Masina de CurentContinuu2014w

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice
MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE

V. Maşina de curent continuu
2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1

V. 1. Generalităţi. Mărimi nominale
Maşina de curent continuu poate funcţiona ca motor, generator sau frână.
Ca generator se foloseşte pe vehiculele autonome sau ca

generator de sudare.
Motoarele de curent continuu sunt folosite în sistemele de

acţionare cu turaţie variabilă şi în tracţiunea electrică:
laminoare reversibile,
sisteme de urmărire,
excavatoare,
maşini de extracţie,
tramvaie, troleibuze, metrou, locomotive, electrocare si altele.

Simbolizarea şi conexiunile maşinii de curent continuu
a. cu excitaţie independentă; b. cu excitaţie derivaţie; c. cu excitaţie serie;

d. cu excitaţie mixtă; e. cu excitaţie compound.
Mărimile nominale:
Pn [kW] - puterea nominală la generatoare - puterea electrică la borne;

la motoare puterea mecanică la arbore;
Un [V] - tensiunea la bornele indusului;
In [A] - curentul la bornele principale (ale indusului);
nn [rot/min] - turaţia nominală;
Uen [V] - tensiunea de excitaţie în regim nominal pentru maşinile cu excitaţie separată;
Ien [A] - curentul de excitaţie;
Serviciul nominal;
Gradul de protecţie.

V.2. Elemente constructive. Principiul de funcţionare
d.
e.
3 4 5
c.
f. 2
b.
1
g. Construcţia colectorului:
a. 1. axul maşinii;
2. material izolator;
3. lamela;
4. steguleţul lamelei;
5. capetele înfăşurării indusului.
Secţiune transversală prin maşina de curent continuu:
a. axul maşinii; b. miez rotoric; c. pol principal; d. bobină
înfăşurare de excitaţie; e. înfăşurare de comutaţie; f. pol auxiliar;
g. jug statoric (carcasă);
N N
Ω Ω
v v
B α α
E E B
E E
v v
B B
S S
u u
a. de curent alternativ; b. de curent pulsatoriu.

Curba fluxului magnetic şi a tensiunii la perii
u
u=esp
0 π 2π 0 π 2π
α α
Φsp Φsp esp
a. spiră cu inele; b. spiră cu colector

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu
Z
y1 ≈ τ =
y1 2p y1 y2
N S N S N
y y2 y
a. buclată b. ondulată
y = y1 − y 2 y = y1 + y 2 ≈ 2τ

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu
N S N S
23 24 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
A1 A2
Schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate a unei maşini de curent continuu

cu p=2, Z=24, K=24.

V.3. Tensiunea electromotoare a maşinii de curent continuu
Fluxul corespunzător unei spire pas

diametral, τ, care se deplasează cu viteză v în
câmpul magnetic inductor este:
S N a+τ
∫ B(x )l dx
A1 A2 A1
Φ sp =
B v=
da a
dt
Notaţii: • l lungimea axială a maşinii
B(a)
0 τ 2τ
• F( x ) primitiva funcţiei B( x )
B(a+τ)
a τ F( x ) = ∫ B( x ) dx
Tensiunea electromotoare indusă într-o spiră Φ sp = l [F(a + τ ) − F(a )]
dΦ sp ⎡ dF(a + τ ) dF(a )⎤ da
e sp = − = −l ⎢ − ⎥ = vl [B(a ) − B(a + τ )] e sp = 2lvB(a )
dt ⎣ da da ⎦ dt
Curba câmpului inductor este simetrică: B(a + τ ) = − B(a )
Dacă wa este numărul spirelor pe calea de curent, tensiunea electromotoare a spirelor
cuprinse pe porţiunea de lungime elementară da din periferia indusului maşinii este:
wa wa
dE = esp dwa = esp da = 2lvB(a ) da
τ τ
Tensiunea electromotoare corespunzătoare tuturor spirelor unei căi de curent, care
ocupă toate poziţiile succesive în câmp este:
τ
a =τ τ
2vwa 2vwa Notaţie: Φ = B(a )lda fluxul pe pol
∫
∫
E = dE = ∫ B(a )lda = Φ
τ τ 0
a =0 0
• n turaţia
Viteza rotorului: • Ω viteza unghiulară
2πn n n • p numărul de perechi de poli
v = ΩR = R= 2πR = 2 pτ • τ pasul polar
60 60 60 • R raza la nivelul întrefierului
Numărul de spire corespunzătoare unei căi de curent:
1 N • N numărul de conductoare
wa = • 2a numărul de cări de curent
2 2a
n 1 N 1 pn N
E = 2 2 pτ ⋅ ⋅Φ = Φ = k E nΦ
60 2 2a τ 60 a
Notaţie:
p N
kE = constantă constructivă a maşinii
60 a

