Sunteți pe pagina 1din 54

T.9.1. Ce caracteristici trebuie sa aiba materialele pentru nituri?

a) limita de curgere foarte scazuta;


b) compatibilitate electro-chimica cu materialele
pieselor asamblate;
c) coeficient de dilatare liniara apropiat cu cele ale
materialelor pieselor asamblate;
d) rezistenta ridicata;
e) conservarea modulului de elasticitate n timp.
T.9.2. Ce avantaj si ce utilizare are nitul din figura 9.2?
Utilizat la asamblarea a doua table subtiri din constructia unui avion, nitul din
figura confera avantajul lipsei rezistentei la naintare.

T.9.3. Indicati solicitarile care apar n (si pe) tija nitului si n (si pe) capetele nitului din figura
9.3, tinnd cont de faptul ca acesta umple complet gaura din tablele asamblate.
n sectiunea (1) apar tensiuni de ntindere (date de solicitarea N) si tensiuni de forfecare (date
de forta F). Pe suprafetele (2) apar tensiuni de strivire (date de forta F); pe suprafetele (3)
apare tensiunea de strivire (data de forta N). n sectiunile (4) apar tensiuni de forfecare (date
de forta N). De remarcat faptul ca strngerea N nu este controlabila.

T.9.4. Ce avantaje prezinta solutia de asamblare din figura 9.4b)?

Nitul din figura b) are doua sectiuni de forfecare n comparatie cu cel din figura a). Daca
niturile respective nu sunt batute corect, adica daca au joc fata de alezaj, n cazul a) exista
riscul ruperii capetelor nitului prin tensiune complexa, inclusiv ncovoiere. n varianta b)
ruperea capetelor nitului nu este posibila, chiar n cazul nituirii incomplete.

T.9.5. n enumerarea de mai jos sunt propuse


cteva materiale pentru nituri. Care dintre acestea
nu sunt adecvate realizarii niturilor ?
a) OL 34; b) Cu-Sn;
c) OL 37; d) OLC 15;
e) Cu-Zn; f) aliaje de Al;
g) materiale plastice (poliamide);
h) teflon.
T.9.6. Ce va sugereaza figurile 9.6?

n cazul practicarii mai multor gauri de diametru redus, n locul unei gauri de diametru
ridicat, scade considerabil concentratorul de tensiuni introdus.

T.9.7. n ce conditii este realizabila nituirea profilelor din figura? Ce avantaje se realizeaza?

Nituirea este posibila, cu acces pe ambele parti n mod evident la niturile A si eventual la
niturile B, daca deschiderea l este suficient de mare pentru accesul contracapuitorului.
Structura obtinuta este de tip cheson, cu rigiditate flexionala deosebit de ridicata.

T.9.8. Din ce materiale sunt realizate niturile utilizate pentru fabricarea discurilor auto de
ambreiaj?
Alama sau aliaje de aluminiu.

T.9.9. Ce conditii trebuie sa ndeplineasca volumul de material (1) din figura 9.9?

Volumul de material indicat trebuie sa fie cel putin egal cu volumul neocupat al gaurii de
trecere si cu volumul capului de nit neformat.

T.9.10. Este adevarata afirmatia de mai jos?


Niturile din aliaje Al-Cu-Mg se ntaresc de la sine prin depozitarea la temperatura camerei, asa
nct nu pot fi batute. Se recomanda deci, fie depozitarea lor la temperatura scazuta fie, n caz
contrar, un tratament termic al niturilor nainte de ntrebuintare.
n ce domenii se utilizeaza niturile din aliajele mentionate?
Afirmatia este adevarata. Niturile de Al-Cu-Mg se utilizeaza la constructia avioanelor si la
asamblarea discurilor de ferodo ale ambreiajelor auto.

T.10.1. Care sunt motivele pentru care piesele din fonta sunt greu sudabile? Ce masuri se
recomanda pentru realizarea sudarii acestor piese?
La sudarea pieselor din fonta, prin racire rapida, apar zone de fonta alba, dura si
fragila, greu de prelucrat cu scule obisnuite. Pe de alta parte, diferenta de contractie a
zonelor de fonta alba si a celor de fonta cenusie este foarte mare ceea ce conduce la
aparitia fisurilor si a exfolierilor. Sudarea la cald, cu vergele de fonta si cu masuri de
racire lenta, nlatura dificultatile prezentate conducnd si la disparitia tensiunilor
remanente.

T.10.2. Se considera urmatoarele materiale: 1 - otel; 2 - aluminiu; 3 - fonta. Cum pot


fi ordonate din punct de vedere al sudabilitatii lor?
a) 1, 2, 3; b) 1, 3, 2; c) 2, 1, 3;
d) 2, 3, 1; e) 3, 1, 2; f) 3, 2, 1.
T.10.3. Cum este influentata sudabilitatea unui otel de cresterea continutului mediu de
carbon?
a) creste; b) scade; c) nu este influentata.
T.10.4. Care sunt avantajele de natura economica (material si manopera) ale
asamblarilor sudate, comparativ cu asamblarile prin turnare, nituire, lipire sau ncleiere?
Avantajele economice privind asamblarile sudate sunt:
- folosirea integrala a sectiunilor;
- lipsa organelor intermediare;
- adaosuri reduse de prelucrare;
- utilizarea judicioasa a materialelor scumpe;
- rationalizarea proiectarii formei;
- operatii pregatitoare necostisitoare;
- timp de executie redus;
- eliminarea rebuturilor;
- mecanizare si automatizare.

T.10.5. Ce avantaje tehnologice prezinta asamblarile sudate, comparativ cu cele


realizate prin turnare sau nituire?
Avantajele tehnologice sunt:
- cost relativ redus al utilajului;
- eliminarea modelelor de turnatorie;
- micsorarea suprafetelor de fabricatie;
- solutii posibile pentru piese mari si grele;
- reducerea zgomotului;
- reparatii usor de efectuat.

T.10.6. n enumerarea de mai jos sunt trecute cteva dintre caracteristicile


asamblarilor sudate. Care dintre acestea se constituie ca avantaje ale acestor
asamblari?
a) flux continuu al liniilor de forta;
b) rigiditate ridicata;
c) lipsa concentratorilor de tensiuni;
d) etanseitate;
e) rezistenta la oboseala;
f) rezistenta la agenti corozivi;
g) rezistenta la solicitari prin soc.
T.10.7. Indicati principalele dezavantaje ale asamblarilor sudate.
1) Calitatea cusaturilor sudate este dependenta de calificarea personalului care
executa lucrarea, de conditiile de lucru (pozitia sudurii si mediul n care se lucreaza) si de
calitatea utilajului folosit.
2) Cordoanele de sudura constituie importanti concentratori de tensiuni; zona
aferenta unui cordon de sudura nmagazineaza tensiuni remanente. Detensionarea se
poate face mecanic sau prin ncalzire, cu cresterea costului total al operatiei.
3) Controlul cordoanelor de sudura (cu raze "X" sau cu ultrasunete) este necesar
dar costisitor.

T.10.8. n figura 10.8 sunt prezentate trei variante de repere pregatite n vederea
sudarii. De ce trebuie sa fie marit interstitiul dintre table (exprimat n toli) daca unghiul
tesiturii scade?

