Sunteți pe pagina 1din 127

1.

Poate fi gestionar cel care:


a) a implinit varsta de 25 de ani
b) a absolvit scoala generala sau o scoala echivalenta
c) are cunostinte necesare pentru a tine evidenta contabila a bunurilor aflate in gestiune
2. Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, au obligatia sa vireze sumele reprezentand
contravaloarea bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate in conturile
operatorilor economici beneficiari, deschise
a) la unitati bancare in a caror raza acettia sunt inregistrati fiscal
b) la unitatile trezorieriei statului in a caror raza acestia au punctele de lucru
c) la unitatile trezorieriei statului in a caror raza acestia sunt inregistrati fiscal
3. Entitatile au obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii detinute
a) la inceputul anului
b) la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar pe parcursul functionarii
lor, in cazul fuziunii sau incetarea activitatii
c) la finalul anului
4. Militarii nu raspund material
a) pentru pagubele produse a caror valoarea este mai mare de trei solde/salarii nete
b) pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forta majora
c) pentru pagubele produse de comandantul sau seful unitatii, caz in care nu se stabileste raspunderea
materiala
5. Garantia in numerar va fi :
a) minimum un salariu si maximum trei salarii
b) de minim trei salarii
c) de maximum un salariu
6. Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza
a) ultimele, pentru a se putea stabili perisabilitatile
b) primele, pentru evitarea calculului perisabilitatilor
c) cu prioritate, fara a se stanjeni consumul/comercializarea imediata a acestora

7.Contabilitatea se tine
a) in moneda nationala sau in euro
b) in limba romana si in moneda nationala
c) in limba si in moneda de provenienta a societatii
8.Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria entitatii se inventariaza
a) in data de 31 decembrie
b) in ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de
incasari si plati privind exercitiul respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu
monetarul si cu cele din contabilitate
c) in ultima zi a anului daca aceasta nu cade sambata sau duminica
9. Listele de inventariere se semneaza de catre gestionar si de catre specialisti solicitati de catre
presedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor inventariate
a) pe fiecare fila
b) pe ultima fila
c) pe prima si pe ultima fila
10. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea
persoanelor
a) care le-au intocmit, vizat si aprobat
b) celor care le-au inregistrat in contabilitate
c) celor de la a) si b)
11.Sumele stabilite pentru acoperirea pagubelor produse institutiilor publice
se retin in rate lunare din solda sau salariu si nu pot fi mai mari de ...... din
solda lunara neta sau din salariul net:
a)1/3

12.Retinerile lunare nu popt fi mai mari de........ din solda sau salariu ori din
alte drepturi banesti ale celor in cauza:
c)1/3
13.Obligarea la plata despagubirilor pentru pagubele produse sau a
contravalorii bunurilor si serviciilor nedatorate, precum si obligarea la
restituirea sumelor incasate fara drept se face prin
a) decizie de imputare.
14.Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile
publice revine:
b)administratorului sau altei persoane care are obligatia gestionarii
entitatii respective
15.Asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial au
obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea financiara?
b)da
16. Garantia in numerar se retine in rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din
castigul mediu
17.Poate fi gestionar: cel care a implinit varsta de 21 ani

a) cel care a implinit varsta de 21 ani

18.Exista posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate la


inventariere?
-da,sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza
asemanarii in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni,
ambalaj sau alte elemente;
- da,diferentele constatate in plus sau in minus sa se refere la aceeasi perioada de
gestiune si la aceeasi gestiune.
19.Angajatii sezonieri sau temporari pot fi gestionari?
b)da cu respectarea conditiilor prevazute in prezenta lege
CURSUL 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND GESTIUNEA


PATRIMONIULUI

- Legea nr. 287 din 17 iulie 2009 *** Republicata privind Codul
civil
- Ordonanta Guvernului nr. 57/2019 Codul administrativ - PARTEA
a V-a Reguli specifice privind proprietatea publica si privata a statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale;
- Ordonanta Guvernului nr. 81 din 28 august 2003 privind
reevaluarea si amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor
publice cu modificarile ulterioare;
- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.917/2005 Normele
metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor
publice, planul de conturi pentru institutii publice si instructiunile de aplicare
a acestuia

1.1. Conceptul de patrimoniu

Dispozitiile codului civil reglementeaza raporturile patrimoniale si


nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. (Legea nr. 287
din 17 iulie 2009 *** Republicata privind Codul civil)

Patrimoniul. Mase patrimoniale si patrimonii de afectatiune


Orice persoana fizica sau persoana juridica este titulara a unui
patrimoniu care include toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si
apartin acesteia.
Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni numai in
cazurile si conditiile prevazute de lege.

Transferul intrapatrimonial
In caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor si obligatiilor
dintr-o masa patrimoniala in alta, in cadrul aceluiasi patrimoniu, se face cu
respectarea conditiilor prevazute de lege si fara a prejudicia drepturile
creditorilor asupra fiecarei mase patrimoniale.
In toate cazurile transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa
patrimoniala in alta nu constituie o instrainare.

Patrimoniul profesional individual


Constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii in mod individual a
unei profesii autorizate se stabileste prin actul incheiat de titular, cu
respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege.
Aceleasi dispozitiile se aplica in mod corespunzator si in cazul
maririi sau micsorarii patrimoniului profesional individual.

Elementele constitutive
Orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si
un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in
acord cu interesul general.

Calitatea de persoana juridica


Sunt persoane juridice entitatile prevazute de lege, precum si orice alte
organizatii legal infiintate care, desi nu sunt declarate de lege persoane
juridice, indeplinesc toate conditiile prevazute la art. 187 din Codul civil
Orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si un
patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord
cu interesul general. art. 188 din cod.

Apararea drepturilor nepatrimoniale

Ocrotirea personalitatii umane


Orice persoana fizica are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiintei
umane, cum sunt viata, sanatatea, integritatea fizica si psihica, demnitatea,
intimitatea vietii private, libertatea de constiinta, creatia stiintifica, artistica,
literara sau tehnica. (art. 252 Codul civil)
Mijloace de aparare
Persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori
amenintate poate cere oricand instantei:
a) interzicerea savarsirii faptei ilicite, daca aceasta este iminenta;
b) incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor, daca aceasta dureaza
inca;
c) constatarea caracterului ilicit al faptei savarsite, daca tulburarea pe care a
produs-o subzista.

Principii specifice dreptului de proprietate publica


Dreptul de proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-
teritoriale se exercita cu respectarea urmatoarelor principii:
a) principiul prioritatii interesului public;
b) principiul protectiei si conservarii;
c) principiul gestiunii eficiente;
d) principiul transparentei si publicitatii.

1.2. Domeniu public

(1) Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 136 alin. (3)
din Constitutie, din cele stabilite in anexele nr. 2 - 4 la OG 57/2019 si din
orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public, si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-
teritoriale prin unul dintre modurile prevazute de lege.
(2) Domeniul public al statului este alcatuit din bunurile prevazute la art.
136 alin. (3) din Constitutie, din cele prevazute in anexa nr. 2, precum si din
alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes
public national.
(3) Domeniul public al judetului este alcatuit din bunurile prevazute in
anexa nr. 3, precum si din alte bunuri de uz sau de interes public judetean,
declarate ca atare prin hotarare a consiliului judetean, daca nu sunt declarate
prin lege ca fiind bunuri de uz sau de interes public national.
(4) Domeniul public al comunei, al orasului sau al municipiului este alcatuit
din bunurile prevazute in anexa nr. 4, precum si din alte bunuri de uz sau de
interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu
sunt declarate prin lege ca fiind bunuri de uz sau de interes public national ori
judetean.
Entitatile care exercita dreptul de proprietate publica a statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale
Exercitarea dreptului de proprietate publica, cu exceptia reprezentarii in
instanta a statului roman prin Ministerul Finantelor Publice in legatura cu
raporturile juridice privind proprietatea publica, se realizeaza de catre:
a) Guvern, prin ministerele de resort sau prin organele de specialitate ale
administratiei publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor
de resort, dupa caz, pentru bunurile apartinand domeniului public al statului;
b) autoritatile deliberative ale administratiei publice locale, pentru bunurile
apartinand domeniului public al unitatilor administrativ-teritoriale.

Inventarierea bunurilor din domeniul public al statului


(1) Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se intocmeste si se
modifica, dupa caz, potrivit prevederilor in vigoare, de ministere sau de
celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, atat pentru
bunurile aflate in administrarea acestora, cat si pentru bunurile aflate in
administrarea unitatilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea
acestora, precum si de autoritatile publice autonome, si se aproba prin hotarare
a Guvernului.
(2) Actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al
statului se realizeaza prin sistemul securizat al ministerului cu atributii in
domeniul finantelor publice de catre institutiile prevazute la alin. (1), pe baza
actelor normative sau individuale, dupa caz, aprobate. Ministerul cu atributii
in domeniul finantelor publice realizeaza centralizarea inventarului bunurilor
din domeniul public al statului prevazut la alin. (1) si il supune aprobarii
Guvernului, prin hotarare.
(3) Titularii dreptului de administrare, concesionarii si titularii dreptului de
folosinta gratuita au obligatia inscrierii acestor drepturi reale in sistemul
integrat de cadastru si carte funciara, in conditiile legii.

Inventarierea bunurilor din domeniul public al unitatilor


administrativ-teritoriale
(1) Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse
inventarierii anuale. Autoritatii deliberative i se prezinta anual, de catre
autoritatea executiva, un raport asupra situatiei gestionarii bunurilor.
(2) Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatii
administrativ-teritoriale se intocmeste si se actualizeaza de catre o comisie
special constituita, condusa de autoritatea executiva ori de o alta persoana
imputernicita sa exercite atributiile respective, dupa caz.
(3) Comisia prevazuta la alin. (2) se constituie prin dispozitia fiecarei
autoritati executive a unitatii administrativ-teritoriale.
(4) Comisia prevazuta la alin. (2) are obligatia sa actualizeze inventarul
bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale in
termen de cel mult 90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor
respective.
(5) Inventarul prevazut la alin. (2) se atesta prin hotarare a autoritatii
deliberative a fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
(6) Hotararea prevazuta la alin. (5) va fi insotita, sub sanctiunea nulitatii,
constatata in conditiile legii, cel putin de urmatoarele documente:
a) acte doveditoare ale dreptului de proprietate, insotite de extrase de carte
funciara, din care sa reiasa inscrierea dreptului de proprietate in cartea
funciara si faptul ca bunul in cauza nu este grevat de sarcini;
b) declaratie pe propria raspundere a secretarului general al unitatii
administrativ-teritoriale din care sa reiasa ca bunul in cauza nu face/face
obiectul unor litigii la momentul adoptarii hotararii.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6) lit. a), in cazul in care nu exista
acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra unor bunuri imobile aflate
in proprietatea publica a comunei, a orasului, a municipiului sau a judetului,
aceste bunuri se pot inscrie in domeniul public al comunei, al orasului, al
municipiului sau al judetului respectiv, hotararea de atestare a inventarului
prevazuta la alin. (5) fiind insotita de o declaratie pe propria raspundere a
secretarului general al unitatii administrativ-teritoriale, cu privire la
urmatoarele:
a) bunul in cauza nu face obiectul unor litigii cu privire la apartenenta
acestuia la domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale respective la
data semnarii declaratiei;
b) bunul in cauza nu face obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de
proprietate privata sau de restituire depuse in temeiul actelor normative care
reglementeaza regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv de statul
roman in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
(8) Declaratia pe proprie raspundere, prevazuta la alin. (7), semnata de
secretarul general al unitatii administrativ-teritoriale, va fi insotita de un
referat privind conformitatea cu realitatea pentru bunul respectiv, intocmit in
scopul asumarii celor declarate, semnat de conducatorul compartimentului de
resort din aparatul de specialitate al autoritatii executive. In declaratie se
mentioneaza, in mod explicit, existenta referatului si a altor documente
doveditoare, dupa caz.
(9) Proiectul hotararii privind atestarea inventarului bunurilor care
alcatuiesc domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale se comunica si
ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, insotit de
documentele prevazute la alin. (6) in termenul prevazut la art. 197 alin. (1).
(10) Ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice transmite in
termen de maximum 60 zile de la inregistrarea comunicarii prevazute la alin.
(9) un punct de vedere cu privire la proiectul hotararii, precum si la
documentatia aferenta acesteia, pe baza consultarii autoritatilor si institutiilor
interesate cu privire la situatia juridica a bunului/bunurilor care fac obiectul
hotararii.
(11) Autoritatile si institutiile consultate potrivit prevederilor alin. (10)
transmit informatiile necesare in termen de maximum 30 de zile de la data
inregistrarii solicitarii ministerului cu atributii in domeniul administratiei
publice. Necomunicarea informatiilor in acest termen corespunde situatiei
lipsei oricarei obiectiuni asupra celor solicitate.
(12) In situatia in care ministerul cu atributii in domeniul administratiei
publice, in punctul de vedere comunicat, sesizeaza aspecte care contravin
prevederilor legale in vigoare, autoritatile administratiei publice locale
efectueaza modificarile corespunzatoare in proiectul hotararii prevazute la
alin. (5) in termen de maximum 45 de zile de la data luarii la cunostinta a
acestuia.
(13) In situatia in care ministerul cu atributii in domeniul administratiei
publice, in punctul de vedere comunicat, nu sesizeaza aspecte care contravin
prevederilor legale in vigoare, precum si in cazul prevazut la alin. (12),
autoritatea deliberativa, la propunerea autoritatii executive, adopta hotararea
prin care se atesta inventarul bunului/bunurilor din domeniul public al unitatii
administrativ-teritoriale.
(14) Netransmiterea punctului de vedere de catre ministerul cu atributii in
domeniul administratiei publice in termen de maximum 60 de zile de la
inregistrarea comunicarii prevazute la alin. (9) corespunde situatiei lipsei
oricarei obiectiuni asupra celor solicitate.
(15) Pe baza hotararii prevazute la alin. (13), autoritatea executiva solicita
oficiului teritorial al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara
efectuarea modificarilor corespunzatoare in evidentele de cadastru si
publicitate imobiliara.
(16) Inventarul bunurilor din domeniul public al unitatii administrativ-
teritoriale:
a) constituie anexa la statutul unitatii administrativ-teritoriale si se
actualizeaza ori de cate ori intervin evenimente de natura juridica;
b) se publica pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale, intr-o
sectiune dedicata statutului respectiv.

Evidenta financiar-contabila
Evidenta financiar-contabila a bunurilor care alcatuiesc domeniul public al
statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se tine distinct in
contabilitate, potrivit legii, de catre titularul dreptului de administrare,
concedent sau de institutia de utilitate publica care are in folosinta gratuita
aceste bunuri.

Acceptarea donatiilor si a legatelor


(1) Acceptarea donatiilor si a legatelor facute catre stat se aproba prin:
a) hotarare a Guvernului, pentru donatiile si legatele de bunuri imobile;
b) hotarare a Guvernului, pentru donatiile si legatele de bunuri mobile a
caror valoare de piata este mai mare de 500.000 lei;
c) ordin al ministrului sau al conducatorului organului sau institutiei
administratiei publice centrale competente, dupa obiectul sau scopul donatiei
sau legatului, pentru donatiile si legatele de bunuri mobile a caror valoare de
piata este mai mica sau egala cu 500.000 lei;
(2) Institutiile publice care indeplinesc formalitatile de acceptare a
donatiei/legatului in numele statului se stabilesc prin hotarare a Guvernului de
acceptare a donatiei/legatului.
(3) Acceptarea donatiilor si a legatelor facute catre unitatile administrativ-
teritoriale se aproba prin:
a) hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti ori a consiliului local al comunei, al orasului sau al
municipiului, dupa caz, pentru donatiile si legatele de bunuri imobile;
b) hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti ori a consiliului local al comunei, al orasului sau al
municipiului, dupa caz, pentru donatiile si legatele de bunuri mobile a caror
valoare de piata este mai mare de 500.000 lei;
c) dispozitia conducatorului organului sau institutiei administratiei publice
locale, pentru donatiile si legatele de bunuri mobile a caror valoare de piata
este mai mica sau egala cu 500.000 lei.
(4) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si c) si alin. (3) lit. b) si c),
determinarea valorii de piata se realizeaza de catre un evaluator, contractat in
conditiile legii. Plata serviciilor corespunzatoare evaluatorului se asigura din
bugetul statului, respectiv din bugetul unitatii administrativ-teritoriale, dupa
caz.
(5) Donatiile si legatele cu sarcini sau pentru care exista restante de
impozite sau taxe pot fi acceptate dupa cum urmeaza:
a) numai cu avizul ministerului cu atributii in domeniul finantelor publice,
in cazul donatiilor si legatelor facute catre stat;
b) numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului
judetean, cu majoritatea calificata definita la art. 5 lit. dd), de doua treimi din
numarul consilierilor locali in functie, in cazul donatiilor si legatelor facute
catre unitatile administrativ-teritoriale.
(6) Prin derogare de la prevederile legale in vigoare, actele prin care se fac
donatii statului sau unitatilor administrativ-teritoriale sunt scutite de plata
oricaror impozite sau taxe.

