Proiect la calculul si constructia motoarelor

Nota:pentru proiectul de semestru la materia Calculul si constructia motoarelor de aviatie

se va proiecta intreg motorul.

Proiectul va conţine:
 1. Justificarea soluţiei constructive alese.
2. Calculul de rezistenţă şi vibraţie al paletei de turbină
3. Calculul de rezistenţă şi vibraţie al discului de turbină
4. Calculul de rezistenţă al arborelui.
5. Determinarea turaţiilor critice a rotorului turbinei
6. Stabilirea dimensiunilor camerei de ardere.
7. Modelul 3D al motorului

1.Alegerea soluției constructive pentru motor

Motorul turboreactor reprezintă cel mai vechi motor cu reacție, la care destinderea
în turbină se face până la o anumită presiune, astfel încât turbina extrage din fluxul de
gaze arse doar puterea necesară antrenării compresorului, gazele de ardere fiind în
continuare destinse până la presiunea atmosferică într-un ajutaj plasat după turbină, ajutaj
care generează forța de propulsie a avionului.
Tendința continuă de mărire a forței de propulsie pentru un debit unitar de
aer(tracțiunea specifică) implică creșterea vitezei de evacuare a gazelor din
motor.Tracțiunea specifică crește liniar cu creșterea vitezei de evacuare a gazelor, în timp
ce energia cinetică a gazelor crește cu pătratul vitezei. Prin urmare, rezultă creșterea
consumului specific de combustibil (consumul de combustibil pe unitatea de tracțiune și
unitatea de timp). La o viteza dată a jetului reactiv, consumul specific de combustibil este
maxim la punct fix. De aceea, turboreactorul monoflux este neeconomic la viteze de zbor
mici.
Ca o alternativă pentru creșterea economicității, a apărut motorul turboreactor
dublu flux (MTR-DF), ce produce o forţă de tracţiune mare cu un consum eficient de
combustibil.

Particularitatea funcțională definitorie a turboreactorului cu dublu flux constă în

divizarea fluxului de aer care intră în motor în două fluxuri: principal și secundar. Fluxul
principal este interior, iar fluxul secundar este exterior și concentric cu primul în partea
anterioară a motorului. Cele două fluxuri sunt evacuate sub formă de 2 jeturi distincte
(turboreactor cu dublu flux bijet) sau se pot unifica printr-o cameră de amestec dispusă
după turbină (turboreactor cu dublu flux monojet).

Din ciclul termodinamic, o parte din lucrul mecanic produs se transferă fluxului
secundar, scăzând astfel viteza la evacuare și Fsp (reducând considerabil csp prin arderea
unei cantități mai mici de combustibil). Fsp scade, însa nu foarte mult, deoarece la
valoarea acestuia contribuie și viteza fluxului secundar.

Parametrii specifici principali ai motoarelor cu reacție, prin prisma cărora se

evaluează caracteristicile de performanță ale acestora sunt următorii:
𝐹𝑡
- Tracțiunea specifică: 𝐹𝑠𝑝 = [𝑚/𝑠]
𝐺
Gc
- Consumul specific de combustibil csp   kg / daN  h 
Ft
M mot
- Masa specifică a motorului   kg / daN
Ft

Notațiile utilizate în calcule sunt următoarele:

- 𝐹𝑡 - forța de tracțiune [N]

- G - debitul de combustibil [kg/s]
- 𝑀𝑚𝑜𝑡 - masa motorului [kg]

Prin tema de licență se impune proiectarea unui motor turboreactor dublu flux
destinat echipării unui avion vânătoare - interceptare care să realizeze la sol și punct fix o
tracțiune maximă de 3450 daN și un consum specific de 0,60 kg/daNh la regim maximal.
Pentru motorul destinat unui avion de vânătoare - interceptare, este important ca
tracțiunea specifică să fie cât mai mare , iar greutatea specifică a motorului sa fie cât mai
mică, pentru a realiza viteze de zbor orizontal cât mai mari( necesare intrării sau ieșirii
din luptă) și viteze ascensionale cât mai mari pentru atingerea rapidă a plafonului.
 Consumul de combustibil nu este atât de important pentru avionul de interceptare,
ale cărui misiuni sunt de scurtă durată.
Pentru motorul destinat unui astfel de avion este deci, necesar să se aleaga un grad
de comprimare apropiat de cel optim.
Temperatura gazelor în fața turbinei (T3*) este indicat sa fie cât mai mare,
deoarece prin aceasta cresc performanțele motorului. Ea se alege din considerente legate
de rezistența paletei turbinei, avându-se în vedere turația motorului, raza discului,
sistemul de răcire și durata de funcționare prevazută pentru motor.
Particularitățile constructive ale motorului pe care îl voi proiecta sunt următoarele:

