111Equation Chapter 1 Section 1UNIVERSITATEA

POLITEHNICA BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI MECATRONICA

CATEDRA ORGANE DE MASINI SI TRIBOLOGIE

PROIECT OMM 1
SISTEM MECANIC DE DEPLASARE

EXTRACTOR

Titular disciplina: Student:

Conf. dr. ing. Lucian Seiciu Ana-Maria Clara Bejenaru

Facultatea Inginerie Aerospatiala

Conducator proiect: Anul II

As.dr.ing. Alina Popescu Grupa 926

2012 -2013
 CUPRINS

Cap. Denumire Pag.

Tema de proiect ................................................................................... 4

Fisa de lucru .......................................................................................... 5

I. ANALIZA TEMEI 6

1.1 Tema proiectului ................................................................................... 6

1.2 Proiectare calitativa ................................................................................... 7

II. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE-TRANSMITERE A

FORTEI DE CATRE SURUBUL PRINCIPAL

2.1.1 Caracterizarea transmisiei surub-piulita ................................................. 8

2.1.2 Diagrama de solicitare a piesei principale ................................................. 9

2.1.3 Alegerea materialelor ................................................. ........................... 10

2.1.4 Predimensionarea filetului. Alegerea tipului filetului si a dimensiunilor

standardizate ............................................. ................................................. 11

2.1.5 Verificarea conditiei de autofranare ......................................................... 13

2.1.6 Verificarea la flambaj ............................................... ................................. 14

2.1.7 Determinarea numarului de spire in contact .............................................. 19

2.1.8 Verificarea spirei filetului ....................................................................... 19

III. PRECIZAREA PRELIMINARA A PORTIUNII FILETATE A SURUBULUI

3.1 Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului ............................ 22

3.2 Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului principal .................... 23

IV. DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA SI VERIFICARII FINALE ALE 2

SURUBULUI PRINCIPAL ..................................................................................... 4

V. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE-TRANSMITERE A

FORTEI DE CATRE PIULITA

5.1 Precizarea solicitarilor ................................................................................ 26

2
 5.2 Dimensionarea piulitei ........................................................................... 27

5.3 Proiectarea sistemului de blocare a piulitei ..................................................... 29

VI. PROIECTAREA ALTOR PIESE

6.1 Proiectarea corpului de extractie ................................................................ 30

6.2 Proiectarea traversei .................................................................................. 31

6.3 Proiectarea ghearelor ................................................................................ 32

6.4 Verificarea imbinarii sudate ....................................................................... 33

6.5 Alegerea suruburilor pentru traversa / gheare ............................................... 34

VII PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACTIONARE

7.1 Proiectarea parghiei simple ....................................................................... 35

7.2 Proiectarea sectiunii canelate ..................................................................... 36

VIII EVALUAREA RANDAMENTULUI TRANSMISIEI ........................................... 37

IX BIBLIOGRAFIE .............................................................................................. 38

Tema de proiect

Sa se proiecteze un sistem mecanic de deplasare, folosind o transmisie cu surub-piulita de

miscare, conform schemei cinematice din figura de mai jos.

3
Date caracteristice:

- Forta nominala: F = 23,1 kN;

- Cursa maxima: H = 400 mm;
- Capul surubului este proiectat pentru o asamblare cu caneluri.

Ca varianta constructiva, se va proiecta o transmisie surub-piulita cu bile, dotata cu un

sistem de franare-blocare.

Proiectul va contine:

A. Tema de proiect;

B. Fisa de lucru;

C. Memoriul tehnic de calcul;

D. Partea grafica:

D.1 Desen de ansamblu

D.2 Desen de executie surub

D.3 Desen de executie piulita

Titular disciplina: Conf. dr. ing. Lucian Seiciu Student:Ana-Maria Clara Bejenaru
Facultatea Inginerie Aerospatiala

Conducator proiect:As.dr.ing. Alina Popescu Anul II, Grupa 926

Fisa de lucru

Nr Crt. Data Continutul etapei Realizat Observatii

1 20.02.2012 Primirea temei. Indicatii.

4
2 06.03.2012 Analiza temei. Diagrame de solicitare ale
pieselor principale. Alegerea materialelor.
Predimensionarea filetului. Alegerea tipului
și marimii filetului. Alegerea abaterilor si
tolerantelor filetului. Verificarea conditiei de
autofranare. Verificarea preliminara la
flambaj. Determinarea numarului de spire in
contact. Verificarea spirei filetului.
Verificarea preliminara a portiunii filetate a
surubului.

3 20.03.2012 Proiectarea completa a surubului. Verificarea

surubului la solicitari compuse. Proiectarea
piulitei. Desen de ansamblu preliminar.

4 03.04.2012 Proiectarea completa a piulitei.Proiectarea

altor piese (corp, traversa, coloane etc.).
Desen de ansamblu avansat.

5 17.04.2012 Alegerea surubului cu bile. Schita sistemului

de blocare-franare. Calculul randamentului
sistemului cu surub de miscare. Desen de
ansamblu definitiv.

