Sunteți pe pagina 1din 49

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE


V. Maşina de curent continuu

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1


V. Maşina de curent continuu
V. 1. Generalităţi. Mărimi nominale

Maşina de curent continuu poate funcţiona ca motor, generator sau frână.

Ca generator se foloseşte pe vehiculele autonome sau ca


generator de sudare.

Motoarele de curent continuu sunt folosite în sistemele de


acţionare cu turaţie variabilă şi în tracţiunea electrică:
laminoare reversibile,
sisteme de urmărire,
excavatoare,
maşini de extracţie,
tramvaie, troleibuze, metrou, locomotive, electrocare si altele.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 2


V. Maşina de curent continuu
V. 1. Generalităţi. Mărimi nominale
Simbolizarea şi conexiunile maşinii de curent continuu

a. cu excitaţie independentă; b. cu excitaţie derivaţie; c. cu excitaţie serie;


d. cu excitaţie mixtă; e. cu excitaţie compound.
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 3
V. Maşina de curent continuu
V. 1. Generalităţi. Mărimi nominale

Mărimile nominale:

Pn [kW] - puterea nominală la generatoare - puterea electrică la borne;


la motoare puterea mecanică la arbore;
Un [V] - tensiunea la bornele indusului;
In [A] - curentul la bornele principale (ale indusului);
nn [rot/min] - turaţia nominală;
Uen [V] - tensiunea de excitaţie în regim nominal pentru maşinile cu excitaţie separată;
Ien [A] - curentul de excitaţie;
Serviciul nominal;
Gradul de protecţie.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 4


V. Maşina de curent continuu
V.2. Elemente constructive. Principiul de funcţionare
d.
e.
3 4 5
c.
f. 2
b.
1

g. Construcţia colectorului:
a. 1. axul maşinii;
2. material izolator;
3. lamela;
4. steguleţul lamelei;
5. capetele înfăşurării indusului.
Secţiune transversală prin maşina de curent continuu:
a. axul maşinii; b. miez rotoric; c. pol principal; d. bobină
înfăşurare de excitaţie; e. înfăşurare de comutaţie; f. pol auxiliar;
g. jug statoric (carcasă);
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 5
V. Maşina de curent continuu
V.2. Elemente constructive. Principiul de funcţionare

N N
Ω Ω
v v
B α α
E E B

E E
v v
B B
S S

u u

a. de curent alternativ; b. de curent pulsatoriu.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 6


V. Maşina de curent continuu
V.2. Elemente constructive. Principiul de funcţionare
Curba fluxului magnetic şi a tensiunii la perii

u
u=esp

0 π 2π 0 π 2π

α α

Φsp Φsp esp

a. spiră cu inele; b. spiră cu colector

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 7


V. Maşina de curent continuu
V.2. Elemente constructive. Principiul de funcţionare

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu

Z
y1 ≈ τ =
y1 2p y1 y2

N S N S N

y y2 y

a. buclată b. ondulată

y = y1 − y 2 y = y1 + y 2 ≈ 2τ

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 8


V. Maşina de curent continuu
V.2. Elemente constructive. Principiul de funcţionare

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu

N S N S

23 24 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

A1 A2

Schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate a unei maşini de curent continuu


cu p=2, Z=24, K=24.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 9


V. Maşina de curent continuu
V.3. Tensiunea electromotoare a maşinii de curent continuu

Fluxul corespunzător unei spire pas


diametral, τ, care se deplasează cu viteză v în
câmpul magnetic inductor este:
S N a+τ
∫ B(x )l dx
A1 A2 A1
Φ sp =
B v=
da a
dt
Notaţii: • l lungimea axială a maşinii
B(a)

0 τ 2τ
• F( x ) primitiva funcţiei B( x )
B(a+τ)

a τ F( x ) = ∫ B( x ) dx
Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră Φ sp = l [F(a + τ ) − F(a )]
dΦ sp ⎡ dF(a + τ ) dF(a )⎤ da
e sp = − = −l ⎢ − ⎥ = vl [B(a ) − B(a + τ )] e sp = 2lvB(a )
dt ⎣ da da ⎦ dt
Curba câmpului inductor este simetrică: B(a + τ ) = − B(a )
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 10
V. Maşina de curent continuu
V.3. Tensiunea electromotoare a maşinii de curent continuu
Dacă wa este numărul spirelor pe calea de curent, tensiunea electromotoare a spirelor
cuprinse pe porţiunea de lungime elementară da din periferia indusului maşinii este:
wa wa
dE = esp dwa = esp da = 2lvB(a ) da
τ τ
Tensiunea electromotoare corespunzătoare tuturor spirelor unei căi de curent, care
ocupă toate poziţiile succesive în câmp este:
τ
a =τ τ
2vwa 2vwa Notaţie: Φ = B(a )lda fluxul pe pol