Trecerea bunurilor in domeniul public

Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul


public al unei unitati administrativ-teritoriale
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al
unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului
local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, prin hotarare a
Guvernului, initiata de autoritatile prevazute la art. 287 lit. a), care au in
administrare bunul respectiv, daca prin lege nu se dispune altfel.
(2) In instrumentul de prezentare si motivare al hotararii prevazute la alin.
(1) se regaseste, in mod obligatoriu, justificarea temeinica a incetarii uzului
sau interesului public national.
(3) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a consiliului
judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a
consiliului local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz.
(4) In instrumentul de prezentare si motivare al hotararii prevazute la alin.
(3) se regaseste, in mod obligatoriu, justificarea temeinica a uzului sau
interesului public judetean sau local, dupa caz.
(5) Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al
unei unitati administrativ-teritoriale se face doar in situatia in care bunul se
afla situat pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale care solicita
trecerea, cu exceptia cazului in care prin lege nu se specifica altfel.
(6) Bunul este declarat bun de interes public judetean sau local prin hotarare
a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti sau a consiliului local al comunei, al orasului sau al municipiului,
dupa caz.
(7) In situatia trecerii unui bun din domeniul public al statului in domeniul
public al unei unitati administrativ-teritoriale, conditionat de realizarea unor
investitii intr-un anumit termen, hotararea prevazuta la alin. (3) contine in
mod obligatoriu dispozitii privind intoarcerea bunului in domeniul public al
statului in situatia in care obiectivul nu a fost realizat. Autoritatile
administratiei publice locale au urmatoarele obligatii:
a) sa transmita autoritatilor prevazute la art. 287 lit. a) procesul-verbal sau
orice alt document care atesta receptia investitiei, cel tarziu la data expirarii
termenului prevazut in actul prin care bunul este trecut in domeniul public al
unitatii administrativ-teritoriale;
b) sa solicite, dupa caz, prelungirea, pentru o perioada de 6 luni, a
termenului de realizare a investitiei, in vederea finalizarii si receptiei
lucrarilor; termenul poate fi prelungit la cererea motivata a autoritatilor
administratiei publice locale;
c) sa notifice autoritatilor prevazute la art. 287 lit. a) nerealizarea investitiei,
in situatia in care se afla in imposibilitatea de a realiza investitia.
(8) In situatia prevazuta la alin. (7) lit. b), autoritatile prevazute la art. 287
lit. a) initiaza proiectul de completare a actului prin care bunul a trecut in
domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, cu noul termen de
realizare a investitiei.
(9) In situatia prevazuta la alin. (7) lit. c) se intocmeste un proces-verbal de
constatare a neindeplinirii investitiei, semnat de ambele parti. Procesul-verbal
se intocmeste in termen de maximum 30 de zile de la data notificarii realizate
potrivit alin. (7) lit. c) si se aproba prin hotarare a consiliului judetean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului
local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz.
(10) In hotararea mentionata la alin. (9) se prevede, in mod obligatoriu,
regimul juridic al obiectivului investitional nerealizat sau realizat partial,
precum si eventualele despagubiri, potrivit dreptului comun in materie.
(11) Pe baza documentului prevazut la alin. (9), autoritatile prevazute la art.
287 lit. a) initiaza demersurile pentru transmiterea bunului in proprietatea
statului, potrivit prevederilor art. 293 alin. (1) si (3) - (5).

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-


teritoriale in domeniul public al statului
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-
teritoriale in domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin
hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti sau a consiliului local al comunei, al orasului sau al municipiului,
dupa caz.
(2) In instrumentul de prezentare si motivare al hotararii prevazute la alin.
(1) se regaseste, in mod obligatoriu, justificarea temeinica a incetarii uzului
sau interesului public judetean sau local, dupa caz.
(3) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin nota inaintata Guvernului
de catre autoritatea/institutia publica interesata, care cuprinde justificarea
temeinica a uzului sau interesului public national.
(4) Hotararea de trecere prevazuta la alin. (1) se transmite Guvernului in
termen de 90 de zile de la data adoptarii acesteia.
(5) Guvernul, la initiativa autoritatii/institutiei publice care a solicitat
trecerea bunului, adopta o hotarare prin care declara bunul de uz sau de interes
public national, aproba inscrierea bunului in inventar si stabileste titularul
dreptului de administrare.

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-


teritoriale in domeniul public al altei unitati administrativ-teritoriale
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-
teritoriale in domeniul public al altei unitati administrativ-teritoriale, de pe
raza teritoriala a aceluiasi judet, se face la cererea consiliului local solicitant,
prin hotarare a consiliului local al comunei, al orasului sau al municipiului in a
carui proprietate se afla bunul.
(2) Trecerea unui bun din domeniul public al judetului in domeniul public
al unei unitati administrativ-teritoriale, de pe raza teritoriala a judetului
respectiv, se face la cererea consiliului local al comunei, al orasului sau al
municipiului, dupa caz, prin hotarare a consiliului judetean.
(3) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-
teritoriale de pe raza teritoriala a unui judet in domeniul public al judetului
respectiv se face la cererea consiliului judetean, prin hotarare a consiliului
local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz.
(4) In instrumentul de prezentare si motivare al hotararilor prevazute la alin.
(1) - (3) se regaseste, in mod obligatoriu, justificarea temeinica a incetarii
uzului sau interesului public judetean sau local, dupa caz.
(5) Cererile prevazute la alin. (1) - (3) se aproba prin hotarare a consiliului
judetean, respectiv a consiliului local al comunei, al orasului sau al
municipiului, dupa caz.
(6) In instrumentul de prezentare si motivare al hotararii prevazute la alin.
(5) se regaseste, in mod obligatoriu, justificarea temeinica a uzului sau
interesului public judetean sau local, dupa caz.
(7) Declararea bunului ca fiind de uz sau de interes public judetean sau
local se face prin hotarare a consiliului judetean sau a consiliului local care a
solicitat trecerea in conditiile prevazute la alin. (1) - (3), dupa caz.

Trecerea unui bun din domeniul public al unui judet in domeniul


public al altui judet limitrof
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al unui judet in domeniul public
al altui judet limitrof, in vederea realizarii unor investitii, se face la cererea
consiliului judetean, prin hotarare a consiliului judetean al judetului in a carui
proprietate se afla bunul si prin hotarare a consiliului judetean al judetului in a
carui proprietate se transmite, care contine in mod obligatoriu dispozitii
privind intoarcerea bunului in domeniul public al judetului, in situatia in care
obiectivul nu a fost realizat.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator trecerii de bunuri
intre domeniul public al municipiului Bucuresti si domeniul public al judetului
Ilfov.
(3) Trecerile prevazute la alin. (1) si (2) se realizeaza strict in vederea
derularii unor obiective de investitii si pe durata determinata, prevazute in
hotararea consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.
(4) La finalizarea duratei prevazute la alin. (3), bunul transmis potrivit
prevederilor alin. (1) si (2) se transmite in domeniul public al unitatii
administrativ-teritoriale care a aprobat trecerea.
(5) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a consiliului
judetean care solicita trecerea.
(6) In situatia neindeplinirii obiectivului de investitii sau a nerespectarii
termenului, prevazute in hotararea de trecere, autoritatile administratiei
publice locale de la nivelul unitatii administrativ-teritoriale in domeniul caruia
bunul a trecut au urmatoarele obligatii:
a) sa solicite, dupa caz, prelungirea, pentru o perioada de 6 luni, a
termenului de realizare a investitiei, in vederea finalizarii si receptiei
lucrarilor; termenul poate fi prelungit la cererea motivata a autoritatilor
administratiei publice locale;
b) sa notifice autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul unitatii
administrativ-teritoriale din domeniul caruia bunul a trecut nerealizarea
investitiei, in situatia in care se afla in imposibilitatea de a realiza investitia.
(7) In situatia prevazuta la alin. (6) lit. a), consiliul local sau consiliul
judetean de la nivelul unitatii administrative-teritoriale din domeniul carora
bunul a trecut initiaza proiectul prin care se completeaza hotararea de trecere
cu noul termen de realizare a investitiei.
(8) In situatia prevazuta la alin. (6) lit. b) se intocmeste un proces-verbal de
constatare a neindeplinirii investitiei, semnat de ambele parti. Procesul-verbal
se intocmeste in termen de maximum 30 de zile de la data notificarii realizate
potrivit alin. (6) lit. b) si se aproba prin hotarare a consiliului judetean,
respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului
local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz.
(9) In hotararea mentionata la alin. (8) se prevede, in mod obligatoriu,
regimul juridic al obiectivului investitional nerealizat sau realizat partial,
precum si eventualele despagubiri, potrivit dreptului comun in materie.
(10) Pe baza documentului prevazut la alin. (8), consiliul local sau consiliul
judetean de la nivelul unitatii administrativ-teritoriale din domeniul careia
bunul a trecut initiaza demersurile pentru transmiterea bunului in proprietatea
sa, potrivit prevederilor art. 294 alin. (1) - (3) si (5) - (7).

Trecerea unui bun din domeniul privat in domeniul public al aceluiasi


titular al dreptului de proprietate
(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al statului in domeniul public al
acestuia se face prin hotarare a Guvernului.
(2) Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unitati administrativ-
teritoriale in domeniul public al acesteia se face prin hotarare a consiliului
judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a
consiliului local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz.
(3) Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator si in situatia
unitatilor administrativ-teritoriale care detin bunuri imobile proprietate privata
pe raza teritoriala a altor unitati administrativ-teritoriale, pentru care se
identifica uzul sau interesul public.
(4) Trecerea in domeniul public a unui bun din patrimoniul societatilor, la
care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar sau asociat, se
poate face numai cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii
respective si cu achitarea contravalorii bunului.
(5) Trecerea in domeniul public a unui bun din patrimoniul regiilor
autonome se face numai cu acordul consiliului de administratie al regiei
respective si cu achitarea contravalorii bunului.
(6) In lipsa acordurilor prevazute la alin. (4) si (5), bunurile respective pot fi
trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de
utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.
(7) Declararea bunurilor care fac obiectul trecerilor ca fiind de uz sau de
interes public national sau local, dupa caz, se face prin hotararile prevazute la
alin. (1) - (2).

1.2.2. Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate publica al


statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

Stabilirea modalitatilor de exercitare a dreptului de proprietate


publica
(1) Autoritatile prevazute la art. 287 decid, in conditiile legii, cu privire la
modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate publica, respectiv:
a) darea in administrare;
b) concesionarea;
c) inchirierea;
d) darea in folosinta gratuita.
(2) In cazul inchirierii bunurilor proprietate publica de catre titularul
dreptului de administrare, initierea procedurii de inchiriere se stabileste de
catre regiile autonome, autoritatile administratiei publice centrale sau locale,
precum si de alte institutii de interes public national, judetean sau local.

1.2.2.1 Darea in administrare a bunurilor proprietate publica

Prerogative
Autoritatile prevazute la art. 287 exercita in numele statului, respectiv al
unitatii administrativ-teritoriale urmatoarele prerogative:
a) tinerea evidentei de cadastru si publicitate imobiliara, in conditiile legii;
b) stabilirea destinatiei bunurilor date in administrare;
c) monitorizarea situatiei bunurilor date in administrare, respectiv daca
acestea sunt in conformitate cu afectatiunea de uz sau interes public local sau
national, dupa caz, precum si cu destinatia avuta in vedere la data constituirii
dreptului.

Continutul actului prin care se constituie dreptul de administrare


Hotararea Guvernului sau a consiliului judetean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, al
orasului sau al municipiului, dupa caz, prin care se constituie dreptul de
administrare, cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
a) datele de identificare a bunului care face obiectul darii in administrare si
valoarea de inventar a acestuia;
b) destinatia bunului care face obiectul darii in administrare;
c) termenul de predare-primire a bunului.

Drepturi si obligatii
(1) Autoritatile administratiei publice centrale, institutiile publice si regiile
autonome din subordinea acestora, precum si institutiile publice si regiile
autonome din subordinea autoritatilor publice locale au urmatoarele drepturi si
obligatii:
a) folosirea si dispunerea de bunul dat in administrare in conditiile stabilite
de lege si, daca este cazul, de actul de constituire;
b) asigurarea pazei, protectiei si conservarea bunurilor, ca un bun
proprietar, si suportarea tuturor cheltuielilor necesare unei bune functionari;
c) efectuarea formalitatilor necesare cu privire la inchiriere, in limitele
actului de dare in administrare si cu respectarea legislatiei aplicabile;
d) culegerea fructelor bunului;
e) efectuarea de lucrari de investitii asupra bunului, in conditiile actului de
dare in administrare si a legislatiei in materia achizitiilor publice;
f) suportarea tuturor cheltuielilor necesare pentru aducerea bunului la starea
corespunzatoare de folosinta, in cazul degradarii acestuia, ca urmare a
utilizarii necorespunzatoare sau a neasigurarii pazei;
g) acordarea dreptului de servitute, in conditiile legii;
h) obtinerea avizelor pentru planul urbanistic zonal fara schimbarea uzului
si interesului public si destinatiei bunului;
i) obtinerea avizelor pentru lucrari de imbunatatire si mentinere a
caracteristicilor tehnice ale bunurilor;
j) reevaluarea bunurilor, in conditiile legii;
k) semnarea procesului-verbal de vecinatate, fara schimbarea regimului
juridic al bunului;
l) semnarea acordului de avizare a documentatiei de carte funciara pentru
obtinerea certificatului de atestare a edificarii constructiilor;
(2) Bunurile imobile proprietate publica se inscriu in cartea funciara
anterior emiterii actului de dare in administrare.
(3) Dreptul de administrare se inscrie in cartea funciara de catre titularul
acestui drept.

Radierea dreptului de administrare


Radierea din cartea funciara a dreptului de administrare se efectueaza in baza
actului de revocare sau a actului prin care se constata stingerea dreptului de
proprietate publica.

1.2.2.2 Concesionarea bunurilor proprietate publica

Obiectul dreptului de concesiune


Bunurile care sunt prevazute prin lege sau care prin natura lor pot fi
exploatate in vederea culegerii de fructe naturale, civile sau industriale si
producte pot face obiectul concesiunii.

Titularii dreptului de concesiune


(1) Bunurile proprietate publica pot fi concesionate de catre stat sau de catre
unitatile administrativ-teritoriale in baza unui contract de concesiune de
bunuri proprietate publica.
(2) Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica este acel contract
incheiat in forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita concedent,
transmite, pe o perioada determinata, unei persoane, denumite concesionar,
care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a
unui bun proprietate publica, in schimbul unei redevente.
(3) Statul are calitatea de concedent pentru bunurile proprietate publica a
statului, fiind reprezentat, in acest sens, de ministere sau alte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale.
(4) Judetul are calitatea de concedent pentru bunurile proprietate publica a
judetului, fiind reprezentat, in acest sens, de catre presedintele consiliului
judetean.
(5) Comuna, orasul sau municipiul, dupa caz, are calitatea de concedent
pentru bunurile proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, fiind
reprezentat, in acest sens, de catre primarul comunei, al orasului sau al
municipiului, respectiv de catre primarul general al municipiului Bucuresti.

Contractele mixte
(1) Dispozitiile prezentei sectiuni nu se aplica contractelor de concesiune de
lucrari si contractelor de concesiune de servicii.
(2) In cazul unui contract de achizitie publica de lucrari sau de servicii, al
unui contract de concesiune de lucrari sau al unui contract de concesiune de
servicii pentru a carui executare este necesara exploatarea unui bun proprietate
publica, dreptul de exploatare a respectivului bun se transmite in cadrul si
potrivit procedurii aplicate pentru atribuirea contractului in cauza.
(3) In cazul prevazut la alin. (2), autoritatea contractanta incheie un singur
contract de concesiune de lucrari sau de concesiune de servicii, dupa caz, in
conditiile legii.

Exercitarea dreptului de concesiune


(1) Subconcesionarea este interzisa.
(2) Bunurile imobile proprietate publica se inscriu in cartea funciara
anterior incheierii contractului de concesiune de bunuri proprietate publica.
(3) Nerespectarea prevederilor alin. (2) atrage nulitatea absoluta a
contractului de concesiune de bunuri proprietate publica.
(4) Dreptul de concesiune se inscrie in cartea funciara.

Durata concesiunii
(1) Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica se incheie in
conformitate cu legea romana, indiferent de nationalitatea sau de cetatenia
concesionarului, pentru o durata care nu va putea depasi 49 de ani, incepand
de la data semnarii lui.
(2) Durata concesiunii se stabileste de catre concedent pe baza studiului de
oportunitate.
(3) Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica poate fi prelungit
prin acordul de vointa al partilor, incheiat in forma scrisa, cu conditia ca
durata insumata sa nu depaseasca 49 de ani.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (3), prin legi speciale se pot
stabili concesionari cu durata mai mare de 49 de ani.

Redeventa
(1) Redeventa obtinuta prin concesionare se constituie venit la bugetul de
stat sau la bugetele locale, dupa caz.
(2) Redeventa obtinuta prin concesionare, din activitati de exploatare a
resurselor la suprafata ale statului, se constituie venit dupa cum urmeaza:
a) 40% la bugetul local al judetului pe teritoriul caruia exista activitatea de
exploatare;
b) 40% la bugetul local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa
caz, pe teritoriul careia/caruia exista activitate de exploatare;
c) 20% la bugetul de stat.
(3) Redeventa obtinuta prin concesionare, din activitati de exploatare a
resurselor la suprafata ale unitatilor administrativ-teritoriale, se constituie
venit la bugetul unitatii administrativ-teritoriale concedente.
(4) Modul de calcul si de plata a redeventei se stabileste de catre ministerele
de resort sau de catre alte organe de specialitate ale administratiei publice
centrale ori de catre autoritatile administratiei publice locale, conform
prevederilor legale.
(5) La initierea procedurilor de stabilire a modului de calcul al redeventei
prevazut la alin. (4), ministerele de resort, alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale sau autoritatile administratiei publice locale,
dupa caz, vor avea in vedere urmatoarele criterii:
a) proportionalitatea redeventei cu beneficiile obtinute din exploatarea
bunului de catre concesionar;
b) valoarea de piata a bunului care face obiectul concesiunii;
c) corelarea redeventei cu durata concesiunii.

Procedura administrativa de initiere a concesionarii


(1) Concesionarea are loc la initiativa concedentului sau ca urmare a unei
propuneri insusite de acesta.
(2) Orice persoana interesata poate inainta concedentului o propunere de
concesionare.
(3) Propunerea de concesionare prevazuta la alin. (2) se face in scris,
cuprinde datele de identificare a persoanei interesate, manifestarea ferma si
serioasa a intentiei de concesionare, obiectul concesiunii, planul de afaceri si
trebuie sa fie fundamentata din punct de vedere economic, financiar, social si
de mediu.
(4) Initiativa concesionarii trebuie sa aiba la baza efectuarea unui studiu de
oportunitate care sa cuprinda, in principal, urmatoarele elemente:
a) descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat;
b) motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu, care justifica
realizarea concesiunii;
c) nivelul minim al redeventei;
d) procedura utilizata pentru atribuirea contractului de concesiune de bunuri
proprietate publica si justificarea alegerii procedurii;
e) durata estimata a concesiunii;
f) termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare;
g) avizul*) obligatoriu al Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si
Probleme Speciale si al Statului Major General privind incadrarea obiectului
concesiunii in infrastructura sistemului national de aparare, dupa caz;
h) avizul obligatoriu al structurii de administrare/custodelui ariei naturale
protejate, in cazul in care obiectul concesiunii il constituie bunuri situate in
interiorul unei arii naturale protejate, respectiv al autoritatii teritoriale pentru
protectia mediului competente, in cazul in care aria naturala protejata nu are
structura de administrare/custode.

1.2.2.3. Inchirierea bunurilor proprietate publica

Partile contractului de inchiriere


Contractul de inchiriere a unui bun proprietate publica se incheie de catre
autoritatile prevazute la art. 287 sau de catre titularul dreptului de
administrare, dupa caz, cu orice persoana fizica sau juridica, romana sau
straina.

Actul administrativ prin care se aproba inchirierea


(1) Inchirierea bunurilor proprietate publica a statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale se aproba, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a
consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a
consiliului local.
(2) Hotararea prevazuta la alin. (1) cuprinde urmatoarele elemente:
a) datele de identificare si valoarea de inventar ale bunului care face
obiectul inchirierii;
b) destinatia data bunului care face obiectul inchirierii;
c) durata inchirierii;
d) pretul minim al inchirierii.
(3) In cazul in care contractul de inchiriere se incheie de catre titularul
dreptului de administrare, acesta are dreptul sa incaseze din chirie o cota-parte
intre 20 - 50%, stabilita, dupa caz, prin hotararea Guvernului, a consiliului
judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului
local al comunei, al orasului sau al municipiului prin care s-a aprobat
inchirierea.
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplica in cazul in care activitatea titularului
dreptului de administrare este subventionata de la bugetul de stat sau de la
bugetul local.
(5) Inchirierea bunurilor proprietate publica a statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale se face pe baza de licitatie publica.

1.2.2.4 Darea in folosinta gratuita a bunurilor proprietate publica


Continutul actului prin care se realizeaza darea in folosinta gratuita
Hotararea Guvernului sau a consiliului judetean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, al
orasului sau al municipiului, dupa caz, prin care se aproba darea in folosinta
gratuita va cuprinde urmatoarele:
a) datele de identificare a bunului si valoarea de inventar a acestuia;
b) in cazul bunurilor cu regim special, indicarea reglementarilor legale
specifice privind paza si protectia;
c) destinatia bunului;
d) durata pentru care se acorda folosinta gratuita;
e) termenul la care se va realiza predarea-primirea materiala a bunului;
f) obligatiile institutiei de utilitate publica beneficiara;
g) entitatea care suporta cheltuielile de intretinere a bunului, potrivit
destinatiei sale;
h) modalitati de angajare a raspunderii si sanctiuni.

Obligatii
(1) Autoritatile prevazute la art. 287 au urmatoarele obligatii:
a) sa verifice modul in care sunt respectate conditiile de folosinta stabilite
prin actul de dare in folosinta gratuita si prin lege;
b) sa solicite incetarea folosintei gratuite si restituirea bunului, atunci cand
interesul public legitim o impune.
(2) Titularul dreptului de folosinta gratuita are urmatoarele obligatii:
a) sa foloseasca bunul potrivit destinatiei in vederea careia i-a fost acordata
folosinta gratuita;
b) sa prezinte, anual, autoritatilor prevazute la art. 287, rapoarte privind
activitatea de utilitate publica desfasurata, gradul de implementare la nivelul
colectivitatii, precum si prognoze si strategii pentru perioada urmatoare;
c) sa permita accesul autoritatilor prevazute la art. 287 pentru efectuarea
controlului asupra bunurilor;
d) sa nu modifice bunul, in parte ori in integralitatea lui;
e) la incetarea folosintei gratuite, sa restituie bunul in starea in care l-a
primit, in afara de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii, si
liber de orice sarcini.

Alte obligatii
(1) Folosinta dobandita in baza actului prevazut la art. 349 nu poate fi
transmisa, nici oneros si nici cu titlu gratuit, unei alte persoane.
(2) Titularul dreptului de folosinta gratuita are obligatia de a informa
autoritatile prevazute la art. 287 cu privire la orice tulburare adusa dreptului
de proprietate publica, precum si la existenta unor cauze sau iminenta
producerii unor evenimente de natura sa conduca la imposibilitatea exploatarii
bunului.

1.3. Exercitarea dreptului de proprietate privata a statului sau a


unitatilor administrativ-teritoriale

Domeniul privat
(1) Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este
alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul
public.
(2) Asupra acestor bunuri, statul sau unitatile administrativ-teritoriale au
drept de proprietate privata.

Regimul juridic al proprietatii private a statului sau a unitatilor


administrativ-teritoriale
Bunurile care fac parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale se afla in circuitul civil si se supun regulilor prevazute
de Legea nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare, daca prin lege
nu se prevede altfel.

Inventarierea bunurilor imobile din domeniul privat al statului


(1) Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat al statului se
intocmeste si se modifica potrivit prevederilor in vigoare, de ministere sau de
celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, atat pentru
bunurile imobile aflate in administrarea acestora, cat si pentru bunurile
imobile aflate in administrarea unitatilor din subordinea, coordonarea sau sub
autoritatea acestora, si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(2) Obligatia efectuarii inventarierii bunurilor imobile proprietate privata a
statului revine autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, regiilor
autonome, societatilor, companiilor nationale, institutelor de cercetare-
dezvoltare, societatilor cooperatiste, asociatiilor, fundatiilor si altor asemenea,
persoanelor fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri,
persoanelor fizice sau juridice carora li s-au atribuit in mod direct un drept
real, altul decat cel de proprietate, asupra bunurilor imobile care alcatuiesc
domeniul privat al statului, de catre autoritatile prevazute la art. 287, conform
legii, denumite in continuare entitati.
(3) Entitatile care detin un drept real asupra unor bunuri imobile din
domeniul privat al statului sunt obligate sa intocmeasca inventarul acestor
bunuri si sa-l comunice ministerului cu atributii in domeniul finantelor
publice, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentului cod.
(4) Centralizarea inventarului bunurilor imobile din domeniul privat al
statului se realizeaza de catre ministerul cu atributii in domeniul finantelor
publice.
(5) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a identifica, pe
raza administrativ-teritoriala a acestora, bunuri imobile care alcatuiesc
domeniul privat al statului si pentru care nu sunt cunoscute entitatile carora li
s-a atribuit un drept real si de a notifica autoritatea administratiei publice
centrale competente in vederea evidentierii separate a acestor bunuri in
inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului.
(6) Dispozitiile prezentului articol se completeaza in mod corespunzator cu
dispozitiile legislatiei privind intocmirea si actualizarea inventarului
centralizat al bunurilor imobile proprietate publica a statului.
(7) Evidenta financiar-contabila a bunurilor care alcatuiesc domeniul privat
al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se tine distinct in
contabilitate, potrivit legii.

Inventarierea bunurilor imobile din domeniul privat al unitatilor


administrativ-teritoriale
(1) Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatii
administrativ-teritoriale se intocmeste si se actualizeaza de catre o comisie
special constituita, condusa de autoritatea executiva ori de o alta persoana
imputernicita sa exercite atributiile respective, dupa caz.
(2) Comisia prevazuta la alin. (1) se constituie prin dispozitia autoritatii
executive a fiecarei unitati administrativ-teritoriale.
(3) Comisia prevazuta la alin. (1) are obligatia de a actualiza inventarul
bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale in
termen de cel mult 90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor
respective.
(4) Inventarul prevazut la alin. (1) se aproba prin hotarare a autoritatii
deliberative a fiecarei unitati administrativ-teritoriale.

1.3.1. Trecerea bunurilor in domeniul privat


Trecerea unui bun din domeniul privat al statului in domeniul privat
al unei unitati administrativ-teritoriale
(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al statului in domeniul privat al
unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a
consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz, prin hotarare a Guvernului.
(2) Trecerea prevazuta la alin. (1) se face doar in situatia in care bunul
respectiv se afla pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale care
solicita trecerea, cu plata contravalorii bunului aferenta valorii de inventar
actualizate, in conditiile legii.
(3) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a consiliului local,
a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz.

Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unitati administrativ-


teritoriale in domeniul privat al statului
(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unitati administrativ-
teritoriale in domeniul privat al statului se face la cererea Guvernului, prin
hotarare a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(2) Trecerea prevazuta la alin. (1) se face doar cu acordul consiliului local,
al consiliului judetean, respectiv al Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz si cu plata contravalorii bunului aferenta valorii de
inventar actualizate, in conditiile legii.
(3) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin nota inaintata Guvernului
de catre autoritatea/institutia publica interesata.

Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unitati administrativ-


teritoriale in domeniul privat al altei unitati administrativ-teritoriale
(1) Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unitati administrativ-
teritoriale in domeniul privat al altei unitati administrativ-teritoriale se face la
cererea consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, prin hotarare a consiliului local,
a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz.
(2) Trecerea prevazuta la alin. (1) se face cu acordul unitatii administrativ-
teritoriale care are in proprietate bunul care face obiectul trecerii si doar in
situatia in care acesta se afla pe raza teritoriala a unitatii administrativ-
teritoriale care solicita bunul, cu plata contravalorii bunului aferente valorii de
inventar actualizate, in conditiile legii.
(3) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a consiliului local,
a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului
Bucuresti, dupa caz.

Trecerea unui bun din domeniul public in domeniul privat al aceluiasi


titular al dreptului de proprietate
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul privat al
acestuia se face prin hotarare a Guvernului, daca prin lege nu se dispune altfel.
(2) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-
teritoriale in domeniul privat al acesteia se face prin hotarare a consiliului
judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a
consiliului local al comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz, daca
prin lege nu se dispune altfel.
(3) In instrumentele de prezentare si motivare ale hotararilor prevazute la
alin. (1) si (2) se regaseste, in mod obligatoriu, justificarea temeinica a
incetarii uzului sau interesului public national sau local, dupa caz.
(4) Actele incheiate cu nerespectarea dispozitiilor alin. (3) sunt lovite de
nulitate absoluta.
1.3.2. Unele reguli privind exercitarea dreptului de proprietate
privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale

Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate privata


(1) Bunurile proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-
teritoriale pot fi date in administrare, concesionate ori inchiriate.
(2) Bunurile proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale pot fi
date in folosinta gratuita, pe termen limitat, dupa caz, persoanelor juridice fara
scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica,
ori serviciilor publice.
(3) Dispozitiile privind darea in administrare, concesionarea, inchirierea si
darea in folosinta gratuita a bunurilor apartinand domeniului public al statului
sau al unitatilor administrativ-teritoriale se aplica in mod corespunzator.

Reguli speciale privind procedura de vanzare a bunurilor din domeniul


privat
(1) Vanzarea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor
administrativ-teritoriale se face prin licitatie publica, organizata in conditiile
prevazute la art. 334 - 346, cu respectarea principiilor prevazute la art. 311 din
Codul administrativ, cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel.
(2) Stabilirea oportunitatii vanzarii bunurilor din domeniul privat al statului
sau al unitatilor administrativ-teritoriale si organizarea licitatiei publice se
realizeaza de catre autoritatile prevazute la art. 287 din Cod, cu exceptia
cazurilor in care prin lege se prevede altfel.
(3) Vanzarea prin licitatie publica a bunurilor imobile proprietate privata a
statului, cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel, se aproba prin
hotarare a Guvernului.
(4) Vanzarea prin licitatie publica a bunurilor imobile apartinand unitatilor
administrativ-teritoriale se aproba prin hotarare a consiliului judetean, a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti, respectiv a consiliului local al
comunei, al orasului sau al municipiului, dupa caz.
(5) Garantia se stabileste intre 3 si 10% din pretul contractului de vanzare,
fara TVA.
(6) Cu exceptia cazurilor in care prin lege se prevede altfel, pretul minim de
vanzare, aprobat prin hotarare a Guvernului sau prin hotarare a autoritatilor
deliberative de la nivelul administratiei publice locale, dupa caz, va fi valoarea
cea mai mare dintre pretul de piata determinat prin raport de evaluare intocmit
de evaluatori persoane fizice sau juridice, autorizati, in conditiile legii, si
selectati prin licitatie publica, si valoarea de inventar a imobilului.
(7) Raspunderea juridica privind corectitudinea stabilirii pretului prevazut
in raportul de evaluare revine exclusiv evaluatorului care a intocmit
respectivul raport de evaluare.
(8) Predarea-primirea bunului se face prin proces-verbal in termen de
maximum 30 de zile de la data incasarii pretului.

Exceptii de la regulile privind procedura de vanzare a bunurilor din


domeniul privat
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 363 alin. (1) din Cod, in cazul
vanzarii unui teren aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatii
administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de
buna-credinta ai acestora beneficiaza de un drept de preemptiune la
cumpararea terenului aferent constructiilor. Pretul de vanzare se stabileste pe
baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judetean, dupa caz.
(2) Proprietarii constructiilor prevazute la alin. (1) sunt notificati in termen
de 15 zile asupra hotararii consiliului local sau judetean si isi pot exprima
optiunea de cumparare in termen de 15 zile de la primirea notificarii.
(3) Prin legi speciale se pot institui alte exceptii de la procedura licitatiei
publice.
CURS 2
RASPUNDEREA PATRIMONIALA A MILITARILOR

Bibliografie:
- Ordonanta Guvernului nr. 121 din 28 august 1998 privind raspunderea materiala a
militarilor
- Ordinul ministrului apararii nationale nr. M5/1999 de aplicarea prevederilor Ordonantei
Guvernului nr. 121 din 28 august 1998 privind raspunderea materiala a militarilor
- Instructiunile nr. 114/2013 privind raspunderea materiala a personalului pentru pagubele
produse MAI aplica prevederile OG nr. 121/1998 privind raspunderea materiala a militarilor,
aprobata prin Legea nr. 25/1999).

- Legea nr. 53/2003 Codul muncii, revizuita, cu modificarile si completarile ulterioare;


- Ordonansa de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 Codul administrativ, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Militarii sunt obligati sa apere patrimoniul fortelor armate ale Romaniei.


Raspunderea materiala este angajata, pentru pagubele in legatura cu
formarea, administrarea si gestionarea resurselor financiare si materiale,
provocate de militari din vina acestora si in legatura cu indeplinirea serviciului
militar sau a atributiilor de serviciu in cadrul Ministerului Apararii Nationale,
Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de
Protectie si Paza, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de
Telecomunicatii Speciale si Ministerului Justitiei.
Militarii raspund material, indiferent daca, dupa producerea pagubei,
mai au sau nu calitatea de militar.
Raspunderea materiala este angajata atat pentru militarii care au fost
insarcinati legal cu atributii privind formarea, administrarea si gestionarea
resurselor financiare si materiale, cat si pentru cei care le-au indeplinit numai
in fapt.
Militarii raspund material pentru pagubele produse, din vina lor si in
legatura cu indeplinirea serviciului militar, tertelor persoane fizice sau
juridice, la a caror reparare a fost obligata institutia publica de care acestia
apartin.
Militarii nu raspund material:
a) pentru pierderile inerente produse in executarea misiunilor ori in procesul
pregatirii pentru lupta, in activitatile de productie si gospodaresti, care se
incadreaza in limitele prevazute de dispozitiile legale in vigoare;
b) pentru pagubele produse din cauze care nu puteau fi prevazute si
inlaturate;
c) pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forta
majora;
d) pentru pagubele produse in executarea ordinului comandantului sau
sefului unitatii, caz in care raspunderea materiala revine acestuia. Se
excepteaza de la prevederile lit. d) militarii care, avand posibilitatea de a
inlatura partial sau total urmarile pagubitoare ale ordinului primit, nu au
raportat in scris, in termen de 24 de ore sau la inapoierea din misiune si nu au
luat, din neglijenta sau rea-credinta, masuri pentru evitarea pagubei, cazuri in
care raspund impreuna cu comandantii sau cu sefii unitatilor.
Prin termenul militari, in sensul prezentei ordonante, se intelege: militari
in termen, militari cu termen redus, rezervisti concentrati sau mobilizati, elevi
si studenti ai institutiilor militare de invatamant, militari angajati pe baza de
contract si cadre militare.

Raspunderea materiala
In stabilirea raspunderii materiale conform prezentei ordonante,
prejudiciul ce trebuie reparat nu cuprinde foloasele nerealizate de institutia
publica pagubita.
Pentru paguba produsa printr-o fapta ce constituie infractiune,
raspunderea se stabileste de instantele judecatoresti, potrivit legii penale.
Raspunderea materiala a militarilor este angajata in cazul producerii unor
pagube, dupa cum urmeaza:
A. In sarcina gestionarilor, pentru pagubele produse de acestia in propria
gestiune, sau:
a) cand, potrivit dispozitiilor legale, atributiile au fost exercitate de un
delegat al lor sau de o comisie si se constata o paguba, daca nu se face dovada
ca aceasta s-a produs in absenta gestionarului;
b) cand au primit bunuri in cantitati mai mici decat cele inscrise in
documentele insotitoare sau cu vicii aparente, fara sa fi intocmit proces-verbal
de constatare;
c) cand nu au solicitat, in scris, asistenta tehnica de specialitate la primirea
bunurilor, desi aceasta era necesara.
B. In sarcina militarilor, pentru pagubele produse atunci cand primesc,
transporta, pastreaza si elibereaza bunuri materiale si valori, fara a avea
calitatea de gestionari in intelesul legii.
C. In sarcina comandantilor sau sefilor unitatilor, cand:
a) nu au asigurat gestionarilor, la solicitarea in scris a acestora, in cazurile
prevazute de lege, asistenta tehnica de specialitate la primirea, transportul,
depozitarea, inventarierea si distribuirea bunurilor materiale si a altor valori;
b) nu au luat masurile necesare pentru remedierea deficientelor sesizate in
scris de catre gestionari;
c) s-au substituit gestionarilor in exercitarea atributiilor acestora;
d) au dat gestionarilor sau altor militari care raspund de bunuri materiale
ordine ilegale sau gresite care au condus la producerea de pagube;
e) au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificarii drepturilor la despagubiri
pentru cauzarea de prejudicii;
f) pagubele au rezultat din neurmarirea unor sume cuvenite din orice cauza
si pentru care exista titlu executoriu;
g) nu au luat masuri de siguranta necesare pentru pastrarea in bune conditii
a bunurilor materiale si a altor valori.
D. In sarcina autorului faptei, cand pagubele sunt produse in alte situatii
decat cele prevazute la art. 6 alin. (1).
E. In sarcina persoanei vinovate, daca fapta prin care paguba a fost
pricinuita constituie infractiune.
Pentru pagubele produse unitatii militare in procesul pregatirii pentru
lupta, militarii raspund material, in limita a trei solde lunare nete, calculate la
data constatarii pagubei. Partea din paguba care depaseste cuantumul
imputabil se scade din evidenta contabila a unitatii militare pagubite.

Salariul mediu pe economie ce se va lua in calcul la stabilirea


raspunderii materiale este cel realizat in luna in care s-a constatat paguba.
Partea din paguba care depaseste cuantumul imputabil se scade din evidenta
contabila a unitatii militare.
Daca paguba a fost cauzata de mai multi militari, raspunderea materiala
a fiecaruia se stabileste tinandu-se seama de masura in care a contribuit la
producerea ei.
Cand nu se poate determina in ce masura a contribuit fiecare la
producerea pagubei, raspunderea materiala a militarilor implicati se stabileste
proportional cu solda neta de la data constatarii pagubei.
In gestiunile in care manipularea bunurilor se face in colectiv sau in
schimburi succesive, fara predarea gestiunii intre schimburi, raspunderea
materiala se stabileste proportional cu timpul lucrat de fiecare gestionar de la
ultima inventariere a bunurilor.

C2.2. Elemente constitutive ale raspunderii materiale

Stabilirea si recuperarea pagubelor


Comandantul sau seful unitatii care a constatat sau a luat cunostinta de
producerea unei pagube dispune, in scris, de indata, efectuarea cercetarii
administrative.
Cercetarea se face de catre comisia de cercetare administrativa din
unitatea in care s-a produs paguba sau de la esaloanele superioare ori de
organele de control specializate.
Termenul pentru efectuarea cercetarii administrative si inregistrarea
actului de cercetare este de cel mult 60 de zile de la data cand comandantul
sau seful unitatii a constatat sau a luat cunostinta de producerea pagubei.
Pentru motive temeinic justificate, la cerere, comandantul sau seful
esalonului superior poate prelungi acest termen cu cel mult 60 de zile, prin
ordin scris.
In toate situatiile, cercetarea imprejurarilor in care s-a produs paguba se
face cu chemarea si ascultarea celor in cauza, pentru explicatii scrise si
prezentarea de probe in aparare.
Raspunderea materiala a militarilor pentru pagubele produse institutiilor
publice poate fi stabilita numai in cazul in care acestea au fost constatate in cel
mult 3 ani de la data producerii lor.
Obligarea la restituirea sumelor incasate fara drept, a contravalorii
bunurilor ori serviciilor nedatorate, se poate face numai in cazurile in care
paguba a fost constatata in cel mult un an de la data primirii sumelor sau
bunurilor ori de cand au beneficiat de serviciile nedatorate. In cazul constatarii
pagubei dupa un an de la data primirii sumelor sau bunurilor ori a beneficierii
de serviciile nedatorate, dar nu mai tarziu de 3 ani de la aceasta data,
raspunderea materiala se va stabili in sarcina celor din vina carora s-a produs
paguba.
Cand persoanele care au produs pagube unitatii militare in procesul
pregatirii pentru lupta, sunt cadre militare, militari angajati pe baza de contract
sau salariati civili si nu au fost de buna-credinta, ele vor fi obligate la
restituirea sumelor sau la plata contravalorii bunurilor ori a serviciilor
nedatorate, daca paguba a fost constatata in cel mult 3 ani de la data primirii
sumelor, bunurilor ori a prestarii serviciilor nedatorate.
Termenele prevazute mai sus sunt termene de decadere.
Obligarea la plata despagubirilor pentru pagubele produse sau a
contravalorii bunurilor si serviciilor nedatorate, precum si obligarea la
restituirea sumelor incasate fara drept se face prin decizie de imputare.
Decizia de imputare se emite de catre comandantul sau seful unitatii a
carei comisie a efectuat cercetarea administrativa si constituie titlu executoriu.
In situatiile cand in cauza este comandantul sau seful unitatii, singur sau
impreuna cu alte persoane, decizia de imputare se emite de comandantul sau
seful esalonului superior.
Decizia de imputare se emite in termen de cel mult 30 de zile de la data
inregistrarii procesului-verbal de cercetare administrativa la organul
competent s-o emita si se comunica in termen de cel mult 15 zile celui obligat
la plata.
Decizia de imputare va fi temeinic motivata si va cuprinde obligatoriu
termenul in care poate fi contestata si organul competent in solutionarea
contestatiei.
Proba temeiniciei si legalitatii deciziei de imputare trebuie efectuata de
unitatea al carei comandant sau sef a emis-o.

Acoperirea pagubelor, precum si restituirea sumelor sau plata


contravalorii bunurilor ce nu mai pot fi restituite in natura ori a serviciilor
nedatorate, recunoscute, se fac prin angajament de plata, in scris, al celui in
cauza. In acest caz angajamentul de plata constituie titlu executoriu de la data
semnarii acestuia.
Sumele stabilite pentru acoperirea pagubelor produse institutiilor
publice se retin in rate lunare din solda sau salariu ori din alte drepturi banesti
ale celor in cauza, in conditiile legii, incepand cu prima solda sau salariu al
acestora, de la data comunicarii titlului executoriu.
Ratele nu pot fi mai mari de o treime din solda lunara neta sau din
salariul net, fara a se putea depasi, impreuna cu celelalte retineri, jumatate din
aceste drepturi, cu exceptia cazurilor in care prin lege se stabileste altfel.
Pana la ramanerea definitiva a titlurilor executorii, sumele retinute in
baza acestora se depun de catre organul financiar al unitatii militare pagubite
intr-un cont separat, la banca sau la Casa de Economii si Consemnatiuni, la
alegerea persoanei obligate la plata.

Acoperirea pagubelor stabilite in conditiile prezentei ordonante se poate


face si prin depunerea in natura a bunurilor ori de cate ori paguba nu este
urmarea unei infractiuni, in urmatoarele conditii:
a) bunurile sa fie identice si sa corespunda calitativ;
b) sa fie procurate cu acte legale;
c) sa fie predate unitatii la care s-a constatat paguba.
Comandantul sau seful unitatii care a emis decizia de imputare ori al
carei organ financiar a primit angajamentul de plata, precum si comandantul
sau seful esalonului superior, atunci cand constata ca imputatia este total sau
partial neintemeiata ori nelegala, poate sa o anuleze sau sa o reduca, in termen
de cel mult 3 ani, printr-o alta decizie, daca intre timp nu s-a pronuntat o
hotarare asupra contestatiei facute impotriva deciziei de imputare sau
angajamentului de plata.

Caile de atac

Persoana care considera ca imputarea sau retinerea a fost facuta fara


temei sau cu incalcarea legii, precum si cea care, dupa ce a semnat un
angajament de plata, constata ca in realitate nu datoreaza, partial sau total,
suma pretinsa de unitate poate face contestatie, in cel mult 30 de zile de la
data comunicarii sub semnatura a deciziei de imputare sau de la data semnarii
angajamentului de plata.
Contestatiile se depun la unitatea care are in evidenta debitul si se
solutioneaza de comandantul sau seful care a emis decizia de imputare sau a
carei comisie a efectuat cercetarea administrativa privind paguba pentru care
s-a semnat angajamentul de plata.
Verificarea temeiniciei contestatiei poate fi facuta de comandantul sau
seful care a emis decizia de imputare sau de o comisie de solutionare a
contestatiei, numita de aceasta, nefiind obligatoriu ca membrii comisiei sa fi
participat la efectuarea cercetarii administrative.
Hotararea asupra contestatiei se pronunta in termen de cel mult 30 de
zile de la data inregistrarii acesteia si se comunica in scris, in termen de cel
mult 15 zile de la pronuntare, unitatii care are in evidenta debitul, precum si
celui in cauza.
Impotriva hotararii pronuntate asupra contestatiei cel nemultumit poate
face plangere in cel mult 15 zile de la data comunicarii hotararii.
Plangerea se depune la unitatea care are in evidenta debitul, iar aceasta
este obligata sa o inainteze comisiei de jurisdictie a imputatiilor in cel mult 5
zile de la inregistrare.
Comisia de jurisdictie a imputatiilor solutioneaza plangerea in cel mult
60 de zile de la data inregistrarii acesteia la comisie.
Hotararea comisiei de jurisdictie a imputatiilor se considera definitiva si
se comunica unitatii care are in evidenta debitul, precum si celor in cauza, in
cel mult 15 zile de la pronuntare.

Comisiile de jurisdictie a imputatiilor se infiinteaza, se organizeaza si


functioneaza pe baza ordinului conducatorilor institutiilor publice fiind
formate din 3 - 7 membri.
(2) Aceste comisii functioneaza in complete compuse din 3 membri, din
care unul va fi in mod obligatoriu ofiter de justitie sau licentiat in stiinte
juridice.
Atunci cand, din motive temeinice, nu s-a efectuat cercetarea
administrativa sau nu s-a emis decizia de imputare in termenele prevazute de
ordonanta, precum si in cazul in care decizia de imputare s-a emis impotriva
altei persoane decat cea care a produs paguba ori pentru o paguba mai mica
decat cea reala, comandantul sau seful unitatii competent poate cere comisiei
de jurisdictie a imputatiilor repunerea in termen. Cererea se face in cel mult 15
zile de la incetarea cauzei care a impiedicat efectuarea cercetarii
administrative sau emiterea deciziei de imputare ori de la data cand
comandantul sau seful unitatii competent a luat cunostinta ca decizia de
imputare s-a emis impotriva altei persoane decat cea care a produs paguba sau
pentru o paguba mai mica decat cea reala.
Comisia de jurisdictie a imputatiilor, judecand cererea de repunere in
termen, o admite sau o respinge prin hotarare, care este definitiva. Hotararea
se comunica in cel mult 15 zile de la pronuntare comandantului sau sefului
unitatii care a solicitat repunerea in termen.
Cand s-a admis cererea de repunere in termen, termenele curg de la data
inregistrarii hotararii la unitatea in cauza.
ART. 34
Dupa expirarea termenelor paguba se imputa celor vinovati de neefectuarea
cercetarii administrative sau de neemiterea deciziei de imputare, cu exceptia
situatiilor in care s-a dispus repunerea in termen.

Hotararile definitive pot fi revizuite de organul care le-a pronuntat, la


cererea militarilor interesati, a comandantilor sau sefilor unitatilor ori a sefilor
organelor de control financiar de gestiune, cand au fost descoperite fapte ori
acte noi care nu au putut fi prezentate pana la data solutionarii cauzei, precum
si in alte cazuri prevazute de lege.
Cererea de revizuire se face in cel mult 30 de zile de la data cand
persoanele interesate au luat cunostinta de actele sau faptele care constituie
motivul revizuirii si se depune la unitatea care are in evidenta debitul.
Unitatea este obligata sa inainteze cererea de revizuire la organul competent
sa o solutioneze in cel mult 3 zile de la inregistrare.
Hotararea asupra cererii de revizuire se pronunta in cel mult 30 de zile
de la data inregistrarii acesteia la organul competent sa o solutioneze si se
comunica in cel mult 15 zile unitatii care are in evidenta debitul si celor in
cauza.
Daca pentru paguba produsa s-au stabilit raspunderi materiale in sarcina
mai multor persoane, de cererea introdusa de una dintre ele in exercitarea
cailor de atac vor beneficia, potrivit cu ceea ce va rezulta privitor la situatia
fiecareia, si persoanele care nu au facut cerere.
La solutionarea contestatiilor si a cererilor de revizuire de catre comandanti
sau sefi de unitate ori de catre comisiile de solutionare a contestatiilor,
persoanele obligate la plata pot fi citate cand ele solicita aceasta in mod
expres, precum si in cazurile complexe.
La solutionarea cauzelor de catre comisia de jurisdictie a imputatiilor,
persoanele obligate la plata vor fi citate.
Solutionarea cauzelor se poate face atat la sediul comisiei de jurisdictie
a imputatiilor, cat si la sediul unitatii pagubite.
Dupa deschiderea sedintei, presedintele comisiei de jurisdictie a
imputatiilor constata daca sunt ori nu motive de recuzare cu privire la membrii
completului, dupa care dispune citirea sau prezentarea rezumativa a
documentelor din dosar si da cuvantul persoanelor in cauza prezente.
Declaratiile acestora se consemneaza separat, sub semnatura. Pentru stabilirea
adevarului, comisia de jurisdictie a imputatiilor va folosi toate mijloacele de
proba admise de lege.
Cand persoanele citate nu se pot prezenta din motive temeinic justificate
ori procedura nu a fost indeplinita pentru termenul de judecata fixat sau din
alte motive obiective, comisia de jurisdictie a imputatiilor amana cauza pentru
un nou termen, intocmind de fiecare data o incheiere in care va preciza
motivul amanarii.
Comandantii sau sefii unitatilor, comisiile de solutionare a
contestatiilor, comisia de jurisdictie a imputatiilor, pronuntandu-se asupra
cauzelor, hotarasc aderarea partiala sau totala, respingerea contestatiei, a
plangerii sau a cererii de revizuire, dupa caz.
Comisia de jurisdictie a imputatiilor, cu ocazia solutionarii cauzelor, are
dreptul sa propuna darea la scadere din evidenta contabila a pagubelor pentru
care nu se stabileste raspunderea materiala potrivit prezentei ordonante.

Comandantii sau sefii unitatilor ori comisiile de solutionare a contestatiilor,


plangerilor si cererilor de revizuire, la cererea celor in cauza si pentru motive
intemeiate, pot hotari suspendarea executarii deciziei de imputare sau a
angajamentului de plata, pana la solutionarea cauzei.

Persoanele citate ca urmare a exercitarii unei cai de atac prevazute de


prezenta ordonanta au dreptul la restituirea cheltuielilor de cazare si transport
pe care le-au suportat pentru deplasarea lor in fata comandantului sau sefului
unitatii ori a comisiei competente, in cazul in care au fost exonerate total sau
partial de plata sumei imputate. Restituirea cheltuielilor se face de catre
unitatea din care face parte persoana respectiva, pe baza dispozitiei date de
comandantul sau seful acesteia ori de comisia care a solutionat cauza.

Persoanele interesate care, din motive intemeiate, nu au facut uz de caile de


atac pot cere repunerea in termen in cel mult 15 zile de la incetarea cauzei
care le-a impiedicat sa uzeze de acele cai de atac.
Cererea de repunere in termen se solutioneaza de comandantul sau seful
unitatii ori de comisia care nu a fost sesizata in termen.

In situatia in care, dupa epuizarea acestor cai de atac, persoanele obligate


la repararea prejudiciului in conditiile prezentei ordonante considera ca au fost
lezate intr-un drept legitim se pot adresa instantei judecatoresti
competente, potrivit legii.

Dispozitii speciale

Daca paguba produsa este urmarea unei infractiuni, dosarul cercetarii


administrative se trimite parchetului militar competent pentru a lua masurile
legale.

Cand actiunea penala nu poate fi pusa in miscare sau desi a fost pusa in
miscare nu mai poate fi exercitata, iar parchetul militar a dispus clasarea
cauzei, scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi penale, actul de
solutionare se comunica unitatii militare de la care s-a primit sesizarea, in
vederea luarii masurilor ce se impun.

Daca instanta de judecata pronunta achitarea pentru motivul ca fapta nu


este prevazuta de legea penala, incetarea procesului penal pentru lipsa
plangerii prealabile, autorizarii sau sesizarii organului competent ori a altei
conditii prevazute de lege, precum si in cazul cand exista autoritate de lucru
judecat, unitatea militara stabileste raspunderea materiala in sarcina celor
vinovati, potrivit prevederilor prezentei ordonante.
In celelalte cazuri de achitare ori de incetare a procesului-penal, instanta
judecatoreasca se pronunta si asupra actiunii civile.
In cazul in care achitarea s-a pronuntat pentru motivul ca fapta imputata
nu exista ori nu a fost savarsita de cel in cauza, nu pot fi acordate despagubiri
civile si nu vor fi stabilite raspunderi materiale.
Cand militarii sunt trecuti in rezerva sau in retragere, cand contractul
militarilor angajati inceteaza ori cand personalul civil nu mai este incadrat in
unitati militare, unitatile militare care au in evidenta debite din imputatii
definitive, indiferent de valoarea lor, le transmit spre executare organelor
financiare in raza carora domiciliaza debitorii. Confirmarea de catre aceste
organe a primirii titlului executoriu constituie actul pe baza caruia creanta se
scade din evidenta contabila a unitatii care a transmis titlul executoriu.

Conducatorii institutiilor publice prevazute la art. 2, in termenul mentionat la


alineatul precedent, cu avizul Ministerului Finantelor, elaboreaza instructiuni
care stabilesc regulile de scadere a bunurilor materiale consumate sau uzate in
procesul pregatirii pentru lupta sau in alte activitati, declasarea si casarea
materialelor, scaderea pierderilor din rebuturi, precum si scazamintele
procentuale pentru pierderile determinate de perisabilitati, transport,
depozitare, conservare, manipulare, transformare si modul in care se aplica
aceste scazaminte.

CURS 3
ELEMENTE DE GESTIONARE A BUNURILOR

Bibliografie:
- Legea nr. 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si
raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor
publice;
- Legea nr. 82/1991 Legea contabilitatii;
- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 Republicata Codul muncii;
- Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.25 din 25 februarie 2012 pentru aprobarea
Instructiunilor privind functiile de gestionar, constituirea de garantii, raspunderea gestionarilor,
predarea-primirea gestiunilor si gestionarea bunurilor in Ministerul Apararii Nationale;
- Ordinul ministrului apararii nationale nr. M. 8/1999 Instructiuni privind organizarea si conducerea
evidentei cantitativ-valorice a bunurilor aflate in administrarea MAN-la pace

3.1. Gestiune, gestionar si /sau responsabil de bunuri

Gestionar, in intelesul legii, este acel angajat al unei persoane juridice prevazute
care are ca atributii principale de serviciu primirea, pastrarea si eliberarea de bunuri
aflate in administrarea, folosinta sau detinerea, chiar temporara, a acesteia.(art. 1 din
Legea nr. 22/1969).
Prin gestionar, in intelesul prezentelor instructiuni, se intelege persoana numita sau
incadrata intr-o unitate militara care are ca atributii principale de serviciu primirea,
pastrarea si eliberarea de bunuri materiale, mijloace banesti ori alte valori, denumite in
continuare bunuri, aflate in administrarea, folosinta sau detinerea, chiar temporara, a
unitatii militare, indiferent de modul de dobandire si de locul unde se afla acestea.
ORDIN Nr. M.25 din 25 februarie 2012 pentru aprobarea Instructiunilor privind
functiile de gestionar, constituirea de garantii, raspunderea gestionarilor, predarea-
primirea gestiunilor si gestionarea bunurilor in Ministerul Apararii Nationale

Gestiune - ansamblul de operatiuni de grupare si administrare a bunurilor


materilale pe categorii de bunuri. M 123-2008
Evidenta operativa se organizeaza pe gestiuni si foloseste ca modalitate de
inregistrare si de exprimare a datelor marimi fizice (masa, lungime, volum, bucati, etc).

Evidenta operativa se tine numai de gestionari sau responsabilii de inventar pe


locuri de folosinta. In cazuri cu totul exceptionale comandantul unitatii poate numi si alte
personae prin cumul de functii.

In cadrul miscarilor ce pot interveni pentru gestionarea activelor fixe si a localizarii


raspunderii materiale legate de acest proces se disting patru categorii de participanti:
- gestionarul;
- responsabilul de inventar;
- subresponsabilul de inventar;
- responsabilul de inventar pe locuri de folosinta.

3.2. Raspunderea patrimoniala a gestiunii

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza


raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au
inregistrat in contabilitate, dupa caz.

Raspunderea patrimoniala (Codul muncii)

Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile


contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un
prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de
serviciu sau in legatura cu serviciul.
In cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate
adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente.
Angajatorul care a platit despagubirea isi va recupera suma aferenta de la
salariatul vinovat de producerea pagubei, in conditiile urmatoare:
Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii
civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in
legatura cu munca lor.
Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze
neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul
normal al serviciului.
In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din
vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si
evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un
termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu
poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Cand paguba a fost produsa de mai multi salariati, cuantumul raspunderii fiecaruia
se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.
Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata,
raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii
pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau
inventar.

Salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o


restituie.
Daca salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau si care nu mai pot fi restituite
in natura sau daca acestuia i s-au prestat servicii la care nu era indreptatit, este obligat sa
suporte contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor in cauza se stabileste
potrivit valorii acestora de la data platii.
Suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din drepturile
salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului la care este incadrata in
munca.
Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi
impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza jumatate din salariul
respectiv.

In cazul in care contractul individual de munca inceteaza inainte ca salariatul sa il


fi despagubit pe angajator si cel in cauza se incadreaza la un alt angajator ori devine
functionar public, retinerile din salariu se fac de catre noul angajator sau noua institutie
ori autoritate publica, dupa caz, pe baza titlului executoriu transmis in acest scop de catre
angajatorul pagubit.
Daca persoana in cauza nu s-a incadrat in munca la un alt angajator, in temeiul
unui contract individual de munca ori ca functionar public, acoperirea daunei se va face
prin urmarirea bunurilor sale, in conditiile Codului de procedura civila.

In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face
intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri,
angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura
civila.
Raspunderea materiala este angajata, in conditiile prezentei ordonante, pentru pagubele in
legatura cu formarea, administrarea si gestionarea resurselor financiare si materiale,
provocate de militari din vina acestora si in legatura cu indeplinirea serviciului militar sau
a atributiilor de serviciu in cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de
Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de
Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Ministerului Justitiei.
Raspunderi

ART. 23
Incalcarea dispozitiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage raspunderea
materiala, disciplinara, administrativa, penala sau civila, dupa caz.
ART. 24
Angajatii raspund material, potrivit Codului muncii si prevederilor prezentei legi,
pentru pagubele cauzate in gestiuni prin fapte ce nu constituie infractiuni.
ART. 25
Gestionarul raspunde integral fata de agentul economic, autoritatea sau institutia
publica pentru pagubele pe care le-a cauzat in gestiunea sa.
Primirea bunurilor in cantitati inferioare celor inscrise in actele insotitoare sau cu vicii
aparente, fara a se fi intocmit acte legale de constatare, precum si nesolicitarea asistentei
tehnice de specialitate la primirea bunurilor, desi aceasta era necesara, atrag raspunderea
gestionarului in conditiile alineatului 1.
ART. 26
Gestionarul raspunde integral si in cazul in care atributiile sale fiind exercitate, potrivit
dispozitiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constata o paguba fara a se putea
stabili ca aceasta s-a produs in absenta gestionarului.
ART. 27
Cand paguba in gestiune a fost cauzata de gestionar impreuna cu alt angajat al
agentului economic, autoritatii sau institutiei publice, ei raspund integral, fiecare in
masura in care a contribuit la producerea pagubei.
Daca nu se poate determina masura in care fiecare a contribuit la producerea pagubei,
despagubirea se repartizeaza intre cei in cauza proportional cu castigul mediu al fiecaruia
pe ultimele 3 luni; in cazul pagubei constatate intr-o gestiune in care manipularea
bunurilor se face in colectiv de mai multi angajati sau in schimburi succesive, fara
predare de gestiune intre schimburi, despagubirea se repartizeaza si proportional cu
timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, in gestiunea in care s-a produs paguba.
ART. 28
Angajatul cu functie de conducere, precum si orice alt angajat vinovat de angajarea,
trecerea sau mentinerea unei persoane in functia de gestionar fara respectarea conditiilor
de varsta, studii si stagiu prevazute in articolele 3 si 38, precum si a dispozitiilor
articolului 4 referitoare la antecedentele penale, raspund integral pentru pagubele cauzate
de gestionar, in solidar cu acesta.
Aceeasi raspundere o are si cel vinovat de nerespectarea dispozitiilor prevazute in
capitolul III, in limita garantiei neconstituite.
ART. 29
Raspunde integral angajatul care, nesocotind indatoririle sale de serviciu, a adus
pagube agentului economic, autoritatii sau institutiei publice prin aceea ca:
a) nu a asigurat gestionarului, in cazurile prevazute de lege, asistenta tehnica de
specialitate pentru verificarea calitativa a bunurilor ori a prestat o asistenta tehnica
necorespunzatoare;
b) nu a luat masurile necesare pentru pastrarea bunurilor in conditii corespunzatoare;
c) a dat gestionarului dispozitii gresite sau contrare legii.
ART. 30
Raspunde, in limita valorii pagubei ramase neacoperite de autorul direct al ei, din
momentul constatarii insolvabilitatii acestuia, cel vinovat de:
a) angajarea sau trecerea unei persoane intr-o functie de gestionar sau din subordinea
gestionarului fara avizul prevazut in articolul 7;
b) neluarea sau luarea cu intarziere a masurilor necesare pentru inlocuirea gestionarului
sau a angajatilor aflati in subordinea sa, desi a fost avertizat in scris si motivat ca nu-si
indeplinesc atributiile in mod corespunzator;
c) neluarea masurilor necesare pentru stabilirea si acoperirea pagubelor in gestiune;
d) neefectuarea inventarierilor la termenele si in conditiile legii, in situatia in care prin
aceasta a contribuit la cauzarea pagubei;
e) nerespectarea oricarei alte indatoriri de serviciu, daca fara incalcarea acesteia
paguba s-ar fi putut evita.
ART. 31
Angajatul care primeste, pastreaza si elibereaza bunuri fara a avea calitatea de
gestionar in intelesul articolului 1 raspunde integral, aplicandu-i-se in mod corespunzator
prevederile prezentului capitol.
ART. 32
La constatarea unei pagube in gestiune, persoana raspunzatoare poate sa-si ia un
angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu
executoriu.
Daca, ulterior, aceasta persoana constata ca nu datoreaza sau ca datoreaza numai in
parte suma pentru care si-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de desfiintare a
angajamentului la organul de jurisdictie competent, in termen de 30 de zile de la data
cand a cunoscut aceasta imprejurare.
De asemenea, validitatea angajamentului va inceta in intregime sau in parte atunci
cand agentul economic, autoritatea sau institutia publica sau organul de jurisdictie
competent constata, cu prilejul verificarii sau, dupa caz, al solutionarii unei cauze care are
legatura cu angajamentul, ca acesta a fost luat pentru o suma nedatorata.
Organul de jurisdictie competent poate suspenda executarea angajamentului.
ART. 33
In vederea despagubirii agentului economic, autoritatii sau institutiei publice pentru
pagubele cauzate in gestiune, care nu se pot acoperi din garantia in numerar, se vor lua
masuri de asigurare si urmarire asupra oricaror bunuri apartinand gestionarului si
persoanelor care raspund in conditiile prezentului capitol, potrivit dispozitiilor legale cu
privire la executarea silita a creantelor banesti ale agentilor economici, autoritatilor sau
institutiilor publice impotriva persoanelor fizice.
Masurile de asigurare se incuviinteaza de organul de jurisdictie competent sa
solutioneze litigiul.
ART. 34
Orice persoana privitor la care, prin hotarare judecatoreasca, s-a constatat ca a dobandit
de la un gestionar bunuri sustrase de acesta din avutul obstesc si ca le-a obtinut in afara
obligatiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscand ca acesta gestioneaza astfel de
bunuri, raspunde solidar cu gestionarul de acoperirea pagubei, in limita valorii bunurilor
dobandite.

ART. 3
Militarii raspund material, indiferent daca, dupa producerea pagubei, mai au sau nu
calitatea de militar.
ART. 4
Raspunderea materiala este angajata atat pentru militarii care au fost insarcinati legal
cu atributii privind formarea, administrarea si gestionarea resurselor financiare si
materiale, cat si pentru cei care le-au indeplinit numai in fapt.
ART. 5
Militarii raspund material pentru pagubele produse, din vina lor si in legatura cu
indeplinirea serviciului militar, tertelor persoane fizice sau juridice, la a caror reparare a
fost obligata institutia publica de care acestia apartin.
ART. 6
(1) Militarii nu raspund material:
a) pentru pierderile inerente produse in executarea misiunilor ori in procesul pregatirii
pentru lupta, in activitatile de productie si gospodaresti, care se incadreaza in limitele
prevazute de dispozitiile legale in vigoare;
b) pentru pagubele produse din cauze care nu puteau fi prevazute si inlaturate;
c) pentru pagubele generate de riscul normal al serviciului sau de forta majora;
d) pentru pagubele produse in executarea ordinului comandantului sau sefului unitatii,
caz in care raspunderea materiala revine acestuia.
(2) Se excepteaza de la prevederile lit. d) militarii care, avand posibilitatea de a inlatura
partial sau total urmarile pagubitoare ale ordinului primit, nu au raportat in scris, in
termen de 24 de ore sau la inapoierea din misiune si nu au luat, din neglijenta sau rea-
credinta, masuri pentru evitarea pagubei, cazuri in care raspund impreuna cu comandantii
sau cu sefii unitatilor.
ART. 7
Prin termenul militari, in sensul prezentei ordonante, se intelege: militari in termen,
militari cu termen redus, rezervisti concentrati sau mobilizati, elevi si studenti ai
institutiilor militare de invatamant, militari angajati pe baza de contract si cadre militare.
ART. 8
(1) Prin pregatire pentru lupta in cadrul Ministerului de Interne, Serviciului Roman de
Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului
de Telecomunicatii Speciale si Ministerului Justitiei, in sensul prezentei ordonante, se
intelege si activitatile de serviciu operative.
(2) Conducatorii institutiilor publice prevazute la alin. (1) vor stabili prin ordin
misiunile si atrizgjhhjbutiile de serviciu care sunt considerate operative.
Raspunderea materiala a militarilor este angajata in cazul producerii unor pagube, dupa
cum urmeaza:
A. In sarcina gestionarilor, pentru pagubele produse de acestia in propria gestiune, sau:
a) cand, potrivit dispozitiilor legale, atributiile au fost exercitate de un delegat al lor
sau de o comisie si se constata o paguba, daca nu se face dovada ca aceasta s-a produs in
absenta gestionarului;
b) cand au primit bunuri in cantitati mai mici decat cele inscrise in documentele
insotitoare sau cu vicii aparente, fara sa fi intocmit proces-verbal de constatare;
c) cand nu au solicitat, in scris, asistenta tehnica de specialitate la primirea bunurilor,
desi aceasta era necesara.
B. In sarcina militarilor, pentru pagubele produse atunci cand primesc, transporta,
pastreaza si elibereaza bunuri materiale si valori, fara a avea calitatea de gestionari
in intelesul legii.
C. In sarcina comandantilor sau sefilor unitatilor, cand:
a) nu au asigurat gestionarilor, la solicitarea in scris a acestora, in cazurile prevazute de
lege, asistenta tehnica de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea si
distribuirea bunurilor materiale si a altor valori;
b) nu au luat masurile necesare pentru remedierea deficientelor sesizate in scris de
catre gestionari;
c) s-au substituit gestionarilor in exercitarea atributiilor acestora;
d) au dat gestionarilor sau altor militari care raspund de bunuri materiale ordine ilegale
sau gresite care au condus la producerea de pagube;
e) au rezultat pagube, ca urmare a nevalorificarii drepturilor la despagubiri pentru
cauzarea de prejudicii;
f) pagubele au rezultat din neurmarirea unor sume cuvenite din orice cauza si pentru
care exista titlu executoriu;
g) nu au luat masuri de siguranta necesare pentru pastrarea in bune conditii a bunurilor
materiale si a altor valori.
D. In sarcina autorului faptei, cand pagubele sunt produse in alte situatii decat cele
prevazute la art. 6 alin. (1).
E. In sarcina persoanei vinovate, daca fapta prin care paguba a fost pricinuita constituie
infractiune.

