Sunteți pe pagina 1din 93

Organizarea aeroportului

1. Aeroportul.
Locul şi funcţiile sale
1.1 Noţiuni generale. Definiţii
 Infrastructurile aeroportuare sunt sisteme
complexe, asociind

 numeroşi “actori”:
 Gestiunea aeroportului
 Companiile aeriene
 Asistenţa în timpul escalelor
 Comerţul aeroportuar
 Controlul aerian
 Serviciile de securitate

 patru categorii de clienţi:


 Companiile aeriene
 Pasagerii
 Alţi vizitatori
 Serviciile publice
Orly Sud
Definiţii
 Aerodrom
- suprafaţa delimitată pe pământ, care
cuprinde, eventual, clădiri, instalaţii şi
materiale, destinată să fie utilizată, în
totalitate sau în parte, pentru sosirea,
plecarea şi manevrarea la sol a
aeronavelor.

 Aerodrom autorizat
- aerodromul care deţine un Certificat de
autorizare.
Definiţii
 Administrator al aerodromului
- persoana fizică sau juridică care conduce
şi gestionează un aerodrom aflat în
proprietatea publică sau în proprietatea
privată a unor persoane fizice ori
juridice.

 Aeroport
- aerodromul deschis pentru operaţiuni
comerciale de transport aerian.
Definiţii
 Facilităţi şi echipamente de aerodrom
- infrastructurile şi dotările tehnice din interiorul
sau exteriorul perimetrului aerodromului,
realizate/instalate şi întreţinute pentru a asigura
sosirea, plecarea şi mişcarea pe sol a
aeronavelor.

 Manualul aerodromului
- manualul este parte integrantă şi documentează
cererea de autorizare a unui aerodrom civil,
inclusiv amendamentele aferente
acceptate/aprobate de AACR.
Definiţii
 Trafic/Transport aerian public
- transportul de pasageri şi de mărfuri
efectuat contra plată, fie pe baza unui
orar prestabilit (regulat), fie în afara unui
astfel de orar (neregulat/ocazional).

 Zonă cu servituţi aeronautice


- zonă aflată sub incidenţa servituţilor
aeronautice.
Clasificarea ACI a aeroporturilor

Grupul de Dimensiunea Numarul de


aeroporturi aeroportului aeropoturi in
( numarul de Europa
pasageri pe an
exprimat in
milioane)
I > 25 14
II 10 - 25 23
III 5 - 10 34
IV <5 390
1.2 Industria transportului aerian şi
impactul său economic
Impactul industriei transportului
aerian - 2012
 Transportul aerian este cel mai mare
angajator;
 Industria transportului aerian generează la
nivel global 58,1 milioane de locuri de
muncă:
 8,7 milioane - locuri de muncă directe;
 companii aeriene + industria aeroportuară:
4,3 milioane;
 9,8 milioane - locuri de muncă indirecte
datorate achiziţiilor de bunuri şi servicii
de către companii şi lanţurile lor de
furnizori;
Impactul industriei transportului
aerian
 4,6 milioane induse prin cheltuielile
angajatorilor din industria transportului
aerian;
 34,9 milioane de locuri de muncă directe
şi indirecte prin impactul de catalizator al
industriei transportului aerian asupra
turismului;
 14,4milioane de job-uri din turism sunt
suportate prin cheltuielile turiştilor utilizând
transportul aerian.
Caracteristici ale aeroporturilor

 Rol esenţial în sistemul de transport


aerian;
 Importanţă strategică în dezvoltarea
regiunilor pe care le deservesc
 Sistem integrat de transport: reţele feroviare, rutiere,
sisteme de transfer, parcări;

 Contribuție esențială la globalizare


Caracteristici ale aeroporturilor

 Aduc importante beneficii economice


 23,2 mil locuri de muncă (direct, indirect, induse) ;
 8,7 mil locuri de muncă directe
 Ind transportului aerian: 606 miliarde US$ contribuția
directă la GDP mondial (3,4% global GDP) – 2012
 2400 miliarde US$ impactul economic (direct,indirect,
indus, catalizarea turismului)
Impactul global al aviației (2012)
Locurile de muncă directe din transportul
aerian pe segmente de activități
Numărul angajaților din transportul
aerian pe regiuni
Impactul transportului aerian privind GDP-ul

2206
2500

2000
Activitate economica

1482
[miliarde US $]