Forma si dimensiunile interstitiului dintre tablele sudate trebuie sa permita accesul topiturii pe
toata grosimea acestora.

T.10.9. Ce rol au placutele prevazute n variantele (a), (b) si (c) ale figurii 10.9? Dar cea
pevazuta n varianta (d)?

Placutele aflate la baza viitoarlor cordoane de sudura - (a), (b) si (c) - mpiedica
realizarea radacinii n afara limitelor pieselor asamblate, atunci cnd acest lucru nu este
dorit. Placuta din (d) mpiedica arcul electric (flacara) sa treaca printre table, la realizarea
cordonului superior. La realizarea cordonului inferior, placuta se poate scoate.

T.10.10. De ce naltimea cordonului de sudura (figura 10.10) trebuie sa fie mai mare
dect grosimea tablelor asamblate cap la cap?

Pentru a se asigura conditia de egala rezistenta ntre sectiunea tablei si cea a cordonului de
sudura.

T.10.11. Ce particularitate prezinta cusaturile sudate din figura 10.11?

Pentru a se evita schimbarile bruste de sectiune (de la t2 la t1) este necesar ca


tabla mai groasa sa fie prelucrata ca n figura a); daca acest lucru nu este realizabil trebuie
ca cordonul de sudura sa aiba naltime variabila. Ambele solutii conduc la diminuarea
concentratorului de tensiune reprezentat de asamblare.

T.10.12. Presupunnd ca sudura de colt din figura 10.12 este solicitata la oboseala, care dintre
variantele prezentate are rezistenta maxima?

B
T.10.13. Sa se precizeze motivul pentru care tensiunea de forfecare din cordoanele de sudura (x)
nu este uniform distribuita (figura 10.13).

Cordoanele de sudura reprezinta concentratori de tensiune. Distributia neuniforma a lui x se


mbunatateste daca lungimea de suprapunere a tablelor se reduce.

T.10.14. Sa se explice de ce tensiunile din cordoanele de sudura prezentate n figura 10.14 au, cu
exceptia sudurii cap, o distributie neuniforma.

Cordoanele de sudura reprezinta o importanta discontinuitate n traseul liniilor de forta,


constituindu-se astfel n concentratori de tensiuni.

T.10.15. Pentru cordonul de sudura de colt solicitat la rasucire (figura 10.15),


tensiunea se calculeaza cu una din relatiile:

Relatia corecta : B

T.10.16. Prin ce procedeu se realizeaza sudura prin puncte (figura 10.16)?

Prin presare, cu arc electric.

T.10.17. n figura 10.17 sunt propuse doua variante de calcul pentru determinarea capacitatii
portante a unui cordon de sudura de colt. Care este varianta corecta?

Varianta corecta : B
T.10.18. Pentru solicitari statice, tensiunea admisibila ntr-un cordon de sudura (as) este
inferioara tensiunii admisibile la ntindere pentru piesele asamblate (a): as a k k 0 1 .
n relatia precedenta, k0 1 este un coeficient care tine cont de calitatea sudurii. Ce reprezinta
coeficientul subunitar k1?

T.10.19. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa?


a) Cordoanele de sudura cap la cap trebuie sa fie lungi si subtiri;
b) Cordoanele paralele de sudura cap la cap trebuie sa fie apropiate;
c) Cordoanele de sudura oblice (cap la cap) au capacitate portanta mai mare
dect cele cap la cap drepte.
T.10.20. De ce nu s-a realizat intersectarea cordoanelor de sudura ale nervurii din figura 10.20 cu
cordonul longitudinal?

Fiecare cordon de sudura reprezinta un important concentrator de tensiuni. Intersectarea


cordoanelor conduce la diminuarea considerabila a capacitatii portante a asamblarii.

T.10.21. Stabiliti ordinea variantelor cele mai avantajoase pentru asamblarea prin sudura a
virolei unui recipient cu fundul acestuia (figura 10.21).

Solutia cea mai buna este c). Urmeaza d), a) si b), ultimele doua fiind, de fapt, inacceptabile.

T.10.22. Indicati care este cea mai buna solutie de realizare a asamblarii dintre o flansa si
cilindrul cu care se asambleaza prin sudura (figura 10.22)?

Raspuns correct : H

T.10.23. Care este cea mai buna solutie de asamblare a doua tevi (figura 10.23) supuse si la
ncovoiere?

Raspuns correct : C

T.10.24. Care dintre variantele prezentate n figura 10.24 sunt corect realizate?

Cordoanele de sudura trebuie plasate la distanta relativ mare unul de celalalt.Ca urmare,
variantele aflate pe coloana din dreapta a figurii 10.24 sunt corecte.

T.10.25. Asamblarile din coloana stnga a figurii 10.25 sunt realizate prin sudura cu flacara
oxiacetilenica, cele din coloana din dreapta sunt realizate prin sudare cu arc electric. Care
variante sunt superioare?

Concentratorii de tensiune dati de cordoanele de sudura (coloana din stnga) sunt mari.
Sudarea prin presare conduce la diminuarea acestora.

T.10.26. Prezentati o alternativa la asamblarile din figura 10.26.

Alternative corecte la cele din T.10.26 sunt cele prezentate n figura 10.26. La asamblarea
tablelor cap la cap se recomanda, respectnd notatiile din figura:
l > 5(S-s) daca S/s > 3;
l' > 3(S-s).

T.10.27. Ce caracteristici au asamblarile prin lipire, comparativ cu cele realizate prin sudare?
1) Materialele asmablate nu sunt aduse
n stare de topire; numai aliajul de
lipit este topit.
2) Lipirea se poate realiza numai cu
material de adaos.
3) Rezistenta asamblarilor prin lipire este inferioara celor sudate.
4) Nu apar tensiuni termice prea mari.
5) Se pot asambla piese din metale diferite.
6) Materialele asamblate nu sufera transformari structurale.

T.10.28. Ce temperatura de topire au aliajele utilizate pentru realizarea lipiturilor tari?


> 400 grade Celsius

T.10.29. Ce aliaje cu temperatura de topire mai mica de 400oC sunt folosite cu precadere pentru
realizarea asamblarilor prin lipire?
Aliaje Sn-Pb. Aliaje Ag-Pb-Sn.

T.10.30. Indicati care sunt aliajele utilizate frecvent pentru asamblarile prin lipire de mare
rezistenta?
Aliaje Cu-Zn. Aliaje Ag-Pb-Sn.

T.10.31. Ce aditivi sunt utilizati pentru realizarea asamblarilor prin ncleiere?


Elastomeri, fenoli, poliesteri si rasini epoxidice.

T.11.1. Randamentul maxim al cuplei surub-piulita, n cazul n care este ndeplinita conditia de
autofrnare, este aproximativ:
a) 80%; b) 60%; c) 40%.

T.11.2. Transmisia surub-piulita a unui cric este caracterizata de unghiul de frecare aparent
(redus) ' si de unghiul de nclinare medie a spirei pe diametrul mediu 2.
Care este relatia dintre aceste unghiuri ?
a) ' > 2; b) ' <2; c) ' 2.

Factorul , supraunitar, tine seama de solicitarea suplimentara de rasucire produsa n timpul


montajului.