E = dE = ∫ B(a )lda = Φ
τ τ 0
a =0 0
• n turaţia
Viteza rotorului: • Ω viteza unghiulară
2πn n n • p numărul de perechi de poli
v = ΩR = R= 2πR = 2 pτ • τ pasul polar
60 60 60 • R raza la nivelul întrefierului
Numărul de spire corespunzătoare unei căi de curent:
1 N • N numărul de conductoare
wa = • 2a numărul de cări de curent
2 2a
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 11
V. Maşina de curent continuu
V.3. Tensiunea electromotoare a maşinii de curent continuu

n 1 N 1 pn N
E = 2 2 pτ ⋅ ⋅Φ = Φ = k E nΦ
60 2 2a τ 60 a
Notaţie:

p N
kE = constantă constructivă a maşinii
60 a

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 12


V. Maşina de curent continuu
V.4. Caracteristica magnetică a maşinii de curent continuu

lj1 Definiţie:
Φ = f (I e ) sau Φ = f (Θe )

lp lp τ
Φ = ∫ B(a )lda
lj2 0
ld

Circuitul magnetic al maşinii de curent continuu


Legea circuitului magnetic:
B w
umj1 + 2ump + 2umδ + 2umd + umj2 = l j1H j1 + 2l p H p + 2δ δ + 2ld H d + l j 2 H j 2 = 2Θ p = 2 e I e
μ0 2p
• umj1 tensiunea magnetică din jugul statorului • lmj1 lungimea jugului statorului
• ump tensiunea magnetică din poli • lmp lungimea polilor
• umδ tensiunea magnetică din întrefier • δ mărimea întrefierului
• umd tensiunea magnetică din dinţi • lmd lungimea dinţilor
• umj2 tensiunea magnetică din jugul 2014
rotorului • lmj2
- Facultatea de Inginerie lungimea jugului rotorului
Aerospaţială 13
V. Maşina de curent continuu
V.5. Reacţia indusului

S S

A1 A1 A1
A2 A2 A2

N N

a. b. c.

Spectrul liniilor câmpului maşinii de curent continuu:


a. câmpul inductor; b. câmpul de reacţie al indusului; c. câmpul rezultant în sarcină.
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 14
V. Maşina de curent continuu
V.5. Reacţia indusului
Curba câmpului în întrefierul maşinii de curent continuu

A1
A2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 15


V. Maşina de curent continuu
V.6. Cuplul electromagnetic al maşinii de curent continuu

Puterii electromagnetică a maşinii:

2πn
Pem = EI a = MΩ = M Notaţii:
60
pN
kE =
Cuplul electromagnetic: 60a constante constructive
ale maşinii
60 pn N pN kM =
pN
M = ⋅ Φ ⋅ Ia = ΦI a = k M ΦI a
2πn 60 a 2πa 2 πa

Observaţie:

pN 60 pN
E = k E nΦ = ⋅ Ω⋅Φ = ΦΩ = k M ΦΩ
60a 2π 2πa

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 16


V. Maşina de curent continuu
V. 7. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca generator
Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă

Ecuaţiile generatorului

U b = E − Ra I a − ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 17


V. Maşina de curent continuu
V. 7. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca generator
Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă
Diagrama energetică
PFe - pierderile în fier;

Pa- pierderile în indus Pa = Ra I a2


Pp - pierderile la perii Pp = ΔU p I a
- pierderile în înfăşurarea de

Pex excitaţie derivaţie şi/sau
serie;
P1 = M 1Ω - puterea mecanică primită de generator;
P2
Randamentul: η=
P2 = U b I a - puterea electrică; P1 + Pex′′
Pem = MΩ = EI a - puterea electromagnetică;
P2
η=
′′
Pex - pierderile în înfăşurarea de excitaţie separată; P2 + Pex′ + Pex′′ + Pa + Pp + PFe + Pf ,v
Pf ,v - pierderile mecanice şi de ventilaţie;
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 18
V. Maşina de curent continuu
V. 8. Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă

Ub

a. Caracteristica de funcţionare în gol

U b = f ( I e ) |I a =0
n = nn

Ur Ie
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 19
V. Maşina de curent continuu
V. 8. Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă
Ecuaţiile
generatorului
U b = E − Ra I a − ΔU p ; E = k E nΦ ; M = k M ΦI a

b. Caracteristica externă U b = f ( I a ) |I e = I en c. Caracteristica de reglaj I e = f ( I a ) |U b =U n


n = nn n = nn

Ub Ie
circuit magnetic
nesaturat
Ub0
Ie0
circuit magnetic
saturat

Ia Ia
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 20
V. Maşina de curent continuu
V. 9. Generatorul cu excitaţie derivaţie
U b = f ( I e ) |I a = 0
Schema electrică: n = nn U b = Re I e

Condiţiile de punere în funcţiune


(autoexcitare):

Existenţa fluxului remanent în maşină;


Câmpul magnetic produs de curentul de excitaţie să aibă acelaşi sens cu câmpul
remanent;
Rezistenţa din circuitul de excitaţie mai mică decât rezistenţa de excitaţie critică.
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 21
V. Maşina de curent continuu
V. 9. Generatorul cu excitaţie derivaţie

Schema electrică:

Caracteristica externă

U b = E (I e ) − Ra I a − ΔU p
Ub U r − ΔU p
Ie = Curentul de scurtcircuit I sc =
Re Ra
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 22
V. Maşina de curent continuu

V. 10. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor

Motorul de curent continuu cu Ecuaţiile motorului


excitaţie independentă

U b = E + Ra I a + ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 23


V. Maşina de curent continuu

V. 10. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor


Diagrama energetică

Pa - pierderile în indus Pa = Ra I a2
Pp - pierderile la perii Pp = ΔU p I a

P1 = U b I a - puterea electrică absorbită;


P2
Randamentul: η=
P2 = M 2Ω - puterea mecanică la ax; P1
Pem = MΩ = EI a - puterea electromagnetică;
P2
Pex - pierderile în înfăşurarea de excitaţie; η=
P2 + Pex + Pa + Pp + PFe + Pf ,v
Pf ,v - pierderile mecanice şi de ventilaţie;

PFe - pierderile în fier;


2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 24
V. Maşina de curent continuu
V. 11. Motorul de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
Ecuaţiile motorului

U b = E + Ra I a + R p I a + ΔU p
E = k E nΦ (I e )
M = k M Φ (I e )I a

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:

n = f (I a ) |U b =ct . n = U b − ΔU p − Ra + R p I
k E Φ (I e ) k E Φ (I e )
I e = ct . a

Turaţia de mers în gol:

U b − ΔU p Ra + R p
n0 = n = n0 − Ia
k E Φ (I e ) k E Φ (I e )
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 25
V. Maşina de curent continuu
V. 11. Motorul de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in gol: n0 = f (I e ) |U b =ct .


M = 0.

U b − ΔU p
n0 =
k E Φ (I e )

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 26


V. Maşina de curent continuu
V. 11. Motorul de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)

Caracteristica mecanică: nn == ff ((M


M ))|U|Ubb==Uctn. . Caracteristica mecanică naturală:
IIee==Icten. .
RRpp==0ct. .

U b − ΔU p Ra + R p
n= − Ia
k E Φ (I e ) k E Φ (I e )

M = k M Φ (I e )I a

U b − ΔU p Ra + R p
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 27


V. Maşina de curent continuu
V. 11. Motorul de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
U b − ΔU p
Curentul de pornire: I ap =
Ra
Cuplul de pornire: U b − ΔU p
M p = k M Φ I ap = k M Φ
Ra

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 28


V. Maşina de curent continuu
V. 11.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
a. Pornirea reostatică: I e = I en

U b − ΔU p
I ap =
Ra + R p

U b − ΔU p
M p = k M Φ I ap = k M Φ
Ra + R p

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 29


V. Maşina de curent continuu
V. 11.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
b. Pornirea prin creşterea tensiunii de alimentare:

I e = I en

U p − ΔU p
M p = kM Φ
Ra
U p − ΔU p
I ap =
Ra

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 30


V. Maşina de curent continuu
V. 11.2. Reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie separată

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică


I e = I en . reostatică
R p > 0.

n
U b − ΔU p Ra + R p
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2 n0
Rp=0

Rp'>0

Rp''>Rp'

Rp'''>Rp'
'
M

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 31


V. Maşina de curent continuu
V. 11.2. Reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie separată

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct . Caracteristica mecanică la


I e = I en . tensiune redusă
R p = 0.