3.4. Conditii de ocupare a posturilor de gestionar

Conditii pentru civili LEGE Nr. 22 din 18 noiembrie 1969


privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu
gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice

Poate fi gestionar cel care a implinit varsta de 21 ani, a absolvit scoala generala sau o
scoala echivalenta si are cunostintele necesare pentru a indeplini aceasta functie.
In functie de complexitatea gestiunilor, de natura si valoarea bunurilor si de
cunostintele ce le implica gestionarea lor, ministerele si celelalte organe centrale
stabilesc:
a) categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie sa fi absolvit liceul ori o scoala
profesionala in specialitatea corespunzatoare gestiunii sau o scoala echivalenta si sa aiba
un anumit stagiu in munca de gestionar;
b) categoriile de gestiuni pentru care functia de gestionar poate fi indeplinita si de cel
care a implinit varsta de 18 ani.
ART. 4
Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru savarsirea vreuneia dintre urmatoarele
infractiuni:
a) infractiuni intentionate contra patrimoniului;
b) infractiuni de coruptie si de serviciu;
c) infractiuni de fals;
d) infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea
spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a
finantarii actelor de terorism, republicata;
f) infractiunile prevazute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea
evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare;
g) infractiunile prevazute de prezenta lege.
Nu poate fi angajat sau trecut in functia de gestionar cel impotriva caruia a fost pusa
in miscare actiunea penala pentru savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute la
alin. 1.
Punerea in miscare a actiunii penale pentru una dintre infractiunile prevazute la alin.
1 atrage suspendarea calitatii de gestionar.
ART. 5
Agentii economici, autoritatile sau institutiile publice sunt obligate sa ceara organelor
militiei relatii cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmeaza sa fie angajati sau
trecuti in functii de gestionari.
Organele militiei sunt obligate sa comunice aceste relatii in termen de cel mult 30 de
zile de la primirea cererii.
ART. 6
Cel ce urmeaza a fi angajat sau trecut in functia de gestionar va prezenta o dovada
eliberata de agentul economic, autoritatea sau institutia publica in care a fost anterior
incadrat, din care sa rezulte daca a produs pagube avutului obstesc, natura acestora si
daca ele au fost acoperite. Aceasta dovada poate fi ceruta de la ultimul loc de munca si de
agentul economic, autoritatea sau institutia publica care ar urma sa faca angajarea sau
trecerea in functia de gestionar.
Agentii economici, autoritatile sau institutiile publice sunt obligate sa elibereze sau,
dupa caz, sa comunice dovada prevazuta in alineatul 1, in termen de cel mult 10 zile de la
primirea cererii.
In raport cu cele aratate in dovada, conducatorul agentului economic, autoritatii sau
institutiei publice va hotari asupra angajarii sau trecerii in functia de gestionar.
Conditii privind ocuparea functiilor de gestionar ORDIN Nr. M.25 din 25 februarie
2012

ART. 4
Pot fi numite/incadrate in functii de gestionar persoanele care au implinit varsta de 21
de ani, au absolvit studiile prevazute in fisa postului si au cunostintele necesare pentru a
indeplini aceasta functie.
ART. 5
(1) Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru savarsirea vreuneia dintre infractiunile
prevazute in anexa la Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de
garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici,
autoritatilor sau institutiilor publice, cu modificarile ulterioare, chiar daca a fost gratiat.
(2) Nu poate fi angajat sau numit in functia de gestionar cel aflat in curs de urmarire
penala sau de judecata pentru savarsirea vreuneia dintre infractiunile prevazute in anexa
la Legea nr. 22/1969, cu modificarile ulterioare.
(3) Daca in cursul urmaririi penale, al judecatii sau dupa condamnare a intervenit
amnistia, cel care a savarsit vreuna dintre infractiunile prevazute in anexa la Legea nr.
22/1969, cu modificarile ulterioare, nu poate fi gestionar timp de 2 ani de la data
intervenirii amnistiei. Cel caruia i s-a suspendat conditionat executarea pedepsei nu poate
fi gestionar in cursul termenului de incercare si 2 ani de la expirarea acestui termen.
(4) Prin savarsirea infractiunii se intelege comiterea oricareia dintre faptele prevazute
in anexa la Legea nr. 22/1969, cu modificarile ulterioare, pe care legea le pedepseste ca
infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora ca
autor, instigator ori complice.
ART. 6
Unitatile militare ale caror functii de gestionar prevazute in statele de organizare
urmeaza sa fie incadrate cu personal civil contractual au obligatia de a solicita, prin
structura de personal, institutiilor abilitate ale Ministerului Administratiei si Internelor
documente din care sa rezulte situatia antecedentelor penale ale candidatilor.
ART. 7
(1) Nu pot fi numite/incadrate in functii de gestionar sau nu pot indeplini temporar,
prin delegare de competenta ori imputernicire, functii de gestionar persoanele care au
atributii privind:
a) conducerea contabilitatii cantitativ-valorice pentru continutul gestiunii respective;
b) controlul gestiunilor respective;
c) acordarea vizei de control financiar preventiv propriu;
d) certificarea regularitatii documentelor justificative privind operatiuni economico-
financiare.
(2) Nu pot efectua operatii de primire, pastrare si eliberare de bunuri:
a) comandantii/sefii unitatilor militare;
b) personalul cu atributii de audit;
c) personalul din domeniul prevenirii si investigarii coruptiei si fraudelor;
d) contabilii.
3.4. Constituirea garantiei in numerar

CAP. 3
Garantii Legea nr. 22/1969

ART. 10
Gestionarul are obligatia de a constitui o garantie in numerar.
Ministerele si celelalte organe centrale stabilesc, in functie de natura si valoarea
bunurilor gestionate, plafoanele valorice si conditiile in care este obligatorie si
constituirea unor garantii suplimentare, constand din:
a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinta indelungata,
proprietate a gestionarului sau a unor terti, pentru garantarea fata de agentul economic,
autoritatea sau institutia publica, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar;
b) obligatii asumate de terti fata de agentul economic, autoritatea sau institutia publica
de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o suma
determinata.
Garantia suplimentara prevazuta la alineatul precedent poate fi constituita si in
numerar.
Ministerele si celelalte organe centrale pot extinde, in functie de natura si valoarea
bunurilor, obligatia de a constitui garantii in conditiile prezentului capitol si asupra altor
categorii de angajati care manuiesc bunuri, cu exceptia celor ce primesc bunuri spre a le
folosi in indeplinirea atributiilor de serviciu.
Nu este obligat sa constituie garantie cel care inlocuieste temporar un gestionar sau cel
caruia i se incredinteaza o gestiune pe o perioada de cel mult 60 de zile pana la numirea
unui gestionar.
ART. 11
Constituirea garantiei se face prin contract incheiat in scris.
Garantiile reciproce intre gestionari nu sunt admise. Aceeasi persoana nu poate
constitui garantii pentru mai multi gestionari. Cel care constituie garantia va declara, in
scris, daca a mai constituit alte garantii.
Garantiile suplimentare se constituie inainte de incredintarea gestiunii.
ART. 12
Garantia in numerar va fi de minimum un salariu si de maximum trei salarii tarifare
lunare ale gestionarului; ea nu va putea depasi valoarea bunurilor incredintate.
Pentru gestionarii retribuiti pe baza de cota procentuala, cuantumul minim al garantiei
in numerar va fi echivalent cu castigul mediu pe o luna, iar cel maxim cu castigul mediu
pe 3 luni.
ART. 13
Garantia in numerar se retine in rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din
castigul mediu pe o luna, dupa caz. Daca, din cauza altor retineri, ratele din contul
garantiei in numerar nu pot fi retinute, gestionarul este obligat sa le depuna.
Pentru angajatii temporari, altii decat cei prevazuti la articolul 10 alineatul ultim,
precum si pentru angajatii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar
obligativitatea depunerii, la incredintarea gestiunii, a garantiei integrale in numerar.
ART. 14
Ministerele si celelalte organe centrale stabilesc, in functie de complexitatea
gestiunilor si de natura si valoarea bunurilor, cuantumul garantiilor in numerar intre
limitele prevazute in articolul 12, precum si ratele la care se refera articolul 13 alineatul
2.
Ministerele si celelalte organe centrale pot stabili, in cazuri justificate, garantii in
numerar sub minimul prevazut in articolul 12.
#M1
ART. 15
Garantia in numerar va fi depusa de catre agentii economici, autoritatile si institutiile
publice la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la banci, intr-un cont special al
agentului economic, al autoritatii ori al institutiei publice respective. Garantiile in
numerar depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la banci se inscriu intr-un
carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi pastrat in
casieria agentului economic, autoritatii sau institutiei publice in favoarea careia s-a
constituit garantia.
Pentru garantia depusa in conditiile alin. 1, se acorda o dobanda anuala, stabilita de
depozitarul garantiei, care nu poate fi mai mica decat dobanda acordata pentru
depozitele la termen pe un an.
#B
ART. 16
Garantia in numerar si dobanda aferenta pot fi ridicate de catre gestionarul titular al
carnetului de consemnare la incetarea contractului sau de munca sau la trecerea intr-o
functie pentru care nu se cere garantie, in situatia in care nu a cauzat o paguba sau cand
paguba a fost acoperita in intregime. Agentul economic, autoritatea sau institutia publica
este obligata, in aceste cazuri, sa elibereze gestionarului, in termen de cel mult 10 zile,
carnetul de consemnare impreuna cu o comunicare catre Casa de Economii si
Consemnatiuni in care sa se arate ca titularul are dreptul sa ridice garantia.
In cazul transferarii gestionarului intr-o alta functie pentru care de asemenea se cere
garantie, carnetul de consemnare in care au fost inscrise sumele depuse drept garantie va
fi trecut la noul loc de munca, procedandu-se, atunci cand este cazul, potrivit articolului
20.
Cand gestionarul a cauzat o paguba in gestiune la locul sau de munca si aceasta nu se
acopera integral in termen de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv, agentul
economic, autoritatea sau institutia publica se va despagubi din garantia in numerar
constituita in favoarea sa.
In situatia in care sumele depuse drept garantie au fost ridicate, in intregime sau in
parte, de agentul economic, autoritatea sau institutia publica pentru a se despagubi,
gestionarul este obligat sa reintregeasca garantia in numerar in rate lunare de 1/3 din
salariul tarifar sau din castigul mediu lunar, dispozitiile articolului 13 aplicandu-se in
mod corespunzator.
ART. 17
Casa de Economii si Consemnatiuni are obligatia sa elibereze sumele depuse drept
garantie, dupa caz:
a) titularului carnetului de consemnare, pe baza comunicarii facute de agentul
economic, autoritatea sau institutia publica si a prezentarii carnetului;
b) agentului economic, autoritatii sau institutiei publice, pe baza cererii acesteia si a
unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obtinut impotriva gestionarului.
ART. 18
In vederea constituirii garantiei suplimentare, imobilele se evalueaza in conformitate
cu dispozitiile legale privind modul de stabilire a despagubirilor pentru terenurile si
constructiile care trec in proprietatea statului prin expropriere.
Bunurile mobile se evalueaza la 50% din pretul de vanzare cu amanuntul. In cazul in
care bunurile mobile nu au pret de vanzare cu amanuntul, evaluarea se face de agentul
economic, autoritatea sau institutia publica in favoarea careia este constituita garantia,
care va consulta, in caz de necesitate, organele de specialitate.
ART. 19
Pentru bunurile imobile constituite garantie, agentul economic, autoritatea sau
institutia publica va cere inscriptia ipotecii, care se va depune pe baza cererii si a
contractului de garantie.
Bunurile mobile constituite garantie raman in folosinta gestionarului sau a tertului
garant, dupa caz, si nu vor putea fi instrainate fara instiintarea prealabila a agentului
economic, autoritatii sau institutiei publice.
In cazul in care bunurile constituite garantie sunt urmarite silit de alti creditori,
gestionarul sau tertul garant, dupa caz, este obligat sa instiinteze de indata agentul
economic, autoritatea sau institutia publica.
In situatia in care tertul garant n-a facut aceasta instiintare, el ramane obligat sa
acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar in limita valorii bunurilor constituite
garantie.
Orice micsorare a garantiei atrage obligatia reintregirii de indata a acesteia.
ART. 20
Garantiile vor fi recalculate periodic in functie de schimbarile intervenite in salariul
tarifar al gestionarului, precum si in specificul si valoarea bunurilor gestionate,
procedandu-se la modificarea corespunzatoare a contractului de garantie.
In cazul in care, in urma recalcularii, este necesara completarea garantiei in numerar,
se va proceda conform articolului 13. Daca garantia in numerar depusa este mai mare
decat garantia recalculata, diferenta se va elibera, in termen de cel mult 10 zile,
gestionarului.
In cazul in care, in urma recalcularii, este necesara constituirea sau completarea
garantiilor suplimentare, aceasta se face in termen de 60 de zile de la data recalcularii.
ART. 21
Daca gestionarul nu constituie, nu completeaza sau nu aduce, dupa caz, garantiile
corespunzatoare potrivit articolului 19 alineatul ultim si articolului 20 alineatul ultim sau
daca, din cauza altor retineri, ratele in contul garantiei in numerar nu pot fi retinute si nici
nu sunt depuse in conditiile articolului 13, se procedeaza la trecerea sa in alta functie ori,
daca aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului sau de munca. In acest din urma
caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispozitiile din legislatia muncii
referitoare la desfacerea contractului de munca pentru motive ce nu sunt imputabile
angajatului.
ART. 22
Garantiile suplimentare se urmaresc silit pe baza contractului de garantie si a titlului
executoriu definitiv obtinut impotriva gestionarului.
In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori, agentul economic,
autoritatea sau institutia publica in favoarea careia s-a constituit garantia suplimentara are
drept de preferinta asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite
garantie, in conditiile privind creantele garantate prin ipoteca sau gaj prevazute de
dispozitiile legale referitoare la executarea silita a creantelor banesti ale agentilor
economici, autoritatilor sau institutiilor publice impotriva persoanelor fizice.

Garantii conf. M 25/2013


Garantii si raspunderi

ART. 8
(1) Personalul militar si personalul civil contractual numit/incadrat in functii de
gestionar au obligatia de a constitui o garantie in numerar.
(2) De asemenea, au obligatia de a constitui garantie in numerar si persoanele care
ocupa functiile prevazute in anexa nr. 2.
(3) Nu sunt obligate sa constituie garantie in numerar persoanele:
a) care gestioneaza temporar bunuri materiale, mijloace banesti sau alte valori pana la
incadrarea unui gestionar, dar nu mai mult de 60 de zile;
b) care primesc bunuri materiale pentru a le folosi in indeplinirea atributiilor de
serviciu.
ART. 9
Pe timpul starii de urgenta, starii de asediu, starii de mobilizare sau al starii de razboi,
gestionarii nu constituie garantii in numerar.
ART. 10
(1) Constituirea garantiei in numerar se face, in mod obligatoriu, prin contract incheiat
in scris, prin grija structurii de personal, dupa numirea/incadrarea in functia de gestionar
a militarului sau personalului civil contractual, conform modelului prevazut in anexa nr.
3.
(2) Contractul prevazut la alin. (1) se inregistreaza la compartimentul documente
clasificate si se pastreaza la structura financiar-contabila.
ART. 11
(1) Cuantumul garantiei in numerar pentru fiecare functie de gestionar si pentru alte
persoane care manuiesc bunuri este stabilit in listele din anexele nr. 1 si 2.
(2) Pentru stabilirea cuantumului garantiei in numerar se utilizeaza ca baza de calcul
solda neta a functiei de baza/salariul de baza net, prevazuta/prevazut de legislatia in
vigoare.
(3) Reducerea garantiei stabilite sau scutirea de garantie, in cazuri justificate, se aproba
de comandantii/sefii esalonului superior de resortul caruia sunt gestiunile respective.
(4) Garantia in numerar, in cuantumul stabilit, se constituie prin retineri lunare de 1/10
din baza de calcul.
ART. 12
(1) Sumele retinute pentru constituirea garantiei se depun de unitatea militara la o
banca nominalizata de gestionar si agreata de unitatea militara.
(2) Modalitatile privind depunerea, retragerea sumelor, schimbul de informatii, precum
si formularistica necesara operatiunilor specifice se stabilesc cu entitatea bancara,
avandu-se in vedere restrictiile si termenele impuse de cadrul legislativ in vigoare.
(3) Indiferent de unitatea bancara aleasa, conditiile de depunere a sumelor reprezentand
garantiile gestionarilor trebuie sa permita, in orice moment, obtinerea unei diferente
pozitive intre dobanda ori alte sume acordate pentru sumele depuse si comisioane sau
orice alte retineri ori deduceri din sumele depuse.
(4) Diferentele pozitive se utilizeaza pentru constituirea garantiei in numerar si apartin
persoanei care a constituit garantia.
ART. 13
Pentru restituirea garantiei in numerar, in functie de modalitatile concrete alese pentru
depozitare, unitatile militare sunt obligate ca, in termen de maximum 10 zile lucratoare
de la data finalizarii predarii functiei de gestionar, sa efectueze plata in numerar sau prin
transfer bancar ori sa emita o comunicare catre banca din care sa rezulte ca titularul are
dreptul sa ridice garantia in situatia in care nu a cauzat o paguba sau cand paguba a fost
acoperita in intregime.
ART. 14
(1) In situatia in care gestionarul a produs o paguba in gestiune ce nu poate fi acoperita
integral in termen de o luna de la data emiterii titlului executoriu definitiv, prin retineri
din veniturile pe care le realizeaza gestionarul respectiv, unitatea militara trebuie sa ia
masuri de folosire a garantiei in numerar constituite pentru acoperirea pagubei.
(2) Daca garantia a fost folosita partial sau in intregime de catre unitatea militara
pentru a se despagubi, dupa acoperirea totala a pagubei, se iau masuri de reconstituire a
garantiei in numerar, incepand cu luna urmatoare, prin retineri in cote de 1/3 din baza de
calcul stabilita potrivit art. 11 alin. (2).
ART. 15
Pentru orice modificare a bazei de calcul, garantia in numerar se recalculeaza, iar
eventualele retineri pentru actualizarea acesteia urmeaza sa se efectueze incepand cu luna
urmatoare celei in care a avut loc modificarea, potrivit prevederilor art. 11 alin. (4).
ART. 16
In caz de mutare/transferare a gestionarului in alta unitate militara, intr-o functie pentru
care este prevazuta obligatia de a constitui o garantie in numerar, unitatea militara unde
este constituita garantia are obligatia sa vireze celeilalte unitati militare, la solicitarea
scrisa a acesteia, in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primirea ordinului
de numire, sumele retinute drept garantie in numerar pentru persoana respectiva.
ART. 17
(1) Seful compartimentului financiar-contabil al unitatii militare este obligat sa
calculeze si sa verifice cuantumul garantiei pentru fiecare functie pentru care se constituie
garantie.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se efectueaza in urmatoarele situatii:
a) la luarea in primire a functiei de catre seful compartimentului financiar-contabil;
b) la primirea ordinului de numire in functia pentru care se constituie garantie;
c) la inceputul fiecarui exercitiu financiar;
d) la reorganizarea gestiunilor;
e) odata cu modificari ale soldei, respectiv salariului.
ART. 18
Personalul militar si personalul civil contractual raspund material pentru pagubele
produse in gestiuni, pentru fapte ce nu constituie infractiuni, potrivit prevederilor Legii
nr. 22/1969, cu modificarile ulterioare, ale Ordonantei Guvernului nr. 121/1998 privind
raspunderea materiala a militarilor, aprobata prin Legea nr. 125/1999, precum si ale
Instructiunilor privind raspunderea materiala a militarilor si salariatilor civili din
Ministerul Apararii Nationale, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul apararii
nationale, nr. M.5/1999*) pentru aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului Romaniei
nr. 121 din 28.08.1998 privind raspunderea materiala a militarilor, cu modificarile si
completarile ulterioare.
------------
*) Ordinul ministrului de stat, ministrul apararii nationale, nr. M.5/1999 nu a fost
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementari
din sectorul de aparare a tarii si securitate nationala.

3.5. Predarea primirea gestiunii de bunuri materiale

Vezi ordin cu predarea gest S 7

Predarea-primirea gestiunii

ART. 20
(1) Predarea-primirea gestiunii se desfasoara in urmatoarele situatii:
a) la eliberarea/numirea din/in functie, suspendarea din functie sau trecerea in rezerva
ori direct in retragere a personalului militar, precum si la incetarea contractului individual
de munca al personalului civil contractual;
b) atunci cand gestionarul nu mai intruneste cerintele legale prevazute pentru a detine
calitatea de gestionar.
(2) Activitatea de predare-primire a gestiunii se organizeaza astfel incat sa nu perturbe
desfasurarea normala a activitatii unitatii militare.
ART. 21
(1) Activitatea de predare-primire a gestiunii se desfasoara numai dupa inscrierea
acesteia in ordinul de zi pe unitate, in cuprinsul caruia se precizeaza, in mod obligatoriu,
urmatoarele:
a) gestiunea care se preda;
b) numele, prenumele, gradul si functia predatorului si primitorului;
c) data si locul inceperii activitatii de predare-primire;
d) perioada activitatii de predare-primire;
e) ordinul de eliberare/numire din/in functie, de suspendare din functie, trecere in
rezerva/retragere sau actul administrativ de incetare a contractului individual de munca;
f) componenta comisiei de inventariere a gestiunii, din care trebuie sa faca parte si
primitorul gestiunii sau persoana nominalizata de comandantul/seful unitatii militare
pentru a lua in primire gestiunea respectiva;
g) persoana din unitatea militara care supravegheaza si/sau indruma activitatea, dupa
caz;
h) persoanele si mijloacele care se pun la dispozitie pentru facilitarea activitatii de
predare-primire.
(2) Comandantii/Sefii unitatilor militare au obligatia sa dispuna masurile adecvate
desfasurarii in conditii optime a activitatii de predare-primire a gestiunilor, in
conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare.
(3) Pe timpul desfasurarii activitatilor de predare-primire se evita miscarile de bunuri
aflate in evidenta contabila a gestiunii respective, iar in situatii deosebite, cand acestea nu
se pot amana, se limiteaza la strictul necesar.
ART. 22
(1) In situatii deosebite, cand, din motive obiective, gestionarul nu poate desfasura
personal predarea gestiunii, acesta are dreptul sa propuna, prin raport personal,
comandantului/sefului unitatii militare o alta persoana din aceeasi unitate militara care
consimte sa il reprezinte, denumita in continuare reprezentant.
(2) Raportul personal al gestionarului, cu avizul favorabil al comandantului/sefului
unitatii militare, se inregistreaza la compartimentul documente clasificate al unitatii
militare.
(3) In cazul in care comandantul/seful unitatii militare, din motive intemeiate, nu este
de acord cu persoana desemnata ca reprezentant, gestionarul desemneaza o alta persoana.
(4) In ordinul de zi pe unitate se consemneaza faptul ca activitatea de predare a
gestiunii respective nu se executa de catre gestionarul titular, ci de catre reprezentantul
desemnat.
(5) Reprezentantului i se aduc in scris la cunostinta data, ora, locul unde urmeaza sa se
desfasoare activitatea de predare-primire si termenul-limita pentru finalizarea acesteia.
ART. 23
Daca gestionarul sau reprezentantul desemnat de gestionar nu se prezinta la data, ora si
locul unde urmeaza sa inceapa/sa se desfasoare activitatea de predare-primire,
comandantul/seful unitatii militare desemneaza, prin ordin de zi pe unitate, o alta
persoana pentru executarea operatiunii de predare, in numele gestionarului.
ART. 24
(1) In situatii exceptionale care impun predarea gestiunii, cum ar fi cazuri de boala,
deces, detasari, treceri in rezerva, fara sa fie numit un alt gestionar, comandantul/seful
unitatii militare numeste, prin ordin de zi pe unitate, o persoana, militar sau personal civil
contractual, careia i se preda gestiunea.
(2) Perioada de gestionare a bunurilor de catre o persoana care inlocuieste temporar un
gestionar nu poate depasi 60 de zile, timp in care comandantul/seful unitatii militare ia
masuri pentru numirea/incadrarea unui gestionar.
ART. 25
(1) La predarea-primirea gestiunii participa, ca delegat, un reprezentant al structurii
care are in responsabilitate bunurile, numit de comandantul/seful unitatii militare.
(2) La predarea-primirea gestiunii de subunitate participa comandantul/seful
subunitatii, iar la subunitatile izolate participa seful nemijlocit al gestionarului.
ART. 26
(1) La orice predare-primire a gestiunii sau reorganizare de gestiune se executa
obligatoriu operatiunea de inventariere a gestiunii respective.
(2) Activitatea de predare-primire a gestiunii se desfasoara in doua etape distincte:
a) etapa de pregatire;
b) etapa de predare-primire propriu-zisa.
ART. 27
(1) In etapa de pregatire, predatorului ii revin urmatoarele sarcini:
a) definitivarea miscarilor de bunuri in curs de executie si perfectarea documentelor
justificative;
b) inregistrarea la zi in contabilitate si in evidenta operativa a tuturor documentelor
justificative ale intrarilor de bunuri si stabilirea soldului scriptic la fiecare cont;
c) confruntarea datelor din contabilitate cu cele din evidenta operativa si clarificarea
eventualelor neconcordante;
d) sortarea si asezarea grupata a bunurilor materiale din depozite si magazii dupa
denumiri, sorturi, dimensiuni si etichetarea lor, precizandu-se unitatea de masura, codul si
starea calitativa cu privire la acele bunuri.
(2) In etapa de pregatire, primitorul are obligatia sa studieze actele normative ce
reglementeaza activitatea de gestionare a bunurilor, pentru a cunoaste sarcinile si
responsabilitatile ce ii revin in noua functie.
ART. 28
(1) Etapa de predare-primire propriu-zisa consta in:
a) inventarierea gestiunii si intocmirea tuturor documentelor referitoare la executarea
inventarierilor;
b) prezentarea si explicarea tuturor particularitatilor privind gestiunea;
c) intocmirea si semnarea procesului-verbal de predare-primire.
(2) Operatiunea de predare-primire se considera incheiata dupa semnarea procesului-
verbal de predare-primire de catre persoana care a luat in primire gestiunea respectiva.
(3) Din momentul incheierii operatiunii de predare-primire primitorul dobandeste
calitatea de gestionar, precum si toate drepturile si obligatiile ce decurg din aceasta
calitate.
(4) Pe intreaga durata a activitatii de predare-primire a gestiunii, magaziile se sigileaza
atat cu sigiliul predatorului, cat si cu cel al primitorului.
(5) Daca pe timpul operatiei de predare-primire se impun miscari de bunuri, acestea se
efectueaza de persoana care preda, cu acordul scris al persoanei ce urmeaza sa ia in
primire gestiunea respectiva.
(6) Acordul prevazut la alin. (5) consta in contrasemnarea de catre primitor a
documentelor in baza carora se efectueaza miscarile respective.
(7) Procesul-verbal de inventariere nu poate substitui procesul-verbal de predare-
primire, ci constituie anexa a acestuia.
ART. 29
(1) Procesul-verbal de predare-primire trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:
a) denumirea unitatii militare la care s-a executat operatia de predare-primire;
b) data incheierii, gradul, numele si prenumele gestionarilor care predau-primesc,
precum si ale persoanei/membrilor comisiei care a/au participat/asistat la aceasta
operatie;
c) perioada indeplinirii functiei de gestionar de catre predator;
d) numarul si data ordinului de eliberare/numire din/in functie, de suspendare din
functie, trecere in rezerva/retragere sau ale actului administrativ de incetare a contractului
individual de munca si ale ordinului de zi pe unitate prin care s-a dispus efectuarea
predarii-primirii gestiunii;
e) perioada activitatii de predare-primire;
f) modul in care au fost administrate, depozitate, conservate si pastrate bunurile,
precum si modalitatea in care este asigurata securitatea acestora;
g) modalitatile de constatare pe teren a existentului - numarare, masurare, cantarire,
cubaj -, indicandu-se nominal bunurile la care constatarea s-a facut prin alte metode - in
ambalaje originale, calcule tehnice;
h) bunurile ce nu apartin unitatii militare, pentru care s-au intocmit liste de inventariere
separate si care s-au trimis unitatilor in cauza, cu indicarea numarului de inregistrare al
scrisorilor si a datelor cand au fost expediate;
i) procesul-verbal de inventariere si listele de inventariere anexate la acesta, care se
semneaza, pe fiecare fila, de predator si de primitor si se certifica, pentru exactitate, de
persoana care a participat/asistat la inventariere sau de membrii comisiei de inventariere;
j) cauzele principale care au determinat plusurile/lipsurile constatate.
(2) In procesul-verbal de predare-primire se mai inscriu documentele de evidenta
operativa, precum si alte documente ce s-au predat-primit, specificandu-se numarul de
file si numerele de inregistrare.
(3) Intr-un capitol separat al procesului-verbal de predare-primire se mentioneaza
problemele litigioase asupra carora urmeaza sa se ia hotarari de catre persoana care are
competente de solutionare.
(4) Procesul-verbal de predare-primire se semneaza de gestionarul predator sau de
persoana care il inlocuieste, in conditiile art. 22, 23 sau 24, dupa caz, si de gestionarul
primitor, pe fiecare fila, precum si de persoanele/comisia care au/a participat la operatia
de predare-primire si se vizeaza de catre loctiitorul comandantului/sefului unitatii militare
care are in subordine structura ce gestioneaza bunurile.
ART. 30
Comandantul/Seful unitatii militare aproba procesul-verbal de predare-primire, inscrie
formula: "Data ......... Aprob .........." si hotaraste, dupa caz:
a) inregistrarea in contabilitate si in evidenta operativa, in coloana "primiri", a
plusurilor constatate in gestiune;
b) efectuarea cercetarii administrative privind lipsurile si diferentele de stare calitativa
constatate, conform prevederilor legale.
ART. 31
(1) Procesul-verbal de predare-primire se intocmeste intr-un singur exemplar si se
inregistreaza la compartimentul documente clasificate.
(2) In situatia in care, cu ocazia predarii-primirii, rezulta plusuri si/sau minusuri,
procesul-verbal de predare-primire se intocmeste in doua exemplare, care au urmatoarea
destinatie:
a) primul exemplar se preda compartimentului de care apartine gestiunea, care il
anexeaza la documentele de gestiune;
b) al doilea exemplar, care contine hotararea comandantului/sefului unitatii militare,
constituie actul de sesizare pentru efectuarea cercetarii administrative.
(3) Dupa finalizarea activitatii de predare-primire si verificarea concordantei datelor
din contabilitate si din evidenta operativa cu datele din procesul-verbal de predare-
primire, conturile din fisele de magazie se bareaza cu o linie albastra vizibila, sub ultima
operatiune, dupa care se certifica exactitatea soldurilor, prin semnatura predatorului si
primitorului.
(4) Predatorului i se comunica numarul la care a fost inregistrat si fila din dosarul in
care a fost clasat procesul-verbal de predare-primire, spre a-l putea identifica cu usurinta,
la nevoie.
(5) Gestionarii sunt obligati sa refuze predarea-primirea gestiunii daca nu se efectueaza
inventarierea sau daca procesul-verbal de predare-primire nu se intocmeste in conditiile
stabilite prin prezentele instructiuni.
ART. 32
In cazul predarii-primirii de bunuri care au caracteristici pentru a caror verificare
gestionarul primitor nu are cunostintele necesare, la cererea acestuia, comandantul/seful
unitatii militare are obligatia de a asigura asistenta tehnica de specialitate printr-un
specialist din cadrul unitatii militare, de la alte unitati militare sau de la esalonul superior,
pentru verificarea calitativa a bunurilor din gestiune.
ART. 33
Predarea-primirea functiei de administrator de cazarma se desfasoara sub
supravegherea si coordonarea persoanei/comisiei din unitatea militara, numita prin ordin
de zi, cu participarea reprezentantului centrului de domenii si infrastructuri/centrului de
cartiruire trupe si administrare cazarmi/serviciului de administrare cazarmi/similar in a
carui zona de responsabilitate se afla cazarma/cazarmile.
ART. 34
La primirea gestiunii, contabilul-sef are obligatia sa inmaneze gestionarului primitor o
fisa cu specimene de semnaturi apartinand persoanelor care, potrivit prevederilor legale,
au dreptul sa semneze acte de primire si eliberare a bunurilor sau sa acorde viza de
control financiar preventiv.

CURSUL 4

PASTRAREA MIJLOACELOR FINANCIARE.


EFECTUAREA OPERATIUNILOR DE CASA SI CU ALTE VALORI

C 4.1. Reguli privind mijloacele financiare

ORDONANTA DE URGENTA Nr. 146 din 31 octombrie 2002 *** Republicata


privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

a) trezoreria statului - un sistem unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea
operatiunilor de incasari si plati privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria
publica, si a altor operatiuni ale statului, in conditii de siguranta si in conformitate cu
dispozitiile legale in vigoare;

Operatiuni derulate prin trezoreria statului

Prin trezoreria statului se deruleaza operatiunile de incasari si plati privind fonduri


publice care privesc, dupa caz, fara a se limita la acestea:
a) veniturile si cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat,
bugetelor locale, bugetului trezoreriei statului;
b) veniturile si cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie si se
utilizeaza potrivit reglementarilor legale;
c) veniturile si cheltuielile bugetelor institutiilor publice;
d) rascumpararea certificatelor de trezorerie pentru populatie, transformate in
certificate de depozit;
e) datoria publica in lei si valuta, inclusiv serviciul datoriei publice;
f) alte venituri si cheltuieli privind fonduri publice, reglementate prin dispozitii legale,
inclusiv drepturile de incasat si obligatiile de plata ale statului, la baza carora stau
acorduri si conventii guvernamentale si comerciale.
Statul garanteaza efectuarea operatiunilor financiare prin trezoreria statului in
conditii de siguranta si in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, precum si
pastrarea integritatii disponibilitatilor banesti.
In cazul afectarii integritatii disponibilitatilor banesti pastrate la Trezoreria
Statului, prejudiciul creat se acopera din bugetul Trezoreriei Statului, in baza
documentelor justificative care atesta obligatia de plata a statului.
Sumele rezultate din derularea procedurilor judiciare legale de recuperare a
prejudiciului creat ca urmare a afectarii integritatii disponibilitatilor banesti pastrate la
Trezoreria Statului constituie venit al bugetului Trezoreriei Statului.

Prin trezoreria operativa centrala se pot efectua operatiuni de incasari si plati in


lei si valuta.

Administrarea resurselor contului curent general al trezoreriei statului

Contul curent general al Trezoreriei Statului functioneaza la Banca Nationala a


Romaniei si este deschis pe numele Ministerului Economiei si Finantelor.
Directiile generale ale finantelor publice judetene pot incheia conventii cu
institutiile de credit selectate de acestea pentru prestarea de servicii de casierie pentru
unitatile Trezoreriei Statului care nu au organizata casierie-tezaur. La selectarea
institutiilor de credit se vor avea in vedere cele mai avantajoase oferte din punctul de
vedere al bonitatii institutiilor de credit, precum si al comisionului practicat de acestea, pe
baza unui punctaj la care preponderent va fi al doilea criteriu.
In contul curent general al trezoreriei statului Banca Nationala a Romaniei
inregistreaza incasarile si efectueaza platile in limita disponibilitatilor existente in cont.
Functionarea contului curent general al trezoreriei statului si inregistrarea
operatiunilor in acest cont se stabilesc prin conventie incheiata intre Ministerul
Economiei si Finantelor si Banca Nationala a Romaniei.
Este interzisa preluarea de sume din contul curent general al trezoreriei statului
fara acordul persoanelor din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor si al unitatilor
trezoreriei statului din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene, a
municipiului Bucuresti si administratiilor finantelor publice ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, autorizate sa administreze acest cont.
#M1
Pentru toate operatiunile derulate prin contul curent general al Trezoreriei
Statului, precum si prin conturile de valuta deschise in evidentele Bancii Nationale a
Romaniei, pe numele Ministerului Finantelor Publice, se platesc comisioane din bugetul
Trezoreriei Statului Bancii Nationale a Romaniei. Comisioanele se stabilesc prin
reglementari ale Bancii Nationale a Romaniei si prin regulile de sistem aplicabile
participantilor la sistemul electronic de plati.