V.4. Caracteristica magnetică a maşinii de curent continuu
lj1 Definiţie:
Φ = f (I e ) sau Φ = f (Θe )
lp lp τ
Φ = ∫ B(a )lda
lj2 0
ld
Circuitul magnetic al maşinii de curent continuu

Legea circuitului magnetic:
B w
umj1 + 2ump + 2umδ + 2umd + umj2 = l j1H j1 + 2l p H p + 2δ δ + 2ld H d + l j 2 H j 2 = 2Θ p = 2 e I e
μ0 2p
• umj1 tensiunea magnetică din jugul statorului • lmj1 lungimea jugului statorului
• ump tensiunea magnetică din poli • lmp lungimea polilor
• umδ tensiunea magnetică din întrefier • δ mărimea întrefierului
• umd tensiunea magnetică din dinţi • lmd lungimea dinţilor
• umj2 tensiunea magnetică din jugul 2014
rotorului • lmj2
- Facultatea de Inginerie lungimea jugului rotorului
Aerospaţială 13
V.5. Reacţia indusului
S S
A1 A1 A1
A2 A2 A2
N N
a. b. c.
Spectrul liniilor câmpului maşinii de curent continuu:

a. câmpul inductor; b. câmpul de reacţie al indusului; c. câmpul rezultant în sarcină.
V.5. Reacţia indusului
Curba câmpului în întrefierul maşinii de curent continuu
A1
A2

V.6. Cuplul electromagnetic al maşinii de curent continuu
Puterii electromagnetică a maşinii:
2πn
Pem = EI a = MΩ = M Notaţii:
60
pN
kE =
Cuplul electromagnetic: 60a constante constructive
ale maşinii
60 pn N pN kM =
pN
M = ⋅ Φ ⋅ Ia = ΦI a = k M ΦI a
2πn 60 a 2πa 2 πa
Observaţie:
pN 60 pN
E = k E nΦ = ⋅ Ω⋅Φ = ΦΩ = k M ΦΩ
60a 2π 2πa

V. 7. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca generator
Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă
Ecuaţiile generatorului
U b = E − Ra I a − ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a

V. 7. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca generator
Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă
Diagrama energetică
PFe - pierderile în fier;
Pa- pierderile în indus Pa = Ra I a2

Pp - pierderile la perii Pp = ΔU p I a
- pierderile în înfăşurarea de
′
Pex excitaţie derivaţie şi/sau
serie;
P1 = M 1Ω - puterea mecanică primită de generator;
P2
Randamentul: η=
P2 = U b I a - puterea electrică; P1 + Pex′′
Pem = MΩ = EI a - puterea electromagnetică;
P2
η=
′′
Pex - pierderile în înfăşurarea de excitaţie separată; P2 + Pex′ + Pex′′ + Pa + Pp + PFe + Pf ,v
Pf ,v - pierderile mecanice şi de ventilaţie;
V. 8. Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă
Ub
a. Caracteristica de funcţionare în gol
U b = f ( I e ) |I a =0
n = nn
Ur Ie
V. 8. Generatorul de curent continuu cu excitaţie independentă
Ecuaţiile
generatorului
U b = E − Ra I a − ΔU p ; E = k E nΦ ; M = k M ΦI a
b. Caracteristica externă U b = f ( I a ) |I e = I en c. Caracteristica de reglaj I e = f ( I a ) |U b =U n

n = nn n = nn
Ub Ie
circuit magnetic
nesaturat
Ub0
Ie0
circuit magnetic
saturat
Ia Ia
V. 9. Generatorul cu excitaţie derivaţie
U b = f ( I e ) |I a = 0
Schema electrică: n = nn U b = Re I e
Condiţiile de punere în funcţiune

(autoexcitare):
Existenţa fluxului remanent în maşină;

