Sunteți pe pagina 1din 41

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE

III. Maşina Sincronă

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1


III. Maşina Sincronă
III. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:


1. Axul maşinii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. Înfăşurare de excitaţie; 4. Armatura indusa – stator; 5. Tălpi de fixare.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 2


III. Maşina Sincronă
III. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:


1. Axul maşinii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. Înfăşurare de excitaţie; 4. Armatura indusa – stator; 5. Tălpi de fixare.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 3


III. Maşina Sincronă
III. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale
Maşini sincrone cu magneţi permanenţi:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 4


III. Maşina Sincronă
III. 2.1. Elemente constructive şi mărimi nominale

Mărimile nominale:

ƒ Puterea nominală: Sn [kVA] – (Puterea electrica furnizată pe la borne la


Generatoare)
Pn [kW] – (Puterea mecanică furnizată pe la ax la
Motoare)
ƒ Tensiunea nominală de linie a indusului Un [V]
ƒ Curentul nominal de linie al indusului In [A]
ƒ Conexiunea înfăşurărilor indusului (Y sau Δ)
ƒ Factorul de putere nominal cos(ϕn)
ƒ Randamentul nominal ηn [%]
ƒ Frecvenţa nominală fn [Hz]
ƒ Turaţia nominală nn [rot/min]
ƒ Tensiunea nominală de excitaţie Uen [V]
ƒ Curentul nominal de excitaţie Ien [A]

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 5


III. Maşina Sincronă
III. 2.2. Principiul de funcţionare şi diagrama energetică a generatorului sincron

ƒ P1=MΩ Puterea mecanică


ƒ Pex=UexIex Puterea necesară circuitului de excitaţie
ƒ Pm,v Pierderile mecanice şi de ventilaţie
ƒ Pem Puterea transmisă la nivelul întrefierului
ƒ PFe Pierderile în miezul magnetic al indusului
ƒ PJ Pierderile Joule în circuitul indusului
ƒ P2 Puterea electrică transmisă pe la borne P2 = 3UI cos(ϕ ) Pem = P1 − Pm,v
Randamentul generatorului sincron: P2 P2
η= =
P1 + Pex P2 + Pex + Pm,v + PFe + PJ
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 6
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.1 Câmpul magnetic inductor

ƒ Solenaţia de excitaţie a unui pol


we I e
θe =
2p
ƒ Legea circuitului magnetic

∫ Hdl = 2θe
Γ

H js l js + 2 H d ld + 2 H p lp + 2 H δ δ + H jr l jr = 2θ e θe Ie
B
Hδ = δ
Bδ μ0
Bd Hd
H js
B js
Bp Hp

H
B jr 2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţialăjr 7
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.2 Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră

a
ƒ Distribuţia inducţiei în întrefier
v
⎛ πx ⎞
Bδ ( x ) = Bm cos⎜ ⎟
⎝ τ ⎠
ƒ Fluxul unei spire

τ τ τ
a+ a+ a+
2 2
⎛ πx ⎞ τ ⎛ πx ⎞ 2
B Φ sp = ∫ Bδ ( x )ldx = Bm ∫ l cos⎜ ⎟dx = Bml sin⎜ ⎟ =
τ τ ⎝ τ ⎠ π ⎝ τ ⎠ a− τ
a− a− 2
2 2

x τ ⎧ ⎡π ⎛ τ ⎞⎤ ⎡π ⎛ τ ⎞⎤ ⎫
0
= Bml ⎨sin ⎢ ⎜ a + ⎟⎥ − sin ⎢ ⎜ a − ⎟⎥ ⎬ =
π ⎩ ⎣τ ⎝ 2 ⎠⎦ ⎣τ ⎝ 2 ⎠⎦ ⎭
τ ⎧ ⎡π π ⎤ ⎡π π ⎤⎫
= Bml ⎨sin ⎢ + a ⎥ − sin ⎢ a − ⎥ ⎬ =
π ⎩ ⎣2 τ ⎦ ⎣τ 2 ⎦⎭
τ ⎛π ⎞ ⎛π ⎞
= 2 Bml cos⎜ a ⎟ = Φ m cos⎜ a ⎟
π ⎝τ ⎠ ⎝τ ⎠
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 8
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.2 Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră

a
ƒ Distribuţia inducţiei în întrefier
v
⎛ πx ⎞
Bδ ( x ) = Bm cos⎜ ⎟
⎝ τ ⎠
ƒ Fluxul unei spire
⎛π ⎞ τ
Φ sp = Φ m cos⎜ a ⎟ Φ m = 2 Bml
⎝τ ⎠ π
B
ƒ Tensiunea indusă în spiră

x dΦ sp
d ⎡ τ ⎛ π ⎞⎤
0 esp = − = − ⎢2 Bml cos⎜ a ⎟⎥ =
dt dt ⎣ π ⎝ τ ⎠⎦
τ ⎛ π ⎞ π da ⎛π ⎞
= 2 Bml sin⎜ a ⎟ = 2 Bmlv sin⎜ a ⎟
π ⎝ τ ⎠ τ dt ⎝τ ⎠
da
v= ⎛π ⎞
dt esp = 2 Bmlv sin⎜ a ⎟
⎝τ ⎠
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 9
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.2 Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră

a ƒ Fluxul unei spire


v
⎛π ⎞ τ da
Φ sp = Φ m cos⎜ a ⎟ Φ m = 2 Bml v=
⎝τ ⎠ π dt
ƒ Tensiunea indusă în spir㠃 La viteza constanta:
⎛π ⎞ a = vt
esp = 2 Bmlv sin⎜ a ⎟
⎝τ ⎠
B
⎛π ⎞
esp = 2 Bmlv sin⎜ vt ⎟
⎝τ ⎠
x ƒ Turaţia rotorului n [ rot / min]
0

ƒ Viteza unghiulară a rotorului Ω = n [ rad / s]
60
ƒ Viteza la periferia rotorului D
ƒ Circumferinţa rotorului: v=Ω
2
D pτ 2 π pτ 2 pτ
2 pτ = πD = v= n = n
2 π 60 π 60
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 10
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.2 Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră

a ƒ Fluxul unei spire


v
⎛π ⎞ τ
Φ sp = Φ m cos⎜ a ⎟ Φ m = 2 Bml
⎝τ ⎠ π
ƒ Tensiunea indusă în spiră
⎛π ⎞ 2 π pτ 2 pτ
esp = 2 Bmlv sin⎜ vt ⎟ v = n = n a = vt
⎝τ ⎠ 60 π 60
B 2 pτ ⎛ π 2 pτ ⎞
esp = 2 Bml n sin⎜ nt ⎟ =
60 ⎝ τ 60 ⎠
2 pτ ⎛ pn ⎞
sin (ωt )
pn
x
= 2 Bml n sin⎜ 2π t ⎟ = 2 Bml 2τ
0 60 ⎝ 60 ⎠ 60
τ τ
sin (ωt ) = 2 Bml ω sin (ωt )
pn
esp = 2 Bml 2π
π 60 π
ƒ Pulsaţia tensiunii induse ƒ Frecvenţa tensiunii induse ƒ Tensiunea indusă în spiră

esp = Φ mω sin (ωt )


pn pn
ω = 2π = 2πf f =
60 60
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 11
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.3 Înfăşurările indusului maşinii sincrone
ƒ Numărul de crestaturi ƒ Exemplu:
Z
ƒ Numărul de faze m m=3
ƒ Numărul de perechi de poli p p=2 Z = 2mpq = 24
Z
ƒ Numărul de crestaturi pe pol si fază q = q=2
2mp

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

A Z B C X Y
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 12
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.4 Tensiunea electromotoare indusă într-o înfăşurare de fază

ƒ Tensiunea indusă în spiră


esp = Φ mω sin (ωt )
Dacă toate spirele, w, ale unei înfăşurări ar fi aşezate pe fiecare pereche de
poli, în câte o pereche de crestături distanţate cu un pas polar, τ, t.e.m. pe o
fază ar fi de w ori mai mare. Această situaţie este valabilă pentru q=1.