 motor birotor cu construcție modulară (prezintă două rotoare care pot funcționa la
turații diferite: rotorul de înaltă presiune constituit din compresorul de înaltă
presiune, turbina de înaltă presiune și arborele de legătura între acestea precum și
rotorul de joasă presiune constituit din compresorul de joasă presiune, turbina de
joasă presiune și arborele de legătura dintre acestea două);
 motor turboreactor dublu flux monojet (am ales acest tip de motor turboreator
dublu flux întrucât cel bijet are dezavantajul ca iși realizează regimul optim-
tracțiune maximă și consum specific de combustibil minim - numai la regimul de
calcul la care a fost proiectat; acest dezavantaj a fost înlăturat prin amestecul celor
două fluxuri, principal și secundar, prin dispunerea unei camere de amestec în
avalul turbinei existente care are ca efect egalizarea vitezelor în secțiunea de
evacuare din motor).
Calculul numeric a fost realizat in programul mathcad/matlab, iar calculul de
rezistenta a fost realizat in Ansys , cu modelarea geometrica in Catia(atat a pieselor cat si
a modelului tri-dimensional al motorului impus in cerinta).

2. Calculul de rezistenţă şi vibraţie al paletei de turbină.

Pentru calculul de rezistenta si de vibratie al paletei de turbina putem folosii atat

metoda elementelor finite (direct implementata in domeniul computational) sau metoda
determinarii prin calcul manual, metoda destul de laborioasa si cu un nivel de dificultate
destul de ridicat. In proiectul de fata, datorita simplitatii am ales prima metoda pentru
calculul frecventei, iar pentru tensiuni vom incerca ambele metode.

Astfel paleta a fost proiectata in programul de proiectare asistata de calculator

CATIA iar analiza pentru rezistenta si vibratie a fost realizata in programul de simulari
ANSYS.
Calculul de vibratie al paletei:

Pentru calculul frecventelor proprii am intrat in modulul MODAL din workbench

si am obtinut urmatoarele rezultate:

-unde pentru modul 1 avem frecventa armonica fundamentala, iar pentru celelalte moduri
avem armonica de ordin 2,3… si asa mai departe.
 Armonica fundamentala

Armonica de ordin 2 Armonica de ordin 3 Armonica de ordin 4

Armonica de ordin 5 Armonica de ordin 6

Dupa cum se observa s-au luat primele 6 ordine de armonici ale paletei. Se poate trage
concluzia, din rezultatele grafice ca paleta este solicitata la incovoiere , cat si la torsiune
atat individual, cat si in forme mixte (combinate).

Urmatorul pas este determinarea frecventei de excitatie, in functie de coeficientii

K pe care-i particulariza pentru fiecare mod in parte :
𝑝𝑒
𝑓𝑒 = =𝐾∗𝑛
2𝜋
Pentru turbomotoare, K se va lua egal cu:
- numărul de montanţi din dispozitivul de admisie;
- numărul de palete de stator;
- numărul de injectoare, etc.
întrucât acestea constituie sursele de excitaţie cele mai importante.

Pentru a obtine turatia in rotatii pe secunde vom folosi :

  2 n  2 ns
60
Gasim asadar :
ns 105 rot / sec

a) Primul mod de vibratie(incovoiere)

Vom alege coeficientul K ca fiind egal cu numarul de montanti, si anume 3. Astfel,

putem calcula cu usurinta frecventa de excitatie.

f e1  K1  ns  315Hz

Pentru determinarea frecventelor stationare (frecventele in conditii de neantrenare

in miscarea de rotatie ) am realizat calculul cu element finit. Astfel frecventa
corespunzatoare armonicei 1 este de 115.26 Hz. Pentru determinarea frecventelor proprii
in cazul antrenarii in miscarea de rptatie vom folosii formula:

p 
2
pdn  sn  Bcoef   2

unde B este un coeficient si va fie egal cu :

