Masina Sincrona2014w

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice
MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE
III. Maşina Sincronă
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1

III. 1. Elemente constructive şi mărimi nominale
Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:

1. Axul maşinii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. Înfăşurare de excitaţie; 4. Armatura indusa – stator; 5. Tălpi de fixare.

Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:

1. Axul maşinii; 2. Miezul inductorului; 2a. Butucul rotorului; 2b. Corpul polului inductor;
3. Înfăşurare de excitaţie; 4. Armatura indusa – stator; 5. Tălpi de fixare.

Maşini sincrone cu magneţi permanenţi:

III. 2.1. Elemente constructive şi mărimi nominale
Mărimile nominale:
Puterea nominală: Sn [kVA] – (Puterea electrica furnizată pe la borne la

Generatoare)
Pn [kW] – (Puterea mecanică furnizată pe la ax la
Motoare)
Tensiunea nominală de linie a indusului Un [V]
Curentul nominal de linie al indusului In [A]
Conexiunea înfăşurărilor indusului (Y sau Δ)
Factorul de putere nominal cos(ϕn)
Randamentul nominal ηn [%]
Frecvenţa nominală fn [Hz]
Turaţia nominală nn [rot/min]
Tensiunea nominală de excitaţie Uen [V]
Curentul nominal de excitaţie Ien [A]

III. 2.2. Principiul de funcţionare şi diagrama energetică a generatorului sincron
P1=MΩ Puterea mecanică

Pex=UexIex Puterea necesară circuitului de excitaţie
Pm,v Pierderile mecanice şi de ventilaţie
Pem Puterea transmisă la nivelul întrefierului
PFe Pierderile în miezul magnetic al indusului
PJ Pierderile Joule în circuitul indusului
P2 Puterea electrică transmisă pe la borne P2 = 3UI cos(ϕ ) Pem = P1 − Pm,v
Randamentul generatorului sincron: P2 P2
η= =
P1 + Pex P2 + Pex + Pm,v + PFe + PJ
III. 3. Tensiunea electromotoare a maşinii sincrone
III. 3.1 Câmpul magnetic inductor
Solenaţia de excitaţie a unui pol

we I e
θe =
2p
Legea circuitului magnetic
∫ Hdl = 2θe
Γ
H js l js + 2 H d ld + 2 H p lp + 2 H δ δ + H jr l jr = 2θ e θe Ie
B
Hδ = δ
Bδ μ0
Bd Hd
H js
B js
Bp Hp
H
B jr 2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţialăjr 7
III. 3.2 Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră
a
Distribuţia inducţiei în întrefier
v
⎛ πx ⎞
Bδ ( x ) = Bm cos⎜ ⎟
⎝ τ ⎠
Fluxul unei spire
τ τ τ
a+ a+ a+
2 2
⎛ πx ⎞ τ ⎛ πx ⎞ 2
B Φ sp = ∫ Bδ ( x )ldx = Bm ∫ l cos⎜ ⎟dx = Bml sin⎜ ⎟ =
τ τ ⎝ τ ⎠ π ⎝ τ ⎠ a− τ
a− a− 2
2 2
x τ ⎧ ⎡π ⎛ τ ⎞⎤ ⎡π ⎛ τ ⎞⎤ ⎫
0
= Bml ⎨sin ⎢ ⎜ a + ⎟⎥ − sin ⎢ ⎜ a − ⎟⎥ ⎬ =
π ⎩ ⎣τ ⎝ 2 ⎠⎦ ⎣τ ⎝ 2 ⎠⎦ ⎭
τ ⎧ ⎡π π ⎤ ⎡π π ⎤⎫
= Bml ⎨sin ⎢ + a ⎥ − sin ⎢ a − ⎥ ⎬ =
π ⎩ ⎣2 τ ⎦ ⎣τ 2 ⎦⎭
τ ⎛π ⎞ ⎛π ⎞
= 2 Bml cos⎜ a ⎟ = Φ m cos⎜ a ⎟
π ⎝τ ⎠ ⎝τ ⎠
a
Distribuţia inducţiei în întrefier
v
⎛ πx ⎞
Bδ ( x ) = Bm cos⎜ ⎟
⎝ τ ⎠
Fluxul unei spire
⎛π ⎞ τ
Φ sp = Φ m cos⎜ a ⎟ Φ m = 2 Bml
⎝τ ⎠ π
B
Tensiunea indusă în spiră
x dΦ sp
d ⎡ τ ⎛ π ⎞⎤
0 esp = − = − ⎢2 Bml cos⎜ a ⎟⎥ =
dt dt ⎣ π ⎝ τ ⎠⎦
τ ⎛ π ⎞ π da ⎛π ⎞
= 2 Bml sin⎜ a ⎟ = 2 Bmlv sin⎜ a ⎟
π ⎝ τ ⎠ τ dt ⎝τ ⎠
da
v= ⎛π ⎞
dt esp = 2 Bmlv sin⎜ a ⎟
⎝τ ⎠
a Fluxul unei spire