6 01.05.2012 Fise tehnologice pentru surub si piulita.

Desene de executie pentru surub si piulita.

7 8.05.2012 Predare. Sustinere.

5
 I. ANALIZA TEMEI

1.1. Tema proiectului: Sa se proiecteze un extractor pentru rulmenti,pentru o sarcina

nominala de 23,1 kN, cu o cursa maxina de 400 mm. Capul surubului e proiectat cu caneluri.

Surubul 1 executa miscarile de rotatie si de translatie. Piulita 2 este fixata in corpul 3. In varianta
de fata bratele 6 se pot deplasa pe traversa 3, astfel incat ghearele cu care sunt prevazute sa apuce in
mod convenabil rulmentul extras.

Cerinte:

- sa se poata actiona manual, cu o forta de actionare de cel mult 150 N

- sa se deplaseze pe o cursa maxima de 400 mm

- sa se poata apuca cu o forta convenabila obiectele, de ghearele bratelor

Dorinte:

- actionare rapida

- actionare usoara (randament bun)

- durabilitate buna

- cost redus

- constructie simpla

- gabarit si greutate mica

6
 1.2. Proiectarea calitativa

In faza proiectarii calitative cautam solutii concept pentru sistemul de proiectat. Punctul de plecare
il constituie lista anterior stabilita.

Printr-un proces de analiza si abstractizare, aceste cerinte se transpun in functii de indeplinit de

catre extractor. Este important sa se gaseasca cat mai multe solutii posibile intrucat, in continuare,
din multimea acestora se alege varianta care satisface cel mai bine lista de dorinte formulata in faza
de analiza a temei.

Functia generala :

- deplasarea unei sarcini (mari) pe transversala, prin actionarea manuala (cu o forta relativ
mica)

Functii partiale :

- prelucrarea sarcinii (rezemarea) si transmiterea ei catre sol;

- deplasarea sarcinilor pe verticala;

- transmiterea energiei omului (forta si miscare) catre elementele pe care se reazema

sarcina.

7
 II. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE-TRANSMITERE A FORTEI DE
CATRE SURUBUL PRINCIPAL

2.1.1. Caracterizarea transmisiei surub-piulita

Transmisia surub-piulita, alcatuita dintr-un surub si o piulita aflate in miscare relativa in

timpul functionarii, realizeaza transmiterea si transformarea miscarii si a fortei. In timpul
functionarii se realizeaza transformarea miscarii de rotatie a piulitei in miscare de translatie a
surubului.

Cu aceste functii transmisia surub-piulita se intalneste frecvent in constructia unuor masini

simple cum sunt cricurile si presele manuale, in constructia masinilor unelte, a unor dispozitive de
lucru, a unor aparate de masura etc.

Avantajele folosirii transmisiei surub-piulita sunt urmatoarele: constructia si executia relativ

simpla, precizia buna, functionarea fara zgomot, gabarit redus, posibilitatea transmiterii unor forte
relativ mari.

Dezavantajul principal al acestei transmisii il constituie existenta unor frecari importante in

spirele filetelor care determina randamente mici, uzuri mari ce conduc in timp la jocuri mari si in
consecinta viteze de lucru limitate. Aceste neajuns este in parte eliminat de transmisia cu bile la
care frecarea de alunecare este inlocuita cu frecarea de rostogolire.

2.1.2.Diagrama de solicitare a piesei principale

8
 Pentru trasarea diagramelor de eforturi se va tine seama ca sistemul este simetric din punct
de vedere al incarcarii si se va lucra cu jumatete de sistem.

1- surub

2- piulita

3- brat

M tot  moment de actionare

M 21  moment insurubare
M 41a  moment axial
F1  F  forta axiala

2.1.3. Alegerea materialelor

Necesitatea asigurarii rezistentei la uzare si a unui coeficient de frecare redus presupune

utilizarea unui cupllu de materiale cu bune proprietatii antifrictiune.

9
 Proprietatiile antifrictiune ale cuplului de material vor fi asigurate in principal de catre
materialul piulitei.

Intrucat solicitarile corpului surubului sunt relativ mari ,materialul acestuia este de regula
otelul care poate fi sau nu tratat termic (tratamentul termic imbunatateste caracteristicile mecanice,
conduce la cresterea rezistentei la uzare, dar evident mareste costul de productie). Pentru piulita se
pot folosi diferite aliaje cum ar fi : fonta, bronzul, aluminiul si aliajele pe baza de aluminiu.