T.11.5. Sa se predimensioneze tija surubului din figura 11.5, cunoscnd: F = 1200 N, e = 10 mm


si at = 120 MPa.

d3 nec = 10,485 mm.

T.11.6. Care dintre urmatoarele filete este recomandat ca filet de miscare ?


a) filet metric;
b) filet trapezoidal;
c) filet rotund.
T.11.7. Prin cresterea pasului unui filet trapezoidal:
a) randamentul cuplei filetate scade;
b) randamentul cuplei filetate creste;
c) randamentul cuplei filetate nu este influentat de pas.
T.11.8. Cunoscnd, prin masurare, momentul total necesar strngerii unei piulite
(Mtot), cum poate fi evaluat momentul de frecare dintre piulita si suprafata de sprijin?
Sub piulita se introduce un rulment axial si, ca urmare, la nsurubare va fi nvins
practic doar momentul de frecare dintre spire (Mt1) deoarece frecarea din rulment este
neglijabila. Momentul de frecare dintre piulita si suprafata de sprijin va fi dat de relatia
M2= Mtot - Mt1

Raspuns correct : C si D

a) momentul de frecare dintre spire la nsurubare;


b) momentul de pivotare al piulitei pe suprafata ei de sprijin, cu frecare;
c) momentul la cheie.
T.11.12. La asamblarile filetate prestrnse ce asigura etansarea, forta remanenta de etansare este
cu att mai mare cu ct:
a) surubul este mai rigid; b) surubul este mai elastic;
c) flansele sunt mai rigide; d) flansele sunt mai elastice.
T.11.13. Asamblarea filetata este o asamblare:
a) prin forma; b) prin frecare;
c) att prin forma ct si prin frecare.
T.11.14. Daca se noteaza cu 1 randamentul filetului ferastrau si cu 2 randamentul
filetului trapezoidal, ambele avnd aceeasi panta medie a elicei filetului (2) si acelasi
coeficient de frecare, precizati, care dintre relatiile urmatoare este adevarata:
a) 1<2 b) 1=2 c) 1>2.
T.11.15. Solicitarea de ncovoiere, ca solicitare suplimentara a unui surub, apare daca:
a) suprafata de rezemare a capului surubului (sau) a piulitei nu este
perpendiculara pe axa surubului;
b) sarcina este aplicata excentric;
c) asamblarea este solicitata de forte transversale.

T.11.16. Explicati din ce motive tensiunea de ntindere din tija surubului prezentat n figura
11.16 nu este constanta pe toata lungimea acestuia.

Tensiunea de ntindere nominala din tija surubului nu este constanta pe toata lungimea
acestuia deoarece aria sectiunii tijei este variabila. Mai mult dect att, n sectiunile A, B si
respectiv C, tensiunea nominala este depasita datorita concentratorului de tensiuni dat de
racordarea de sub capul surubului. Concentratorul din sectiunea D este materializat de
terminarea filetului. n sectiunea E tensiunea de ntindere este maxima fiind vorba de prima
spira activa (cea mai ncarcata) a piulitei si de concentratorul de tensiuni care este filetul.

T.11.17. Rezistenta la oboseala a unui surub montat cu prestrngere este cu att mai mare cu ct:
a) surubul este mai rigid si flansele mai elastice;
b) surubul este mai elastic si flansele mai rigide;
c) surubul si flansele au rigiditate maxima;
d) materialul surubului are rezistenta la oboseala (-1) deosebit de ridicata.
T.11.18. Ce utilizare au reperele prezentate n figura 11.18?

n figura a) este reprezentata o saiba plata montata de regula sub piulita strnsa, pentru
asigurarea unei suprafete plane de rezemare. n figurile b)...f) sunt reprezentate saibe elastice,
montate sub piulita strnsa si avnd rolul de a evita autodesfacerea asamblarii.

T.11.19. Randamentul cuplei filetate este de ordinul:


a) 5%; b) 30%; c) 75%; d) 95%.
T.11.20. Prin prestrngerea unui surub al unei asamblari filetate se modifica diagram
caracteristica (-), comparativ cu montajul fara prestrngere ?
Nu, deoarece deformatiile sunt n domeniul elastic.

T.11.21. Ce caracteristici au solutiile constructive b) si c) comparativ cu varianta a) din figura


11.21?

Variantele b) si c) se refera la suruburi elastice, cu o buna rezistenta la oboseala.

T.11.22. Cum definiti constanta de elasticitate (rigiditatea) pentru una din componentele elastice
ale asamblarii filetate?

T.11.23. Din ce conditie se determina numarul de spire ale unei piulite care participa la o
asamblare filetata de strngere?
a) din conditia de egala rezistenta la ntinderea tijei surubului pentru toate
sectiunile caracteristice;
b) din conditia de egala rezistenta ntre strivirea spirei si ntinderea tijei
surubului;
c) din conditia de rezistenta la strivire (tensiune de contact) a spirei.
T.11.24. Din ce conditie se determina numarul de spire ale unei piulite conjugate cu un surub de
miscare?
a) din conditia de rezistenta a spirei la ncovoiere;
b) din conditia de rezistenta a spirei la tensiune de contact;
c) din conditia de egala rezistenta a spirei la ncovoiere si strivire.

T.11.25. n figura 11.25 sunt reprezentate diagramele caracteristice de deformatie elastica ale
surubului si flanselor pentru o asamblare filetata prestrnsa, supusa la sarcina pulsatorie (forta
din exploatare variaza ntre 0 si F), n doua variante, I respectiv II. Sa se explice care este
diferenta dintre cele doua variante si implicatiile asupra performantelor asamblarii.

T.11.26. n figura 11.26 sunt reprezentate diagramele caracteristice de deformatie


elastica ale surubului si flanselor pentru o asamblare filetata prestrnsa, supusa la
sarcina pulsatorie (forta din exploatare variaza ntre 0 si F), n doua variante, I
respectiv II. Sa se explice care este diferenta dintre cele doua variante.

T.11.28. Daca unei asamblari filetate cu strngere initiala i se aplica o forta de exploatare
variabila, dupa un ciclu pulsator, atunci:
a) forta din surub este variabila, dupa un ciclu pulsator;
b) forta din surub este variabila, dupa un cilcu oscilant;
c) forta din surub este variabila, dupa un ciclu alternant simetric;
d) forta din piesele strnse este variabila, dupa un ciclu oscilant.
Ce raspunsuri sunt corecte?
T.11.29. Ce valoare are unghiul format de flancurile unei spire n cazul filetului metric?
a) 30o; b) 45o; c) 55o; d) 60o.
T.11.30. Ce valoare are unghiul format de flancurile unei spire n cazul filetului cu toil
(Whitworth) ?
a) 30o; b) 45o; c) 55o; d) 60o.
T.11.31. Ce avantaje confera solutia constructiva prezentata n figura 11.31?

Se realizeaza elasticizarea piesei n care a fost montat surubul, avnd ca efect diminuarea
ncarcarii primei spire n contact.

T.11.32. Care este principiul asigurarilor mpotriva autodesfacerii asamblarilor filetate


din figura 11.32?

Sunt asigurari "prin forma".

