Echipamente Electrice L4

Calculul curenților de scurtcircuit în sistemele de medie tensiune. Influenta motoarelor

Un sistem de MT de 33/6 kV și frecvența de 50 Hz este prezentat în figura de mai jos. Să se calculeze

curentul de scurtcircuit trifazat și curentul de șoc în punctul F în două situații:
- fără a considera influența motoarelor
- considerând și influența motoarelor.

Schema instalației

Date experimentale

Sursa Cablu LEC Transformatorul Motorul M1 Motorul M2 – 3X

UnQ = 33 kV l = 4.85 km SnT = 15 MVA; UnM = 6 kV (trei motoare)
InQ`` = 13.12 kA RL` = 0,1 Ω/km; tn = UnT ÎT/UnT jT = PnM = 5 MW UnM = 6 kV
cQ = 1,1 XL` = 0,1 Ω/km. = 33 kV/6.3 kV cos ρnM = 0,86 PnM = 1 MW
RQ = 0,1 XQ; unT = 15 % ηnM = 0.97 cos ρnM = 0,83
(LEC1=LEC2) PnT = 90 kW; p=2 ηnM = 0.94
ILR/InM = 4 p=1
(T1=T2) ILR/InM = 5,5

Obs.
- CB - sunt întreruptoare - nu intervin în calculul impedanțelor (dar ele reprezintă unul dintre motivele
pt. care se calculează curenții de sc. de exemplu curentul de scurtcircuit din punctul F trebuie să fie
întrerupt cu ajutorul lui CB3)
- fără influența motoarelor = CB1 și CB2 sunt deschise (motoarele nu apar în schemă) - CB3 este închis -
calculul se poate face complet cu ajutorul cunoștințelor din laboratoarele anterioare
- cu influența motoarelor = CB1 CB2 și CB 3 sunt închise - la curentul calculat fără influența motoarelor
se adaugă un curent datorat funcționării motoarelor.

Rezolvare:

Etapa I. Calculul impedanțelor de secvență ”+” pentru motoare

Relații de calcul:

2 𝐼𝐼𝐿𝐿𝐿𝐿 /𝐼𝐼𝑛𝑛𝑛𝑛 - este raportul dintre curentul ”absorbit” de

1 𝑈𝑈𝑛𝑛𝑛𝑛
+
�𝑍𝑍𝑀𝑀 � = ∙ motor cu rotorul blocat (calat) și curentul
𝐼𝐼𝐿𝐿𝐿𝐿 /𝐼𝐼𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑆𝑆𝑛𝑛𝑛𝑛 nominal al motorului
𝑃𝑃𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑈𝑈𝑛𝑛𝑛𝑛 - tensiunea nominală la care funcționează motorul
𝑆𝑆𝑛𝑛𝑛𝑛 =
cos(𝜌𝜌𝑛𝑛𝑛𝑛 ) ∙ 𝜂𝜂𝑛𝑛𝑛𝑛 cos 𝜌𝜌𝑛𝑛𝑛𝑛 - defazajul (introdus de către motor)
𝑃𝑃𝑛𝑛𝑛𝑛 𝜂𝜂𝑛𝑛𝑛𝑛 - randamentul motorului
Dacă ≥ 1𝑀𝑀𝑀𝑀 atunci 𝑅𝑅𝑀𝑀 = 0,1 ∙ 𝑋𝑋𝑀𝑀
𝑝𝑝
𝑝𝑝 - numărul de perechi de poli
𝑃𝑃𝑛𝑛𝑛𝑛
Dacă < 1𝑀𝑀𝑀𝑀 atunci 𝑅𝑅𝑀𝑀 = 0,3 ∙ 𝑋𝑋𝑀𝑀 𝑆𝑆𝑛𝑛𝑛𝑛 - puterea aparentă a motorului
𝑝𝑝

𝑃𝑃𝑛𝑛𝑛𝑛 - puterea nominală a motorului

Etapa II. Calculul curenților dați de motore

! ”Motorul” din problema noastră este de fapt o ”mașina” - ea are mai multe regimuri de funcționare -
regim de motor, de generator sau de frână.

Noi în mod normal dorim ca mașina respectivă sa funcționeze în regim de motor (de ex. este un motor
care acționează o moară ... un malaxor ... poate fi ceva destul de mare)

În momentul unui scurtcircuit (în punctul F) practic curentul creste ff mult (la valoarea curentului de
scurtcircuit) și tensiunea scade la o valoare ff mica - practic motoarele din schema rămân fără
alimentare.

Motorul nostru (pe care îl presupunem ff mare) în momentul în care rămâne fără alimentare nu se va
opri brusc - el o sa continue să se rotească pentru un interval scurt de timp (1 minut poate) datorită
inerției - el practic o sa treacă din regim de motor în regim de generator - astfel ajung si ele să
alimenteze locul de defect (curentul de sc. crește)

Obs.

- Pt a calcula curentul de sc. trifazat dat de motoare se folosește aceeași formulă din lab. L3
- ! se calculează pe rând curentul dat de motorul M1 si apoi curentul dat de M2 - și apoi se adună pentru
a calcula curentul dat de motoare
- ! toți curenții se calculează în complex dar se calculează și modulul acestora

Schemele de calcul:

Curentul dat de motorul M1 Curentul dat de motorul M2 Curentul dat de sursa

-------------- în laboratorul viitor -----

Etapa III - curentul dat de sursă

Etapa IV - curentul total (si cu influența motoarelor)