v
⎛π ⎞ τ da
Φ sp = Φ m cos⎜ a ⎟ Φ m = 2 Bml v=
⎝τ ⎠ π dt
Tensiunea indusă în spiră La viteza constanta:
⎛π ⎞ a = vt
esp = 2 Bmlv sin⎜ a ⎟
⎝τ ⎠
B
⎛π ⎞
esp = 2 Bmlv sin⎜ vt ⎟
⎝τ ⎠
x Turaţia rotorului n [ rot / min]
0
2π
Viteza unghiulară a rotorului Ω = n [ rad / s]
60
Viteza la periferia rotorului D
Circumferinţa rotorului: v=Ω
2
D pτ 2 π pτ 2 pτ
2 pτ = πD = v= n = n
2 π 60 π 60
a Fluxul unei spire

v
⎛π ⎞ τ
Φ sp = Φ m cos⎜ a ⎟ Φ m = 2 Bml
⎝τ ⎠ π
⎛π ⎞ 2 π pτ 2 pτ
esp = 2 Bmlv sin⎜ vt ⎟ v = n = n a = vt
⎝τ ⎠ 60 π 60
B 2 pτ ⎛ π 2 pτ ⎞
esp = 2 Bml n sin⎜ nt ⎟ =
60 ⎝ τ 60 ⎠
2 pτ ⎛ pn ⎞
sin (ωt )
pn
x
= 2 Bml n sin⎜ 2π t ⎟ = 2 Bml 2τ
0 60 ⎝ 60 ⎠ 60
τ τ
sin (ωt ) = 2 Bml ω sin (ωt )
pn
esp = 2 Bml 2π
π 60 π
Pulsaţia tensiunii induse Frecvenţa tensiunii induse Tensiunea indusă în spiră
esp = Φ mω sin (ωt )

pn pn
ω = 2π = 2πf f =
60 60
III. 3.3 Înfăşurările indusului maşinii sincrone
Numărul de crestaturi Exemplu:
Z
Numărul de faze m m=3
Numărul de perechi de poli p p=2 Z = 2mpq = 24
Z
Numărul de crestaturi pe pol si fază q = q=2
2mp
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
A Z B C X Y
III. 3.4 Tensiunea electromotoare indusă într-o înfăşurare de fază

Dacă toate spirele, w, ale unei înfăşurări ar fi aşezate pe fiecare pereche de
poli, în câte o pereche de crestături distanţate cu un pas polar, τ, t.e.m. pe o
fază ar fi de w ori mai mare. Această situaţie este valabilă pentru q=1.
De cele mai multe ori conductoarele înfăşurării unei faze sunt distribuite în
mai multe crestături învecinate şi t.e.m. induse în ele au faze diferite.
T.e.m. de fază rezultă ca o sumă geometrică a fazorilor diferitelor tensiuni

electromotoare.
Valoarea efectivă a t.e.m. a unei faze va fi mai mică decât suma aritmetică a
valorilor efective a t.e.m. induse în spirele care aparţin acelei faze.
Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze:
ef = k w wesp = k w w Φ mω sin (ωt ) unde k w ≤ 1 factor de înfăşurare

III. 3.4 Tensiunea electromotoare indusă într-o înfăşurare de fază
Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze:

ef = k w wesp = k w w Φ mω sin (ωt ) unde k w < 1 factor de înfăşurare
Valoarea efectivă a tensiunii indusă în înfăşurarea unei faze:

1 2π τ
E0 = k w w Φ mω = f w k wΦ m = 4,44 f w k wΦ m unde Φ m = 2 Bml
2 2 π
pn
f =
60