T.12.1. n tabelul din figura 12.1 sunt prezentate schematic principalele asamblari de tip arborebutuc, indicate cu literele a)...p). Care sunt avantajele, dezavantajele si particularitatile
functionale ale asamblarii a)?

Asamblarea cu bratara elastica prezinta avantajele:


a) montarea si demontarea rapida;
b) transmite momente de torsiune mari si simultan poate prelua si forte axiale;
c) asigura o buna pozitionare a butucului pe arbore;
d) prezinta concentratori de tensiune moderati.
Dezavantajele sunt:
a) nu poate fi utilizata la turatii ridicate;
b) dupa montari si demontari repetate se modifica capacitatea portanta datorita modificarii
coeficientului de frecare;
c) tensiunile din arbore si butuc nu sunt distribuite uniform. n concluzie se utilizeaza la
dispozitive cu actionare manuala sau de mica importanta.

T.12.2. Cum se realizeaza asamblarea cu pana concava din figura 12.1.d)?


Pana concava este nclinata, adica are sectiune variabila. Ca urmare montajul se realizeaza
prin batere axiala.

T.12.3. Referitor la asamblarea f) din figura 12.1, care afirmatii sunt adevarate?
a) poate transmite momente de torsiune;
b) preia (transmite) forte axiale;
c) nu poate fi utilizata la turatii ridicate;
d) asigura pozitionarea butucului pe arbore;
e) concentratorul de tensiune din arbore ese moderat.
T.12.4. De ce asamblarea cu stift longitudinal din figura 12.1.g) transmite momente de torsiune
mai mari dect cea cu pana paralela din figura 12.1.h)?
Concentratorul de tensiuni din arbore este mai redus.

T.12.5. Cu ce scula se poate realiza canalul penei disc reprezentata n figura 12.1.j)?
Freza disc.

T.12.6. Este evident ca asamblarea prin caneluri triunghiulare prezentata n figura 12.1.l) este
superioara asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare, transmitnd momente de torsiune mult
mai mari. Ce dezavantaje prezinta aceasta asamblare?
Necesita o deosebita precizie dimensionala (cost ridicat) si nu poate fi frecvent demontata.

T.12.7. Cum se monteaza penele din figurile 12.1.n), o) si p)?


Prin batere axiala, acestea fiind pene nclinate.

T.12.8. n figura 12.8 sunt reprezentate trei asamblari cu inel circular nchis cu dubla conicitate
exterioara. Ce avantaje prezinta aceste asamblari?

Avantajele asamblarilor sunt:


a) transmit momente de torsiune mari si pot prelua simultan si forte axiale;
b) asigura o buna pozitionare a butucului pe arbore, existnd posibilitatea
deplasarii axiale relative dupa necesitati;
c) centrare deosebit de buna;
d) concentratori de tensiune nesemnificativi;
e) posibilitatea patinarii la suprasarcina.

T.12.9. Din ce motiv nu s-a prevazut o asigurare mpotriva autodesfacerii surubului care strnge
saibele conice elastice din figura 12.9?

Saibele elastice, prin a caror strngere se transmite momentul de torsiune au si rolul de


asigurare a surubului mpotriva autodesfacerii.

T.12.10. n figura 12.10 sunt reprezentate schematic cteva asamblari arbore-butuc prin presare.
Cum explicati solutiile constructive propuse ?

Prin solutiile constructive propuse se diminueaza substantial concentratorii de tensiune care


apar prin prezenta muchiilor circumferentiale ale butucului strns pe arbore (fig. R.12.10).

T.13.1. n figura 13.1 este prezentata o articulatie realizata cu ajutorul unui bolt cilindric cu cap.
Cum se numeste reperul S si ce rol are stiftul spintecat (splintul)? Ce ajustaje sunt recomandate
pentru cuplele: 1-bolt si 2-bolt?

Reperul S este o saiba care serveste la rezemarea splintului. Splintul are rolul de a mpiedica
desfacerea asamblarii. Daca piesa 2 trebuie sa aiba miscare relativa fata de furca 1, atunci se
poate propune varianta de ajustaje:
1 - bolt; ajustaj cu strngere, de exemplu H7/m6;
2 - bolt; ajustaj cu joc, de exemplu H7/g6.
Se poate realiza ajustaj cu joc n cupla 1-bolt, urmnd ca ntre 2-bolt sa fie, n acest caz, ajustaj
cu strngere.

T.13.2. Cum se monteaza, cum se extrage si ce avantaj are stiftul conic filetat din figura 13.2? Ce
dezavantaj prezinta aceasta asamblare?

Stiftul se monteaza prin batere dupa ce, n prealabil, s-a alezat gaura conica dintr-o singura
trecere, n ambele piese de asamblat. Extragerea stiftului se face prin rotirea piulitei cu o cheie.
Stiftul conic prezinta avantajul pozitionarii perfecte (si centrarii daca este cazul) a pieselor
asamblate. Dezavantajul consta n costul ridicat al stiftului si al alezarii gaurii; cele doua
conicitati (exterioara si interioara) trebuie sa fie identice, pentru siguranta asamblarii.

T.13.3. n figura 13.3 sunt prezentate asamblari cu stifturi filetate. Ce avantaj si ce deyavantaj au
aceste stifturi fata de cele cilindrice netede?

Stifturile filetate au avantajul ca nu permit desfacerea accidentala a asamblarilor si nici


desfacerea acestora datorita vibratiilor.

T.13.4. Sa se comenteze figura 13.4.

Figurile a si b prezinta conturul unor stifturi cu 3, respectiv 4 crestaturi, n stare libera. Prin
batere (asamblare), datorita elasticitatii materialului stifturilor si datorita presiunilor deosebit
de mari care apar pe aripile crestaturilor, acestea se nchid, stiftul ajungnd sa aiba o sectiune
cvasicirculara. n figura c sunt reprezentate, spatial, presiunile care se exercita pe aripile
crestaturilor, dupa montaj.

T.13.5. n figura 13.5 sunt prezentate doua variante de stifturi elastice:


a) stift tubular elastic;
b) stift nsurubat (vedere de sus, frontala).
Ce dezavantaj apare la utilizarea acestor mijloace rapide si sigure de asamblare?

Tensiunile de contact pe muchiile libere ale stifturilor, n contact cu alezajele corespunzatoare


sunt deosebit de mari, alternd geometria gaurilor respective. Demontarea se face cu zgrierea
suprafetelor. Desigur, se recomanda rotunjirea muchiilor libere ale stifturilor.

T.13.6. Ce rol pot ndeplini stifturile si bolturile?


Bolturile se utilizeaza de obicei pentru realizarea articulatiilor. Stifturile realizeaza
pozitionarea sau centrarea a doua piese, asigura mpiedicarea rotirii sau deplasarii axiale a
butucului unei roti pe arborele sau, realizeaza solidarizari de repere, asigura unele asamblari
filetate contra desfacerii. Exista de asemenea si stifturi de siguranta (de exemplu, la unele
cuplaje cu flanse).De regula, stifturile de dimensiuni mari se numesc tot bolturi.