Pentru surub am ales materialul OLC 45N –STAT 880-80 – otel laminat de calitate cu
urmatoarele caracteristici mecanice:

R P 0,2  360 N/mm 2   c

-limita de curgere

Rm  min 610 N/mm 2   r

-rezistenta de rupere la tractiune

Pentru piulita am ales

Fmn 370 –STAS 569-79 –fonta maleabila cu inima neagra cu urmatoarele
caracteristici mecanice:

R P 0,2  min 190 N/mm 2   c

-limita de curgere

-alungirea la rupere
A5  12%

-duritatea Brinell maxima

H B  150

-rezistenta la rupere la tractiune Rm  370 N/mm   r

2

2.1.4. Predimensionarea filetului. Alegerea tipului filetului si a dimensiunilor

standardizate

Necunoscutele care trebuie determinate in cazul dimensionarii unei cuple surub-piulita sunt:

- tipul filetului

- marimea filetului
10
 - numarul de spire in contact

Alegerea tipului filetului

Rolul filetului poate fi acela de element de asamblare, element de miscare ce transforma

miscarea de rotatie in miscare de translatie, element de reglaj al pozitiei pieselor si acela de sistem
de masurare.

Avatanjele filetului sunt: gabaritul redus, fortele mari de asamblare, la o strangere relativ
mica a piultiei insurubate se poate opri in orice pozitie si se pot realiza forte de strangere reglabile.
Datorita inaltimii relative mici a profilului filetului solicitarile din tija sunt relativ reduse.

Dezavantajele filetului ar fi: filetul constituie un puternic concentrator de presiuni, filetul nu

cedeaza-exista jocuri pe flancuri. In cazul solicitarilot variabile, asamblarile filetate trebuie
asigurate contra desfacerii accidentale. Uzura mare a flancurilor poate conduce la aparitia unor erori
in pozitionarea reciproca a pieselor.

Am considerat filetul trapezoidal potrivit deoarece are o buna rezistenta si rigiditate,

permite eliminarea jocului axial rezultat in urma uzarii, poate transmite sarcini mari,variabile in
ambele sensuri.

Predimensionarea filetului

Dimensiunile filetului trebuie sa corespunda simultan urmatoarelor cerinte :

- rezistenta corpului surubului la solicitarea compusa (din diagramele de eforturi-pentru

constructiile prezentate – rezulta ca surubul este solicitat la compresiune,rasucire si incovoiere)

- rezistenta spirelor la strivire (uzura)

11
 - rezistenta spirelor la solicitarea compusa de incovoiere si forfecare

- daca surubul este solicitat la compresiune, sa nu flambeze

-sa asigure conditia de autofranare

Predimensionarea la solicitarea compusa, in conditiile date, se face la compresiune pe baza

unei forte de calcul

Fc   F1

F1 fiind forta care actioneaza asupra surubului principal, F1  F  23,1103 N ,

 = factor de majorare a fortei F1 pentru a consiera si solicitarea de rasucire ( >1)

Alegem  = 1,45  1,50 si calculam diametrul necesar pentru surub

Fc  F1  d32 4 F1
Anec     d3 
a a 4  a

d3 = diametrul interior al filetului surubului ;

c
a 
 a = tensiunea admisibila la compresiune , Cc

 c = limita de curgere

Cc = coeficient de siguranta

In general practica recomanda pentru coeficientul de siguranta normala

Cc  1,5  3

Am ales   1,5 pentru a rezista mai bine solicitari de rasucire.

Am ales
Cc  3 pentru a asigura siguranta la flambaj si pentru a obtine un numar rezonabil

de spire .

360 2
a   120 N/mm
3

4 1,5  23,1103
d3   19,174 mm
  120

Punem urmatoarea conditie :

d 3STAS  d3

Conform tabel A3.1 :

d 3 STAS =19,500 mm  19,174 mm

12
Din tabel extragem urmatoarele date :

 pasul preferential p = 5 mm

d3 = 19,500 mm
 diametrul interior al filetului

 diametrul nominal al filetului d = 25 mm

d 2 =D2 = 22,500 mm
 diametrul nominal mediu

 diametrul nominal exterior al filetului interior D4 = 25,500 mm

 diametrul nominal interior al filetului interior D1 = 20 mm

2.1.5.Verificarea conditiei de autofranare

Asigurarea autofranarii apare ca cerinta in majoritatea constructiilor cu suruburi de miscare.

La sistemele actionate manual este preferabil ca autofranarea sa se realizeze direct de catre filet.

Filetele asigura autogranarea atunci cand unghiul de inclinare a filetului,  , este mai mic

decat unghiul de frecare redus  :

'

  '

p p 5
tg     arctg  artcg  4, 0461
  d2   d2   22,5


tg '   ' 

cos
2

  unghiul profilului filetului.

In cazul filetului trapezoidal  =30



 = coeficietul de frecare ce depinde de cuplul de materiale, de calitatea si starea de ungere

a suprafetelor. Pentru cuplu de materiale otel pe fonta   0, 08  0, 20 . Am ales   0, 08 pentru un

calcul acoperitor.

0, 08 0, 08 0, 08
tg '     '  artcg  4, 73
30 cos15 
cos15 
cos
2
13
 In urma calculelor    , deci este indeplinita conditia de autofranare.
'

2.1.6.Verificarea la flambaj

Flambajul reprezinta pierderea stabilitatii elastice a unui corp solicitat la compresiune la atingerea
unei forte critice. Pentru verificarea surubului la flambaj, trebuie determinat coeficientul de zveltete
al acestuia.