U b − ΔU p Ra + R p
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 32


V. Maşina de curent continuu
V. 11.2. Reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie separată

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică curent


I e = ct . de excitaţie redus.
R p = 0.

U b − ΔU p Ra + R p n
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2
n0
Ien
Ie'<Ien
Ie''<Ie'

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 33


V. Maşina de curent continuu
V. 12. Motorul de curent continuu cu excitaţie serie

p
Ecuaţiile motorului
a

U b = E + Ra I a + R p I a + Re I a + ΔU p
1
E = k E nΦ (I a )
M = k M Φ (I a )I a
1 2
b

a
2

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:

n = f (I a ) |U b =ct .
R p = ct .

U b − ΔU p Ra + Re + R p
n= − Ia
k E Φ (I a ) k E Φ (I a )
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 34
V. Maşina de curent continuu
V. 12. Motorul de curent continuu cu excitaţie serie

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct .
R p = ct .
Caracteristica mecanică naturală:
U b − ΔU p Ra + Re + R p
n= − Ia n = f (M ) |U b =U n .
k E Φ (I a ) k E Φ (I a ) R p = 0.

M = k M Φ (I a )I a
U b − ΔU p Ra + Re + R p
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a )) 2

Motorul serie nu poate funcţiona în gol deoarece se


ambalează:

M⎯
⎯→ 0 ⇒ I a ⎯
⎯→ 0 ⇒ Φ ⎯
⎯→ 0 ⇒ n ⎯
⎯→ ∞

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 35


V. Maşina de curent continuu
V. 12.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie serie

Motorul serie se porneşte având o sarcina cuplata la ax

a. Pornirea reostatică

b. Pornirea prin intermediul tensiunii de alimentare

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 36


V. Maşina de curent continuu
V. 12.2. Reglarea turatiei motorului de curent continuu cu excitaţie serie

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică


R p > 0. reostatică

U n − ΔU p Ra + Re + R p
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a )) 2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 37


V. Maşina de curent continuu
V. 12.2. Reglarea turatiei motorului de curent continuu cu excitaţie serie

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct .
R p = 0.
Caracteristica mecanică la
tensiune redusă

U b − ΔU p Ra + Re
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a )) 2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 38


V. Maşina de curent continuu
V. 13. Frânarea maşinii de curent continuu
a. Frânarea dinamica

Se realizează prin decuplarea de la sursa a maşinii de curent continuu, care iniţial


funcţionează in regim de motor si conectarea pe o rezistenţă de frânare. Pana la oprire
maşina funcţionează in regim de generator pe reţea proprie.
Frânarea se face prin trecerea comutatorului K de pe poziţia 1-1’ pe poziţia 2-2’.

0 = E + Ra I a + RF I a + ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a
− ΔU p Ra + RF
n= − M≈
kEΦ k M k E (Φ ) 2

Ra + RF
≈− M
k M k E (Φ ) 2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 39


V. Maşina de curent continuu
V. 13. Frânarea maşinii de curent continuu
a. Frânarea dinamica

In cazul maşinii cu excitaţie serie, după deconectarea de la reţea, se inversează mai întâi
legaturile la bornele înfăşurării de excitaţie si apoi se conectează rezistenta de frânare.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 40


V. Maşina de curent continuu
V. 13. Frânarea maşinii de curent continuu
b. Frânarea recuperativă

Daca maşina cu excitaţie independenta sau derivaţie, care funcţionează in regim de


motor, este antrenată din exterior la o turaţie mai mare decât turaţia de mers in gol , n0,
maşina trece in regim de generator si debiteza putere electrica in reţea.

La trecerea in regim de frânare


sensul curentului prin indus se
modifica.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 41


V. Maşina de curent continuu
V. 13. Frânarea maşinii de curent continuu
c. Frânarea în contracurent

Se realizează prin decuplarea de la sursa a motorului de curent continuu, inversarea


bornelor indusului si reconectarea la sursa.

U b = − E + Ra I a + ΔU p

U b + E − ΔU p
Ia =
Ra
Pentru limitarea curentului se
introduce o rezistenta
suplimentara in serie cu indusul

U b + E − ΔU p
Ia =
Ra + RF

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 42


V. Maşina de curent continuu
V. 13. Frânarea maşinii de curent continuu
d. Frânarea prin înserierea unei rezistenţe suplimentare, Rs, în circuitul indusului

Se foloseşte in instalaţiile de ridicat


acţionate cu motoare de c.c.