III. 4. Reacţia indusului maşinii sincrone
Câmpul magnetic învârtitor
C Y i A iB iC
ωt
X A π π 3π 2π 5π
2 2 2
B Z
⎧iA = I msin (ωt )

⎪
⎨iB = I msin (ωt - 2π/ 3)
⎪i = I sin (ωt - 4π/ 3)
⎩C m
⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2

π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
ωt1 = ⎨iB = − I m /2 ωt 2 = ⎨iB = 0 ωt 3 = ⎨iB = I m /2
2 ⎪ 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩iC = − I m /2 ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m

C Y i A iB iC
ωt
2 2 2
B Z
⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2

π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
2 ⎪ 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩iC = − I m /2 ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m
Φ Φ
iC iC iC Φ
iA iA iA
iB iB
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială iB 16
C Y i A iB iC
ωt
2 2 2
B Z
⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2

π ⎪ 2π ⎪ 5π ⎪
2 ⎪ 3 ⎪ 6 ⎪i = − I
⎩iC = − I m /2 ⎩iC = −( 3 / 2) I m ⎩C m
C Y C Y C Y
X A X A X A
B Z B de Inginerie
2014 - Facultatea Z Aerospaţială B Z 17
Dacă se consideră diverse momente de timp succesive se observă că în

momentul în care curentul este maxim printr-o fază, axa câmpului magnetic
coincide cu axa înfăşurării fazei respective;
Câmpul magnetic produs de înfăşurarea indusului se roteşte în sensul

succesiunii în timp a fazelor, o rotaţie completă (de 2 paşi polari = 2τ ) fiind
efectuată într-o perioadă a curentului alternativ.
Câmpul de reacţie al indusului este un câmp magnetic învârtitor, obţinut cu

ajutorul unei înfăşurări trifazate parcurse de un sistem trifazat de curenţi.
Viteza unghiulară a unui astfel de câmp este: 2 π 2 πf ω

Ω= = =
pT p p
p ― număr de perechi de poli;
T ― perioada curentului alternativ;
f ― frecvenţa curentului alternativ;
ω ― pulsaţia curentului alternativ.
III. 5. Reacţia indusului maşinii sincrone; Relaţii cantitative
Inducţia magnetică din întrefier creată de curentul i care străbate o spiră:
i i i ∫ Hdl = i Bδ
∫ H dl = 2 H δ δ = 2 μ 0 δ
μ Fe → ∞ Γ Γ
μ Fe → ∞
i
bsp Bδ = μ 0
2δ
⎧ i ⎡ τ τ⎤
Bδ
x ⎪μ 0 2δ , x ∈ ⎢ − 2 , 2 ⎥
⎪ ⎣ ⎦
0 bδsp ( x ) = ⎨
⎪- μ i , x ∈ ⎡ τ , 3τ ⎤
⎪⎩ o 2δ ⎢⎣ 2 2 ⎥⎦
4 μ 0i ∞ ( −1)k ⎡ πx ⎤
bδsp ( x ) = ∑ cos⎢(2k + 1) ⎥
π 2δ k =0 2k + 1 ⎣ τ⎦
2i ⎛ πx ⎞
Fundamentala (k=0): b1δsp ( x ) = μ 0 cos⎜ ⎟
πδ ⎝ τ ⎠
Fundamentala inducţiei câmpului din întrefier produs de o bobină cu wb

spire, repartizate în q crestături, parcursă de curentul i:
2i ⎛ πx ⎞
b1δ ( x ) = wbk wμ 0 cos⎜ ⎟
πδ ⎝ τ ⎠
kw ― factorul de înfăşurare
w
wb = ― numărul de spire pe bobina
p
w ― numărul de spire pe fază
4 wk w ⎛ πx ⎞
b1δ ( x ) =
i
μ 0 cos⎜ ⎟
π 2p δ ⎝ τ ⎠

Fundamentala inducţiei câmpului din întrefier produs de o înfăşurare cu w

spire pe fază, parcursă de curentul i:
4 wk w ⎛ πx ⎞
b1δ ( x ) =
i
μ 0 cos⎜ ⎟
π 2p δ ⎝ τ ⎠
Fundamentala tensiunii câmpului magnetic din întrefier:
b1δ ( x ) 4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δ ( x ) = δ= i cos⎜ ⎟ • Tensiunea magnetică are
μ0 π 2p ⎝ τ ⎠ repartiţie sinusoidală
Dacă curentul i are expresia: i (t ) = I 2 sin (ωt − ϕ )
4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δ ( x, t ) = I 2 sin (ωt − ϕ ) cos⎜ ⎟
π 2p ⎝ τ ⎠