Câmpul magnetic produs de curentul de excitaţie să aibă acelaşi sens cu câmpul
remanent;
Rezistenţa din circuitul de excitaţie mai mică decât rezistenţa de excitaţie critică.
V. 9. Generatorul cu excitaţie derivaţie
Schema electrică:
Caracteristica externă
U b = E (I e ) − Ra I a − ΔU p
Ub U r − ΔU p
Ie = Curentul de scurtcircuit I sc =
Re Ra
V. 10. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor
Motorul de curent continuu cu Ecuaţiile motorului

excitaţie independentă
U b = E + Ra I a + ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a

V. 10. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor

Diagrama energetică
Pa - pierderile în indus Pa = Ra I a2
Pp - pierderile la perii Pp = ΔU p I a
P1 = U b I a - puterea electrică absorbită;

P2
Randamentul: η=
P2 = M 2Ω - puterea mecanică la ax; P1
Pem = MΩ = EI a - puterea electromagnetică;
P2
Pex - pierderile în înfăşurarea de excitaţie; η=
P2 + Pex + Pa + Pp + PFe + Pf ,v
Pf ,v - pierderile mecanice şi de ventilaţie;
PFe - pierderile în fier;

V. 11. Motorul de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
Ecuaţiile motorului
U b = E + Ra I a + R p I a + ΔU p
E = k E nΦ (I e )
M = k M Φ (I e )I a
Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:
n = f (I a ) |U b =ct . n = U b − ΔU p − Ra + R p I
k E Φ (I e ) k E Φ (I e )
I e = ct . a
Turaţia de mers în gol:
U b − ΔU p Ra + R p
n0 = n = n0 − Ia
Caracteristica turaţiei la funcţionarea in gol: n0 = f (I e ) |U b =ct .

M = 0.
U b − ΔU p
n0 =
k E Φ (I e )

Caracteristica mecanică: nn == ff ((M

M ))|U|Ubb==Uctn. . Caracteristica mecanică naturală:
IIee==Icten. .
RRpp==0ct. .
n= − Ia
M = k M Φ (I e )I a
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2

U b − ΔU p
Curentul de pornire: I ap =
Ra
Cuplul de pornire: U b − ΔU p
M p = k M Φ I ap = k M Φ
Ra

V. 11.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
a. Pornirea reostatică: I e = I en
U b − ΔU p
I ap =
Ra + R p
U b − ΔU p
M p = k M Φ I ap = k M Φ
Ra + R p

V. 11.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie separată (derivaţie)
b. Pornirea prin creşterea tensiunii de alimentare:
I e = I en
U p − ΔU p
M p = kM Φ
Ra
U p − ΔU p
I ap =
Ra

V. 11.2. Reglarea turaţiei motorului de curent continuu cu excitaţie separată
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică

I e = I en . reostatică
R p > 0.
n
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2 n0
Rp=0
Rp'>0
Rp''>Rp'
Rp'''>Rp'
'
M

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct . Caracteristica mecanică la

I e = I en . tensiune redusă
R p = 0.
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică curent

I e = ct . de excitaţie redus.
R p = 0.
U b − ΔU p Ra + R p n
n= − M
k E Φ (I e ) k M k E (Φ (I e )) 2
n0
Ien
Ie'<Ien
Ie''<Ie'

V. 12. Motorul de curent continuu cu excitaţie serie
p
Ecuaţiile motorului
a
U b = E + Ra I a + R p I a + Re I a + ΔU p
1
E = k E nΦ (I a )
M = k M Φ (I a )I a
1 2
b
a
2
Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:
n = f (I a ) |U b =ct .
R p = ct .
U b − ΔU p Ra + Re + R p
n= − Ia
k E Φ (I a ) k E Φ (I a )
V. 12. Motorul de curent continuu cu excitaţie serie
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct .
R p = ct .
Caracteristica mecanică naturală:
n= − Ia n = f (M ) |U b =U n .
k E Φ (I a ) k E Φ (I a ) R p = 0.
M = k M Φ (I a )I a
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a )) 2
Motorul serie nu poate funcţiona în gol deoarece se

ambalează:
M⎯
⎯→ 0 ⇒ I a ⎯
⎯→ 0 ⇒ Φ ⎯
⎯→ 0 ⇒ n ⎯
⎯→ ∞

V. 12.1. Pornirea motorului de curent continuu cu excitaţie serie
Motorul serie se porneşte având o sarcina cuplata la ax
a. Pornirea reostatică
b. Pornirea prin intermediul tensiunii de alimentare

V. 12.2. Reglarea turatiei motorului de curent continuu cu excitaţie serie
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică

R p > 0. reostatică
U n − ΔU p Ra + Re + R p
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a )) 2