T.13.7. Ce conicitati sunt admise la stifturile tronconice netede? Este obligatorie respectarea
conditiei de autofrnare?
Este obligatorie respectarea conditiei de autofrnare. Conicitatile recomandate sunt n
domeniul 1/100 ... 1/50.

T.13.8. Indicati cteva materiale din care pot fi realizate stifturile si bolturile.
OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45, OSC 8.

T.13.9. Sa se precizeze solicitarile care apar n sectiunile 15 ale unei asamblari cu bolt de
articulatie, pe baza figurii 13.9.

Pe suprafata 1 - tensiune de contact;


Pe suprafetele 2 - tensiune de contact;
n sectiunea 3 - ncovoiere maxima;
n sectiunile 4 si 5 - forfecare.
S-a presupus ca ntre tirant si furca exista joc lateral.

T.13.10. Momentul de torsiune Mt este transmis de la arbore la butuc prin intermediul stiftului
transversal (fig.13.10). Ce tensiuni apar n sectiunile 1-1 si 2-2?
a) de forfecare; b) de ncovoiere;
c) de rasucire; d) de strivire.
Ct sunt rapoartele D/d si ds/d n cazul n care butucul este din otel, respective din fonta iar stiftul
din otel ?
Raspunsul corect este a).
Pentru butuc din otel: D/d = 2;
Pentru butuc din fonta: D/d = 2,5;
Se mai recomanda ds/d = 0,2 ... 0,3.

T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei
pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
de contact?
a) de lb; b) de lp; c) de la.

T.14.2. n care din sectiunile indicate apar tensiuni de contact pentru asamblarea cu pana paralela
reprezentata n figura 14.2?
a) 3-4; b) 2-5; c) 1-2 si 4-5; d) 2-3 si 5-6.

T.14.3. Sa se verifice asamblarea dintre un arbore si un butuc cu pana paralela cu


capete drepte, n vederea transmiterii unui moment de torsiune Mt = 20.000 Nmm.
Se cunnosc: d = 15 mm - diametrul arborelui, b = 5 mm - latimea penei, h = 5 mm naltimea penei si l = 20 mm - lungimea penei. Tensiunea admisibila la strivire este as
= 80 MPa iar tensiunea admisibila la forfecare este af = 60 MPa.

T.14.4. Identificati varianta corecta referitoare la modalitatile de realizare a canalelor pentru o


pana paralela (n butuc si respectiv n arbore):
a) frezarea butucului; frezarea arborelui;
b) frezarea butucului; mortezarea arborelui;
c) frezarea arborelui; strunjirea butucului;
d) frezarea arborelui; mortezarea butucului;
e) frezarea arborelui; brosarea butucului;
f) mortezarea arborelui; frezarea butucului.
Raspuns correct : D sau E

T.14.5. Sectiunea transversala (b x h) a penelor paralele este standardizata. Ce dezavantaje ar


produce utilizarea unor pene nestandardizate? n figura 14.5 b) este reprezentata o sectiune
standardizata; n figurile a) si c) sectiunile sunt arbitrare.

n cazul a) pana poate fi smulsa sub efectul momentului de torsiune transmis. n cazul c),
canalul penei reprezinta un imens concentrator de tensiuni pentru arbore.

T.14.6. Ce avantaje si ce dezavantaj prezinta asamblarea cu pana concava nclinata (cu


prestrngere) reprezentata n figura 14.6, comparativ cu o asamblare prin pana paralela ?

Pana transmite momente de torsiune foarte mari, comparativ cu o pana paralela si permite
patinarea la suprasarcina. Ca dezavantaj major indicam ovalizarea butucului, n cazul
prestrngerii exagerate a penei (prin batere).

T.14.7. Indicati ce tensiuni apar n (pe) pana disc reprezentata n figura 14.7.

Ca si la pana paralela apar tensiuni superficiale de contact (strivire) si de forfecare.

T.14.8. n figura 14.8 este reprezentata o asamblare cu pana nclinata plata, montata prin batere
axiala. La ce situatii se refera distributiile de tensiuni din figurile b) si c)? Ce dezavantaje au
penele nclinate nalte, plate sau concave?

n figura b) este reprezentata distributia de presiuni la prestrngere; n c) distributia de


presiune este modificata sub actiunea momentului de torsiune transmis. Penele nclinate,
indiferent de forma lor n sectiune transversala, produc ovalizarea butucului si nu permit
functionarea asamblarii la turatii ridicate.

T.14.9. n figura 14.9 a este reprezentat un canal pentru o pana paralela practicat n arbore cu
freza deget iar n 14.9.b unul realizat cu freza disc. Comparati cele doua variante constructive.

Concentratorii de tensiune, pentru solicitarea de rasucire, sunt identici, cele doua sectiuni
transversale avnd aceleasi dimensiuni standardizate. Concentratorul de tensiuni de ncovoiere
pentru cazul a) este mult mai mare dect cel din b). Pe de alta parte, canalul din b) este mai
lung dect cel din a) si aceasta solutie nu este posibil de realizat pentru oricare arbore.

T.14.10. Ce sugereaza figura 14.10?

Tensiunea de ncovoiere i este mult mai mare n dreptul canalului de pana realizat cu freza
deget (figura 14.10 a), comparativ cu zona (fibra) diametral opusa. Aceeasi observatie si n ceea
ce priveste tensiunea de rasucire t (figura 14.10.b).

T.14.11. Ce recomandare se poate face n cazul n care este necesara utilizarea a doua pene
paralele pentru acelasi butuc?
a) unghiul dintre pene sa fie 900;
b) unghiul dintre pene sa fie 1200;
c) unghiul dintre pene sa fie 1800.
Raspuns correct A sau B

T.15.1. Care dintre asamblarile arbore-butuc prin caneluri are portanta mai mare?
a) cele din seria usoara;
b) cele din seria mijlocie;
c) cele din seria grea;
d) capacitatea portanta, adica momentul de torsiune transmisibil, nu depinde de seria canelurilor
ci de lungimea asamblarii si de materialele din care sunt realizate arborele si butucul canelat.
T.15.2. Clasificarea asamblarilor canelate (STAS 1770-80) pentru "seria grea" se face dupa
criteriul:
a) modul de centrare al butucului pe arbore si marimea momentului transmis, comparativ cu cel
capabil al arborelui;
b) marimea momentului transmis, comparativ cu cel capabil al arborelui si posibilitatea de
deplasare a butucului pe arbore sub sarcina;
c) marimea absoluta a momentului transmis si posibilitatea de deplasare a butucului pe arbore n
gol si sub sarcina. Ce varianta este corecta?
T.15.3. Comparativ cu asamblarea arbore-butuc prin pana paralela, asamblarea prin caneluri
prezinta la o rezistenta la oboseala a arborelui:
a) mai mica;
b) mai mare;
c) asamblarea prin caneluri nu este solicitata la oboseala, datorita dispunerii echiunghiulare a
canelurilor pe arbore.
T.15.4. Ce profil pot avea canelurile?
a) dreptunghiular; b) triunghiular; c) n arc de cerc;
d) evolventic; e) cicloidal; f) patrat;
g) rotund.

T.15.5. Cum poate fi realizata centrarea arbore-butuc n cazul asamblarii prin caneluri?