4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δ ( x, t ) = I 2 sin (ωt − ϕ ) cos⎜ ⎟
π 2p ⎝ τ ⎠
Fundamentala tensiunii magnetice se descompune în două unde învârtitoare

cu repartiţie sinusoidală de pas polar τ:
2 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦
Sensul şi viteza fiecărei unde învârtitoare se determină din condiţia de
menţinere constantă a fazei:
⎧⎛ πx ⎞ ⎧d ⎛ πx ⎞ ⎧ dx ωτ
⎪⎜ ωt − ϕ − τ ⎟ = ct. ⎪ dt ⎜ ω t − ϕ − ⎟ = 0
⎪ v+ = = = 2τf
⎪⎝ ⎠ ⎪ ⎝ τ ⎠ ⎪ dt π
⎨ ⎨ ⎨
⎪⎛⎜ ωt − ϕ + πx ⎞⎟ = ct. ⎪ d ⎛⎜ ωt − ϕ + πx ⎞⎟ = 0 ⎪v− = dx = − ωτ = −2τf
⎪⎩⎝ τ ⎠ ⎪⎩ dt ⎝ τ ⎠ ⎪⎩ dt π
Fundamentala tensiunii magnetice se descompune în două unde

învârtitoare cu repartiţie sinusoidală de pas polar τ:
2 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦
Sensul şi viteza fiecărei unde învârtitoare se determină din condiţia de

menţinere constantă a fazei:
⎧ dx ωτ
⎪⎪v+ = dt = π = 2τf
⎨
⎪v = dx = − ωτ = −2τf
⎪⎩ − dt π
⎧ 60 60 v+ 60 2τf 60 f
Turaţia corespunzătoare ⎪⎪n+ = 2π Ω + = 2π R = 2 p τ = p
fiecărei unde: ⎨
⎪n− = 60 Ω − = 60 v− = − 60 2τf = − 60 f
⎪⎩ 2π 2π R 2p τ p
Fundamentalele tensiunilor magnetice produse de înfăşurările celor trei

faze, decalate spaţial cu 2τ/3, parcurse de curenţi defazaţi în timp cu 2π/3:
4 wk w ⎛ πx ⎞
um1δΑ ( x, t ) = I 2 sin(ωt − ϕ ) cos⎜ ⎟
π 2p ⎝ τ ⎠
4 wk w ⎛ 2π ⎞ ⎛ πx 2π ⎞
um1δΒ ( x, t ) = I 2 sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ cos⎜ − ⎟
π 2p ⎝ 3 ⎠ ⎝ τ 3 ⎠
4 wk w ⎛ 4π ⎞ ⎛ πx 4π ⎞
um1δC ( x, t ) = I 2 sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ cos⎜ − ⎟
π 2p ⎝ 3 ⎠ ⎝ τ 3 ⎠
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δΑ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 4π ⎞⎤
um1δΒ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ 3 ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 2π ⎞⎤
um1δC ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2 2014 τ ⎠
⎣ ⎝de Inginerie Aerospaţială
p - Facultatea ⎝ τ 3 ⎠⎦ 24
Fundamentalele tensiunilor magnetice produse de înfăşurările celor trei

faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx ⎞⎤
um1δΑ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 4π ⎞⎤
um1δΒ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ 3 ⎠⎦
1 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞ ⎛ πx 2π ⎞⎤
um1δC ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟ + sin⎜ ωt − ϕ + − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠ ⎝ τ 3 ⎠⎦
Fundamentala tensiunii magnetice rezultate produse de înfăşurările celor
trei faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
3 4 wkw ⎡ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠⎦

Fundamentala tensiunii magnetice rezultate produse de înfăşurările celor

trei faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
3 4 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞⎤
um1δ ( x, t ) = I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟⎥
2 π 2p ⎣ ⎝ τ ⎠⎦
Fundamentala inducţiei câmpului magnetic rezultant produs de înfăşurările

celor trei faze, decalate spaţial, parcurse de curenţi defazaţi în timp:
um1δ ( x, t ) 3 wk w ⎡ ⎛ πx ⎞⎤
b1δ ( x, t ) = μ 0 = μ 0 I 2 ⎢sin⎜ ωt − ϕ − ⎟⎥
δ π pδ ⎣ ⎝ τ ⎠⎦
• Expresia unei unde magnetice Æ Câmp magnetic învârtitor
Turaţia câmpului magnetic învârtitor = turaţie de sincronism:
60 f
n=
p

III. 6. Ecuaţiile şi diagrama fazorială a generatorului sincron
La funcţionarea în gol câmpul produs de inductor v-a induce în înfăşurarea

indusului o t.e.m.:
e0 ─ în instantaneu E 0 ─ în complex
La funcţionarea în sarcină câmpul de reacţie produs de curenţii din indus

v-a induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:
ea ─ în instantaneu E a ─ în complex
Daca se neglijează pierderile în fier, deoarece axa câmpului de reacţie

coincide cu axa înfăşurării fazei de referinţă în momentul în care curentul este
maxim, fluxul de reacţie Φa este în fază cu curentul.
Φa
Prin urmare se poate defini o inductivitate ciclică a indusului: La =
i
T.e.m. produsă de câmpul de reacţie:
di
ea = − La ─ în instantaneu E 0 = − jX a I ─ în complex
dt
unde X a = ωLa ─ reactanţa de reacţie a indusului
La funcţionarea în gol câmpul produs de inductor v-a induce în înfăşurarea

indusului o t.e.m.:
e0 ─ în instantaneu E 0 ─ în complex
La funcţionarea în sarcină câmpul de reacţie produs de curenţii din indus

v-a induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:
ea = − La
di
─ în instantaneu E a = − jX a I ─ în complex
dt
Fluxul de dispersie va induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:

di ─ în instantaneu E σ = − jX σ I ─ în complex
eσ = − Lσ
dt
unde X σ = ωLσ ─ reactanţa de dispersie a indusului

Ecuaţia de tensiuni corespunzătoare unei faze este:
U ― tensiunea la bornei;
E 0 + E a + E σ = U + R I unde
R ― rezistenţa indusului;
Circuitul unei faze este:
E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I
X s = X a + X σ ─ reactanţa sincronă
Diagrama fazorială:
E0
β
δ E '0 jX a I
ϕ jX s I
U jX σ I
RI
E 0 = U + R I + jX a I + jX σ I = U + R I + jX s I
X s = X a + X σ ─ reactanţa sincronă

III. 7. Caracteristicile generatorului sincron
a. Caracteristica de funcţionare în gol
U 0 = f ( I e ) n = nn
I =0
U 0 = E0 ~ Φ 0 ─ caracteristica de funcţionare în gol este

proporţională cu caracteristica magnetică a maşinii:
I e ~ θe Φ 0 = f (θe )
U0
Ur Ie

b. Caracteristica externă E0
U = f (I ) nIe==ctct. . X s I cos(ϕ ) − RI sin (ϕ )
cos (ϕ )=ct . jX s I
δ ϕ ϕ
ϕ U RI
I RI cos(ϕ ) + X s I sin (ϕ )
E02 = [U + RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ )]2 + [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2
U = E02 − [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2 − (RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ ))

b. Caracteristica externă U = f (I ) nIe==ctct. .
cos (ϕ )=ct .
U = E02 − [X s I cos(ϕ ) − RI sin(ϕ )]2 − (RI cos(ϕ ) + X s I sin(ϕ ))
cos(ϕ 2 ) = 0,6 cos(ϕ 2 ) = 0,6

cos(ϕ 2 ) = 1 cos(ϕ 2 ) = 1
cos(ϕ 2 ) = 0,6 cos(ϕ 2 ) = 0,6
Generatorul are la borne tensiunea Generatorul are la borne tensiunea

nominală la funcţionarea în gol nominală la curent nominal

c. Caracteristica de reglaj
I e = f (I ) Un ==ctct..
cos (ϕ )= ct .
cos(ϕ 2 ) = 0,6
cos(ϕ 2 ) = 1
cos(ϕ 2 ) = 0,6
Caracteristica externă