V. 12.2. Reglarea turatiei motorului de curent continuu cu excitaţie serie
Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct .
R p = 0.
Caracteristica mecanică la
tensiune redusă
U b − ΔU p Ra + Re
n= − M
k E Φ (I a ) k M k E (Φ (I a )) 2

V. 13. Frânarea maşinii de curent continuu
a. Frânarea dinamica
Se realizează prin decuplarea de la sursa a maşinii de curent continuu, care iniţial

funcţionează in regim de motor si conectarea pe o rezistenţă de frânare. Pana la oprire
maşina funcţionează in regim de generator pe reţea proprie.
Frânarea se face prin trecerea comutatorului K de pe poziţia 1-1’ pe poziţia 2-2’.
0 = E + Ra I a + RF I a + ΔU p
E = k E nΦ
M = k M ΦI a
− ΔU p Ra + RF
n= − M≈
kEΦ k M k E (Φ ) 2
Ra + RF
≈− M
k M k E (Φ ) 2

a. Frânarea dinamica
In cazul maşinii cu excitaţie serie, după deconectarea de la reţea, se inversează mai întâi
legaturile la bornele înfăşurării de excitaţie si apoi se conectează rezistenta de frânare.

b. Frânarea recuperativă
Daca maşina cu excitaţie independenta sau derivaţie, care funcţionează in regim de

motor, este antrenată din exterior la o turaţie mai mare decât turaţia de mers in gol , n0,
maşina trece in regim de generator si debiteza putere electrica in reţea.
La trecerea in regim de frânare

sensul curentului prin indus se
modifica.

c. Frânarea în contracurent
Se realizează prin decuplarea de la sursa a motorului de curent continuu, inversarea

bornelor indusului si reconectarea la sursa.
U b = − E + Ra I a + ΔU p
U b + E − ΔU p
Ia =
Ra
Pentru limitarea curentului se
introduce o rezistenta
suplimentara in serie cu indusul
U b + E − ΔU p
Ia =
Ra + RF

d. Frânarea prin înserierea unei rezistenţe suplimentare, Rs, în circuitul indusului
Se foloseşte in instalaţiile de ridicat

acţionate cu motoare de c.c.
U b − ΔU p Ra + RS
n= − M
kEΦ kM kEΦ 2

V. 14. Motorul monofazat serie cu colector
Cuplul electromagnetic care se produce în urma interacţiunii câmpului inductor cu
curenţii electrici din înfăşurarea rotorului are acelaşi sens pe cele două semialternanţe ale
curentului absorbit, întrucât cu modificarea sensului câmpului inductor se modifică şi sensul
curenţilor din indus.
Înfăşurarea de compensaţie (C1-C2) este necesară la
puteri mai mari de 10-15 kW pentru a micşora
a inductivitate totală a circuitului motorului şi implicit
pentru a îmbunătăţi factorul de putere.
1
Înfăşurarea de comutaţie (B1-B2) este necesară

2
deoarece procesul de comutaţie este mai dificil la
1
funcţionarea în curent alternativ. În spira care comută
(care trece dintr-o cale de curent in cealaltă) şi care se
1 2 află in scurtcircuit, tensiunea electromotoare indusă are
a
2 atât o componentă dată de mişcare cat si una dată de
1 pulsaţia câmpului inductor.
2 Rezistenţa R asigură un anumit defazaj al curentului

din înfăşurarea de comutaţie în vederea îmbunătăţirii
condiţiilor de comutaţie.
Pentru micşorarea tensiunii de transformare din

secţia care comută se micşorează numărul de spire al
a secţiilor, se micşorează frecvenţa sau se micşorează
fluxul pe pol.
1
Diminuarea fluxului pe pol la aceeaşi putere se face

2
prin mărirea numărului de poli.
1
Micşorarea numărului de spire determină creşterea

1 2 numărului de lamelele la colector şi implicit diametrul
a
2 acestuia.
1
Motoarele monofazate cu colector se realizează

2 pentru reţele de 25Hz sau 16 si 2/3 Hz.