T.15.6. Indicati pe scurt performantele si utilitatea asamblarilor prin caneluri dreptunghiulare,


triunghiulare si evolventice.
Canelurile dreptunghiulare sunt cele mai frecvent ntlnite datorita costului de
fabricatie relativ redus.
Canelurile triunghiulare, deosebit de rezistente la ncovoiere, sunt potrivite pentru
asamblari fixe care au de preluat momente de torsiune mari si cu socuri. Prezenta unui numar
mare de proeminente cu naltime redusa permite o pozitionare relativa unghiulara precisa a
pieselor de asamblat.
Canelurile cu profil evolventic sunt mai avantajoase sub aspect tehnologic, prelucrarea
canelurilor pe arbore facndu-se cu scule folosite anterior la fabricarea rotilor dintate, dar
care nu mai corespund cerintelor de precizie ale acelui scop.

T.15.7. Completati coloana a doua din tabelul de mai jos.


a) inferior; b) egal; c) egal.

T.15.8. Care este solicitarea principala a unei caneluri?


a) ncovoiere; b) forfecare; c) tensiune de contact;
d) ntindere; e) tensiune hertziana; f) rasucire.

T.15.9. Comentati solutiile de fixare axiala a butucului canelat din figurile 15.9 a) si b).

Fixarea axiala reprezentata n figura 15.9.a este mai sigura dect cea din figura 15.9.b. Solutia
din b se utilizeaza nsa atunci cnd nu este posibila, din diferite motive, folosirea umarului
arborelui.

T.15.10. Ce reprezinta figura 15.10?


a) capatul filetat al unui surub;
b) capatul poligonal al unui arbore;
c) capatul canelat al unui arbore.

Se face ipoteza ca numai 75% din suprafata de contact a canelurilor este portanta, tinnd cont
de erorile de executie posibile.

T.15.12. Ce avantaje au asamblarile cu arbori poligonali, comparativ cu asamblarile prin pana


paralela sau prin caneluri?
Se reduc substantial concentratorii de tensiune, creste rezistenta la oboseala a arborilor si se
realizeaza o centrare deosebit de buna.

T.15.13. n figura 15.13 sunt schematizate trei sectiuni de arbori poligonali. Care dintre acestea
are capacitatea portanta mai mare, la aceeasi lungime a butucului? Se presupune ca n toate
cazurile latura a a poligonului este aceeasi si ca, datorita jocului dintre arbore si butuc, fetele
asamblarii se ncarca doar pe jumatate din suprafata, distributia tensiunii de contact fiind liniara.

T.16.1. Asamblarea pe con (figura 16.1) asigura transmiterea momentului de torsiune de la


arbore la butuc (sau invers) prin:
a) momentul de frecare ce apare pe suprafata tronconica;
b) forta de frecare uniform distribuita pe suprafata tronconica;
c) prin efectul strngerii elastice pe suprafata tronconului aparnd o presiune
(tensiune de contact) uniform distribuita. Care afirmatie este corecta?

Unghiurile <5o sunt, de obicei, inferioare unghiului de frecare. Ca urmare, asamblarea nu se


poate demonta foarte usor. Apare, la valori mici ale lui , avantajul unor forte axiale de
strngere, foarte reduse, la montaj,.

T.16.3. Ce avantaje prezinta o asamblare pe con?


a) Montare/demontare usoara;
b) asigura posibilitatea de patinare la suprasarcina;
c) nu exista practic concentratori de tensiuni;
d) centrarea butucului este perfecta.

T.16.4. Ce dezavantaje prezinta o asamblare pe con?


a) Nu poate fi utilizata pentru diametre foarte mari datorita imperfectiunilor de
executie; se poate ajunge la situatia n care conul exterior al arborelui si cel interior al
butucului nu sunt identice, tensiunea de contact nefiind uniform distribuita, ceea ce duce
la micsorarea momentului capabil; b) necesitatea unui element suplimentarpentru
strngerea axiala;
c) necesitatea asigurarii asamblarii (de exemplu cu pana disc) n cazul montarilor si
demontarilor repetate; d) dificultati constructive n cazul n care butucul nu se gasste la
capatul arborelui.

T.16.5. Asamblarea arbore-butuc cu inele tronconice (fig. 16.5.a) si b)) prezinta numeroase
avantaje, comparativ cu asamblarile prin forma (pene paralele sau caneluri) si chiar comparativ
cu asamblarea simpla pe con. Enumerati avantajele respective.

Avantaje ale asamblarii cu inele tronconice:


a) pastrarea integrala a sectiunii arborelui (lipsa concentratorilor de tensiuni);
b) posibilitatea schimbarii pozitiei axiale a butucului;
c) montarea si demontarea usoara;
d) centrarea perfecta a butucului fata de arbore;
e) posibilitatea patinarii la suprasarcina.
Utiliznd mai multe perechi de pene pot fi trasnsmise momente de torsiune deosebit de mari.

T.16.6. Ce dezavantaje prezinta asamblarile cu inele tronconice?


Asamblarile cu inele tronconice nu pot functiona mult timp la suprasarcina - prin patinare
producndu-se ncalzirea lor, si eventual gripajul.Fortele axiale necesare strngerii sunt
deosebit de mari.

T.16.7. Pentru a mari momentul de torsiune transmis se utilizeaza mai multe perechi de inele
tronconice (fig. 16.7). Cum se explica faptul ca la perechile de inele inseriate scade progresiv
capacitatea portanta?

Forta axiala aplicata primei perechi de inele (din stnga figurii 16.7) se diminueaza de la o
pereche la alta fiind "consumata" prin frecarea cu arborele si butucul. Ca urmare se
micsoreaza si presiunile de pe fetele active ale inelelor.

Raspuns correct : C si D

T.16.9. Cum se indica abaterea de forma pe con?

Raspuns correct : B

T.16.10. Ce asigurare contra desfacerii se poate aplica la un arbore cu capat conic filetat?
a) piulita si contra piulita;
b) piulita crenelata si saiba de siguranta;
c) piulita crenelata si cui spintecat;
d) saiba simpla cu margini rasfrnte;
e) saiba Grower (elastica).
RT.16.10. a), c) sau e).

T.17.1. Ce sunt asamblarile arbore-butuc prin strngere proprie?


Asamblarile prin strngere elastica proprie sunt realizate prin apasarea reciproca a pieselor pe
suprafete de contact plan sau pe suprafete de contact cilindrice folosind numai diferentele de
dimensiuni corespunzatoare ajustajelor presate, fara elemente intermediare suplimentare.
Daca strngerea determina deformatii plastice ea este nedemontabila.

T.17.2. Indicati cteva exemple de utilizare a asamblarilor cu strngere proprie (prin presare).
Asamblari realizate prin presare:
a) bandajul unei roti pentru vagoanele de cale ferata cu discul rotii respective;
b) coroana dintata din bronz cu corpul (discul) rotii din fonta sau otel;
c) fusul de manivela cu manetonul acesteia;
d) arbori cotiti realizati din mai multe bucati.

T.17.3. Ce avantaje prezinta asamblarile prin presare?


Avantajele asamblarilor prin presare (cu strngere proprie) sunt:
a) posibilitatea transmiterii unor eforturi (ndeosebi momente de torsiune) deosebit de mari
inclusiv variabile;
b) o buna centrare a pieselor conjugate (arbore/butuc);
a) economie de material, prin lipsa elementelor intermediare de asamblare;
d) posibilitatea patinarii la suprasarcina.

T.17.4. Ce dezavantaje prezinta asamblarile cu strngere proprie?


Dezavantajele asamblarilor cu strngere proprie sunt:
a) dificultati la montare si demontare;
b) posibilitatea deteriorarii suprafetelor n contact la demontare repetata sau n cazul patinarii
la suprasarcina;
c) obtinerea de strngeri diferite la aceleasi dimensiuni nominale si la acelasi ajustaj, datorita
cmpurilor de toleranta ale pieselor asamblate.

T.17.5. Pe baza figurii 17.5 n care este reprezentata o asamblare presata exprimati strngerea
elastica minima Smin.

T.17.6. Ce sunt asamblarile fretate spre deosebire de cele presate?


Asamblarile realizate la rece prin mpingere longitudinala (prin introducerea fortata axiala a
piesei cuprinse n cea cuprinzatoare sau invers), sunt cunoscute sub denumirea de asamblari
presate.Asamblarile realizate prin deplasarea radiala a suprafetelor de contact, ca rezultat al
contractiei piesei cuprinzatoare ncalzite n prealabil, sau al dilatatiei piesei cuprinse subracite
n prealabil poarta numele de asamblari fretate.

T.17.7. Determinarea presiunii minime pentru asamblarile arbore-butuc prin presare se face
lund n considerare unele dintre urmatoarele solicitari:
a) momentul de torsiune;
b) forta axiala;
c) forta radiala;
d) momentul de torsiune si forta axiala;
e) momentul de ncovoiere si forta radiala;
f) momentul de torsiune si forta radiala.

Raspuns correct : B

Raspuns correct : C

Raspuns correct : D

T.17.11.Care sunt corectiile adaugate strngerilor teoretice (minima si maxima), pentru stabilirea
strngerilor totale (corectate) la o asamblare presata?
a) Corectia de rugozitate; tine seama de faptul ca suprafetele conjugate ale
arborelui si butucului nu sunt perfect netede.
b) Corectia de dilatare; ia n considerare faptul ca, n exploatare, arborele si
butucul ar putea functiona la temperaturi diferite;
c) Corectia deformatiilor pieselor asamblate sub sarcina; deformatiile radiale
ale arborelui si butucului pot diminua strngerea de la montaj.

T.17.12. Figura 17.12 se refera la starea de tensiuni care apare ntr-o asamblare presata. Ce
reprezinta tensiunile notate cu a, b si c?

a) tensiunea radiala;
b) tensiunea tangentiala (de compresiune) a arborelui;
c) tensiunea tangentiala (de ntindere) a butucului.

T.18.1. Care dintre caracteristicile de mai jos sunt necesare otelurilor pentru arcuri?
a) rezistenta nalta la rupere; b) rezistenta nalta la curgere;
c) rezistenta nalta la oboseala; d) alungire ridicata la rupere;
e) proprietati amagnetice; f) modul de elasticitate ridicat;
g) dilatatie termica redusa; h) rezistenta la temperaturi nalte;
i) rezistenta la coroziune; j) independenta comportarii elastice fata de temperatura.
Obligatorii sunt: a), c) si f). n functie de conditiile de exploatare mai pot fi necesare: e), g) h), i)
si j).

T.18.2. Ce avantaje au arcurile disc n comparatie cu arcurile elicoidale cilindrice de


compresiune?
Avantajele arcurilor disc fata de cele elicoidale cilindrice sunt:
a) gabarit redus;
b) nmagazineaza energie mecanica ridicata, la sageti reduse;
c) permit disiparea energiei mecanice prin frecare (histerezis mecanic);
d) au n functie de regimul de mcarcare, caracteristici forta-sageata cu alura diferita. n figura
R.18.2a este prezentat un arc disc, cu elementele geometrice caracteristice. n figura R.18.2b
sunt reprezentate diferite caracteristici forta-sageata, n functie de parametrul geometric. n
figura R.18.2c apar modalitatile de aranjare a pachetelor de arcuri disc, fiecare avnd
caracteristici proprii, inclusinv cte una liniara.

T.18.3. La sarcina constanta arcurile de cauciuc au caracteristici deformatie-timp (f-t) dupa


modelele din figura 18.3. Care varianta este corecta?

Raspuns correct : A
T.18.4. Reprezentati grafic caracteristica sistemului de arcuri din figura 18.4.

T.18.5. Solicitarea principala din spira arcurilor cilindrice elicoidale de compresiune este:
a) rasucirea; b) compresiunea;
c) ncovoierea; d) ntinderea.
T.18.6. Solicitarea principala din elementele arcurilor cu foi multiple este de:
a) rasucire; b) compresiune;
c) ncovoiere; d) ntindere.
T.18.7. Care este arcul a carui caracteristica este reprezentata n figura 18.7?
a) arc cu foi multiple; b) arc cilindric elicoidal;
c) arc inelar; d) arc din elastomeri.
T.18.8. Care este arcul a carui caracteristica este reprezentata n figura 18.8?
a) arc cilindric elicoidal; b) arc bara de torsiune;
c) arc inelar; d) arc cu foi multiple;
e) arc din elastomeri.
T.18.9. Din n lamele de arc de sectiune identica bxh, nesolidarizate ntre ele, se
formeaza un pachet ncastrat la un capat, solicitat ca n figura 18.9. Care este expresia
tensiunii de ncovoiere din sectiunea ncastrarii?

Raspuns correct : A
T.18.10. Fie un sistem compus din z arcuri elicoidale concentrice, fiecare avnd aceeasi naltime
libera, executate din srme cu diametrele d1, d2, ..., dz si avnd diametrele medii de nfasurare
Dm1, Dm2, ..., Dmz. Daca ncarcarea sistemului se face prin forta F, care sunt ipotezele pe care le
puteti indica pentru a afla forta care solicita fiecare arc?
Se recomanda utilizarea aceluiasi material pentru fiecare arc; se constata ca toate arcurile vor
avea aceeasi sageata. Se recomanda ca indicele arcurilor (i=Dm/d) sa fie unic. Se face ipoteza ca
tensiunea maxima (t max) din fiecare arc va avea aceeasi valoare.
O conditie suplimentara este ca naltimea de blocare sa fie aceeasi: n1d1=n2d2=...=nzdz.

T.18.11. Fie dispozitivul schitat n figura 18.11. Care dintre caracteristicile prezentate este
adevarata?

Raspuns correct : E
T.18.12. Analizati comparativ doua solutii de suspensie pentru un autovehicul: prima, folosind
un arc elicoidal cilindric (varianta I); cea de-a doua, folosind un arc cu foi multiple (varianta II).
Arcul cu foi multiple nu necesita un amortizor suplimentar. Acest arc prezinta siguranta
sporita si preia mai bine sarcini mari si cu soc. Suspensia cu arc cu foi este nsa prea rigida si
prezinta un gabarit relativ ridicat.

T.18.13. In figura 18.13 sunt reprezentate trei solutii pentru un arc lamelar. Ordonati crescator
aceste solutii din punct de vedere al coeficientului de utilizare volumica, v.