1500

1180
1000

762
618
539

466 1998
408

2004
390

389
288
370
330
320

300
500

219
2006

180
2010

0
Direct Indirect Indus Catalizator in tursim Total
(D+Ind+Indus+Cat
in tursim)

În 2012 , aviația suporta 3.4% din GDP –ul mondial


Total
(D+Ind+Indu
Catalizator in s+Cat in
Direct Indirect Indus tursim tursim)
1998 320 390
2004 330 370 180 300 1180
2006 408 466 219 389 1482
2010 539 618 288 762 2206
2012 606 697 324 807 2434

Impactul
transportului
aerian privind
GDP-ul
Impactul transportului aerian asupra
locurilor de muncă

56.6
60
Locuri de munca (milioane)

50

34.5
40

30.7

30.2
30

19.3
17.2
15.5
15.4
20
1998
9.3
8.4

6.3
5.5

5.4

10
5.1

2004

4.4
3.9

2.9
3
2006
0
Direct Indirect Indus Catalizator in Total 2010
turism
Catalizator in
Direct Indirect Indus turism Total
1998 3.9 15.4 19.3
2004 5.1 5.4 3 17.2 30.7
2006 5.5 6.3 2.9 15.5 30.2
2010 8.4 9.3 4.4 34.5 56.6
2012 8.7 9.9 4.6 34.9 58.1

Impactul
transportul
ui aerian
asupra
locurilor de
muncă
Structura locurilor de muncă directe pe
sectoare de activitate

58.5%
4.9
5
Locuri de munca ( absolut în

4.5

4
milioane), relativ

3.5

42%
26%
41%
3

38%
37%

2.3
2.2
2.1
2.5

1.9
2
2
9.5%
14%

2004
14%

1.5
6%
7%

0.78

2006
7%

0.8
0.7

1
0.5
0.38

2010
0.3

0.5

0
Operatori aeroportuari Industria aeronautica Companii aeriene Alte ocupatii pe
civila aeroport
Civil
Airport aerospace Airlines Other on airport
2004 0.3 0.7 2.1 1.9
2006 0.38 0.78 2 2.3
2010 0.5 0.8 2.2 4.9
2012 0.47 1.2 2.3 4.6

Structura
locurilor de
muncă
directe pe
sectoare de
activitate
Repere mondiale (2012)

• Aeroporturi cu zboruri
3864 comerciale regulate

49 871 • Rute între orașe pereche

• Mișcări ale aeronavelor


26717000 comerciale (2010)

Dintre turiştii internaţionali


52% călătoresc cu avionul.
49,8
mil t
transpor-
tate
2013

Transportul
de mărfuri
In valoare 35% din
de 6400 valoarea
miliarde $ comerțului
exterior
2012
 Operatorii aeroportuari sunt foarte diferiţi în ceea
ce priveşte tipul de proprietate
 Identitate unică
 Control general şi responsabilitate nepartajată asupra
întregului aeroport
 Servicii externalizate încredinţate
 Liniilor aeriene
 Agenţilor de transport şi gestionare bagaje
 Reprezentanţilor guvernamentali
 Concesionarilor
 Altor organizaţii de specialitate

 Operatorii aeroportuari gestionează pistele, care


reprezintă resurse comune pentru toţi participanţii
la trafic.
 Statul exercită pe aeroporturile internaţionale un
număr de prerogative, printre care controlul de
poliţie, de imigrare, de vamă şi de sănătate.
 Resursele gestionarului
 Caracter aeronautic
 Taxe de aterizare
 Pasageri
 Redevenţe ale serviciilor aeroportuare
 Locaţii de spaţii imobiliare

 Caracter neaeronautic
 Prestaţii industriale
 Chirii imobiliare
 Auxiliare
 Redevenţe din servicii exterioare
1.3 Relaţiile aeroportului cu
partenerii şi mediul său

1. Aeroportul şi companiile aeriene

2. Aeroportul şi serviciile comerciale

3. Pasagerii, însoţitorii şi vizitatorii

4. Serviciile publice

5. Aeroportul şi mediul său


1.3.1 Aeroportul şi companiile
aeriene
 Companiile aeriene sunt principalul partener
al aeroportului:
 Compania dominantă
 Alte companii
 Companii “low cost”
 Interfeţele cu companiile aeriene sunt din ce
în ce mai numeroase şi mai diversificate:
 Gestiunea traficului lor pe piste
 Căi de circulaţie şi arii de staţionare
 Gestiunea spaţiilor comune în aerogară
 Gestiunea sistemelor specifice comune
 Punerea la dispoziţie a unor spaţii.
A380
 Aeroportul trebuie să primească şi să
găzduiască
 serviciile auxiliare ale companiilor
aeriene
 Organizaţiile de asistenţă în aerogară şi pe
platforme
 întreprinderile de asistenţă hotelieră
 alte antreprenoriate
 Agenţii de escală
 Agenţii de voiaj
 Dealeri proprii
 Întreprinderi de curier – expres.
1.3.2 Aeroportul şi serviciile comerciale