De cele mai multe ori conductoarele înfăşurării unei faze sunt distribuite în
mai multe crestături învecinate şi t.e.m. induse în ele au faze diferite.

T.e.m. de fază rezultă ca o sumă geometrică a fazorilor diferitelor tensiuni


electromotoare.

Valoarea efectivă a t.e.m. a unei faze va fi mai mică decât suma aritmetică a
valorilor efective a t.e.m. induse în spirele care aparţin acelei faze.
ƒ Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze:

ef = k w wesp = k w w Φ mω sin (ωt ) unde k w ≤ 1 factor de înfăşurare

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 13


III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.4 Tensiunea electromotoare indusă într-o înfăşurare de fază

ƒ Tensiunea indusă în spiră

esp = Φ mω sin (ωt )

ƒ Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze:


ef = k w wesp = k w w Φ mω sin (ωt ) unde k w < 1 factor de înfăşurare

ƒ Valoarea efectivă a tensiunii indusă în înfăşurarea unei faze:


1 2π τ
E0 = k w w Φ mω = f w k wΦ m = 4,44 f w k wΦ m unde Φ m = 2 Bml
2 2 π
pn
f =
60

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 14


III. 4. Reacţia indusului maşinii sincrone
Câmpul magnetic învârtitor

C Y i A iB iC

ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2

B Z

⎧iA = I msin (ωt )



⎨iB = I msin (ωt - 2π/ 3)
⎪i = I sin (ωt - 4π/ 3)
⎩C m

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2


π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
ωt1 = ⎨iB = − I m /2 ωt 2 = ⎨iB = 0 ωt 3 = ⎨iB = I m /2
2 ⎪ 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩iC = − I m /2 ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 15


III. 4. Reacţia indusului maşinii sincrone
Câmpul magnetic învârtitor
C Y i A iB iC

ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2

B Z

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2


π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
ωt1 = ⎨iB = − I m /2 ωt 2 = ⎨iB = 0 ωt 3 = ⎨iB = I m /2
2 ⎪ 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩iC = − I m /2 ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m
Φ Φ
iC iC iC Φ

iA iA iA

iB iB
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială iB 16
III. 4. Reacţia indusului maşinii sincrone
Câmpul magnetic învârtitor
C Y i A iB iC

ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2

B Z

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2


π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
ωt1 = ⎨iB = − I m /2 ωt 2 = ⎨iB = 0 ωt 3 = ⎨iB = I m /2
2 ⎪ 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩iC = − I m /2 ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m

C Y C Y C Y

X A X A X A

B Z B de Inginerie
2014 - Facultatea Z Aerospaţială B Z 17
III. 4. Reacţia indusului maşinii sincrone

Dacă se consideră diverse momente de timp succesive se observă că în


momentul în care curentul este maxim printr-o fază, axa câmpului magnetic
coincide cu axa înfăşurării fazei respective;

Câmpul magnetic produs de înfăşurarea indusului se roteşte în sensul


succesiunii în timp a fazelor, o rotaţie completă (de 2 paşi polari = 2τ ) fiind
efectuată într-o perioadă a curentului alternativ.

Câmpul de reacţie al indusului este un câmp magnetic învârtitor, obţinut cu


ajutorul unei înfăşurări trifazate parcurse de un sistem trifazat de curenţi.