Dm
Bcoef  0.81   0.37  cos2  m   0.912
Lp

𝑓𝑑 = √𝑓𝑠𝑡2 + 𝐵𝑛𝑠 = 149.48 𝐻𝑧

Pentru cel de-al doilea mod si cel de-al treilea mod de vibratie vom
folosii acelasi algoritm, insa vom modifica frecventele stationare cu valorile
calculate in simulare respective 631 Hz si 704.07 Hz.
Armonica I II III

f st  Hz  115.26 631.14 704.07

f d  Hz  149.4 638.18 711.44

𝑓𝑒 (𝐻𝑧) 315 1680 2730

𝑓𝑒 = 2730 𝐻𝑧

𝑓𝑒 1680 𝐻𝑧

𝑓𝑒 = 315 𝐻𝑧

Diagrama de frecvente
Calculul de rezistenta al paletei de rotor.

Având forma complexă și funcţionând în condiţii ce se schimbă foarte mult, calculul

lor trebuie facut pentru stabilirea comportării lor în situatiile cele mai grele ce se pot întalni.
Regimul de calcul la care vom efectua calculul de rezistenţă și vibraţie al paletei este
cel de turaţie maximă al motorului, la sol și punct fix. La acest regim momentul încovoietor
datorat forțelor gazodinamice are valoare medie, însă momentul încovoietor dat de forța
centrifugă este maxim.
De la calculul gazodinamic al paletei de rotor cunoaştem forma geometrică a paletei,
deci calculul de rezistenţă și vibraţie urmăreşte mai degrabă să facă o verificare a paletei la
regimul de calcul considerat.
Paletele de compresor şi turbină sunt elementele cele mai solicitate ale MTG.
Solicitările ce apar în paletele de rotor sunt date de:
- forţele centrifuge;
- forţele date de presiunea fluidului de lucru;
- momentele încovoietoare datorate forţelor centrifuge (apar când poziţia centrelor de
greutate ale diferitelor secţiuni ale paletei nu sunt pe direcţie radială);
- repartiţia neuniformă a temperaturii în lungul paletei şi pe grosimea profilului
paletei;
- vibraţiile paletei;
Ca atare, prin calculul de rezistenţă se determină: tensiunile de întindere date de
forţele centrifuge, tensiunile de întindere-compresiune datorate încovoierii paletei sub
acţiunea fluidului de lucru, tensiunile termice, tensiunile de date de vibraţii.
Pentru calculul de rezistenta vom folosi modulul de static structural din programul de
analiza computational ANSYS; vom considera ca paleta este supusa unui camp de presiuni
conform graficului de variatie a presiunii pe suprafata exterioara a paletei obtinute din
calculul gazo-dinamic al compresorului.

Calculul de intindere sub actiunea fortei centrifuge

-metoda analitica(metoda diferentelor finite): In cadrul acestei metode am considerat ca

paleta este impartita in 6 parti de cate 28 de mm, asta insemnanad ca de la baza acesteia pana
la varf sunt 7 sectiuni. Am considerat sectiunea din varful paletei ca fiind sectiunea 6, iar
sectiunea de la baza ca fiind sectiunea 0.

Ariile celor 7 sectiuni au fost masurate in Catia si au urmatoarele valori:

A  0.0001596; A  0.0001423; A  0.0001297; A  0.00012041;

0 1 2 3

A  0.000144; A  0.000116; A  0.0001108.

4 5 6

Pentru determinarea tensiunilor de intindere vom folosii urmaatoarea formula:

  2 
0  2
  A  A    r    r    25.92 MPa , unde 𝜎6 = 0𝑀𝑃𝑎.

1 2
     A 
5 A  6 6 4 5 6  6 5 
5

Astfel inlocuind valorile pentru fiecare sectiune vom obtine:

 2 
0  2
  A  A    r    r    42.64 MPa
1 2
     A 
4 A  5 5 4 4 5  5 4 
4

 2 
0  2
  A  A    r    r    74.811 MPa

1 2
     A 
3 A  4 4 4 4 3  4 3 
3

 2 
0  2
  A  A    r    r    88.043 MPa

1 2
     A 
2 A  3 3 4 3 2  3 2 
2

 2 
0  2
  A  A    r    r    96.37 MPa

1 2
     A 
1 A  2 2 4 1 2  2 1 
1
.
 2 
0  2

 A  A  r   1  0 
1 2
     A   r  99.6 MPa
0 A
0  1 1 4 0 1 

Astfel vom avea un vector al tensiunilor astfel:

𝜎 = (0 25.92 42.64 74.81 88.043 96.37 99.6 )

Graficul variatiei tensiunii cu raza la care calculam tensiunea va fii:

8
110

7
8.33310

7
6.66710

7
 510

7
3.33310

7
1.66710

0
0.153 0.181 0.209 0.236 0.264 0.292 0.32
r
Metoda computatională: Metoda elementului finit.