 Serviciile comerciale au căpătat o


importanţă primordială, astfel încât în
prezent, conceptele aerogărilor sunt
determinate, în mare măsură, de cerinţele
acestora.
 Aeroportul este decidentul condiţiilor în
care serviciile comerciale sunt selecţionate
şi autorizate să exercite activităţile lor.
 Aeroportul îşi organizează un compartiment
de marketing.
1.3.3 Pasagerii, acompaniatorii şi vizitatorii
 Aeroportul se află în relaţie directă cu
pasagerii:
 Parcări auto
 Informaţii
 Semnalizări
 Spaţii de primire
 Organizarea serviciilor oferite
 Se acordă o atenţie deosebită persoanelor
însoţite de copii mici şi celor cu handicapuri
fizice cărora trebuie să li se ofere
oportunităţi şi spaţii speciale de odihnă.
Hol de îmbarcare

Hol de Hol pt.


livrarea
înregistrare
bagajelor

Hol public
Identificarea Clientului
 Identificarea clientului pe piaţa
trasportul aerian - Business

 Identificarea clientului pe piaţa


transportului aerian – timp liber

 Identificarea clientului in transportul


aerian de marfă
Segmentarea pieţei.
 Piata transportului de pasageri
- afaceri
 - timp liber
 - migrație forță de muncă

 Piaţa transportului de marfuri


Segmentarea pieţei
transportului de pasageri
 Segmentare a nevoilor
 2 posibile greseli:
 sub-segmentare – foarte multe nevoi
diferite care nu pot fi grupate,
eterogenitate in cadrul segmentului
 supra-segmentare – multe segmente
izolate, care nu ne dau indicatori suficienti
pentru formularea unei strategii –
eterogenitate a segmentelor
 Segmentare a claselor de servicii
Segmentarea

Variabile folosite curent in segmenarea pietei


transportului aerian de pasageri:
- Scopul calatoriei
- Lungimea/durata calatoriei
- Ţara/Cultura din care provine individul
Scopul calatoriei
 Scopul calatoriei:
 calatorie de afaceri
 Angajati/Reprezentanţi ai
companiilor
 Oameni de afaceri independenţi
 excursie
– Vacanţă
- Vizite (Rude sau prieteni)

Nu toti pasagerii intra in cele doua categorii, insă un procent


important se incadrează în acestea.
Exemplu pentru alte scopuri: pelerinajele, turismul medical
Distanţa/Durata călătoriei
 Calătorii pe distanţe scurte
 - timpul petrecut în aeroport mai
important decât timpul calătoriei
 Călătorii pe distanţe lungi
 - timpul petrecut in-flight devine
foarte important: scaun confortabil,
mancare bună, filme.
 O dezbatere importantă este acum pe
tema departajării.Călătoriile de 3-4 h
unde se incadrează?
Ţara/Cultura din care
provine individul
 Se pot evalua diferit în functie de ţara
de origine:
 Confortul in scaun - americani vs
europeni
 Mancarea
 Comportamentul angajatilor
 Numărul de kg pentru bagaj
Aşteptările clientului – Piaţa
Business
 Nevoile clienţilor nu trebuie numai identificate, ci si
ierarhiazate, pentru a evita efectuarea de cheltuieli
pentru nevoi slab cotate.
 Cum se poate face această ierarhizare?
 Prin aplicarea de chestionare în timpul zborului,
dar acestea sunt completate de indivizi care
calatoresc deja cu compania aeriană vizată.
 Prin realizarea unei cercetări de piaţă. Risc –
răspunsuri false: decizia zborului, clasa, preţ, etc.
 Prin întrebări simple si directe despre aşteptări.
Cele mai importante
caracteristici pentru Piaţa
 Air France – business class
Business
 http://www.youtube.com/watch?v=L
nVFDwJtIcM&feature=related
Cele mai importante caracteristici
pentru Piaţa Business
 Clienţi angajaţi în companii
 1.Frecventa zborurilor şi orele de
plecare/sosire
 2.Punctualitatea
 3.Accesul în aeroport
 4. Flexibilitate rezervărilor/biletelor
 5. Programele pentru rasplătirea
fidelităţii
 6.Serviciile din aeroport
 7.Serviciile din timpul zborului
Cele mai importante
caracteristici pentru
 Oameni de afaceri Independenţi
Piaţa Business
1.Frecventa zborurilor şi orele de
plecare/sosire
 2.Punctualitatea
 3.Accesul în aeroport
 4. Flexibilitate rezervărilor/biletelor
 5. Programele pentru rasplătirea
fidelităţii
 6.Serviciile din aeroport
 7.Preţul
Caracteristici demografice
ale oamenilor de afaceri
 Bărbaţi 80% din oamenii de afaceri
sunt bărbaţi
 ≈ 40 de ani
 Indivizi, în general, cu venituri mari