L=(1,35  1,45)H, unde H = cursa de realizat.

Calculez coeficientul de zveltete  si determin tipul flambajului.

L = 1,45  400 = 580 mm

lf l f  lungimea de flambaj

imin i min  raza de inertie minima
,

I min
imin 
A

  d32
A
4
d4
I min  3
Pentru un calcul acoperitor, se poate lua : 64

  d34 4 d32
imin     4,875 mm
64   d32 16

l f  L  580 mm

580
=  119, 09 119 mm
4,87

   85
Se compara  cu valorile limita 0 . Pentru OLC 45 STAS 880-80 0

  0 flambajul este de tip elastic

Cf
Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj , :

Ff
Cf   C fa
F1 Ff  forta critica de flambaj
,

14
  2  E  I min
Ff 
l 2f
Pentru flambajul elastic

  d34
 2  21 104 
64    2110 19,500  43729,18
3 4 4
Ff 
5802 5802  64

43729,18
Cf   1,893
23,1103
C fa  3  5
C f  C fa  nu se verifica conditia de flambaj.

Cand siguranta fata de flambaj nu este suficienta, se mareste diametrul surubului si se reia
verificarea.

Conform tabelului A3.1 avem noul diametru :

d 3STAS =20,500 mm  19,174 mm

Din tabel extragem urmatoarele date :

 pasul preferential p = 5 mm

d3 = 20,500 mm
 diametrul interior al filetului

 diametrul nominal al filetului d = 26 mm

d 2 =D2 = 23,500 mm
 diametrul nominal mediu

 diametrul nominal exterior al filetului interior D4 = 26,500 mm

 diametrul nominal interior al filetului interior D1 = 21 mm

Verificarea conditiei de autofranare

  '

p p 5
tg     arctg  artcg  3,87
  d2   d2   23,5


tg '   ' 

cos
2

15
 0, 08 0, 08 0, 08
tg '     '  artcg  4, 73
30 cos15 cos15 
cos
  0, 08 ,  =30  2

In urma calculelor    , deci este indeplinita conditia de autofranare

'

Verificarea la flambaj

L=1,45  400=580 mm

lf

imin

  d34 4 d 32
imin     5,125 mm
64   d32 16

580
=  113,17 113 mm
5,125

   85
Se compara  cu valorile limita 0 .Pentru OLC 45 STAS 880-80 0

  0 flambajul este de tip elastic

Cf
Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj , :

Ff
Cf   C fa
F1

  d 34
  2110 
2 4

64    2110  20,500  53413,17

3 4 4
Ff 
5802 5802  64

53413,17
Cf   2,312
23,1103
C fa  3  5
C f  C fa  nu se verifica conditia de flambaj.

Conform tabelului A3.1 avem noul diametru :

d 3STAS =22,500 mm  19,174 mm

Din tabel extragem urmatoarele date :

 pasul preferential p = 5 mm

16
 d3 = 22,500 mm
 diametrul interior al filetului

 diametrul nominal al filetului d = 28 mm

d 2 =D2 = 25,500 mm
 diametrul nominal mediu

 diametrul nominal exterior al filetului interior D4 = 28,500 mm

 diametrul nominal interior al filetului interior D1 = 23 mm

Verificarea conditiei de autofranare

  '

p p 5
tg     arctg  artcg  3,87
  d2   d2   23,5


tg '   ' 

cos
2

0, 08 0, 08 0, 08
tg '     '  artcg  4, 73
30 cos15 
cos15 
cos
  0, 08 ,  =30  2

In urma calculelor    , deci este indeplinita conditia de autofranare

'

Verificarea la flambaj

L=1,45  400=580 mm

lf

imin

 L  580 mm
lf

  d34 4 d 32
imin     5,62 mm
64   d32 16

580
=  103, 20 103 mm
5, 62

17
    85
Se compara  cu valorile limita 0 .Pentru OLC 45 STAS 880-80 0

  0 flambajul este de tip elastic

Cf
Se calculeaza coeficientul de siguranta la flambaj , :

Ff
Cf   C fa
F1

  d 34
 2  21 104 
64    2110  22,500  77510,94
3 4 4
Ff 
5802 5802  64

77510,94
Cf   3,35
23,1103
C fa  3  5
C f  C fa  se verifica conditia de flambaj.

2.1.7. Determinarea numarului de spire in contact

Numarul minim de spire necesarea a fii in permanenta in contact , z ,se va determina din
conditia de rezistenta la uzare.

In actionarile cu viteze mici,principalul parametru care determina intensitatea uzarii si

implicit durabilitatea, sunt tensiunile de contact intre spire. In ipoteza repartizarii uniforme a
sarcinii pe spire si neglijand unghiul de inclinare a spirei ,numarul de spire necesare rezulta din
relatia :

F1
z
 2
(d  D12 ) as
4

18
 Pentru cuplul de materiale otel pe fonta
 as  5  15 MPa

Valoare rezultat din calcul se rotunjeste, de regula, la numarl natural superior.

Daca valorea obtinuta este mai mica de 5 se adopta z=5. Daca se depaseste z=10, se mareste
filetul sau se alege alt cuplu de materiale care admite valori mai ridicate ale presiunii de contat.

23100 23100
z   7, 69  8
 0, 785  255  15
(28  23 ) 15
2 2

z < 10 (limita impusa de neuniformitatea repartizarii sarcini pe numarul de spire )

Hp
Stiind numarul de spire putem determina inlatimea piulitei

2.1.8 Verificarea spirei filetului

Gandind pe modelul fizic al unei grinzi incastrate (vezi figura) solicitarile spirei filetului
sunt: incovoierea si forfecarea.

Deoarece cele doua eforturi apar in sectiunea de incastrare, se recomanda sa se verifice la

solicitare compusa atat spirele piulitei (material cu caracteristici mecanice reduse), cat si ale
surubului(sectiunea de incastrare mai mica).

a) Solicitarea la incovoiere a filetului

19
 F1
 li
Mi
i   z
W W 212\* MERGEFORMAT (.)

H1
li   ac
2
p
  D4 (  2litg15 ) 2
W 2
6

Conform STAS 2114/1-75 profilele nominale ale filetului trapezoidal standardizat sunt :

H  1,866 p                                             
p  5 mm
H1  0,5 p
H 4  h3  H1  ac
d 2  D2  d  0,5 p
d 3  d  2h3
D4  d  2ac
D1  d  2 H1  d  p
R1max  0,5ac
R2max  ac

Pentru p=5 mm ,
ac  0, 25 mm

0,5  5
li   0, 25  1,5 mm
2

5
 (d  2ac )(  2  1,5  0, 267) 2
W= 2  162, 602
6

Solicitarea de forfecare

F1
k z
f  m
A

- coeficientul de corectie
km  0,55  0, 75 tine seama de repartitia neuniforma a tensiunilor

k m = 0,6

p
A    D4 (  2li tg15 )
2 = 295,556

20
 f
= 16,282

b) Solicitarea la incovoiere a surubului

Pentru verificarea filetului surubului se inlocuieste

D4  d3

p
  d3 (  2li tg15 ) 2
W 2
6 =128,372

0,5  5
li   0, 25  1,5 mm
2

F1
 li
Mi 23100 1,5
i   z   33, 73
W W 8 128,372

Solicitarea de forfecare:

F1
k z
f  m  20,625 N/mm 2
A

p
A    d 3 (  2li tg15 )  233,333
2

Tensiunea echivalenta pentru un calcul acoperitor se calculeaza cu teoria a III a de

 ech   i2  4 2f   a
echivalenta:

 a =120 Mpa

 ech  33, 732  4  20, 6252  53, 28  120  spirele surubului rezista solicitarilor

III. PRECIZAREA PRELIMINARA A PORTIUNII FILETATE A SURUBULUI

Filet trapezoidal :

 clasa de executie-mijlocie
21
  lungime de insurubare-lunga (L )

 se vor folosi treptele de precizie : 4- pentru

D1 si d; 7 – pentru D4 , d3 , d 2

Abaterile si tolerantele vor fii

Td = 335μm

 Diametrul nominal al filetului d = 28 mm as = 0μm


Td2 = 300μm

 Diametrul nominal mediu
d 2 = 25,5mm as = -212μm


 Diametrul nominal interior al filetului

D4 = 28,5mm A i4 = 0μm


Td3 = 587μm

 Diametrul nominal interior al filetului exterior
d 3 = 22,5mm 
a i = 0μm


TD1 = 450μm

 Diametrul nominal interior al filetului interior
D1 = 23mm  A i = 0μm


3.1. Verificarea preliminara a portiunii filetate a surubului

Deoarece dimensiunea filetului determina implicit dimensiunile altor elemente ale

sistemului,este util ca inca din aceasta faza, acolo unde este posibil,sa se efectueze si o verificare la

solicitarea compusa a portiunii filetate a surubului,care este de compresiune cu forta

F1 si rasucire

cu momentul de insurubare
M 12 .

Se calculeaza

d2
M 12  F1   tg     ' 
2
tg       tg (3,57  4, 73)
'

M 12  23,1103  25,5  tg (3,57  4, 73)  42,96 103 Nmm

F1 4 F1 4  23,1103
    58, 09 N / mm 2
 d 3  d3
2 2
  22,5 2

4
M 12 16 M 12
   19, 20 N / mm 2
  d3   d3
3 3

16

22
  ech   2  4 2  69, 63 N / mm 2   a

3.2. Proiectarea celui de-al doilea reazem al surubului principal

Pentru extractoare se foloseste un lagar axial.