ACB

T.18.14. Se cunoaste ca la arcurile disc unghiul de nclinare a suprafetelor active () este uzual
de 14o. Justificati alegerea acestei valori. n fig. 18.14 sunt reprezentate principalele elemente
geometrice ale unui astfel de arc. Se face observatia ca, de obicei, aceste arcuri se monteaza n
pachete.

Este evident ca, cu ct unghiul este mai mic, cu att performantele (capacitatea de
amortizare) arcului sunt mai bune; limitarea inferioara este impusa de evitarea autoblocarii
arcului ce poate apare cnd <(fiind unghiul de frecare). Cum, uzual, coeficientul de
frecare OL/ OL<0,2 (ceea ce corespunde unui unghi de frecare 11,2o), s-a adoptat pentru
siguranta valoarea =14o.

T.18.16. Comparati arcurile lamelare din figura 18.16 cu referire la: tensiunea maxima de
ncovoiere, sageata si coeficientul de utilizare volumetric kv.

T.18.17. Caracteristica din figura 18.17 se refera la ciclul histerezis pentru un arc din cauciuc
(elastomer). Cum explicati faptul ca aria nchisa de curba ncarcaredescarcare descreste pe
masura ce creste numarul ciclurilor de solicitare?

La ncarcari si descarcari repetate, buclele de histerezis nu se suprapun: bucla corespunzatoare


primului ciclu are suprafata cea mai mare; la ciclurile ulterioare aceasta arie scade, atingnd
valoarea minima dupa stabilizarea proprietatilor elastice.

T.18.18. Ce reprezinta aria dublu hasurata din figura 18.18 prezentnd caracteristica unui arc
inelar?

Lucrul mecanic consumat prin frecare (energie disipata n mediul exterior).

T.18.19. Ce solicitare are arcul lamelar din figura 18.19? Cum se numeste dispozitivul desenat?

Arcul lamelar este solicitat la ncovoiere. n figura este reprezentat un dispozitiv pentru
segmentarea miscarii de rotatie (dispozitiv cu clichet).

T.18.20. In figura 18.20 este reprezentat capatul liber al unui arc de foi (multilamelar).
Ce avantaj confera rezemarea elastica a acestuia?

Pe lnga energia disipata prin frecarea dintre foi se mai absoarbe o parte din energia de soc a
ncarcarii si prin frecarile interne din blocul de cauciuc al rezemarii.

T.18.21. La ce solicitare se refera diagrama alaturata arcului elicoidal cilindric flexional din
figura 18.21? Cum explicati cresterea momentului respectiv?

Srma arcului este solicitata la ncovoiere. Cu ct creste ncarcarea P, cu att creste momentul
de ncovoiere. Momentul creste pe masura ce arcul are tendinta de micsorare a diametrului de
nfasurare.

Raspuns correct : C

Raspuns correct : C

T.19.3. Care este diferenta dintre o osie si un arbore?


Pe lnga ncovoiere, arborele este solicitat si la rasucire.

T.19.4. Pentru a evita fenomenul de vibratie flexionala a arborilor orizontali, care lucreaza la
turatii nalte, se utilizeaza:
a) arbori elastici;
b) arbori rigizi;
c) nu are importanta rigiditatea arborelui, dar trecerea prin zona de rezonanta trebuie sa fie facuta
cu acceleratie unghiulara mica.

T.19.5. Cu referire la ruperea unui arbore, ce reprezinta figura 19.5?

Figura 19.5 reprezinta o sectiune printr-un arbore rupt prin osobeala, la un ciclu alternant
simetric. Initial, fisurarea s-a produs n punctele diametral opuse (nord-sud) si s-a propagat
spre centru pna cnd sectiunea portanta s-a diminuat prea mult, producndu-se ruperea.
Dupa rupere se observa ca sectiunile nehasurate sunt lucioase, sectiunea hasurata fiind evident
neregulata si cu aspect mat.

T.19.6. Ce rol au inelele elastice din figura 19.6?

Inelele elastice de rezemare excentrice pentru arbori (plane sau curbate) au rolul de a pozitiona
rotile montate pe acestia; se realizeaza din oteluri de mare rezistenta, cu tensiunea de
elasticitate foarte ridicata.

T.19.7. Ce difera la solutiile constructive de arbore din figura 19.7.a) si b)?

La varianta constructiva b) salturile de diametru sunt racordate, trecerea de la o sectiune la


alta este progresiva (deci s-au diminuat concentratorii de tensiune). Ca urmare, rezistenta la
oboseala a arborelui b) este mult superioara.

T.19.8. Care este relatia de predimensionare a unui arbore de uz general?

T.19.9. Comentati solutiile constructive de arbori prezentati pe coloanele a), b) si c) ale figurii
19.9.

n coloana a) sunt prezentate doua variante de arbore: plin si tubular. n cea dea doua coloana
este vorba de arborii de egala rezistenta la ncovoiere conform calculelor consacrate. n
coloana c) sunt materializati arborii de egala rezistenta ntr-o varianta tehnica.

T.19.10. Cu ce relatie se dimensioneaza un arbore de masina-unealta?

T.19.11. Este posibila realizarea arborilor din fonta sau din otel turnat?
Da. Executarea arborilor din fonta sau oteluri turnate aduce importante economii de material
si manopera. Pe de alta parte aceste materiale au capacitate ridicata de amortizare a vibratiilor
si prezinta o sensibilitate mai redusa la efectul de concentrare a tensiunilor. Arborii astfel
realizati se acomodeaza mai usor la mici abateri de la liniaritatea lagarelor.
Rezistenta acestora este nsa mai redusa dect a arborilor din otel laminat sau forjat.

T.19.12. Ce greseala s-a facut la realizarea arborelui din figura 19.12?

Nu este recomandabila realizarea canalelor de pana pe aceeasi generatoare, fiecare din acestea
fiind un important concentrator de tensiuni; realizarea tehnica prezentata duce la amplificarea
efectelor concentratorilor de tensiune.

T.19.13. Valoarea admisibila a sagetii nregistrate de un arbore este dependenta de natura masinii
care l ncorporeaza. Daca l [mm] este distanta dintre reazemele arborelui, care este sageata
admisibila pentru un arbore de uz general?

Raspuns correct : A

Raspuns correct : B
T.19.15. Pentru arborele prezentat n figura 19.15 se poate determina turatia critica dupa una din
relatiile de mai jos. Care este cea corecta ?

Raspuns correct : C

Raspuns correct : E

T.19.17. Care este ciclul dupa care se produc tensiunile de ncovoiere la un arbore?
a) depinde de natura masinii motoare si a celei antrenate;
b) pulsator;
c) alternant simetric;
d) oscilant.
Argumentati raspunsul folosind figura 19.17.

c). Se observa ca fibra inferioara a arborelui din figura sufera o ntindere; dupa o rotire a
arborelui cu o jumatate de tura aceeasi fibra va fi comprimata.

T.19.18. La ce se refera solutiile constructive prezentate n figura 19.18?

Este vorba de diminuarea concentratorului de tensiune dat de saltul de diametru. Se evita


simultan si contactul imperfect "muchie pe muchie".