Viteza unghiulară a unui astfel de câmp este: 2 π 2 πf ω


Ω= = =
pT p p
p ― număr de perechi de poli;
T ― perioada curentului alternativ;
f ― frecvenţa curentului alternativ;
ω ― pulsaţia curentului alternativ.
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 18
III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Inducţia magnetică din întrefier creată de curentul i care străbate o spiră:

i i i ∫ Hdl = i Bδ
∫ H dl = 2 H δ δ = 2 μ 0 δ
μ Fe → ∞ Γ Γ
μ Fe → ∞
i
bsp Bδ = μ 0

⎧ i ⎡ τ τ⎤

x ⎪μ 0 2δ , x ∈ ⎢ − 2 , 2 ⎥
⎪ ⎣ ⎦
0 bδsp ( x ) = ⎨
⎪- μ i , x ∈ ⎡ τ , 3τ ⎤
⎪⎩ o 2δ ⎢⎣ 2 2 ⎥⎦
4 μ 0i ∞ ( −1)k ⎡ πx ⎤
bδsp ( x ) = ∑ cos⎢(2k + 1) ⎥
π 2δ k =0 2k + 1 ⎣ τ⎦
2i ⎛ πx ⎞
Fundamentala (k=0): b1δsp ( x ) = μ 0 cos⎜ ⎟
πδ ⎝ τ ⎠
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 19
III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Fundamentala inducţiei câmpului din întrefier produs de o bobină cu wb


spire, repartizate în q crestături, parcursă de curentul i:

2i ⎛ πx ⎞
b1δ ( x ) = wbk wμ 0 cos⎜ ⎟
πδ ⎝ τ ⎠
kw ― factorul de înfăşurare

w
wb = ― numărul de spire pe bobina
p
w ― numărul de spire pe fază

4 wk w ⎛ πx ⎞
b1δ ( x ) =
i
μ 0 cos⎜ ⎟
π 2p δ ⎝ τ ⎠

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 20


III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Fundamentala inducţiei câmpului din întrefier produs de o înfăşurare cu w


spire pe fază, parcursă de curentul i:
4 wk w ⎛ πx ⎞
b1δ ( x ) =
i
μ 0 cos⎜ ⎟
π 2p δ ⎝ τ ⎠
Fundamentala tensiunii câmpului magnetic din întrefier:

b1δ ( x ) 4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δ ( x ) = δ= i cos⎜ ⎟ • Tensiunea magnetică are
μ0 π 2p ⎝ τ ⎠ repartiţie sinusoidală

Dacă curentul i are expresia: i (t ) = I 2 sin (ωt − ϕ )

Fundamentala tensiunii câmpului magnetic din întrefier:

4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δ ( x, t ) = I 2 sin (ωt − ϕ ) cos⎜ ⎟
π 2p ⎝ τ ⎠

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 21


III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Fundamentala tensiunii câmpului magnetic din întrefier:


4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δ ( x, t ) = I 2 sin (ωt − ϕ ) cos⎜ ⎟
π 2p ⎝ τ ⎠

Fundamentala tensiunii magnetice se descompune în două unde învârtitoare


cu repartiţie sinusoidală de pas polar τ:

2 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦
Sensul şi viteza fiecărei unde învârtitoare se determină din condiţia de
menţinere constantă a fazei:
⎧⎛ πx ⎞ ⎧d ⎛ πx ⎞ ⎧ dx ωτ
⎪⎜ ωt − ϕ − τ ⎟ = ct. ⎪ dt ⎜ ω t − ϕ − ⎟ = 0
⎪ v+ = = = 2τf
⎪⎝ ⎠ ⎪ ⎝ τ ⎠ ⎪ dt π
⎨ ⎨ ⎨
⎪⎛⎜ ωt − ϕ + πx ⎞⎟ = ct. ⎪ d ⎛⎜ ωt − ϕ + πx ⎞⎟ = 0 ⎪v− = dx = − ωτ = −2τf
⎪⎩⎝ τ ⎠ ⎪⎩ dt ⎝ τ ⎠ ⎪⎩ dt π
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 22
III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Fundamentala tensiunii magnetice se descompune în două unde


învârtitoare cu repartiţie sinusoidală de pas polar τ:
2 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦

Sensul şi viteza fiecărei unde învârtitoare se determină din condiţia de


menţinere constantă a fazei:
⎧ dx ωτ
⎪⎪v+ = dt = π = 2τf

⎪v = dx = − ωτ = −2τf
⎪⎩ − dt π
⎧ 60 60 v+ 60 2τf 60 f
Turaţia corespunzătoare ⎪⎪n+ = 2π Ω + = 2π R = 2 p τ = p
fiecărei unde: ⎨
⎪n− = 60 Ω − = 60 v− = − 60 2τf = − 60 f
⎪⎩ 2π 2π R 2p τ p
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 23
III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Fundamentalele tensiunilor magnetice produse de înfăşurările celor trei


faze, decalate spaţial cu 2τ/3, parcurse de curenţi defazaţi în timp cu 2π/3:

4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δΑ ( x, t ) = I 2 sin(ωt − ϕ ) cos⎜ ⎟
π 2p ⎝ τ ⎠
4 wk w ⎛ 2π ⎞ ⎛ πx 2π ⎞
um1δΒ ( x, t ) = I 2 sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ cos⎜ − ⎟
π 2p ⎝ 3 ⎠ ⎝ τ 3 ⎠
4 wk w ⎛ 4π ⎞ ⎛ πx 4π ⎞
um1δC ( x, t ) = I 2 sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ cos⎜ − ⎟
π 2p ⎝ 3 ⎠ ⎝ τ 3 ⎠
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δΑ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 4π ⎞⎤
um1δΒ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ 3 ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 2π ⎞⎤
um1δC ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2 2014 τ ⎠
⎣ ⎝de Inginerie Aerospaţială
p - Facultatea ⎝ τ 3 ⎠⎦ 24
III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Fundamentalele tensiunilor magnetice produse de înfăşurările celor trei


faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δΑ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 4π ⎞⎤
um1δΒ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ 3 ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 2π ⎞⎤
um1δC ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ 3 ⎠⎦
Fundamentala tensiunii magnetice rezultate produse de înfăşurările celor
trei faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
3 4 wkw ⎡ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠⎦

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 25


III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative

Fundamentala tensiunii magnetice rezultate produse de înfăşurările celor


trei faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
3 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠⎦

Fundamentala inducţiei câmpului magnetic rezultant produs de înfăşurările


celor trei faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
um1δ ( x, t ) 3 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞⎤
b1δ ( x, t ) = μ 0 = μ 0 I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟⎥
δ π pδ ⎣ ⎝ τ ⎠⎦
• Expresia unei unde magnetice Æ Câmp magnetic învârtitor

Turaţia câmpului magnetic învârtitor = turaţie de sincronism:

60 f
n=
p

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 26


III. 6. Ecuaţiile şi diagrama fazorială a generatorului sincron

La funcţionarea în gol câmpul produs de inductor v-a induce în înfăşurarea


indusului o t.e.m.:
e0 ─ în instantaneu E 0 ─ în complex

La funcţionarea în sarcină câmpul de reacţie produs de curenţii din indus


v-a induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:
ea ─ în instantaneu E a ─ în complex

Daca se neglijează pierderile în fier, deoarece axa câmpului de reacţie


coincide cu axa înfăşurării fazei de referinţă în momentul în care curentul este
maxim, fluxul de reacţie Φa este în fază cu curentul.
Φa
Prin urmare se poate defini o inductivitate ciclică a indusului: La =
i
T.e.m. produsă de câmpul de reacţie:
di
ea = − La ─ în instantaneu E 0 = − jX a I ─ în complex
dt
unde X a = ωLa ─ reactanţa de reacţie a indusului
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 27
III. 6. Ecuaţiile şi diagrama fazorială a generatorului sincron

La funcţionarea în gol câmpul produs de inductor v-a induce în înfăşurarea


indusului o t.e.m.:
e0 ─ în instantaneu E 0 ─ în complex

La funcţionarea în sarcină câmpul de reacţie produs de curenţii din indus


v-a induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:

ea = − La
di
─ în instantaneu E a = − jX a I ─ în complex
dt

Fluxul de dispersie va induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:


di ─ în instantaneu E σ = − jX σ I ─ în complex
eσ = − Lσ
dt
unde X σ = ωLσ ─ reactanţa de dispersie a indusului