In acelasi program, Ansys, in structural ne propunem sa calculam tensiunile de

intindere sub actiuneaa fortei centrifuge.

Astfel, dupa ce am introdus aceeasi geometrie ,facandu-I aceeasi mesa, i-am aplicat o
viteza unghiulara de 630 rad/s si am calculate tensiunile din structura.

Dupa cum de poate

observa si in
diagramele obtinute,
parte cea mai solicitata
a paletei este aproape
de imbinarea dintre
profilul aerodinamic si
piciorul paletei.

Dupa cum de poate observa si in diagramele obtinute, parte cea mai solicitata a paletei
este aproape de imbinarea dintre profilul aerodinamic si piciorul paletei. In ceea ce priveste
deformatiile , cum era de asteptat varful paletei este cel mai solicitat, din acest punct de
vedere.

Pentru palete am folosit un oţel cu următoarele proprietăți:

densitatea 0  7.85  10 kg / m
3 3
-
modulul lui Young E  2.1  10 Pa
11
-
tensiunea de intindere i  2.5  10 Pa
8
-
tensiunea de curgere c  2.5  10 Pa
8
-
tensiunea de rupere r  4.6  10 Pa
8
-
 Calculul paletei la încovoiere datorată forţei de presiune a gazelor
Formulele de calcul pentru sarcini sunt:
2    Ri
  p1i  p2i  1i  c1ai       c  
2 2
qai 
z  2i 2 ai

2    Ri  1  c1ai  c  c 
1ui 2ui
qui 
z
Vectorii sarcinior pe directive axiala si pe directie tangentiala vor fii:

T N
qa  ( 0.744 0.867 0.964 1.048 1.111 1.152 1.167 )  10
cm

T N
qu  ( 2.286 2.242 2.2 2.139 2.053 1.935 1.775 ) 10
cm

0.35 0.35

0.3 0.3

r 0.25 r 0.25

0.2
0.2

0.15
0.15 3 3 3 3 3
3 3  2.410  2.210  210  1.810  1.610
 1.210  110  800
qu
qa

Momentele de incovoiere vor fii:

Mx  Fa   Rm  r
5
 Fa   Rm  r
4
 Fa   Rm  r
3
 Fa   Rm  r
2
 Fa   Rm  r
1
 Fa   Rm
0  5  5  4  4  3  3  2  2  1  1  0  0

Mx  Fa   Rm  r
5
 Fa   Rm  r
4
 Fa   Rm  r
3
 Fa   Rm  r
2
 Fa   Rm  r
1  5  5  4  4  3  3  2  2  1  1 1


Mx  Fa   Rm  r
5
 Fa   Rm  r
4
 Fa   Rm  r
3
 Fa   Rm  r
2  5  5  4  4  3  3  2  2 2


Mx  Fa   Rm  r
5
 Fa   Rm  r
4
 Fa   Rm  r
3  5  5  4  4  3  3 3


Mx  Fa   Rm  r
5
 Fa   Rm  r
4  5  5  4  4 4


Mx  Fa   Rm  r
5  5  5 5

Mx  0
6

My  0
6

My  Fu   Rm  r
5
 Fu   Rm  r
4
 Fu   Rm  r
3
 Fu   Rm  r
2
 Fu   Rm  r
1
 Fu   Rm
0 5  5  4  4  3  3  2  2  1  1  0  0

My  Fu   Rm  r
5
 Fu   Rm  r
4
 Fu   Rm  r
3
 Fu   Rm  r
2
 Fu   Rm  r
1 5  5  4  4  3  3  2  2  1  1 1


My  Fu   Rm  r
5
 Fu   Rm  r
4
 Fu   Rm  r
3
 Fu   Rm  r
2 5  5  4  4  3  3  2  2 2


My  Fu   Rm  r
5
 Fu   Rm  r
4
 Fu   Rm  r
3 5  5  4  4  3  3 3


My  Fu   Rm  r
5
 Fu   Rm  r
4 5  5  4  4 4


My  Fu   Rm  r
5 5  5 5


Momentele incovoietoare.
 Determinarea coordonatelor punctelor de interes : A,B,C. Coordonatele punctelor au
fost determinate in Catia prin masurarea efectiva a lungimii fata de un sistem de referinta al
acestora(sistemul principal inertial format din axele 𝜉 𝑠𝑖 𝜂 si originea in central de greutate).