U b − ΔU p Ra + RS
n= − M
kEΦ kM kEΦ 2

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 43


V. 14. Motorul monofazat serie cu colector
Cuplul electromagnetic care se produce în urma interacţiunii câmpului inductor cu
curenţii electrici din înfăşurarea rotorului are acelaşi sens pe cele două semialternanţe ale
curentului absorbit, întrucât cu modificarea sensului câmpului inductor se modifică şi sensul
curenţilor din indus.
Înfăşurarea de compensaţie (C1-C2) este necesară la
puteri mai mari de 10-15 kW pentru a micşora
a inductivitate totală a circuitului motorului şi implicit
pentru a îmbunătăţi factorul de putere.
1

Înfăşurarea de comutaţie (B1-B2) este necesară


2
deoarece procesul de comutaţie este mai dificil la
1
funcţionarea în curent alternativ. În spira care comută
(care trece dintr-o cale de curent in cealaltă) şi care se
1 2 află in scurtcircuit, tensiunea electromotoare indusă are
a
2 atât o componentă dată de mişcare cat si una dată de
1 pulsaţia câmpului inductor.

2 Rezistenţa R asigură un anumit defazaj al curentului


din înfăşurarea de comutaţie în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de comutaţie.
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 44
V. 14. Motorul monofazat serie cu colector

Pentru micşorarea tensiunii de transformare din


secţia care comută se micşorează numărul de spire al
a secţiilor, se micşorează frecvenţa sau se micşorează
fluxul pe pol.
1

Diminuarea fluxului pe pol la aceeaşi putere se face


2
prin mărirea numărului de poli.
1

Micşorarea numărului de spire determină creşterea


1 2 numărului de lamelele la colector şi implicit diametrul
a
2 acestuia.
1

Motoarele monofazate cu colector se realizează


2 pentru reţele de 25Hz sau 16 si 2/3 Hz.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 45


V. 14. Motorul monofazat serie cu colector

Schema echivalentă: Diagrama fazorială:

U
jX I a
ϕ
Ia

α Φ0 RIa
E
Ecuaţiile de funcţionare:

U = R I a + jX I a + E
kE
E= Φ 0n
2
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 46
V. 14. Motorul monofazat serie cu colector

Cuplul electromagnetic instantaneu: m = k M ⋅ ϕ 0 ⋅ ia ia = 2 I a sin (ωt )


ϕ 0 = Φ 0 sin (ωt − α )

2k M Φ 0 I a
m = 2 k M Φ 0 I a sin (ωt )sin (ωt − α ) = [cos(ωt − ωt + α ) − cos(2ωt − α )]
2

Cuplul electromagnetic mediu:

T
1 2 ⋅ kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia
M= ∫ [cos(α ) − cos(2ωt − α )]dt = cos(α )
T 2 2
0

La motoarele de putere redusă α<30° si maşina are cuplu de pornire atât în c.c. cât
şi în c.a.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 47


V. 14. Motorul monofazat serie cu colector

kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia
Cuplul electromagnetic mediu: M= cos(α )
2

Pentru a avea aceeaşi turaţie în c.c. şi în


c.a. motorul are borne separate pentru cele
două cazuri.
La aceeaşi tensiune de alimentare numărul
de spire necesar în c.a. este mai mic deoarece
curentul alternativ de valoare efectiva Ia, egală
cu cea din curent continuu, contribuie la
realizarea fluxului Φ0 cu amplitudinea sa 2I a .

Datorită căderilor de tensiune mai mari în


c.a. şi a saturaţiei puternice in c.c. solenaţia de
excitaţie in c.c. trebuie să fie mai mare, insă
numărul de spire necesar în c.c. nu este de
Caracteristica mecanică la diferite mai mare cu 2 decât cel din c.a.
tensiuni de alimentare
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 48
III. 14. Motorul monofazat serie cu colector

Pentru a avea aceeaşi turaţie în c.c. şi în


c.a. motorul are borne separate pentru cele
două cazuri.
La aceeaşi tensiune de alimentare numărul
de spire necesar în c.a. este mai mic deoarece
curentul alternativ de valoare efectiva Ia, egală
cu cea din curent continuu, contribuie la
realizarea fluxului Φ0 cu amplitudinea sa 2I a .

Datorită căderilor de tensiune mai mari în


c.a. şi a saturaţiei puternice in c.c. solenaţia de
excitaţie in c.c. trebuie să fie mai mare, insă
numărul de spire necesar în c.c. nu este de
mai mare cu 2 decât cel din c.a.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 49