III. 8. Cuplul electromagnetic şi puterea electromagnetică
În urma interacţiunii dintre câmpul magnetic inductor şi curentul din indus, între
cele două armături se va dezvolta un cuplul de natură electromagnetică.
E0
jX s I E0 cos(ϕ + δ ) = U cos(ϕ ) + RI • / 3I
ϕ +δ
δ
ϕ 3E0 I cos(ϕ + δ ) = 3UI cos(ϕ ) + 3RI 2
U RI
I
3UI cos(ϕ ) = P Puterea activă cedată de generator
3RI 2 = PJ Pierderile Joule din indus
3E0 I cos(ϕ + δ ) Puterea primită de indus în procesul conversiei electromecanice

Puterea electromagnetică
Diagrama fazorială simplificată prin neglijarea pierderilor Joule
d1 Puterea electromagnetică
d2
δ
Pem = 3E0 I cos(ϕ + δ ) = 3UI cos(ϕ )
E0
ϕ
jX s I d1 ⊥ U d 2 ⊥ E0
δ
d1 : X s I cos(ϕ ) = E0 sin (δ )
ϕ U
I
d 2 : X s I cos(ϕ + δ ) = U sin(δ )
Puterea electromagnetică: Cuplul electromagnetic:
sin (δ )
E0U
= p em = 3 p 0 sin (δ )
Pem P EU
Pem = 3 M em =
Xs Ω ω ωX s

Cuplul electromagnetic:
sin (δ )
Pem Pem E0U
M em = =p = 3p
Ω ω ωX s
Generator Maşina funcţionează stabil pentru:

M em
⎡ π π⎤
δ ∈ ⎢− , ⎥
⎣ 2 2⎦
δ
-π -π/2 π/2 π
Motor
III. 9. Funcţionarea maşinii sincrone ca motor electric
Generator: E0
jX s I
δ
ϕ U
I
Maşina sincronă conectată la reţea poate funcţiona în regim de motor sau generator în
funcţie de sensul cuplului mecanic la ax. La trecerea din regim de generator în regim de
motor se schimbă semnul unghiului intern, δ. Componenta activă a curentului I devine
negativă în convenţia de asociere a sensurilor de referinţă folosite la generatorul sincron.
Dacă se foloseşte convenţia de semne de la consumatoare: I' = − I ϕ ' = − π + ϕ
Motor: I
ϕ
δ U jX s I'
ϕ'
I'
E0
III.9.1 Funcţionarea motorului sincron la excitaţie variabilă
d1 I' cos(ϕ ' )

ϕ'
δ U
ϕ'
I' jX s I' X s I' cos(ϕ ' )
E0
d2
Prin modificarea curentului de excitaţie şi implicit a tensiunii electromotoare se
poate modifica valoarea lui I’ şi a factorului de putere cos (ϕ’).
La cuplu constant puterea activă absorbită de motor este constantă: P = 3UI ' cos(ϕ ' ) = ct.
Dacă tensiunea este constantă: U = ct. rezultă I ' cos(ϕ ' ) = ct.
Locul geometric al vârfului fazorului curentului I’ se va afla pe dreapta d1
perpendiculară pe fazorul U aflata la distanţa I ' cos(ϕ ' ) = ct. faţă de originea lui I’.
Locul geometric al vârfului fazorului t.e.m., E0 se va afla pe dreapta d2 paralelă cu
fazorul U aflata la distanţa X s I ' cos(ϕ ' ) = ct. faţă de acesta.
III. 9.1 Funcţionarea motorului sincron la excitaţie variabilă
δ
U cos(ϕ ' ) < 0 Absoarbe P
ϕ'
I' jX s I'
d1 d2 sin(ϕ ' ) > 0 Cedează Q
E0
δ
ϕ'
U cos(ϕ ' ) = 1 Absoarbe P
d1 jX s I'
I'
E0 sin(ϕ ' ) = 0 Nu face transfer de Q
d2
I'
U ϕ'
cos(ϕ ' ) < 0

δ
Absoarbe P
ϕ'
jX s I' sin(ϕ ' ) < 0 Absoarbe Q
d1 E0 d2
III. 9.1 Funcţionarea motorului sincron la excitaţie variabilă

În cazul funcţionari la tensiune de alimentare constantă şi cuplul de sarcină
constant, prin modificarea curentului de excitaţie, Ie, se modifică curentul din indus şi
factorul de putere al motorului.
În acest mod se poate controla transferul de energie reactivă dintre motor şi reţea.
Există o limită inferioară a excitaţiei pentru
ate
care se atinge limita de stabilitate.

ilit
s tab
de
Odată cu modificarea excitaţiei se modifică

ită
Lim
şi capacitatea de supraîncărcare a motorului

sincron.
Uneori motorul sincron se foloseşte numai

pentru producerea energiei reactive, fără a livra
putere mecanică.
În acest caz el funcţionează în gol supraexcitat
şi se numeşte compensator sincron.
Curbele în V.