Piaţa concentrata. Un număr mic de


oameni, dar care fac in medie 10
calatorii pe an aduc profituri mari
companiei.
Consecinta: Clienţii devin experti,
Caracteristici psihografice ale
oamenilor de afaceri
 Au opinii puternice, pe care le rostesc
de ori cate ori simt nevoia.
 Atitudinile variază în timp; de la
entuziasm în tinereţe la evitarea, pe
cat posibil, a deplasarilor
Aşteptările pasagerilor
care se încadrează în
 segmentul – mai
1. Pret - Pentru un pret timp liber
bun renunta la:
 - punctualitate
 - serviciile de pe aeroport
 - confortul in scaun
 - mese
 Pentru ca nu apreciază confortul din timpul zborului, se pot folosi
avioane mari cu multe locuri;
 Nu apreciaza posibilitatea de a achiziţiona bilete in ultimul moment
 Orele de plecare/sosire pot fi si noaptea
Accepta timpi mai lungi pentru Check-in
Piaţa are un caracter sezonier
Caracteristici demografice

 Balanţă echilibrată între bărbaţi şi


femei
 Sunt cuprinse toate categoriile de
varstă
 Venituri medii
Segmnetarea pieţei
transportului aerian
de mărfuri
 Diferenta dintre piaţa transportului de
pasageri si cea a transportului de marfa:
 Marfa circula intr-un singur sens
 Marfa este eterogena (diferite dimensiuni,
forme, mase- pachete de la 1 pana la 30000
kg) in timp ce pasagerii ocupa fiecare locul
lui.
 Marfa fragilă trebuie transportată în condiţii
Segmnetarea pieţei
transportului aerian
 Tranportul aerian fiind în general mult
de mărfuri
mai scump decat cel terestru,
determina adoptarea unei strategii de
marketing diferita care sa convinga
expeditorii ca alegerea companiei lor
este cea mai buna, indiferent de
costurile ridicate.
 Trebuie gasite acele segmente de
piata unde pretul nu este pe primul
loc in efectuarea unei alegeri.
1.3.4 Serviciile publice

 Aeroportul are obligaţia de a asigura


serviciilor publice cele mai bune condiţii
pentru exercitarea misiunilor care le
revin.
 Serviciile publice sunt parteneri
obligatorii, dar esenţiali pentru
activitatea şi prestigiul unui aeroport.
1.3.5 Aeroportul şi mediul său
 Provocări
 Creşterea presiunii exercitată de prezervarea
mediului înconjurător;
 Continua creştere a cererii transportului aerian
– pasageri şi cargo – exercită o presiune
comercială puternică asupra aeroporturilor, în
sensul dezvoltării activităţii lor.
 Categoriile de impact ambiental datorate
aeroporturilor:
 Zgomotul
 Emisiunile de gaze
 Poluarea apei şi în general folosirea acesteia
 Deşeurile şi pierderile de energie
 Natura, moşteniri culturale, tradiţia şi peisajul.
 Reducerea nivelului de zgomot este în topul
criteriilor pentru proiectarea aeronavelor.
 Exemplu: A380 este cel mai bun compromis
constructiv între cerinţele economice şi cele
ecologice. Primul avion din lume cu sistem
pentru managementul zborului care include o
funcţie de optimizare automată integrală a
zgomotului.
A 380 va fi cu 4dB mai silenţios decât B 747-
400 (reducere de 50%). Poate fi considerat în
categoria 4 de zgomot.
Costurile de operare pe loc vor fi reduse cu 15%
faţă de B 747-400.
Consumul de combustibil pe pasager la 100 km
de zbor va fi limitat la 3,3 l la încărcare
completă.
Industria aeroportuară
Orientul Mijlociu
2%
America Latină
4%