Ii  0.04  cmaxi      b  c
2 2
 0.03  hmaxi
 i max i

Ii  0.038   bi   cmax i

3

Secțiune I II III IV V VI VII

 A  m -0.031 -0.032 -0.034 -0.036 -0.038 -0.04 -0.042

 A  m 0.002 0.0019 0.00186 0.00178 0.00171 0.00164 0.00159

3

B  m 0.0093 0.0096 0.011 0.011 0.011 0.012 0.013

B  m  -0.057 -0.059 -0.0585 -0.055 -0.0509 -0.045 -0.039

C  m  -0.039 -0.038 -0.036 -0.035 -0.032 -0.3 -0.028

C  m  0.002 0.0019 0.00186 0.00178 0.00171 0.00164 0.00159

3


I 106 m4  1.065 1.184 1.358 1.593 1.898 2.277 2.723


I 106 m4  0.9437 0.977 1.023 1.079 1.144 1.216 1.291

Anterior am determinat valorile momentelor de încovoiere Mx și My faţă de sistemul

de axe xOy. Momentul de încovoiere rezultant se poate descompune în sistemul de axe
principale  O în momentele M  și M care vor avea expresiile:

M    M x  cos  M y  sin 


M    M x  sin   M y  cos  

 Astfel tensiunile de încovoiere ce apar în cele trei puncte caracteristice ale profilului
A, B, C se vor determină pentru fiecare punct in parte astfel:

Secțiune I II III IV V VI VII

 incA (MPa)
i
23.99 18.01 12.99 8.402 3.269 1.529 0

 incB (MPa)
i
-8.183 -5.965 -3.534 -1.258 -0.935 -0.249 0

 incC (MPa) 27.73

i
23.26 14.28 5.156 2.013 0.7 0

Tensiunile de incovoiere in lungul razei

Putem trage concluzia că rezultatele sunt în conformitate cu realitatea, din perspectiva

semnelor cel puţin, deoarece cum ne aşteptam în punctul B se produce compresiune (semn
negativ), în timp ce în celelate 2 puncte A și C se produce întindere (semn pozitiv).
Tensiunile totale la care este supusa paleta vor reprezenta suma tensiunilor de
incovoiere cu cele de intindere

Astfel daca vom aduna valorile tensiunilor de intindere din vectorul urmator
𝜎 = (0 25.92 42.64 74.81 88.043 96.37 99.6 )cu valorile tensiunilor de incovoiere pentru
fiecare punct vom obtine:

𝜎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐴 = 123.5900 114.3800 101.0330 83.2120 45.9090 27.4490

𝜎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐵 = 91.4170 90.4050 84.5090 73.5520 41.7050 25.6710

𝜎𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝐶 = 127.3300 119.6300 102.3230 79.9660 44.6530 26.6200

Dupa cum se poate observa si in grafic , sectiunea cea mi

solicitata a paletei este la imbinarea dintre picior si corpul
paletei.Aceast rezultat este dat si simularea computationala , lucru
ce este incurajator pentru continuarea proiectului.

Calculul de rezistenţă şi vibraţie al discului de turbine.

Pentru calculul de vibratie al discului vom folosii tot acelasi modul al programului de
analiza computational si anume ANSYS-MODAL. Astfel geometria discului , ce a fost
realizat in CATIA o vom salva cu extensia de .igs si o vom importa in ANSYS.
 Partea
fixa

Geometria importata din CATIA

Formele de vibratii sunt atat dupa diametre de noduri, cercuri de noduri cat si dupa
forme combinate ale acestora.Valorile frecventelor de excitatie sunt reprezentate in tabelul
urmator.