Variante – cu alunecare pe suprafata

- plana

- conica
- sferica

- cu rostogolire (rulemnt axial )

Considerand ca varful conic se va rezema in gaura de centrare din capul unui arbore,se

impune ca ungiul conului sa fie de 60 .



Se alege gaura de centrare standardizata – anexa A8 - forma B conform STAS 1361-82

Din tabelul A8.1. extragem urmatoarele diametre conform STAS 1361-82 :

d g  1, 6mm
Dg  5mm
lmin  2mm

Se estimeaza momentul de frecare dintre surub si arbore:

Fn Dm F Dg  d g
M f  2  1
2 2  4
sin
2
  0, 08
F1  23100 N
23100  (1, 6  6)
M f  0, 08   6098, 4 Nmm
2

Se verifica la solicitarea compusa sectiune degajarii,cu diametrul

d 0 (d0  d3 ) . Solictarile

sunt: compresiune cu
F1 ; rasucire cu M t  M f  M 41

d0 = d3 – p = 22,5 – 5 = 17,5 mm

23
 F1 4  23100
   96, 038 N / mm 2
 d 0   17,5
2 2

4
M 16  6098, 4
  f3   5, 795 N / mm 2
 d0  17,53
16

 ech   2  4 2  96, 734 N / mm 2   a

IV.DEFINITIVAREA CONSTRUCTIVA SI VERIFICARII FINALE ALE SURUBULUI

PRINCIPAL

Definitivarea constructiva a unui element sau ansamblu de elemente se desfasoara, de

regula, prin desen. In aceasta etapa pot insa avea loc si calcule de verificare sau dimensionare.
Dimensiunile si elmentele de forma, inca neprecizate, se stabilescin raport cu cerintele si dorintele
generale:

 indeplinirea rolului functional

 siguranta in functionare
 tehnologicitate
 respectarea standardelor
 posibilitatea transportului
 economicitate
 estetica etc.
Definitivarea constructiva a surubului unui cric simplu,actionat printr-o parghie trecuta prin capul
surubului

Se cunosc:
 marimea filetului
 numarul total de spire in contact - z
 toate elementele privind forma si dimensiunile capului surubului
 inaltimea piulitei :

24
 H p  z  p + f2
f 2  inaltimea degajarii filetului surubului

H p  8  5 + 22,5 = 62,5 mm

Trebuie precizate :
 trecerea de la capul surubului la corpul filetat
 lungimea partii filetate
 un sistem de limitare a cursei surubului pentru evitarea accidentelor

Trecerea de la capul surubului la corpul filetat se realizeaza obligatoriu printr-o degajare

standardizata (Anexa A3). Pentru dimensiunea de filetat care se foloseste se adopta din standard
dimensiunile degajarii.

Degajari:
f1 (min) : A 3  p

Filet exterior : f 2 (max) : A 4,5  p

Raza de racordare : r = 1,6

f1  15 mm
f 2  22,5 mm
Se verifica la solicitarea compusa sectiunea slabita din dreptul degajarii.

Solicitarii sunt :
F1  d 02
 ; A=
 compresiune A 4

M 21  d 03
 ; Wp =
Wp 16
 rasucire
 d 02   17,52
A=   240,52mm 2
4 4
F1 23100
 = =96,04 N/mm 2
A 240, 52

 d 03  17, 53
Wp =   1052,31 mm 3
16 16

25
 M 21 42960
 = =4,06 N/mm 2
Wp 1052,31

 ech   2  4 2  96, 042  4  4, 082 =96,38 N / mm 2   a

Lf
Lungimea a partii filetate , pentru sistemele cu un surub, este :
L f  H  z  p = 400 + 8  5 = 440 mm

V. PROIECTAREA SISTEMULUI DE PRELUARE-TRANSMITERE A FORTEI

DE CATRE PIULITA

Piulita este plasata in fluxul de forta intre surub si corpul asamblarii. Ea preia sarcina de la surub
prin intermediul spirelor filetelor si o transmite corpului ansamblului.

Extractorul are o piulita rezemata fix.

5.1. Precizarea solicitarilor

Corpul piulitei este solicitat la tractiune (

F2  F1  F ) si rasucire ( M 12  M 21 ).Din aceasta

solicitare se va determina diametrul exterior al corpului ,

De .

Suprafata inelara de contact pe care se face rezemarea este solicitata la strivire. Din aceasta

Dg
solicitare se poate determina diametrul gulerului , .

Gulerul piulitei este solicitat la incovoiere si forfecare. Pe baza acestei solicitari se poate

hg
dermina inaltimea gulerului, .

26
 5.2. Dimensionarea piulitei

De - se poate determina dintr-o predimensionare la tractiune cu o forta de calcul

Fc    F (   1,3 ) , majorata pentru a considera si efectul rasucirii.