Orientul Mijlociu
America de Nord Europa
America de Nord
Africa 30%
47%
Asia/Pacific
Europa
America Latină

Asia/Pacific Africa
15% 2%

Pasagerii aeroportuari pe regiuni ale globului


Orientul Mijlociu
4%
America Latină
3%
Europa
20% Orientul Mijlociu
America de Nord
America de Nord Africa
47% Asia/Pacific
Europa
America Latină
Asia/Pacific
25% Africa
1%

Cargo aeroportuar în diverse regiuni ale lumii


Orientul Mijlociu
America Latină
1%
4%

Orientul Mijlociu Europa


27%
America de Nord
Africa
Asia/Pacific America de
Europa Nord
Asia/Pacific
America Latină 58%
8%
Africa
2%

Repartiţia zborurilor în diverse regiuni ale lumii


1.4 Transportul aerian şi dezvoltarea
durabilă
 Dezvoltarea durabilă: dezvoltarea ce
asigură nevoile prezentului fără a
compromite abilitatea generaţiilor
viitoare de a-şi asigura propriile
nevoi.
Performanţele aviaţiei civile în perspectiva dezvoltării durabile
Economic Social Protecţia mediului
Mai mult de 1,6 miliarde Transporturile aeriene Aeronavele actuale sunt de
de pasageri contează în furnizează 13.5 milioane tipuri cu 75% mai
fiecare an pe serviciul de locuri de muncă silenţioase
companiilor directe, indirecte şi (mai puţin cu 20 decibeli), în
Aeriene mondiale. induse, în toată lumea. raport cu aeronavele cu
Această cifră ar putea Cifra ar putea atinge 31 reacţiei din anii ’60. Eforturile
depăşi 2,3 miliarde în milioane în 2010. cercetării vizează o reducere
2010. cu încă 30% în următorii 10
ani şi cu 50% până în 2020.
Impactul economic total al Aviaţia furnizează singura Avioanele moderne de azi
transporturilor aeriene în reţea de transport mondial sunt cu 70% mai
producţia brută mondială se pentru care nu există economicoase în carburant
ridică la 1360 miliarde dolari alternativă comercială decât primele aeronave
SUA – din care 320 miliarde viabilă, mai ales pentru cu reacţie. Avioanele de
reprezintă impactul direct, voiaje mijlocii şi lung curier. fabricaţie recentă consumă
390 miliarde impactul indirect Această reţea cuprinde 3,5 litri pentru 100 pasageri –
şi 650 miliarde impactul peste 1.000 de companii kilometri (pkm), cifră
indus. aeriene, 18.000 de comparabilă cu consumul unui
aeronave, 10.000 turism modern transportând
aeroporturi şi 15 milioane două persoane.
kilometri de rute aeriene.
Performanţele aviaţiei civile în perspectiva dezvoltării durabile
Economic Social Protecţia mediului
Mai mult de 29 milioane de Transportul aerian este Eforturile actuale în
tone mărfuri sunt unul dintre cele mai sigure domeniul cercetării vizează
transportate moduri de transport, iar reducerea emisiilor de CO2
pe calea aerului, securitatea este o prioritate cu 50% până în 2020.
reprezentând valoric a aviaţiei. Ea este înscrisă în În contextul emisiunilor
40% din comerţul cultura sa şi constituie locale obiectivul ţinteşte
mondial de mărfuri. primul obiectiv al eforturilor reducerea cu 80% a noxelor
Numeroase activităţi, ca sale de dezvoltare a de oxid de azot (NOx) până în
cele din sectorul medical cercetării ştiinţifice şi 2020.
depind de livrări la oră tehnologice.
precisă.
Transportul aerian este unul Cu toată creşterea rapidă şi Pentru un pasager –
din sectoarele economiei constantă a traficului aerian, kilometru, transportul aerian
mondiale care se dezvoltă cel rata accidentelor a fost utilizează mai puţin de 1% din
mai rapid cu o rată de redusă cu mai mult de 50% terenul ocupat de celelalte
expansiune de 2,4 ori mai în ultimii 20 de ani. Rata de moduri de transport, în
mare decât media accidente pentru călătoriile Uniunea Europeană.
Produsului intern brut aeriene reprezintă o
(PIB). El furnizează, de fatalitate la un milion de
asemenea, baza de zboruri. Scopul pe termen
dezvoltare a voiajelor şi lung este de a reduce rata
turismului – care eprezintă accidentelor cu 80% până în
cea mai importantă industrie 2020.