2 = R3 , R4 = R5 ; egalitatea proiecţiilor vitezei absolute pe
direcţia vitezei tangenţiale în aceleaşi puncte cu1 = cu 6 , cu 2 = cu 3 , cu 4 = cu 5 , rezultă prin
însumare:

M p + M AD= M t (3.3.)

ecuaţia fundamentală a turbotransformatorului multiplicator de moment. Dacă

aparatul director este construit astfel încât impactul cu rotorul de turbină să ducă la o
creştere a vitezei unghiulare a acestuia, M AD = ρ ⋅ Q AD ( R3 ⋅ cu 3 − R4 ⋅ cu 4 ) şi

Ion Pană

9
Acţionări hidraulice şi pneumatice, curs 3 , 16.10.2012, sala AP9

M p − M AD= M t (3.4.)

ecuaţia fundamentală a turbotransformatorului reducător (demultiplicator) de moment.

Se observă că turbotransformatorul modifică momentul primit de la motor, aspect
avantajos comparativ cu turboambreiajul, fiind utilizat în special la antrenarea
maşinilor cu inerţie mare. Se defineşte coeficientul de transformare a momentului k:

Mt M p ± M AD
k= = (3.5)
Mp Mp

Din acest punct de vedere se întâlnesc trei tipuri de turbotransformatoare:

- multiplicator de moment , MAD >0 , Mt > Mp ,k > 1;
- care funcţionează în regim de turboambreaj , MAD = 0 , Mt =Mp, k = 1;
- demultiplicator de moment , MAD < 0 , Mt < Mp ,k < 1;
Dacă se face ipoteza ca între primar şi secundar nu există pierderi , rezultă
puteri egale, Pt=Pp ,Mtωt = Mpωp .Atunci:
- pentru MAD > 0 , Mt > Mp, ωt < ωp, viteza unghiulară la turbină scade;
- dacă MAD = 0 , Mt = Mp, turbotransformatorul funcţionează ca turboambreaj;
- iar atunci când MAD < 0 , Mt < Mp, ωt > ωp, viteza unghiulară la turbină creşte.

Ion Pană

10