 2 F
Amin  ( De  D42 )  c
4  at

4 F
De min   D42
 at D4  diametrul exterior al filetului interior
Rezulta : ,

r
 at  ; Cr  5  6
- pentru fonta sau bronza Cr

D 4  28,5 mm

370
  at  = 67,27 N/mm 2
Stiu
 r  370 N/mm ; aleg Cr  5,5
2
5,5

1,3  4  23100
De min   28,52  37,15 mm
  67, 27

Adoptam
De  39 mm .

Dg
- se poate dimensiona pe baza solicitarii de contact dintre piulita si corp

27
  '2 F
Amin  ( Dg  De'2 ) 
4  as

4F
Dg' min  De'2 
D '
Dg  as
Rezulta g min
si corespunzator :

De' , D'g
- sunt valorile corectate ale diametrelor , pentru considerarea prezentei tesiturilor .

 as  80  120 MPa . Alegem  as  120 MPa

Consider tesiturile r = 2 mm  tesiturile = 4 mm

De'  39  4  43 mm

4  23100
Dg' min  432   45, 76 mm
 120

D 'g  48 mm  Dg  48 + 4 = 52 mm
Adoptam

hg
- se poate dimensiona din solicitarea de incovoiere a gulerului piulitei.

Dg  De
  De  hg2 F  4
Wmin  
6  ai  hg min

r
 ai  ; Cr  5
Pentru fonta sau bronz se poate lucra cu Cr

370
 ai   74 MPa
5

Dg  De 52  39
6F 6  23100 
hg min  4  4  7, 04 mm
 ai De 74    39

h g  8 mm
Adoptam

Din motive constructive adoptam urmatoarele valori :

D g  73 mm
D e  51 mm
hg  15,5 mm

28
 5.3. Proiectarea sistemului de blocare a piulitei

In sistemele cu piulita nerotitoare, actionarea se face prin surub care executa o miscare de

rotatie. Momentul de insurubare

M12 tinde sa roteasca piulita. Tendintei de rotire i se opune

frecarea dintre piulita si corp. Daca aceasta frecare nu este suficienta se pot folosi si sisteme de
blocare prin forma.

Am ales un ajustaj intermediar H7/j6 intre piulita si corp.

In acest caz, in mod acoperitor, se va considera numai frecarea pe gulerul piulitei. Se

estimeaza momentul de frecare intre piulita si corp :

M f    F  Ro
, unde :

1 Dg  De
'3 '3

Ro  ( raza de frecare ) ;
3 Dg'2  De'2
 =0,08  0,1 (valori acoperitoare) .

M f  M12
Daca nu se produce blocarea piulitei prin frecare si este necesar un sistem
suplimentar de asigurare prin forma.

1 483  433
Ro   22, 772 mm
3 482  432

 =0,08 ; F=23100 N

M f  0, 08  23100  22, 772  42082,656 Nmm

M f  M12
nu se produce blocarea piulitei si e necesar un sistem suplimentar de asigurare
prin forma.

Voi folosi un bolt din STAS 5756-73 :

Lungimea boltului lb  30 mm
Diametrul boltului d b  10 mm

29
Materialul ales OL50
Notarea standardizata B 10  30 STAS 5756-73/OL50

Verificarea boltului :

4 M 12 4  49,96  103
b    18,54 MPa
d b  lb  De 300  39
2 M 12
b   4, 27 MPa
db  lb  De
 echbolt  18,542  4  4, 27 2  20, 41 MPa   as

VI. PROIECTAREA ALTOR PIESE

6.1. Proiectarea corpului de extractie

6.2. Proiectarea traversei

Se va folosi ca si material OLC 45N

30
 ctraversa  360 N/mm 2
360
 cai   120 N/mm 2
3

Se dimensioneaza , din solicitarea de incovoiere, diametrul

dt al traversei :

 d t3 M i
Wnec  
32  ai
F  L Dt 
Mi    dt
2  2 2 

Cota L data in datele temei este : L=400 mm

Se aleg constructiv urmatoarele dimensiuni :

De  51 mm

ht  hg piulita  15,5 mm

H  H  63 mm
t p
D  60 mm
t
D  375 mm
b  27 mm
g

23100  400 60  23100 340

Mi       1963500 Nmm
2  2 2  2 2

32 1963500
dtmin  3  55, 03221 mm
 120

Alegem
dt  56 mm

6.3. Proiectarea ghearelor

Aleg ca si material OLC60CR avand :

31
  cgheara  520 MPa
 cgheara
 aigheara   173,333 MPa
3
 cgheara
 atgheara   346,667 MPa
1,5
 as  8 MPa

Bg
- lungimea de contact gheara-traversa se determina din solicitarea de strivire :

F
 s  2   as
Bg dt
F
23100
Bgmin  2   25,781 mm
 as dt 2  8  56

Dg
- diametrul exterior se poate determina din solicitarea la tractiune intr-un plan
diametral :

F
D  dt
Amin  2  2 g  Bg
 at 2

F 23100
Dgmin  dt   56   57, 292 mm
2 atg Bg 2  346, 667  25, 781

Alegem constructiv urmatoarele marimi :

