Proiect la Tehnologia

fabricatiei aparatelor de
bord

Student: Alexe Andrei Lucian

Profesor indrumator: Prof.Dr.Ing.Pana Valentin
Grupa: 945 EIA

Proiectarea aparatelor de masura cu elemente sensibile

Tema proiectului: Sa se proiecteze elementele principale ale unui mecanism de
variometru, avand in vedere datele standard si unele modificate, precum si o eroare maxima
de 3% intre indicatiile apartului standard si indicatiile aparatului modificat.
Se cunosc:
- viteza de urcare sau de coborare a avionului Vv max=300 m/s;
- gradul de neuniformitate a scarii variometrului n=3;
- diametrul carcasei aparatului

=80mm;

- lungimea aparatului Lc=100mm;

-vascozitate aer 0 17,55 10

12

Ns
mm

-temperatura T0 288,5 K
-constanta gazelor R 29,27

m
k

- lungimea capilarelor lc= 40 60 mm

-diametrul capilarelor dc= 0,25 0,60
-numar de capilare M=1
-material membrana otel inox E 18 10
-coeficientul lui Poisson 0,3
-profil gofreuri 4
-unghi 0 30 , alungirea
0

0,4

Date modificate:
-numar de capilare M1=2
-lungimea capilarelor lc= 0,60

N
mm 2

Schema de principiu:

Masurarea vitezei verticale

r
Viteza verticala Vv este un parametru important pentru rezolvarea problemei de
pilotoj, si el ne da informatii asupra pozitiei aeronavei in planul verical .
Pentru masurarea vitezei verticale a aeronavelor se pot utiliza mai multe metode
printre care amintim:
1.Metoda barometrica: se bazeaza pe legatura dintre presiunea statica p si altitudine:

Vv

1 dp
g dt

2.Metode indirecte: metoda derivarii altitudinii de zbor, metoda integrarii

componentei verticale a acceleratiei

Schema de principiu:

Caracteristica principala a unui variometru este tubul capilar 7 care face legatura intre
priza de presiune statica 6 si vazul termostatat realizat de carcasa etansa a aparatului 9.
Capsula manometrica este legata direct de presiunea statica prin conducta de presiune 8. Daca
variometrul este ridicat cu viteza Vv , inaltimea H creste, presiunea p scade, dar presiunea p1
din incinta termostatata 9 din cauza caderii pe capilarul 7 ramane mai mare decat p, p p1
.Deci asupra membranei va actiona presiunea p p1 p 0 , care o va deforma. La
coborare, p p1 , iar p ca schimba semnul, astfel incat mecanismul se va deplasa in sens
opus cazului de la urcare. In zbor orizontal p1 p ,deci p 0 . Rolul vasului termostatat
este de a mentine temperatura constanta in interiorul aparatului pentru a nu se produce erori.
Pentru a deduce caracteristica statica a variometrului se folosesc urmatoarele notatii: vvolumul carcasei; l si D-pentru lungimea si diametrul capilarului; coeficientul de
vascozitate a aerului; p, si T sunt presiunea, greutatea specifica si respectiv temperatura
aerului din carcasa de volum v, de greutate G=v 1 .

Viteza de variatie a greutatii aerului

dG
din volumul v este egala cu cantitatea de aer
dt

care traverseaza orificiul capilarului in unitatea de timp, adica

c D 2V
unde c e
4

greutatea specifica aerului din capilar. In acest caz se poate scrie relatia :

dG c D 2V
d

(v 1 )
dt
4
dt

Viteza V de curgere aerului prin capilar e data de legea lui Hagen - Poiseuille :
V

D2
( p1 p ) (3)
32l

Considerand v=ct. din (2) si (3) se obtine :

d 1 cD 4

( p1 p ) (4)
dt 128lv

de unde aplicand ecuatia lui Clapeyron scrisa pentru aerul din carcasa sub forma:
p1 1 RT1 se obtine :

c D 4
d 1

RT1 c
( p1 p) (5)
dt
128lv
Daca se noteaza cu

128lv
constanta de timp a vanometrului si cu p=p1-p ,
RT1 1 D 4

dp dp dp1

ecuatia (5) devine :

dt
dt
dt

dp
dp
p
(6)
dt
dt

iar functia de transfer a variometrului are forma :

Y

p( s )
s

p( s ) s 1

adica un element diferentiator de gradul 1.