Schema echivalentă: Diagrama fazorială:
U
jX I a
ϕ
Ia
α Φ0 RIa
E
Ecuaţiile de funcţionare:
U = R I a + jX I a + E
kE
E= Φ 0n
2
Cuplul electromagnetic instantaneu: m = k M ⋅ ϕ 0 ⋅ ia ia = 2 I a sin (ωt )

ϕ 0 = Φ 0 sin (ωt − α )
2k M Φ 0 I a
m = 2 k M Φ 0 I a sin (ωt )sin (ωt − α ) = [cos(ωt − ωt + α ) − cos(2ωt − α )]
2
Cuplul electromagnetic mediu:
T
1 2 ⋅ kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia
M= ∫ [cos(α ) − cos(2ωt − α )]dt = cos(α )
T 2 2
0
La motoarele de putere redusă α<30° si maşina are cuplu de pornire atât în c.c. cât
şi în c.a.

kM ⋅ Φ0 ⋅ Ia
Cuplul electromagnetic mediu: M= cos(α )
2
Pentru a avea aceeaşi turaţie în c.c. şi în

c.a. motorul are borne separate pentru cele
două cazuri.
La aceeaşi tensiune de alimentare numărul
de spire necesar în c.a. este mai mic deoarece
curentul alternativ de valoare efectiva Ia, egală
cu cea din curent continuu, contribuie la
realizarea fluxului Φ0 cu amplitudinea sa 2I a .
Datorită căderilor de tensiune mai mari în

c.a. şi a saturaţiei puternice in c.c. solenaţia de
excitaţie in c.c. trebuie să fie mai mare, insă
numărul de spire necesar în c.c. nu este de
Caracteristica mecanică la diferite mai mare cu 2 decât cel din c.a.
tensiuni de alimentare
III. 14. Motorul monofazat serie cu colector
Pentru a avea aceeaşi turaţie în c.c. şi în

c.a. motorul are borne separate pentru cele
două cazuri.
La aceeaşi tensiune de alimentare numărul
de spire necesar în c.a. este mai mic deoarece
curentul alternativ de valoare efectiva Ia, egală
cu cea din curent continuu, contribuie la
realizarea fluxului Φ0 cu amplitudinea sa 2I a .
Datorită căderilor de tensiune mai mari în

c.a. şi a saturaţiei puternice in c.c. solenaţia de
excitaţie in c.c. trebuie să fie mai mare, insă
numărul de spire necesar în c.c. nu este de
mai mare cu 2 decât cel din c.a.

Masina de CurentContinuu2014w

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Masina de CurentContinuu2014w

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 1

Maşina de curent continuu poate funcţiona ca motor, generator sau frână.

Ca generator se foloseşte pe vehiculele autonome sau ca

Motoarele de curent continuu sunt folosite în sistemele de

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 2

a. cu excitaţie independentă; b. cu excitaţie derivaţie; c. cu excitaţie serie;

Pn [kW] - puterea nominală la generatoare - puterea electrică la borne;

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 4

a. de curent alternativ; b. de curent pulsatoriu.

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 6

Φsp Φsp esp

a. spiră cu inele; b. spiră cu colector

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 7

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 8

Înfăşurările indusului maşinii de curent continuu

Schema desfăşurată a unei înfăşurări buclate a unei maşini de curent continuu

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 9

Fluxul corespunzător unei spire pas

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 12

Circuitul magnetic al maşinii de curent continuu

Spectrul liniilor câmpului maşinii de curent continuu:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 15

Puterii electromagnetică a maşinii:

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 16

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 17

Pa- pierderile în indus Pa = Ra I a2

a. Caracteristica de funcţionare în gol

b. Caracteristica externă U b = f ( I a ) |I e = I en c. Caracteristica de reglaj I e = f ( I a ) |U b =U n

Condiţiile de punere în funcţiune

Existenţa fluxului remanent în maşină;

V. 10. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor

Motorul de curent continuu cu Ecuaţiile motorului

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 23

V. 10. Funcţionarea maşinii de curent continuu ca motor

P1 = U b I a - puterea electrică absorbită;

PFe - pierderile în fier;

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:

Turaţia de mers în gol:

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in gol: n0 = f (I e ) |U b =ct .

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 26

Caracteristica mecanică: nn == ff ((M

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 27

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 28

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 29

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 30

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 31

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b = ct . Caracteristica mecanică la

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 32

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică curent

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 33

Caracteristica turaţiei la funcţionarea in sarcina:

Motorul serie nu poate funcţiona în gol deoarece se

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 35

Motorul serie se porneşte având o sarcina cuplata la ax

b. Pornirea prin intermediul tensiunii de alimentare

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 36

Caracteristica mecanică: n = f (M ) |U b =U n . Caracteristica mecanică

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 37

2014 - Facultatea de Inginerie Aerospaţială 38