Masina Sincrona2014w

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masina Sincrona2014w

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE

III. Maşina Sincronă

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1

Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 2

Maşina sincronă cu poli aparenţi: Maşina sincronă cu poli înecaţi:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 3

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 4

 Puterea nominală: Sn [kVA] – (Puterea electrica furnizată pe la borne la

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 5

 P1=MΩ Puterea mecanică

 Solenaţia de excitaţie a unui pol

a  Fluxul unei spire

a  Fluxul unei spire

esp = Φ mω sin (ωt )

 Tensiunea indusă în spiră

T.e.m. de fază rezultă ca o sumă geometrică a fazorilor diferitelor tensiuni

ef = k w wesp = k w w Φ mω sin (ωt ) unde k w ≤ 1 factor de înfăşurare

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 13

 Tensiunea indusă în spiră

esp = Φ mω sin (ωt )

 Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze:

 Valoarea efectivă a tensiunii indusă în înfăşurarea unei faze:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 14

⎧iA = I msin (ωt )

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 15

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2

⎧iA = I m ⎧iA = ( 3 / 2) I m ⎧iA = I m / 2

Dacă se consideră diverse momente de timp succesive se observă că în

Câmpul magnetic produs de înfăşurarea indusului se roteşte în sensul

Câmpul de reacţie al indusului este un câmp magnetic învârtitor, obţinut cu

Viteza unghiulară a unui astfel de câmp este: 2 π 2 πf ω

Inducţia magnetică din întrefier creată de curentul i care străbate o spiră:

Fundamentala inducţiei câmpului din întrefier produs de o bobină cu wb

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 20

Fundamentala inducţiei câmpului din întrefier produs de o înfăşurare cu w

Dacă curentul i are expresia: i (t ) = I 2 sin (ωt − ϕ )

Fundamentala tensiunii câmpului magnetic din întrefier:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 21

Fundamentala tensiunii câmpului magnetic din întrefier:

Fundamentala tensiunii magnetice se descompune în două unde învârtitoare

Fundamentala tensiunii magnetice se descompune în două unde

Sensul şi viteza fiecărei unde învârtitoare se determină din condiţia de

Fundamentalele tensiunilor magnetice produse de înfăşurările celor trei

Fundamentalele tensiunilor magnetice produse de înfăşurările celor trei

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 25

Fundamentala tensiunii magnetice rezultate produse de înfăşurările celor

Fundamentala inducţiei câmpului magnetic rezultant produs de înfăşurările

Turaţia câmpului magnetic învârtitor = turaţie de sincronism:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 26

La funcţionarea în gol câmpul produs de inductor v-a induce în înfăşurarea

La funcţionarea în sarcină câmpul de reacţie produs de curenţii din indus

Daca se neglijează pierderile în fier, deoarece axa câmpului de reacţie

La funcţionarea în gol câmpul produs de inductor v-a induce în înfăşurarea

La funcţionarea în sarcină câmpul de reacţie produs de curenţii din indus

Fluxul de dispersie va induce în înfăşurarea indusului o t.e.m.:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 28

Ecuaţia de tensiuni corespunzătoare unei faze este:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 30

U 0 = E0 ~ Φ 0 ─ caracteristica de funcţionare în gol este

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 31

Puterea nominală: Sn [kVA] – (Puterea electrica furnizată pe la borne la

P1=MΩ Puterea mecanică

Solenaţia de excitaţie a unui pol

a Fluxul unei spire

a Fluxul unei spire

Tensiunea indusă în spiră

Tensiunea indusă în spiră

Tensiunea indusă în înfăşurarea unei faze:

Valoarea efectivă a tensiunii indusă în înfăşurarea unei faze: