Curs 11

CERCETARE OPERATIONALA 1
CURS 11
3. TEORIA ORDONANȚĂRII (continuare)
3.7. OPTIMIZĂRI COST–DURATĂ

Estimarea duratelor proiectelor (problema ADC/TIMP) prin metodele expuse în cursurile
anterioare, deși reprezintă din punct de vedere economic o problemă importantă, nu este nici pe
departe singurul aspect care poate fi urmărit cu ajutorul acestor metode.
O altă problemă în care pot fi utilizate instrumentele ADC sunt cele de analiză a costurilor
aferente proiectelor (acțiunilor complexe) în funcție de durata de execuție.
Este evident că, în funcție de pregătirea celor care efectuează lucrarea, de tehnologia folosită, de
oportunitățile momentului etc., durata de execuție a unui proiect poate varia, existând totuși
o durată minimă posibilă dmin și o durată maximă dmax acceptabilă.
Evident, durata proiectului are numeroase implicații asupra costurilor, drept pentru care prezintă
un deosebit interes determinarea duratei optime de execuție (dopt), intermediară duratelor dmin și
dmax, căreia îi corespunde costul total minim (cTmin).
Costul total = Costul direct1 + Costul indirect2 + Costul imobilizării financiare3
Dacă unele activități din cadrul unui proiect se termină mai repede, înseamnă că proiectul va avea
o durată de realizare mai mică. Care sunt consecințele financiare în acest caz?
Costul direct al proiectului crește, dar costul indirect și costul imobilizării financiare scad. Vom
vedea în cele ce urmează de ce.
3.7.1. Costul direct al unei activități
Se consideră că o activitate oarecare din cadrul unui proiect, se poate efectua cu o durată d care,
din punct de vedere tehnologic, se situează între o limită inferioară dmin și o limită superioară dmax
(dmin ≤ d ≤ dmax). De asemenea, este evident că mărimea costului direct al activității (cD) depinde
de durata de execuție a acesteia: cD = f(d).
1
Costul direct este reprezentat de cheltuielile care se identifică pe un anumit obiect de calculație (produs, serviciu,
lucrare, comandă, fază, activitate, funcție, centru etc.) încă din momentul efectuării lor și ca atare se includ direct în
costul obiectelor respective. Costul direct cuprinde cheltuielile cu achizițiile materiilor prime și materialelor direct
consumate, cu energia consumată în scopuri tehnologice, cu manopera directă (salarii, asigurări și protecția socială
etc.), alte cheltuieli directe.
2
Costul indirect este reprezentat de acele cheltuieli care nu se pot identifica și atribui direct pe un anumit obiect de
calculație, ci privesc întreaga producție a unei secții sau a persoanei juridice în ansamblul ei. Costul indirect cuprinde
cheltuielile indirecte de producție cum ar fi: amortizarea utilajelor și echipamentelor, întreținerea secțiilor și utilajelor,
precum și cheltuielile cu conducerea și administrarea secțiilor etc.
3
Costul imobilizării fondurilor cuprinde cheltuielile din diferențele de curs valutar, cu dobânzile, cu amortizarea și
provizioane etc.
Se numește durată normală de execuție a activității, durata care corespunde costului direct
minim de execuție. O durată de execuție mai mare decât durata normală este dezavantajoasă,
astfel încât durata normală este reprezentată de durata maximă acceptabilă de execuție, dmax.
O durată mai scurtă de execuție înseamnă un cost direct mai mare din cauza eforturilor de
urgentare (efectuarea de ore suplimentare care sunt plătite mai scump, aplicarea unor tehnologii
mai costisitoare, folosirea unor substanțe mai scumpe etc.), dar activitatea se va termina mai
repede.
Dependența funcțională între cD și d poate fi foarte
complexă (pătratică, neliniară, concavă sau chiar discretă),
însă ea poate fi aproximată cu o funcție liniară deoarece
s-a observat că, în general, costul direct este descrescător
în funcție de durată pe intervalul (dmin, dmax).
Ținând cont de toate acestea, rezultă că graficul cD = f(d)
este o dreaptă.
Din ipoteza liniarității costului direct rezultă că, costul
direct al urgentării cu o unitate de timp (oră, zi,
săptămână etc.) a activității este același indiferent de a
câta zi este vorba și poartă numele de cost direct unitar al
urgentării, cDu, care se calculează cu formula:
cDmax − cDmin
cDu =
dmax − dmin
și cu ajutorul lui se poate calcula foarte ușor costul direct al oricărei durate intermediare, d,
cuprinsă între dmin și dmax, cu una din următoarele formule:
cD = cDmax − cDu  ( d − dmin ) sau cD = cDmin + cDu  ( dmax − d )
3.7.2. Analiza cost direct–durată a unui proiect

Costul direct al unui proiect (cD(P)) se calculează ținând cont de costul direct al fiecărei activități în
parte care depinde de durata de execuție a acesteia și va face obiectul analizei cost direct–
durată.
Algoritmul analizei cost direct–durată descris în cele ce urmează este aplicat unui proiect de
anvergură mai mică. Acest algoritm este implementat și în aplicații software capabile să analizeze
proiecte indiferent de amploarea lor (de ex. QM for Windows).
Date de intrare:
Pasul 1. Se întocmește tabelul care sintetizează datele proiectului.
Pasul 2. Se calculează costurile directe unitare ale urgentării (cost/unitate de timp) pentru
c −c
fiecare activitate în conformitate cu formula cDu = Dmax Dmin .
dmax − dmin
Pași iterativi:
Pasul 3. Se stabilesc toate drumurile rețelei proiectului, considerând duratele de timp
normale (dmax,i) și se determină drumurile critice, care conțin activitățile critice (fără
rezervă de timp).
Pasul 4. Pe baza rezultatelor de la Pasul 2 și Pasul 3, se întocmește un tabel care conține
următoarele date:
1. prima coloană: activitățile;
2. a doua coloană: costurile directe unitare ale urgentării;
3. a treia coloană: numărul de unități de timp pentru urgentare disponibile;
4. a patra coloană: se marchează cu DA activitățile critice sau cu NU cele necritice.
Pasul 5. Se întocmește un nou tabel care conține următoarele date:
1. prima coloană: numărul iterației;
2. a doua coloană: activitățile urgentate;
3. a treia coloană: durata proiectului rezultat în urma urgentării;
4. a patra coloană: costul direct suplimentar rezultat în urma urgentării;
5. a cincea coloană: costul direct total rezultat în urma urgentării;
6. a șasea coloană: noile drumuri critice rezultate în urma urgentării.
Pasul 6. Se reduc drumurile critice cu o unitate de timp disponibil considerând
următoarea succesiune:
i. se identifică eventualele activități cu unități de timp pentru urgentare disponibile
comune tuturor drumurilor critice și se consideră activitatea cu costul direct
unitar al urgentării cel mai mic
ii. se identifică în cadrul fiecărui drum critic activitățile cu unități de timp pentru
urgentare disponibile cu cele mai mici costuri directe unitare ale urgentării și se
calculează suma acestor costuri
iii. dacă costul direct suplimentar calculat la punctul ii. este mai mic decât cel de la
punctul i. atunci se vor reduce activitățile identificate la punctul ii.
iv. dacă costul direct suplimentar calculat la punctul ii. este mai mare decât cel de la
punctul i. atunci se va reduce activitatea identificată la punctul i.
Pasul 7. Se repetă pașii 3÷6 până când drumurile critice nu mai conțin activități care să
dispună de unități de timp pentru urgentare disponibile.
Observație: iterația 0 corespunde proiectului desfășurat în condiții normale.
Exemplu:
Pasul 1
Fie proiectul sintetizat în tabelul 1:
Tabelul 1
Activitate Dependențe Durată (săptămâni) Cost direct (u.m.)
Normală Urgentată Normal Urgentat
(maximă) (minimă) (minim) (maxim)
A – 2 1 22.000 22.900
B – 3 1 30.000 34.000
C A 2 1 26.000 26.800
D B 4 3 48.000 49.000
E C 4 2 56.000 57.400
F C 3 2 30.000 30.500
G D, E 5 2 80.000 86.000
H F, G 2 1 16.000 19.000
308.000
Pasul 2
Tabelul 2
Activitate Costuri directe unitare ale urgentării
c −c
cDu = Dmax Dmin
dmax − dmin
A 900
B 2.000
C 800
D 1.000
E 700
F 500
G 2.000
H 3.000
ITERAȚIA 0
Pasul 3: Drumul critic inițial:
A–C–F–H 9
A–C–E–G–H 15
B–D–G–H 14
Pasul 4
Tabelul 3
Activitate Costuri directe unitare ale urgentării Numărul de unități de timp Critică?
c −c pentru urgentare disponibile DA/NU
cDu = Dmax Dmin
dmax − dmin dmax − dmin
A 900 1 DA
B 2.000 2 NU
C 800 1 DA
D 1.000 1 NU
E 700 2 DA
F 500 1 NU
G 2.000 3 DA
H 3.000 1 DA
Pasul 5
Tabelul 4
Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice
urgentate proiectului suplimentar total rezultate
0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
Pasul 6: Având un singur drum critic, reducerea duratei proiectului cu o unitate de timp (o
săptămână) se face pe baza urgentării cu o unitate de timp (o săptămână) a activității E care
prezintă cel mai mic cost direct unitar al urgentării (700 u.m.).
ITERAȚIA 1
Pasul 3: Drumurile critice rezultate în urma modificării duratei activității E de la 4 la 3 săptămâni:
A–C–F–H 9
B–D–G–H 14
Pasul 4: Se reactualizează tabelul 3.
cDu = Dmax Dmin
A 900 1 DA
B 2.000 2 DA
C 800 1 DA
D 1.000 1 DA
E 700 1 DA
F 500 1 NU
G 2.000 3 DA
H 3.000 1 DA
Pasul 5: Se reactualizează tabelul 4.

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
Pasul 6: Se observă că activitățile G și H fac parte din ambele drumuri critice și dispun și de unități
de timp pentru urgentare disponibile, activitatea G având un cost direct suplimentar mai mic
(2.000 u.m. față de 3.000 u.m.): dacă se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea
G rezultă un cost direct suplimentar de 2.000 u.m. Activitatea cu cel mai mic cost direct unitar a
urgentării din primul drum critic A–C–E–G–H și care dispune și de unități de timp pentru
urgentare disponibile este E (700 u.m.), iar din al doilea drum critic B–D–G–H este activitatea D
(1.000 u.m.), suma celor două costuri directe unitare ale urgentării este 1.700 u.m. În concluzie,
se urgentează cu câte o unitate de timp (o săptămână) activitățile D și E.
ITERAȚIA 2
A–C–F–H 9
B–D–G–H 13
cDu = Dmax Dmin
A 900 1 DA
B 2.000 2 DA
C 800 1 DA
D 1.000 0 DA
E 700 0 DA
F 500 1 NU
G 2.000 3 DA
H 3.000 1 DA

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
A–C–E–G–H
2 D și E 13 1.000+700 310.400
B–D–G–H
Se observă că activitățile G și H fac parte din ambele drumuri critice și dispun și de unități de
timp pentru urgentare disponibile, activitatea G având un cost direct suplimentar mai mic (2.000
u.m. față de 3.000 u.m.): dacă se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea G
rezultă un cost direct suplimentar de 2.000 u.m. Activitatea cu cel mai mic cost direct unitar a
urgentare disponibile este C (800 u.m.), iar din al doilea drum critic B–D–G–H este activitatea B
se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea G.
ITERAȚIA 3
A–C–F–H 9
B–D–G–H 12
cDu = Dmax Dmin
A 900 1 DA
B 2.000 2 DA
C 800 1 DA
D 1.000 0 DA
E 700 0 DA
F 500 1 NU
G 2.000 2 DA
H 3.000 1 DA

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
A–C–E–G–H
2 D și E 13 1.000+700 310.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
3 G 12 2.000 312.400
B–D–G–H
Analog iterației 2. În concluzie, se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea G.

ITERAȚIA 4
A–C–F–H 9
B–D–G–H 11
cDu = Dmax Dmin
A 900 1 DA
B 2.000 2 DA
C 800 1 DA
D 1.000 0 DA
E 700 0 DA
F 500 1 NU
G 2.000 1 DA
H 3.000 1 DA

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
A–C–E–G–H
2 D și E 13 1.000+700 310.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
3 G 12 2.000 312.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
4 G 11 2.000 314.400
B–D–G–H
Analog iterației 2. În concluzie, se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea G.

ITERAȚIA 5
A–C–F–H 9
B–D–G–H 10
cDu = Dmax Dmin
A 900 1 DA
B 2.000 2 DA
C 800 1 DA
D 1.000 0 DA
E 700 0 DA
F 500 1 NU
G 2.000 0 DA
H 3.000 1 DA

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
A–C–E–G–H
2 D și E 13 1.000+700 310.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
3 G 12 2.000 312.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
4 G 11 2.000 314.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
5 G 10 2.000 316.400
B–D–G–H
Se observă că activitatea H face parte din ambele drumuri critice și dispune și de unități de timp
pentru urgentare disponibile: dacă se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea
H rezultă un cost direct suplimentar de 3.000 u.m. Activitatea cu cel mai mic cost direct unitar a
urgentare disponibile este C (800 u.m.), iar din al doilea drum critic B–D–G–H este activitatea B
se urgentează cu câte o unitate de timp (o săptămână) activitățile B și C.
ITERAȚIA 6
A–C–F–H 8
A–C–E–G–H 9
B–D–G–H 9
cDu = Dmax Dmin
A 900 1 DA
B 2.000 1 DA
C 800 0 DA
D 1.000 0 DA
E 700 0 DA
F 500 1 NU
G 2.000 0 DA
H 3.000 1 DA

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
A–C–E–G–H
2 D și E 13 1.000+700 310.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
3 G 12 2.000 312.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
4 G 11 2.000 314.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
5 G 10 2.000 316.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
6 B și C 9 2.800 319.200
B–D–G–H
Se observă că activitatea H face parte din ambele drumuri critice și dispune și de unități de timp
pentru urgentare disponibile: dacă se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea
H rezultă un cost direct suplimentar de 3.000 u.m. Activitatea cu cel mai mic cost direct unitar a
urgentare disponibile este A (900 u.m.), iar din al doilea drum critic B–D–G–H este activitatea B
se urgentează cu câte o unitate de timp (o săptămână) activitățile A și B.
ITERAȚIA 7
A–C–F–H 7
A–C–E–G–H 8
B–D–G–H 8
cDu = Dmax Dmin
A 900 0 DA
B 2.000 0 DA
C 800 0 DA
D 1.000 0 DA
E 700 0 DA
F 500 1 NU
G 2.000 0 DA
H 3.000 1 DA

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
A–C–E–G–H
2 D și E 13 1.000+700 310.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
3 G 12 2.000 312.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
4 G 11 2.000 314.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
5 G 10 2.000 316.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
6 B și C 9 2.800 319.200
B–D–G–H
A–C–E–G–H
7 A și B 8 2.900 322.100
B–D–G–H
Singura activitatea care dispune și de unități de timp pentru urgentare disponibile din primul și
al doilea drum critic este H (3.000 u.m.). În concluzie, se urgentează cu o unitate de timp (o
săptămână) activitatea H.
ITERAȚIA 8
A–C–F–H 6
A–C–E–G–H 7
B–D–G–H 7
cDu = Dmax Dmin
A 900 0 DA
B 2.000 0 DA
C 800 0 DA
D 1.000 0 DA
E 700 0 DA
F 500 1 NU
G 2.000 0 DA
H 3.000 0 DA

0 – 15 – 308.000 A–C–E–G–H
A–C–E–G–H
1 E 14 700 308.700
B–D–G–H
A–C–E–G–H
2 D și E 13 1.000+700 310.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
3 G 12 2.000 312.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
4 G 11 2.000 314.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
5 G 10 2.000 316.400
B–D–G–H
A–C–E–G–H
6 B și C 9 2.800 319.200
B–D–G–H
A–C–E–G–H
7 A și B 8 2.900 322.100
B–D–G–H
A–C–E–G–H
8 H 7 3.000 325.100
B–D–G–H
Deoarece cele două drumuri critice A–C–E–G–H și B–D–G–H nu mai conțin activități care să
dispună de unități de timp pentru urgentare disponibile, durata totală a proiectului nu mai
poate fi redusă (reducerea duratei de execuție a activității F nu se justifică economic, nefiind o
activitate critică, dispunând de o rezervă de timp egală cu 1 săptămână), algoritmul analizei cost
direct–durată este încheiat.
Cu datele avute la dispoziție se poate trasa graficul cost direct–durată:
Dacă se impune costul direct al proiectului, prin interpolare se obține durata corespunzătoare a
proiectului. De exemplu, dacă se impune un cost direct al proiectului cD(P) = 315.000 u.m., durata
acestuia va fi cuprinsă între 10 și 11 săptămâni; considerăm punctele a(11, 314.400) și
b(10, 316.400), iar durata d(P) se calculează astfel:
cD(P) − cD(P ) 315.000 − 314.400
d(P ) = d(P ) + d(P ) − d(P )   a
= 11 + (10 − 11)  =
a  b a  c −c 316.400 − 314.400
D(Pb ) D(Pa )
600
= 11 − 1  = 11 − 0,3 = 10,7
2.000
Rezolvarea problemei folosind QM for Windows
Se folosește modulul Project Management (PERT/CPM), New, Crashing.
Rezultate:
3.7.3. Bugetul unui proiect considerând costul direct

Odată stabilită durata proiectului, deci implicit costurile directe ale activităților și costul direct al
proiectului, următorul pas constă în calcularea bugetului necesar pentru fiecare unitate de timp
a proiectului (ore, zile, săptămâni, luni etc.).
Se consideră exemplul anterior, cazul duratei normale a proiectului (durata maximă, egală cu
15 săptămâni).
Activitate Dependențe Durată Cost direct

(săptămâni) (u.m.)
A - 2 22.000
B - 3 30.000
C A 2 26.000
D B 4 48.000
E C 4 56.000
F C 3 30.000
G D, E 5 80.000
H F, G 2 16.000
308.000
În cadrul unui proiect nu toate activitățile se găsesc pe drumul critic, existând și activități care au
rezerve de timp, deci sunt caracterizate de timpi ”cel mai devreme” și ”cel mai târziu” de început,
respectiv terminare, ca urmare, desfășurătorul bugetului va depinde de aceștia.
În mod normal, se folosesc diagramele Gantt corespunzătoare programului de ordonanțare
majorant (activitățile încep la termenele ”cel mai târziu”), respectiv corespunzător programului
de ordonanțare minorant (activitățile încep la termenele ”cel mai devreme”) în care sunt luate în
considerare costurile directe unitare ale fiecărei activități.
Rezolvarea problemei folosind QM for Windows

Se folosește modulul Project Management (PERT/CPM), New, Cost Budgeting.
Rezultate:
Din cele două tabele Early Start Budget (începerea activităților cu rezervă de timp la termenele
”cel mai devreme” = Early Start, adică programul de ordonanțare majorant), respectiv Late Start
Budget (începerea activităților cu rezervă de timp la termenele ”cel mai târziu” = Late Start, adică
programul de ordonanțare majorant) pot fi citite valorile bugetul aferent fiecărei unități de timp a
proiectului (Total în period), respectiv valorile bugetelor cumulate aferente unităților de timp
(Cumulative from start).
Din grafic se observă că în cazul începerii activităților cu rezervă de timp la termenele ”cel mai
târziu” = Late Start (programului de ordonanțare majorant), desfășurătorul bugetului are o
evoluție aproape liniară, adică cheltuielile/unitatea de timp sunt aproximativ constante. În cazul
începerii activităților cu rezervă de timp la termenele ”cel mai devreme” = Early Start
(programului de ordonanțare minorant) desfășurătorul bugetului nu are o evoluție liniară, adică
cheltuielile/ unitatea de timp nu sunt constante.
3.7.4. Costul total al unui proiect

În general, costul total al unui proiect are o structură identică cu acela al unei investiții, fiind
format din:
✓ costuri directe (cD) care sunt legate nemijlocit de realizarea activităților (costul resurselor,
manoperei etc.);
✓ costuri indirecte (cI) care conțin cheltuieli generale, salariile personalului tehnic-
administrativ, alte cheltuieli de regie;
✓ costul imobilizării fondurilor (cIF) pe perioada în care investiția nu intră în funcțiune.
Dintre aceste costuri, costurile directe (cD) se calculează
pentru fiecare activitate în parte, depind de durata de
execuție a fiecărei activități și fac obiectul analizei cost-
durată, iar ultimele două reprezintă cheltuieli globale ale
proiectului și depind doar de durata totală a proiectului.
Toate aceste costuri sunt evident, funcție de durata de
execuție a investiției. În figura alăturată se reprezintă forma
generală a graficului funcțiilor cD, cI, cIF, în funcție de durata
proiectului (investiției).
Curba cT reprezintă graficul funcției sumă a celor trei funcții luate în considerare, iar pe grafic se
poate citi timpul optim de execuție al proiectului (dopt) corespunzător costului total minim (cTmin).
În practică, cI și cIF se calculează la nivel contabil și nu pun probleme deosebite de calcul, iar cD se
găsește în urma unei analize cost-durată.
Cum se vede din desen, graficul lui cT are forma aproximativă a unei parabole, deci are un singur
minim. Găsirea costului total minim presupune interpolarea celor trei costuri componente,
calculul sumei valorilor interpolate și găsirea valorii minime.
Pentru exemplificare, considerăm rezultate obținute în cazul problemei din subcapitolul
3.7.2. Analiza cost direct–durată a unui proiect:
▪ Costul direct se calculează pe baza rezultatelor obținute în subcapitolul 3.7.2.
▪ Costul indirect unitar se apreciază la cca. 2.000 u.m./săptămână.
▪ Costul imobilizării fondurilor unitar se apreciază la 450 u.m/săptămână.
În fișierul CURS 11.xlsx sunt calculate costurile și trasate graficele variațiilor acestora în raport cu
duratele posibile ale proiectului (7÷15 săptămâni):
Concluzie: durata optimă de desfășurare a proiectului este de 10 zile, cu un cost total de 340.900
u.m.
Determinarea duratei optime de desfășurare a proiectului și costul total aferent se poate face și cu
următorul program scris în Matlab (Octave):
function optimizare_cost_total
durata=input('duratele proiectului=');
cost_dir=input('costurile directe=');
cost_ind=input('costul indirect unitar=');
cost_imob=input('costul imobilizarii fondurilor unitar=');
durata_i=durata(1):0.1:durata(end);
cost_dir_i=interp1(durata,cost_dir,durata_i,'linear');
cost=cost_dir_i+durata_i.*cost_ind+durata_i.*cost_imob;
[cost_opt,I]=min(cost);
durata_opt=durata_i(I);
disp('REZULTATE');
fprintf('durata optima = %.3f\r',durata_opt);
fprintf('costul total optim = %.3f\r',cost_opt);
REZULTATE
durata optima = 10.000
costul total optim = 340900.000
Bibliografie
1. Eugen Tiganescu, Dorin Mitrut, Bazele cercetării operaționale;
2. http://www.cob.sjsu.edu/davis_r/courses/

Limbă

Curs 11

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Curs 11

Încărcat de

Drepturi de autor:

CERCETARE OPERATIONALA 1

3. TEORIA ORDONANȚĂRII (continuare)

3.7. OPTIMIZĂRI COST–DURATĂ

cD = cDmax − cDu  ( d − dmin ) sau cD = cDmin + cDu  ( dmax − d )

3.7.2. Analiza cost direct–durată a unui proiect

Pasul 4: Se reactualizează tabelul 3.

Pasul 5: Se reactualizează tabelul 4.

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

Analog iterației 2. În concluzie, se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea G.

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

Analog iterației 2. În concluzie, se urgentează cu o unitate de timp (o săptămână) activitatea G.

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

Iterația Activitățile Durata Costul direct Costul direct Drumurile critice

3.7.3. Bugetul unui proiect considerând costul direct

Activitate Dependențe Durată Cost direct

Rezolvarea problemei folosind QM for Windows

3.7.4. Costul total al unui proiect

S-ar putea să vă placă și