2.

5 Polara avionului

Prin eliminarea lui  din cele două funcţii reprezentate în fig. 2.16
Cz  f1  
 (2.33)
Cx  f 2  
se obţine polara avionului adică dependenţa Cx  f3 Cz  .

Sensul de creştere a
unghiului de atac

Fig. 2.16

Graficele C z  f1   şi Cx  f 2   se obţin în urma testelor în tunelul

aerodinamic prin măsurarea portanţei şi rezistenţei la înaintare a avionului
pentru diferite unghiuri de atac  (avionul este construit la o scară
corespunzătoare pentru a putea fi testat în tunelul aerodinamic).
Ecuaţia polarei avionului are următoarea expresie matematică


Cx  Cx min  K Cz  Cz C x 
min

2
(2.34)

Fig. 2.17

55
 Între valorile lui Cx min şi C x care corespunde lui Cz  0 (adică punctul
de intersecţie a polarei cu axa C x ) este o diferenţă foarte mica, motiv pentru care
polara avionului se aproximează cu următorul grafic dat de expresia matematică
Cx  Cx 0  K  Cz2 (2.35)
Graficul acestei funcţii este prezentat în figura 2.17. Prin urmare, pentru
estimarea polarei avionului trebuie determinaţi cei doi coeficienţi din ecuaţia
(2.35), respectiv Cx 0 şi K.

1. Determinarea coeficientului Cx 0
Acest coeficient are următoarea reprezentare grafică în funcţie de numărul
Mach de zbor

B A

D
E

1,05 1,2 M

1,0

Fig. 2.18

Calculul coefcientului Cx 0 în punctul E, Cx 0 E

 C f i  FF i  Qi  Su i
n

C x0 E  i 1
 C x 0 disp.
admisie
 C x 0 elice  C x 0 altele (2.36)
S ref motor

unde
C f i - coeficient de fricţiune
FF i - factor de formă
Q i - factor de interferenţă aerodinamică
Su i - suprafaţa udată
Cx0 altele - coeficientul Cx 0 dat de echipamentele dispuse pe suprafaţa
56
exterioară a avionului ca de exemplu: antene, capace, becuri etc.

Punctul E din fig. 2.18 corespunde numărului Mach critic. Numărul Mach
critic se determină din ecuaţia
 k

 1  k  1 2  1k
 C 
M crt 
2    p 0 , min
2 
 2   1 (2.37)
kMcrt  k  1   1  M crt
2
 1  
 2  
 p  p 
unde C p 0 , min    reprezintă valoarea minimă a coeficientului de
 q min
presiune pentru profilul aripii, în regimul incompresibil.

Se calculează viteza de zbor corespunzătoare numărului Mach critic

V  M crt. k  R  T (2.38)

Se calculează numărul Reynolds

Rei    V  li (2.39)

Lungimea li reprezintă coarda medie aerodinamică pentru aripă şi
ampenaje, respectiv lungimea fuselajului.

Se calculează C f i

C f i  0,455
(2.40)
log10 Rei 2 ,58  1  0,144M crt2 0 ,65
Factorul de formă FF
Se calculează astfel
a) Pentru aripă, ampenajul orizontal, ampenajul vertical şi piloni,
 
 4

  x c c 

FF i  1  0,6  t   100 t    1,34M crt
0 ,18
cosm 0 ,28  (2.41)
 
  c m 
unde
 x
  - reprezintă poziţia grosimii maxime a profilului aripii
 c m
t
  - reprezintă grosimea maxima a profilului aripii
c

57
 m - unghiul de săgeată care corespunde liniei grosimilor maxime

b) Pentru fuselaj
FF  fuselaj  1  603  f
(2.42)
f 400
l fuselaj
unde f  iar d m este diametrul mediu al fuselajului.
dm  fuselaj

c) Pentru rezervoarele suplimentare, bombe sau alte acroşaje

FF i  1 0,35 (2.43)
f
f având aceeaşi semnificaţie ca la punctul precedent.

Factorul de interferenţă aerodinamică Qi

- Pentru acroşaje: Qi  1,5
- Pentru rachetele montate la vârful aripii: Qi  1,25
- Pentru ampenaje: Qi  1,03

Calculul coeficientului Cx 0 disp.

admisie
motor
0,3  S disp_ admisie_ motor
C x0 disp
admisie 
.
(2.44)
motor S ref

Calculul coeficientului C x 0 elice

0,1  N p  S pala
Cx0 elice  (2.45)
Sref
unde N p reprezintă numărul de pale iar S pala reprezintă aria suprefeţei unei
pale.

Calculul coordonatelor punctului A

Poziţia punctului A corespunde numărului Mach M  1,2 iar
Cx0 A  Cx0 E  R (2.46)
q  Sref
unde
 0 ,57    0ba,77  9  Amax 
2
 Ewd 1  0,386M  1,2 1 
R
    (2.47)
q   100  2  l 
Coeficienţii din relaţia de mai sus au următoarea semnificaţie

58
  Ewd - este un coeficient de rezistenţă de undă (“wave-drag efficiency
factor). Acest coeficient are valori de aprox. 2 pentru avioane de
vânătoare bombardament şi 1,2 pentru avioane cu aripă delta.
 ba reprezintă unghiul de săgeată la bordul de atac al aripii, luat în grade.
 Amax este aria secţiunii transversale maxime a fuselajului
 l reprezintă lungimea fuselajului din care se scade lungimea unde fuselajul
are secţiunea constantă

Calculul coordonatelor punctului B

Poziţia punctului B corespunde numărului Mach M  1,05 iar
Cx0 B  Cx0 A (2.48)

Calculul coordonatelor punctului C

Poziţia punctului C corespunde numărului Mach M  1,0 iar
C   Cx0 D
Cx0 C  x0 B (2.49)
2
Calculul coordonatelor punctului D
Poziţia punctului D corespunde numărului Mach M  M crt  0,08 iar
Cx0 D  Cx0 E  0,002 (2.50)

2. Determinarea coeficientului K
Metoda 1
În regimul de zbor subsonic
1
K (2.51)
  e
unde
 
e  1,78  1  0,0450 ,68  0,64 (2.52)
Pentru unghiuri de săgeată a aripii mai mari de 30 grade se poate utiliza
relaţia
 
e  4,61 1  0,0450 ,68 cosba 
0 ,15
 3.1 (2.53)

În regimul de zbor supersonic

 M 2  1cos ba 
K (2.54)
4 M 2  1  2
Metoda 2
a) În regimul subsonic (pâna la M crt )
K  S  K1  1  S   K2 (2.55)
unde

59
 1 1
K1  ; K2 
  Cz
2 Sexp usa
Cz   F (2.56)
  B  tan2 c / 4  
2 2 S
2 4  1  
 2  B2 
B  1  M 2  cosc / 4 
2

Cz profil

2 / B
Coeficientul  poate fi aproximat cu 0,95.
Sexp usa reprezintă Sref din care se scade suprafaţa imaginară din fuselaj
F reprezintă factorul de portanţă al fuselajului
2
 d
F  1,071   (2.57)
 b
unde d este diametrul mediu al fuselajului iar b este anvergura aripii.
Coeficientul S din expresia (2.55) (a nu se confunda cu suprafaţa) se
obţine din expresia coeficientului lui Oswald,
1
e (2.58)
 
1  S   S
Cz
b) În regimul de zbor supersonic (pentru numere Mach mai mari decât
M  cosba  )
M 2  cosba   1
2
1
K  (2.59)
Cz 4
Pentru segmentul de numere Mach cuprinse între M crt şi M  cosba 
graficul se obţine prin trasarea unei linii drepte între cele două puncte.

Exemplu
Avionul F-16 are următorii coeficienţi pentru polară:
Număul Mach de zbor Cx 0 K
0,1 0,0169 0,117
0,86 0,0169 0,117
1,05 0,043 0,128
1,5 0,0382 0,252
2,0 0,0358 0,367

60