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 28


III. 6. Ecuaţiile şi diagrama fazorială a generatorului sincron

Ecuaţia de tensiuni corespunzătoare unei faze este:

U ― tensiunea la bornei;
E 0 + E a + E σ = U + R I unde
R ― rezistenţa indusului;
Circuitul unei faze este:

E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I

X s = X a + X σ ─ reactanţa sincronă
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 29
III. 6. Ecuaţiile şi diagrama fazorială a generatorului sincron

Diagrama fazorială:
E0
β
δ E '0 jX a I

ϕ jX s I
U jX σ I
RI

E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I

X s = X a + X σ ─ reactanţa sincronă

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 30


III. 7. Caracteristicile generatorului sincron
a. Caracteristica de funcţionare în gol

U 0 = f ( I e ) n = nn
I =0

U 0 = E0 ~ Φ 0 ─ caracteristica de funcţionare în gol este


proporţională cu caracteristica magnetică a maşinii:
I e ~ θe Φ 0 = f (θe )

U0

Ur Ie

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 31


III. 7. Caracteristicile generatorului sincron
b. Caracteristica externă E0
U = f (I ) nIe==ctct. . X s I cos(ϕ ) − RI sin (ϕ )
cos (ϕ )=ct . jX s I
δ ϕ ϕ

ϕ U RI

I RI cos(ϕ ) + X s I sin (ϕ )

E02 = [U + RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ )]2 + [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2

U = E02 − [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2 − (RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ ))

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 32


III. 7. Caracteristicile generatorului sincron
b. Caracteristica externă U = f (I ) nIe==ctct. .
cos (ϕ )=ct .

U = E02 − [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2 − (RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ ))

cos(ϕ 2 ) = 0,6 cos(ϕ 2 ) = 0,6


cos(ϕ 2 ) = 1 cos(ϕ 2 ) = 1

cos(ϕ 2 ) = 0,6 cos(ϕ 2 ) = 0,6

Generatorul are la borne tensiunea Generatorul are la borne tensiunea


nominală la funcţionarea în gol nominală la curent nominal

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 33


III. 7. Caracteristicile generatorului sincron
c. Caracteristica de reglaj

I e = f (I ) Un ==ctct..
cos (ϕ )= ct .

cos(ϕ 2 ) = 0,6

cos(ϕ 2 ) = 1

cos(ϕ 2 ) = 0,6

Caracteristica externă

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 34


III. 8. Cuplul electromagnetic şi puterea electromagnetică

În urma interacţiunii dintre câmpul magnetic inductor şi curentul din indus, între
cele două armături se va dezvolta un cuplul de natură electromagnetică.

E0

jX s I E0 cos(ϕ + δ ) = U cos(ϕ ) + RI • / 3I
ϕ +δ
δ
ϕ 3E0 I cos(ϕ + δ ) = 3UI cos(ϕ ) + 3RI 2
U RI
I

3UI cos(ϕ ) = P Puterea activă cedată de generator

3RI 2 = PJ Pierderile Joule din indus

3E0 I cos(ϕ + δ ) Puterea primită de indus în procesul conversiei electromecanice


Puterea electromagnetică
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 35
III. 8. Cuplul electromagnetic şi puterea electromagnetică

Diagrama fazorială simplificată prin neglijarea pierderilor Joule

d1 Puterea electromagnetică
d2
δ
Pem = 3E0 I cos(ϕ + δ ) = 3UI cos(ϕ )
E0
ϕ
jX s I d1 ⊥ U d 2 ⊥ E0
δ
d1 : X s I cos(ϕ ) = E0 sin (δ )
ϕ U
I
d 2 : X s I cos(ϕ + δ ) = U sin(δ )

Puterea electromagnetică: Cuplul electromagnetic:

sin (δ )
E0U
= p em = 3 p 0 sin (δ )
Pem P EU
Pem = 3 M em =
Xs Ω ω ωX s

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 36


III. 8. Cuplul electromagnetic şi puterea electromagnetică

Cuplul electromagnetic:

sin (δ )
Pem Pem E0U
M em = =p = 3p
Ω ω ωX s

Generator Maşina funcţionează stabil pentru:


M em
⎡ π π⎤
δ ∈ ⎢− , ⎥
⎣ 2 2⎦
δ
-π -π/2 π/2 π

Motor
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 37
III. 9. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric

Generator: E0

jX s I
δ

ϕ U
I
Maşina sincronă conectată la reţea poate funcţiona în regim de motor sau generator în
funcţie de sensul cuplului mecanic la ax. La trecerea din regim de generator în regim de
motor se schimbă semnul unghiului intern, δ. Componenta activă a curentului I devine
negativă în convenţia de asociere a sensurilor de referinţă folosite la generatorul sincron.
Dacă se foloseşte convenţia de semne de la consumatoare: I' = − I ϕ ' = − π + ϕ

Motor: I
ϕ
δ U jX s I'
ϕ'
I'
E0
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 38
III. 9. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric
III.9.1 Funcţionarea motorului sincron la excitaţie variabilă

d1 I' cos(ϕ ' )


ϕ'

δ U
ϕ'
I' jX s I' X s I' cos(ϕ ' )
E0
d2
Prin modificarea curentului de excitaţie şi implicit a tensiunii electromotoare se
poate modifica valoarea lui I’ şi a factorului de putere cos (ϕ’).
La cuplu constant puterea activă absorbită de motor este constantă: P = 3UI ' cos(ϕ ' ) = ct.
Dacă tensiunea este constantă: U = ct. rezultă I ' cos(ϕ ' ) = ct.
Locul geometric al vârfului fazorului curentului I’ se va afla pe dreapta d1
perpendiculară pe fazorul U aflata la distanţa I ' cos(ϕ ' ) = ct. faţă de originea lui I’.
Locul geometric al vârfului fazorului t.e.m., E0 se va afla pe dreapta d2 paralelă cu
fazorul U aflata la distanţa X s I ' cos(ϕ ' ) = ct. faţă de acesta.
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 39
III. 9. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric
III. 9.1 Funcţionarea motorului sincron la excitaţie variabilă

δ
U cos(ϕ ' ) < 0 Absoarbe P
ϕ'
I' jX s I'
d1 d2 sin(ϕ ' ) > 0 Cedează Q
E0

δ
ϕ'
U cos(ϕ ' ) = 1 Absoarbe P
d1 jX s I'
I'
E0 sin(ϕ ' ) = 0 Nu face transfer de Q
d2
I'
U ϕ'

cos(ϕ ' ) < 0


δ
Absoarbe P
ϕ'
jX s I' sin(ϕ ' ) < 0 Absoarbe Q
d1 E0 d2
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 40
III. 9. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric

III. 9.1 Funcţionarea motorului sincron la excitaţie variabilă


În cazul funcţionari la tensiune de alimentare constantă şi cuplul de sarcină
constant, prin modificarea curentului de excitaţie, Ie, se modifică curentul din indus şi
factorul de putere al motorului.
În acest mod se poate controla transferul de energie reactivă dintre motor şi reţea.
Există o limită inferioară a excitaţiei pentru
ate

care se atinge limita de stabilitate.


ilit
s tab
de

Odată cu modificarea excitaţiei se modifică


ită
Lim

şi capacitatea de supraîncărcare a motorului


sincron.

Uneori motorul sincron se foloseşte numai


pentru producerea energiei reactive, fără a livra
putere mecanică.
În acest caz el funcţionează în gol supraexcitat
şi se numeşte compensator sincron.
Curbele în V.
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 41