Bg  38 mm
D g  60 mm
b g  27 mm
l g  55 mm
hgheara  31 mm
g = 18 mm

32
 F 23100
Mi   lg   55  635250 Nmm
2 2
l h 2
55  312
Wg  g gheara   4404,583 mm3
12 12
M 635250
 ig  i   144, 2 N/mm 2   aigheara
Wg 4404,583
F 23100
 tg    47,53 MPa <  at gheara
bg  g 27  18
 max   ig +  tg = 191,75 MPa <  aigheara +  atgheara  520 MPa

6.4. Verificarea imbinarii sudate

Cele doua coordonate de sudura sunt solicitate la incovoiere si forfecare. Este preferabil sa
se faca o dimensionare constructiva. Se alege inaltimea a a coordonatelor si apoi se verifica la
solicitari.

ls  Bg  38 mm
a sud  10 mm

lsc  ls  2  a  38  2 10  18 mm

F 23100
 fs  2  2  32,08 MPa
2  a  lsc 2 10 18

Mi
 is 
Ws

F 23100
Mi  l   18  207900 Nmm
2 2

a  lsc2 10  182
Ws  2   2  1080 mm 3
6 6
207900
 is   192,5 MPa
1080
 ech s   fs 2   is 2  195,154 MPa <  assud

33
 6.5. Alegerea suruburilor pentru traversa / gheare

Pentru a asigura adaptarea extractorului la rulmenti diferiti, vom amplasa un surub cu cap
striat pana intre traversa si gheare, ce va permite o miscare de translatie a ghearei in lungul traversei

Conform STAS 5302-80 alegem urmatoarele dimensiuni ale surubului :

Filetul d = 6 mm

Diametrul capului D = 24 mm

Lungime l = 16 mm

Notarea standardizata : Surub STAS 5302-80 M6 × 16 gr.8.8

VII. PROIECTAREA SISTEMULUI DE ACTIONARE

7.1. Proiectarea parghiei simple

34
 Actionarea se face manual si se poate realiza prin parghii simple din OLC 45 N

M tot  M 12 + M 41
a

a  M f  6098, 4 MPa
M 41
M12  42,96  103 MPa
M tot  6098, 4  42,96 103  49058, 4 MPa

M tot
Ra 
Raza Fm

Aleg Fm = 110 N

49058, 4
Ra   445,98 mm
110

dp
Se determina diametrul minim necesar pentru parghie . Considerand parghia ca fiind
incastrata in capul surubului, ea va fii solicitata la incovoiere cu momentul incovoietor maxim:

Dc 22
M i  Fm  Lc ; L c  Ra   445,98   434,98 mm
2 2

M i  47847,8 Nmm
 ai   csurub  120 MPa

32  M i
d p min  3  15,95 mm
   ai
Diametrul minim pentru pargie

d p  16 mm
Adoptam

7.2. Proiectarea sectiunii canelate

Am ales un butuc canelat cu profil dreptunghiular de uz general Serie usoara care are
urmatoarele dimensiuni conform STAS 1768-68

d = 23 mm

35
D = 26 mm

b = 6 mm

c = 0,2 mm

Numar de caneluri z = 6

D+d 26 + 23
rm  = = 24,5 mm
Raza medie 2 2

D -d
h= = 1,5 mm
Inaltimea canelurii 2

Suprafata portanta a flancurilor pe unitatea de lungime de contact a asamblarii:

D -d 
s '  0,75  z    2 c 
 2  , k = 0,75 = coeficient de simultaneitate a incarcarii

 26  23 
s '  0, 75  6    2  0, 2   4,95 mm 2
 2 

Snec
Lnec 
Lungimea canelurii s'

M tc 49058, 4
S nec    133, 492 mm 2
Suprafata portanta necesara rm   as 24,5 15

Lnec  26,968 mm

Adopt
Lnec  28 mm

VIII. EVALUAREA RANDAMENTULUI TRANSMISIEI

Randamentul constituie un principal criteriu de evaluarea tehnic-economica.

36
 Lu
=
Lc

Lu - lucrul mecanic util, corespunzator unei rotatii complete, a elementului de antrenare,

este dat de deplasarea sarcinii F pe o distanta  .

Lu = F  

 =p

Lu = 23100  5  115500 Nmm

Lc - lucrul mecanic consumat, corespunzator unei rotatii complete a elementului de

antrenare se estimeaza pe baza momentului total,

M tot , din diagramele de eforturi.

Lc = M tot  2

Lc =49058, 4  2 = 308243,01 Nmm

115500
  0,3747
308243, 01

Randamentul este η = 37,47 %

IX. BIBLIOGRAFIE

37
1. MIRITA Elena, CICONE Traian, DOBRE George, „Sisteme cu suruburi in miscare – Intreumar

de proiectare”, Bucuresti, 1998

2. FILIPOIU Ioan Dan, TUDOR Andrei, „Proiectarea transmisiilor mecanice”, Bucuresti, 2006

3. Asamblari demontabile, Note de curs

38