Formele de vibratie

Dupa dimetre de noduri:

Frecventa 358.04 Hz-un dimetru de noduri

Frecventa 650.13 Hz-doua dimetre de noduri
Dupa cerc de noduri Vibratii combinate

Frecventa 3104.2Hz
Frecventa 511.65Hz-un cerc de noduri Vibratii dupa un diametru si un cerc de noduri

Frecventa 3600.2Hz Frecventa 3916.6Hz

Vibratii dupa un diametru si doua cercuri de noduri Vibratii dupa doua diametre si patru cercuri de noduri

Pentru trasarea diagramei de frecvente pentru discuri mai avem nevoie de frecventa de
excitatie a discurilor si deasemenea de frecventa discului antrenat in miscare de rotatie.

f d2  f st2  Bn 2

Valoripentru B d 0 d 1 d 2 d 3

s0 0 1 2.35 4.05

s 1 3.30 5.95 8.95 13.30

-d (numărul de diametre de noduri);

-s (numărul de cercuri de noduri);
Primul caz: un diametru de noduri. d=1,s=0 si B=1. Frecventa stationara:358.04 Hz
𝑓𝑑 = √358.042 + 1 ∗ 1052 = 373.11𝐻𝑧
Turaţia undei spre A :
fd
nA  nu  nd   nd  f A  d  nA  f d  d  nd
d
𝑓𝐴 = 373.11 + 1 ∗ 105 = 478.11𝐻𝑧.
Turaţia undei spre B :
fd
nA  nu  nd   nd  f B  d  nB  f d  d  nd
d
𝑓𝑏 = 373.11 − 1 ∗ 105 = 268.11𝐻𝑧
Al doilea caz:un diametru de noduri si un cerc de noduri s=1,d=1 si B=5.95.
Frecventa stationara 3104.2 Hz
𝑓𝑑 = √3104.2 + 5.95 ∗ 1052 = 3114.74𝐻𝑧
Turaţia undei spre A :
fd
nA  nu  nd   nd  f A  d  nA  f d  d  nd
d
𝑓𝐴 = 546.04 + 1 ∗ 105 = 3219.74𝐻𝑧.
Turaţia undei spre B :
fd
nA  nu  nd   nd  f B  d  nB  f d  d  nd
d
𝑓𝑏 = 373.11 − 1 ∗ 105 = 3009.74𝐻𝑧

𝑓𝑒2 = 3570𝐻𝑧

𝑓𝐴 = 3219.7𝐻𝑧

𝑓𝑑 = 3114.74𝐻𝑧

𝑓𝐵 = 3009.74𝐻𝑧

𝑓𝐴 = 478.11𝐻𝑧

𝑓𝑒2 = 373.11𝐻𝑧

𝑓𝑒1 = 315𝐻𝑧

𝑓𝐵 = 268.11𝐻𝑧

Pentru fortele de excitatie am considerat nr de montanti din dispozitivul de admisie si

numarul de palete de stator din prima treapta.