Cum intrarea p= p(H(t)) din aproximatia Laplace

H
p p 0 exp
RTmed

Pentru Tmed.=ct diferentiem presiunea statica, obtinand:

p
dp
H
0 exp
dt
RTmed
RTmed
Din (6) si (8) rezulta:

dH
p
dH
p
p

H
Vv (8)
dt
RTmed dt
RT med
RTmed

dp
p
p
Vv
dt
RT med

(9)

unde Sv este coeficientul de amplificare sau sensibilitatea variometrului.

Functia de transfer a variometrului, definita ca raportul dintre marimea de iesire, in
cazul nostru variatia presiunii, si cea de intrare, viteza verticala, este :
Y1 ( s )

Sv
p ( s )

(10)
Vv ( s ) s 1

adica un element aperiodic cu constanta de timp.

Caracteristica statica a aparatului se obtine din (10) daca se ia s =0 :
p
p
p
128lv
S v p S vVv
Vv
V (11)
Vv
RTmed
RTmed RTmed D 4

Tinand cont de ecuatia gazelor perfecte aplicata aerului din capilar : c

pc
RTc

ecuatia (11) devine

p

p 128lvRTc
Vv (12)
RTmed RT1 p c D 4

Facand aproximatia pc =p si tinand cont ca la etalonarea aparatului in conditii de

laborator se poate aproxima Tc = Tv = Tmed = To atunci caracteristica statica a variometrului
(12) devine :
p

128lv
Vv (13)
RT0D 4

Aparatele de masura cu elemente sensibile elastice se compun din 3 elemente sensibile

de baza:

Elementul sensibil

Mecanismul multiplicator de transisie

Indicatorul

In functie de constructia lor exista mai multe tipuri de elemente sensibile cum ar fi:
membrane, capsule gofrate, burdufe, tuburi manometrice, toate acestea putand aneroide si
manometrice.

Memebranele si capsulele gofrate

Membrana se numeste o placa rotunda subtire ce prezinta cute concentrice in forma de
unde. Membrana este elementul principal sensibil al variometrelor,vitezometrelor si
altimetrelor. Volumul redus , simplitatea constructiei si costul redus de confectionare
conditioneaza utilizarea lor ca element sensibil al acesto aparate.
Gofrajul tras sub forma de unde concentrice pe suprafata placii da posibilitatea de a
obtine membrane cu flexiune mare sau incovoiere fara deformatii remanente. Din punctul de
vedere al formei gofreurilor se pot deosebi membrane cu ondulatii sinusoidale, circulare,
trapezoidale si ascutite. Pentru a se obtine o sageata mai mare, se realizeaza asa-numitele
capsule din doua membrane identice, prin lipire pe contur. In figura de mai jos se disting:
Pentru a marii deplasarea elementului sensibil se folosesc 2 memebrane lipite cate 2
dand nastere la o capsula.
Flexiunea maxima si caracteristica elasticitatii sunt parametrii principali care
determina calitatea capsulelor gofrate. Caracteristica membranei este curba care exprima
deplasarea centrului membranei in functie de presiunea care actioneaza asupra ei .
Pentru a obtine aparate cu scala uniforma se cauta confectionarea capsulelor din
membrane cu o caracteristica cat mai aproape de forma liniara. Caracteristicile mersului
inainte si inapoi ale membranei aparute la cresterea respectiv scaderea presiunii nu corespund
intre ele. Diferente dintre flexiunile w1 si w2 care rezulta la aceeasi presiune se numeste
histerezis. Pentru obtinerea unui histerezis minim este indicat sa se lucreze cu flexiune mare
care insa sa nu depaseasca valoarea la care membrana capata deformatii remantente
permanente.
In acest proiect a fost proiectat un variometru standard avand membrana cu gofraje
sinusoidale si un alt variometru avand acelasi tip de membrana confectionate ambele din otel
avand E=21000 Mpa. Se urmareste ca eroarea altimetrului cu gofraje sinusoidale sa nu difere
cu mai mult de 3 %.

1 - Variatia presiunii in functie de viteza verticala

Se observa o dependenta liniara a lui p fata de viteza verticala, astfel cand variatia
presiunii creste vom avea o viteza verticala mai mare. Se observa atat din grafic cat si din
tabelu prezentat anterior ca eroarea dintre p standard si p proiectat este sub 3%.

Se observa din grafic faptul ca sageata membranei credte odata cu cresterea lui p , si
anume cu cat avem o diferenta de presiuni mai mare membrana va avea o deplasare mai mare.
Aceasta deplasare este marimea care va fi preluata de catre mecanismul biela manivela si va fi
amplificata pentru a fi afisata. Este necesara o amplificare deoarece sageata este foarte mica si
nu poate fi folosita direct la afisare. Pentru a se pastra eroarea de 3% au fost modificat
diametrul capilar la valoare 0,33.

Proiectarea mecanismului biela manivela si al sistemului de

amplificare
Se utilizeaza in constructia de aparate pentru transformarea miscarii si amplificarea
acesteia cu un raport de transmisie constant. Mecanismul trebuie sa realizeze o caracteristica
liniara intre marimea semnalului de intrare Si si a semnalului de iesire Se. Considerandu-se o
caracteristica liniara a traductorului T (o capsula manometrica), semnalul propagat are o
caracteristica liniara, daca si mecanismul biela-manivela propaga semnalul cu o sensibilitate
constanta.

a0

T
f

Din geometria mecanismului rezulta: x a0 a , unde a0 1 , iar:

a l 2 r 2 (1 cos(f)) 2 r sin( f ) . Notand r / l , obtinem:

x l l ( 1 2 (1 cos( f )) 2 r sin( f ) .
Pentru valori mici ale unghiului f se pot face aproximarile:
sin f f si 2 ( 1- cos f)2 0 astfel incat rezulta: xt = r f .

Considerandu-se ca deplasarea x este semnalul de intrare Si la scara ki , avem

ki Si = R Set ks / r ,
ks fiind scara semnalului de iesire Set. Va rezulta :
Set = R ki Si / r ks = k0 Si ,
unde k0 = R ki / r ks , iar ki = kx P / Si , unde s-a considerat x = kx P.
Deoarece biela mecanismului este foarte sensibila la variatiile de temperatura, ea se
executa din bimetale.
2
2
Deci: x l [( 1 r (1 cos( )) r sin( )]

si dat fiindca r<<l x r sin

= arcsin(x/r).
Introducem t = x/r (liniarizare), dar in realitate avem r = arcsin(x/r).
Definim o abatere de unghi: = t-r = x/r arcsin(x/r).
Definim raportul de transmisie al mecanismului: i = dx/d = (r sin) = r cos.
Deoarece functia f(a)=arcsin(a) a cu variabila a=x/r este crescatoare, rezulta ca, cu
cat raportul x/r este mai mare, cu atat diferenta intre unghiul teoretic si cel real este mai mare.
Deasemenea se observa ca pentru o valoare fixata a lui r, functia este tot crescatoare, deci
eroarea t-r va fi maxima pentru sageata maxima a capsulei.
Definim sistemul biela mainivela astfel:

Lungimea manivelei r=5mm

Lungimea bielei l=27mm

Transmiterea directa a miscarii de rotatie se face cu ajutorul rotilor dintate de sectiune

circulara. La rotile dintate raportul de transmitere se mentine constant in timpul miscarii
numai daca se realizeaza apasarea necesara intre dintii care angreneaza si se evita alunecarea
intre ei.
Mecanismul amplificator cu roti dintate preia semnalul de iesire de la mecanismul
biela-manivela si il amplifica in scopul vizualizarii lui.
Alegerea numarului de dinti ai pinionului :
Z2
10
11
12

Z1
138
151
165

I12
0.07296
0.07296
0.07296

13 179
0.07296
14 192
0.07296
15 206
0.07296
Se alege numarul de dinti: Z2 =14 si Z1=192 => raportul de transmisie al rotii dintate

i12

z2
=0,07296.
z1

Se observa faptul ca eroarea nu depaseste 3% fatza de variometrul standard.

Mecanismul culisa oscilanta

Mecanismul cu manivela si culisa apare daca aparatul trbuie sa aiba o scara atenuata.
Marimea de intrare este unghiul introdus de mecanismul anterior (mecanismul pinion
sector dintat), iar marimea de iesire este unghiul . Rolul mecanismului este de a prelua
deviatii partiale daca a << r.

Se observa ca eroarea nu depaseste valoarea de 3% fata de cea standard.

ANEXE
Programul MATLAB folosit pentru afisarea graficelor (test.m) :
% Date de pornire standard
Vv=0:20:300;
%m/s
n=3;
%grad neuniformitate scara variometru
fi=80*10^(-3);
%m diametrul carcasei aparatului
Lc=100*10^(-3);
%m lungimea aparatului
dcapilar=(0.25+0.6)/2*10^(-3); %m diametru tub capilar
lcapilar=50*10^(-3);
%m lungimea capilar
eta0=17.55*10^-6;%Ns/m vascozitatea aerului
T0=288.15;
%K
R=29.27;
%m/k constanta gazelor
E=2.1*10^11;
%N/m^2 modulul de elasticitate longitudinal
M=1;
%nr de capilare
h=(0.08+0.5)/2*10^(-3); %m grosimea
%Calcule
raza_carcasa=fi/2;
volum_carcasa=pi*raza_carcasa^2*Lc;
delta_p=-((128*volum_carcasa*lcapilar*eta0)/(pi*dcapilar^2*R*T0*M))*(-Vv); %calcul presiune la
coborare(viteza verticala este negativa)
miu=0.3; %coeficient Poisson
Hh=4 ; %profilul gofreurilor
teta0=30;
ro=0.4;
R_activ=0.03; %m raza activa
cos_teta0=cosd(30);
%coeficient de anizotropie sinusoidala
k1=(Hh)^2*(2/3)+1;
k2=1;
k3=(Hh)^2*(3/2)+1;
m=sqrt(k1*k2);
n=k2*k3;
a_prim=(4*(n+3))/(3*k2*(1-(miu/n)^2));
b_prim=(32*k2/(m^2-9))*(1/6-(3-miu)/((m-miu)*(m+3)));
%S-au det coef de corectie prin interpolare liniara
eta_prim=1.18;
psi_prim=1.74;

%Caracteristica W0=f(dp): delta_p*R_activ^4/(E*h^4)=eta_prim*a_prim*(w0/h)

+psi_prim*b_prim*(w0/h)^3
delta_p1=delta_p/1000000 %in N/mm^2
R_activ1=30; %raza activa in mm
E1=210000;% N/mm^2
h1=0.3;%grosimea in mm
%polinom=[-(psi_prim*b_prim /h1^3)
a1=-(psi_prim*b_prim /h1^3);
a3=-(eta_prim*a_prim/h1);
a4=delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4);
k=0;
for i=1:16
polinom=[a1 0 a3 a4(i)];
r=roots(polinom);
for i=1:3
if isreal (r(i))
k=k+1;
Ws(k)=r(i)
end
end
end

-(eta_prim*a_prim/h1)

delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4)]

%Mecanism biela manivela + Mecanism roti dintate

W0=Ws;
rl=0.2; %raportul dintre lungimea manivelei si lungimea bielei
r=5; %mm lungimea manivelei
l=27; %mm lungimea biela
xt=2*W0(16); %mm xt=2*W0
fi_max=xt/r; %unghiul maxim de rotatie a manivelei
alfa =0;%unghiul initial al manivelei
mod=0.5;%mm modulul rotilor dintate
z2=14;
d2=mod*z2
z1=192;
i12=z2/z1;%raport de transmisie roti dintate
fi_grade=[asin(W0/r)]*180/pi; % formula pentru unghiul de rotatie a manivelei
fi_rad=[asin(W0/r)];%afiseaza unghiul fi1 in radiani
fi_grade=[asin(W0/r)]*180/pi; % formula pentru unghiul de rotatie a manivelei
fi_rad=[asin(W0/r)];%afiseaza unghiul fi1 in radiani
theta_grade=(z1/z2)*fi_grade; %unghi al mecanismului cu roti dintate
theta_radiani=(z1/z2)*fi_rad;%afiseaza unghiul theta in radiani
%Culisa oscilanta
alfa=(theta_radiani-asin((sin(theta_radiani))/2))*180/pi;%unghiul de iesire in grade
delta_p_standard=delta_p1;
Ws_standard=Ws;
W0_standard=W0;
fi_grade_standard=fi_grade;
alfa_standard=alfa;
theta_grade_standard=theta_grade;
% Date modificate
dcapilar=0.33*10^(-3); %m diametru tub capilar
lcapilar=60*10^(-3);
%m lungimea capilar
M=2;
%nr de capilare
%Calcule
raza_carcasa=fi/2;
volum_carcasa=pi*raza_carcasa^2*Lc;
delta_p=-((128*volum_carcasa*lcapilar*eta0)/(pi*dcapilar^2*R*T0*M))*(-Vv); %calcul presiune la
coborare(viteza verticala este negativa)
miu=0.3; %coeficient Poisson
Hh=4 ; %profilul gofreurilor
teta0=30;
ro=0.4;
R_activ=0.03; %m raza activa
cos_teta0=cosd(30);
%coeficient de anizotropie sinusoidala
k1=(Hh)^2*(2/3)+1;

k2=1;
k3=(Hh)^2*(3/2)+1;
m=sqrt(k1*k2);
n=k2*k3;
a_prim=(4*(n+3))/(3*k2*(1-(miu/n)^2));
b_prim=(32*k2/(m^2-9))*(1/6-(3-miu)/((m-miu)*(m+3)));
%S-au det coef de corectie prin interpolare liniara
eta_prim=1.18;
psi_prim=1.74;
%Caracteristica W0=f(dp): delta_p*R_activ^4/(E*h^4)=eta_prim*a_prim*(w0/h)
+psi_prim*b_prim*(w0/h)^3
delta_p1=delta_p/1000000 %in N/mm^2
R_activ1=30; %raza activa in mm
E1=210000;% N/mm^2
h1=0.3;%grosimea in mm
%polinom=[-(psi_prim*b_prim /h1^3)
a1=-(psi_prim*b_prim /h1^3);
a3=-(eta_prim*a_prim/h1);
a4=delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4);
k=0;
for i=1:16
polinom=[a1 0 a3 a4(i)];
r=roots(polinom);
for i=1:3
if isreal (r(i))
k=k+1;
Ws(k)=r(i)
end
end
end

-(eta_prim*a_prim/h1)

delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4)]

figure;
plot(delta_p1,Ws,delta_p_standard,Ws_standard)
title('\bf Caracteristica deltaP - W0 variometru');
xlabel('deltaP [N/mm^2]');
ylabel('W0 [mm]');
grid on;
figure;
plot(Vv,delta_p1,Vv,delta_p_standard);
title('\bf Caracteristica Vv - deltaP variometru');
xlabel('Vv [m/s]');
ylabel('deltaP [N/mm^2]');
grid on;
%Mecanism biela manivela + Mecanism roti dintate
W0=Ws;
rl=0.2; %raportul dintre lungimea manivelei si lungimea bielei
r=5; %mm lungimea manivelei
l=27; %mm lungimea biela
xt=2*W0(16); %mm xt=2*W0
fi_max=xt/r; %unghiul maxim de rotatie a manivelei
alfa =0;%unghiul initial al manivelei
mod=0.5;%mm modulul rotilor dintate
z2=14;
d2=mod*z2
z1=192;
i12=z2/z1;%raport de transmisie roti dintate
fi_grade=[asin(W0/r)]*180/pi; % formula pentru unghiul de rotatie a manivelei
fi_rad=[asin(W0/r)];%afiseaza unghiul fi1 in radiani
figure;
plot(W0,fi_grade,W0_standard,fi_grade_standard)
title('\bf Caracteristica WO - fi variometru ');
xlabel('W0 [mm]');
ylabel('fi [grade]');
grid on;
fi_grade=[asin(W0/r)]*180/pi; % formula pentru unghiul de rotatie a manivelei
fi_rad=[asin(W0/r)];%afiseaza unghiul fi1 in radiani
theta_grade=(z1/z2)*fi_grade; %unghi al mecanismului cu roti dintate
theta_radiani=(z1/z2)*fi_rad;%afiseaza unghiul theta in radiani
figure;

plot(fi_grade,theta_grade,fi_grade_standard,theta_grade_standard)
title('\bf Caracteristica fi - theta variometru');
xlabel('fi [grade]');
ylabel('theta [grade]');
grid on;
%Culisa oscilanta
alfa=(theta_radiani-asin((sin(theta_radiani))/2))*180/pi;%unghiul de iesire in grade
figure;
plot(theta_grade,alfa,theta_grade_standard,alfa_standard)
title('\bf Caracteristica theta - alfa variometru');
xlabel('theta [grade]');
ylabel('alfa [grade]');
grid on;
eroare_deltaP(1)=0;
eroare_Ws(1)=0;
eroare_fi(1)=0;
eroare_theta(1)=0;
eroare_alfa(1)=0;
for i=2:16
eroare_deltaP(i)=abs((delta_p_standard(i)-delta_p1(i)))/delta_p1(i)*100;
eroare_Ws(i)=abs((Ws(i)-delta_p1(i)))/Ws(i)*100;
eroare_fi(i)=abs((fi_grade_standard(i)-fi_grade(i)))/fi_grade(i)*100;
eroare_theta(i)=abs((theta_grade_standard(i)-theta_grade(i)))/theta_grade(i)*100;
eroare_alfa(i)=abs((alfa_standard(i)-alfa(i)))/alfa(i)*100;
end