𝑓𝑒1 = 3 ∗ 105 = 315𝐻𝑧

𝑓𝑒1 = 34 ∗ 105 = 3570𝐻𝑧

Calculul de dimensionare al discului de turbina

Discul pe care îl voi studia este cel de la prima treaptă a turbinei de joasă presiune.
Pentru început vom alege soluția constructivă de disc cu orificiu central. La profilare
vom aplica metoda profilării după valoarea tensiunii radiale.Vom considera că discul este în
mișcare de rotație și este încălzit uniform.
Datele inițiale utilizate sunt:
 numărul de palete de turbina:
zp =26
 viteza unghiulară de rotație a rotorului:
ω =630 rad/s
 lungimea paletei:
Lp =16.75cm
raza la baza paletei la intrarea în rotor:
RI =17.49 cm
 raza la baza paletei la ieșirea din rotor:
RII =18.57 cm
 înălțimea piciorului:
h =1cm
 lungimea bazei mici a piciorului paletei:
bm = 15 cm
 lungimea bazei mari a piciorului paletei:
bM = 20 cm
Din acest punct pot începe profilarea discului:
Consider ca rază exterioară a discului o rază medie:
RI +RII
Rd = = 18.04cm
2
 raza până la partea inferioară a piciorului paletei în secțiunea I-I:
R dI = R I − h = 16.5 cm
 raza până la partea inferioară a piciorului paletei în secțiunea II-II:
R dII = R II − h = 17.5 cm
 raza la baza paletei este considerată ca medie între R dI și R dII :
RdI −RdII
R bp = = 17 cm
2
Pentru a determina raza la baza coroanei discului trebuie să alegem valoarea diferenței R bp −
R n care trebuie să se încadreze în limitele 5...8 mm („Calculul discurilor turbomotoarelor de
aviație”).
Am ales valoarea de 8 mm pe care am notat-o cu Ap = 8 mm.
 raza la baza coroanei discului:
R n = R bp − Ap = 16.2 cm
 Lățimea coroanei o voi considera egală cu lățimea axială la raza de bază a paletelor
înmulțită cu un coeficient de toleranță constructiv care are valoarea de 1.2:
bcd = 1.2 ∙ 6 = 7.2 cm
, unde bb reprezintă lățimea paletei la bază.
În ceea ce privește materialul din care este confecționat discul, un oțel cu următoarele
caracteristici:
E = 2.1 ∙ 105 MPa (modulul de elasticitate)
kg
ρ = 7.85 ∙ 10−3 (densitatatea materialului)
cm3
În continuare voi calcula tensiunea radială la coroana discului dată de palete și de
porțiunea de coroană care reprezintă partea de îmbinare a paletelor cu discul.
 forța centrifugă dată de piciorul paletei:
bm +bM
Fcpp = bcd ∙ ∙ h ∙ ρ ∙ ω2 ∙ R d = 509 daN
2
 forța centrifugă dată paletă:
Av +Ab
Rv 2∙( )
2 2
Fcp = ∫R ρ ∙ω ∙r∙ dr = 2243 daN
b 3
,unde Av și Ab reprezintă ariile secțiunilor paletelor la vârf, respectiv la bază.
 forța centrifugă a coroanei discului:
Fccor = R d ∙ Vcd ∙ ρ ∙ ω2 = 22470 daN
, unde Vcd este volumul coroanei discului.
 tensiunea radială la coroana discului se va calcula cu următoarea relație:
z∙(Fcpp +Fcp )+Fccor
σRb = = 122.25 MPa
2∙π∙Rbp ∙bcd

Calculul de rezistenta

Pentru calculul de
rezistenta al discului de
turbina am folosit metoda
computationala si anume
metoda elementului finit.
Geometria am importat-o din
Catia, iar ca si incarcari am
folosit valorile fortelor
centrifuge calculate la punctul
de mai sus. Pentru viteza
unghiulara am folosit valoare
de 630 rad/s( aproape 6300 rot
pe minut sau 105 rot/s).

Rezultatele obtinute in simulare

 Dupa cum se poate observa tensiunea maxima la care este supus discul este de 311
MPa. Cum tensiunea maxima admisibila este de 460MPa pentru tipul de otel ales, rezulta ca
avem un coeficient de siguranta de aproximativ 1.5. Daca dorim sa fim mai rigurosi atunci
putem lucra la profilarea discului cu dimensiuni un pic mai mici , pentru a avea un moment
de inertie mai mic ,implicit o masa mai mica, dar tensiunile mecanice din structura vor creste,
si trebuie tinut cont de acest lucru.

In imaginea din dreapta sunt

plotate tensiunile de intindere. Se
poate observa ca in ceea ce
priveste discul, tensiunile de
intindere sunt destul de mici, ceea
ce insemna ca tensiunile ce dau cea
mai mare solicitare sunt tensiunile
de incovoiere. Deci principalul
efort ce trebuie luat in considerare
este momentul de incovoiere.
Dimensionarea camerei de ardere

Camera de ardere reprezintă una dintre părțile componente vitale ale motorului, rolul
acesteia constând în a organiza procesul de ardere a combustibilului chimic, prin care se
obține căldura pe care motorul o transformă în alte forme de energie. Buna funcționare a
camerei de ardere asigură economicitatea și totodată integritarea motorului, motiv pentru care
realizarea unei camere de ardere eficiente este o problemă deosebit de complexă, având în
vedere cerințele impuse:
- asigurarea stabilității procesului de ardere într-un volum minim, rezistența hidraulică
minimă
- încărcare termică cât mai mare
- uniformizarea parametrilor gazelor la intrarea în turbină cât mai bună
- asigurarea unei aprinderi cât mai bune la sol și în aer
- răcire cât mai buna a pereților camerei de ardere și a tubului de foc
- asigurarea unor caracteristici cât mai bune de montare și exploatare
- reducerea emisiei de noxe , e.t.c.

Procesul de funcționare al camerei de ardere se desfășoară după cum urmează: prin

secțiunea C de arie Sc intră aerul comprimat, la parametrii termodinamici 𝑐𝑐 , 𝑝𝑐 , 𝑇𝑐 .Acești
parametri sunt, în general variabili de la un punct la altul al secțiunii. În interiorul camerei de
ardere se introduce combustibilul, prin injectoare. Combustibilul se poate introduce în formă
lichidă sau prevaporizat. Dacă se introduce în stare lichidă el trebuie pulverizat. Pulverizarea
se realizeaza printr-un injector.În contact cu aerul în care s-a efectuat injectarea, particulele
de combustibil se vaporizează și se amestecă cu aerul. Rezultă un amestec combustibil cu
care are loc procesul de ardere.Prin secțiunea z de arie Sz sunt evacuate gazele rezultate prin
ardere.

Camera de ardere este formată din:

- înveliș exterior;
- înveliș interior;
- tub de foc;
- turbionatoare;
- injectoare;
- blocul de aprindere.
Datele de intrare pentru calculul camerei de ardere sunt parametrii calculati anterior
(parametrii termo- gazodinamici de la iesirea din compresorul de înalta presiune ) și
constantele considerate la calculul termodinamic al motorului.
Se cunosc următorii parametri:
 viteza axială la intrarea în camera de ardere: 𝑐2𝑎 = 100𝑚/𝑠
 Temperatura la intrarea în camera de ardere: 𝑇2 = 630𝐾
 Presiunea la intrarea în camera de ardere: 𝑝2 = 1.179 ∗ 106 𝑁/𝑚2
 Coeficientul excesului de aer: 𝛼 = 3.85
 Densitatea la intrare în camera de ardere:𝜌 = 6.52 𝑘𝑔/𝑚3
 Debitul de aer: 𝐺𝑎 = 32 𝑘𝑔/𝑠
 Debitul de combustibil Gc va fi: = 0.88𝑘𝑔/𝑠
Debitul de gaze arse la ieșirea din camera de ardere:
𝐺𝑡 = 𝐺𝑎 + 𝐺𝑐 = 32.88𝑘𝑔/𝑠
Volumul camerei de ardere va fi: 𝑉 = 0.05431 𝑚3
Debitul volumic la intrarea în camera de ardere 𝑉𝑎 = 4.9 𝑚3 /𝑠
Pentru a calcula suprafața camerei de ardere în zona arderii aleg viteza axială medie în
zona arderii 𝑐𝑎 𝑚𝑒𝑑 = 30𝑚/𝑠. Suprafața maximă în zona arderii este 𝑆𝑚𝑎𝑥 = 0.164𝑚2
Calculez diametrul interior al camerei de ardere în zona arderii impunând diametrul
exterior. Am ales pentru diametrul exterior: De = 0.58 m. Diametrul interior în zona arderii
este: 𝐷𝑖 = 0.35 𝑚
Diametrul mediu de dispunere a centrului tubului de foc:
𝐷𝑚 = 0.50 𝑚
unde coeficientul m=1.15 este o valoare stabilită pentru camerele de ardere cu
diametrul exterior mai mic de 100cm.
Lățimea maximă a canalului de lucru va fi:
ℎ = 0.115
Pe baza unor recomandări, pot aproxima lungimea tubului de foc:
𝑙𝑡𝑓 = 0.33𝑚
Lungimea camerei de ardere:
𝐿𝐶𝐴 = 0.44𝑚
Debitul de aer care intră în camera de ardere se divide la rândul sau într-unul principal
ce intră în zona arderii (permite realizarea amestecului combustibil cât mai apropiat de cel
corect chimic; arderea să aibă loc în condiţii optime şi să fie stabilă) și un debit secundar cu
rol în diluția gazelor(asigurară răcirea pereţilor tubului de foc, reducerea şi uniformizarea
temperaturii gazelor astfel încât paletele de turbină să reziste). Aceste debite se estimează
procentual din debitul total ce intră în camera de ardere: in general fiind impartite in
1/3pentru fluxul principal si 2/3pentru cel secundar.
Acest debit secundar intră în tubul de foc, pelicular, prin niște orificii speciale, fiind
astfel injectat în flacără în vederea răcirii temperaturii acesteia la intrarea în turbină.
Calculul poziției și numărul de orificii practicate în tubul de foc se estimează în primă
fază, urmând ca definitivarea lor să se facă prin experimentări, astfel încât câmpul termic la
intrarea în turbină să fie cât mai uniform și la temperaturile la care să nu pericliteze
funcționarea elementelor turbinei.