Operatiunile de incasari si plati sunt evidentiate in contabilitatea trezoreriei statului


potrivit planului de conturi aprobat prin ordin al ministrului economiei si finantelor.

Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare,


efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile trezoreriei statului in a caror raza
sunt inregistrate fiscal, cu exceptia institutiilor publice ai caror conducatori au calitatea de
ordonatori principali si secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor
sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale si institutiilor publice autonome cu sediul
in municipiul Bucuresti, precum si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, care
efectueaza operatiunile de incasari si plati prin Trezoreria Municipiului Bucuresti.
Operatiunile de incasari si plati dispuse de Ministerul Economiei si Finantelor in
contul si in numele statului se efectueaza prin trezoreria operativa centrala.
Prin exceptie de la prevederile alin. (2), prin trezoreria operativa centrala pot fi
efectuate si alte operatiuni de incasari si plati stabilite prin ordin al ministrului economiei
si finantelor.
(4) In vederea efectuarii cheltuielilor institutiile publice, indiferent de sistemul de
finantare si de subordonare, au obligatia de a prezenta unitatilor trezoreriei statului la care
au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli, aprobat si repartizat pe trimestre in
conditiile legii.
In vederea efectuarii cheltuielilor institutiilor publice, indiferent de sistemul de
finantare si de subordonare, au obligatia de a transmite unitatilor Trezoreriei Statului la
care au conturile deschise bugetul de venituri si cheltuieli aprobat, potrivit
reglementarilor legale in vigoare. Og 17-2015
(5) La decontarea sumelor in numerar sau prin virament din conturile institutiilor
publice pentru efectuarea cheltuielilor, unitatile trezoreriei statului verifica existenta
bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor respective si a listelor de investitii,
aprobate in conditiile legii, urmarind respectarea limitei creditelor bugetare deschise si
repartizate sau a disponibilitatilor de fonduri, dupa caz, si a destinatiei acestora, precum si
alte obiective stabilite prin norme metodologice de catre Ministerul Economiei si
Finantelor.
La decontarea sumelor in numerar sau prin virament din conturile institutiilor
publice pentru efectuarea cheltuielilor, unitatile Trezoreriei Statului verifica existenta
bugetelor de venituri si cheltuieli ale institutiilor respective, urmarind respectarea
incadrarii in prevederile bugetare si in creditele bugetare deschise si repartizate si/sau
in disponibilitatile de fonduri, dupa caz, precum si alte obiective stabilite potrivit
reglementarilor legale in vigoare." Og 17-2015

Din conturile de cheltuieli sau de disponibilitati, dupa caz, ale institutiilor publice,
deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plati in numerar,
reprezentand drepturi salariale, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi
efectuate prin virament.
(7) Institutiile publice au obligatia sa organizeze activitatea de casierie, astfel incat
incasarile si platile in numerar sa fie efectuate in conditii de siguranta, cu respectarea
dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre unitatile
trezoreriei statului pentru fiecare institutie publica.
#M1
Sumele achitate in numerar de catre contribuabili, reprezentand venituri ale
bugetului de stat sau venituri cuvenite altor bugete administrate de Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, se incaseaza de unitatile Trezoreriei Statului. Sumele achitate in
numerar, cuvenite bugetului de stat, reprezentand taxe, tarife sau alte obligatii stabilite
de institutii publice, pot fi incasate si prin casieriile proprii ale institutiilor publice
respective, cu acordul Ministerului Finantelor Publice.
Sumele achitate in numerar de catre contribuabili, reprezentand venituri ale
bugetelor locale, venituri proprii ale institutiilor publice, precum si venituri cuvenite
altor bugete, cu exceptia celor prevazute la alin. (8), se incaseaza prin casieriile proprii
ale institutiilor care gestioneaza bugetele respective, daca legea nu prevede altfel.
#M5
(8^2) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), sumele achitate in numerar de catre
contribuabili persoane fizice, reprezentand impozitul si contributiile aferente veniturilor
din activitati agricole, se pot incasa si prin compartimentele de specialitate ale unitatii
administrativ-teritoriale din localitatile in care isi au domiciliul fiscal contribuabilii,
daca in aceasta localitate nu exista o unitate teritoriala a Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala, cu respectarea prevederilor art. 35^1 din Ordonanta Guvernului
nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(9) Veniturile bugetelor pot fi incasate in numerar si prin institutii de credit, pe baza de
conventii incheiate cu persoanele abilitate, cu conditia asigurarii fondurilor necesare
achitarii comisioanelor stabilite pentru efectuarea acestor operatiuni.
(10) Transferurile si subventiile alocate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele
fondurilor speciale si de la alte bugete regiilor autonome, societatilor sau companiilor
nationale si societatilor comerciale, dupa caz, se vireaza in conturi deschise in numele
acestora la unitatile trezoreriei statului in a caror raza sunt inregistrate fiscal si se
utilizeaza numai potrivit destinatiilor aprobate prin lege, neputand fi executate silit.
(11) Institutiile publice pot deschide, cu avizul Ministerului Economiei si Finantelor,
conturi escrow la o institutie de credit agreata de institutiile finantatoare externe sau
interne, in care sa se colecteze veniturile sau alte disponibilitati incasate de catre acestea
in limita unor sume, in lei sau in valuta, in conditii stabilite prin conventii incheiate intre
parti.
(12) Este interzis institutiilor publice sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin
institutii de credit, cu exceptia incasarilor si platilor efectuate in valuta, precum si a
prevederilor alin. (11).
(13) La trezoreria statului se deschide contul in lei in numele Comisiei Europene,
denumit "Contul de resurse proprii in numele Comisiei Europene", prevazut la art. 9 din
Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.150/2000 pentru implementarea Deciziei
94/728/CE, Euratom asupra sistemului de resurse proprii ale Comunitatilor, modificat
prin Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 2.028/2004.
#M1
(14) Pe numele beneficiarilor de fonduri externe nerambursabile postaderare, cu
exceptia persoanelor fizice, pot fi deschise la unitatile Trezoreriei Statului conturi de
disponibilitati pentru gestionarea sumelor provenite din fonduri externe nerambursabile,
inclusiv a fondurilor aferente finantarii nationale, in cazul in care prin reglementari
specifice gestionarii fondurilor respective se prevede astfel.

(1) Ministerul Finantelor Publice, prin Trezoreria Statului, poate oferi institutiilor
publice servicii de acceptare de plati electronice cu carduri de plata ale veniturilor
bugetului general consolidat, cu conditia autorizarii trezoreriei in cel putin unul dintre
sistemele de plati Mastercard, VISA sau alte sisteme de plati similare. In vederea
autorizarii trezoreriei, Ministerul Finantelor Publice primeste de la entitatile de plati
Mastercard, Visa sau altele asemenea un acord prin care acestea accepta autorizarea
acesteia, in conditiile prevazute la alin. (2).
(2) Trezoreria Statului accepta conectarea la un sistem de plata in urmatoarele
conditii cumulative:
a) nu se constituie niciun fel de garantii de catre Trezoreria Statului si institutii
publice;
b) comisioanele solicitate de emitentii cardurilor si de catre sistemele de plati se
exprima in procent si nu depasesc cumulat 0,3% din valoarea fiecarei tranzactii. Nu se
accepta comisioane fixe sau alte costuri suplimentare pentru trezoreria Statului si
institutii publice;
c) nu se accepta solicitarea de alte costuri sau comisioane, inclusiv licente,
mentenante, update sau upgrade, de catre emitentii cardurilor sau sistemele de plati
pentru Trezoreria Statului si institutii publice;
d) sistemele de plati accepta desfasurarea anuala, impreuna cu Trezoreria Statului, de
actiuni de promovare si educare a contribuabililor in scopul utilizarii sistemelor
electronice de plati. La solicitarea sistemelor de plati, Trezoreria Statului poate accepta
si participarea la alte actiuni de promovare a sistemelor de plati electronice;
e) furnizarea serviciilor de acceptare de plati la nivelul institutiilor publice se poate
realiza si direct, prin intermediul Trezoreriei Statului, fara conectarea sau definirea
institutiilor publice drept comercianti si fara solicitarea de comisioane sau alte costuri
de catre emitentii cardurilor sau sistemele de plati pentru Trezoreria Statului si institutii
publice;
f) sistemele de plati accepta normele si procedurile emise in aplicarea prezentei
ordonante de urgenta, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice;
g) restituirea sumelor catre platitori, inclusiv operatiunile de tip refuz la plata, se
efectueaza potrivit legislatiei nationale in vigoare si normelor metodologice aprobate
potrivit alin. (13);
h) plata comisioanelor prevazute la lit. b) se realizeaza prin debitare directa si/sau
prin plata facturilor emise la termenele stabilite de catre sistemele de plata, fara a
depasi valoarea comisionului datorat pentru tranzactiile dintr-o luna calendaristica, cu
incadrarea in limita maxima stabilita la lit. b). In cazul platilor comisionului prin
debitare directa, sistemele de plati emit la data debitarii si documentele justificative.
(3) Modalitatea de furnizare a serviciilor prevazute la alin. (1) catre institutii publice
se stabileste prin norme metodologice aprobate prin ordin al ministrului finantelor
publice.
(4) Cheltuielile privind implementarea, dezvoltarea si mentenanta aplicatiilor pentru
serviciile de acceptare de plati electronice cu carduri de plata se suporta din bugetul de
stat sau, dupa caz, din bugetul Trezoreriei Statului, in functie de aprobarea cheltuielilor
cu aceasta destinatie in bugetele respective. Cheltuielile privind prestarea serviciilor de
procesare, decontare, comunicatii si alte servicii sau resurse necesare activitatii de
acceptare de plati electronice cu carduri de plata se suporta din bugetul de stat sau,
dupa caz, din bugetul Trezoreriei Statului, in functie de aprobarea cheltuielilor cu
aceasta destinatie in bugetele respective.
(5) Comisioanele prevazute la alin. (2) lit. b), pentru veniturile bugetului general
consolidat achitate de catre persoanele fizice, se suporta de la bugetul de stat.
(6) Diferentele de curs nefavorabile aferente tranzactiilor cu cardul, in valuta, se
suporta din bugetul de stat. Diferentele de curs favorabile aferente tranzactiilor cu
cardul, in valuta, se fac venit la bugetul de stat.
(7) Procedura si termenele de decontare si inregistrare a tranzactiilor in lei si valuta
se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
(8) Sistemele de plati pot participa la dezvoltarea aplicatiilor Trezoreriei Statului, cu
conditia transferarii catre Ministerul Finantelor Publice a dreptului de proprietate
intelectuala, a codului-sursa si a cunostintelor aferente aplicatiilor dezvoltate, fara a
solicita costuri si fara a limita in vreun fel utilizarea, modificarea, distribuirea aplicatiei
dezvoltate si numarul de utilizatori.
(9) Serviciile de acceptare de plata prevazute in prezentul articol sunt aplicabile
pentru veniturile bugetului general consolidat, achitate de persoanele fizice.
(10) Ministerul Finantelor Publice poate presta serviciile de acceptare de plati
electronice cu carduri de plata a veniturilor bugetului general consolidat si de la
persoane juridice. Tipurile de venituri care pot fi achitate de catre persoanele juridice,
nivelul comisioanelor, entitatea care suporta comisionul, in acest caz, se stabilesc prin
ordin al ministrului finantelor publice, pe baza analizei functionale efectuate de minister
in vederea stabilirii tipurilor de venituri a caror plata se poate face prin sistem.
(11) Ministerul Finantelor Publice poate presta serviciile de acceptare de plati
electronice cu carduri de plata si pentru alte persoane juridice care incaseaza venituri
ale bugetului general consolidat sau alte sume prevazute de lege, de la persoane fizice
sau juridice. Tipurile de venituri prevazute de lege sau sumele care pot fi achitate catre
aceste persoane juridice, nivelul comisioanelor, entitatea care suporta comisionul, in
acest caz, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
(12) Modalitatea si fluxurile de plata a comisioanelor prevazute la alin. (2) lit. b),
reconstituirea sumelor retinute prin debitare directa, documentele justificative acceptate
si termenele de plata se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin ordin al
ministrului finantelor publice.
(13) In aplicarea prevederilor prezentului articol se emit norme metodologice
aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
#B
ART. 6
(1) Institutiile publice, indiferent de sistemul de finantare, au obligatia sa vireze sumele
reprezentand contravaloarea bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor
executate in conturile operatorilor economici beneficiari, deschise la unitatile trezoreriei
statului in a caror raza acestia sunt inregistrati fiscal.
#M1
(2) Operatorii economici sau alte persoane juridice imputernicite de acestia vor
utiliza sumele incasate in conturile deschise la unitatile Trezoreriei Statului, prevazute la
alin. (1), in urmatoarea ordine: pentru achitarea drepturilor de natura salariala, prin
transferul sumelor aferente in conturile deschise la institutii de credit, cu exceptia
impozitelor si contributiilor aferente acestora, pentru achitarea obligatiilor catre bugetul
de stat si celelalte bugete, si, proportional cu gradul de incasare, pentru plata facturilor
recunoscute la plata de catre contractorul general catre subcontractori, iar sumele
ramase disponibile pot fi virate in conturile deschise la institutiile de credit ori pot fi
utilizate pentru efectuarea de plati catre furnizori sau creditori cu conturi deschise la
Trezoreria Statului ori la institutii de credit, cu conditia ca asupra conturilor respective
sa nu fi fost infiintata poprire prin titluri executorii.
#B
(3) Conturile operatorilor economici deschise la unitatile Trezoreriei Statului se supun
executarii silite prin unitatile trezoreriei statului, pe baza titlurilor executorii emise de
organele autorizate sa aplice procedura de executare silita, conform prevederilor legale.
#M1
(4) Din conturile deschise la Trezoreria Statului nu pot fi dispuse plati pe baza de
bilete la ordin, cu exceptia celor dispuse pe baza de bilete la ordin emise anterior intrarii
in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
#M4
ART. 6^1
(1) Operatorii economici pot cesiona drepturile de incasat de la institutii publice
aferente bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate, prevazute
la art. 6 alin. (1), catre alti operatori economici sau alte institutii de credit, denumite in
continuare cesionari. Cesiunea este valabila numai cu acceptul prealabil exprimat in
scris al institutiei publice care datoreaza operatorului economic sumele reprezentand
contravaloarea bunurilor achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate.
(2) Suma care face obiectul cesionarii se achita de catre institutiile publice in contul
indicat de cesionar, deschis la Trezoreria Statului, numai daca operatorul economic nu
are obligatii de plata catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si
bugetele fondurilor speciale.
(3) Institutiile publice care platesc sume reprezentand contravaloarea bunurilor
achizitionate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate datorate operatorilor
economici care si-au cesionat drepturile de incasat vor solicita organelor fiscale
competente eliberarea certificatelor de atestare fiscala ale operatorilor economici
respectivi, conform art. 112 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de
procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu cel mult 10
zile lucratoare inainte de efectuarea platii. In acest caz, eliberarea certificatului de
atestare fiscala nu este supusa taxei extrajudiciare de timbru.
(4) In cazul in care certificatul de atestare fiscala contine obligatii de plata ale
beneficiarului, institutiile publice instiinteaza operatorul economic si cesionarul cu
privire la cuantumul acestor obligatii.
(5) In termen de 10 zile lucratoare de la instiintare, dar nu mai tarziu de 20
decembrie, operatorul economic poate prezenta institutiei publice un nou certificat de
atestare fiscala din care sa rezulte ca acesta nu mai are obligatii catre bugetul de stat,
bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale.
(6) La expirarea termenului prevazut la alin. (5), institutiile publice au urmatoarele
obligatii:
a) vireaza in contul operatorului economic prevazut la art. 5 alin. (1) suma aferenta
obligatiilor bugetare inscrise in certificatul de atestare fiscala;
b) vireaza in contul cesionarului, deschis la Trezoreria Statului, diferenta dintre suma
cesionata si suma prevazuta la lit. a).

#B
CAP. 4
Utilizarea si fructificarea disponibilitatilor contului curent general al trezoreriei statului

ART. 7
(1) Disponibilitatile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru:
a) finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului de stat,
nefinantate prin imprumuturi de stat;
b) finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului asigurarilor
sociale de stat, pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie;
#M2
b^1) finantarea temporara a deficitelor din anii precedenti ale bugetului Fondului
national unic de asigurari sociale de sanatate si ale bugetului asigurarilor pentru somaj,
pana la alocarea de sume cu aceasta destinatie;
#B
c) finantarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale
de stat si bugetului trezoreriei statului din exercitiul curent.
(2) Disponibilitatile ramase neangajate in contul curent general al trezoreriei statului,
dupa finantarea deficitelor bugetare prevazute la alin. (1), pot fi utilizate pentru:
a) acordarea de imprumuturi pentru rascumpararea la scadenta sau inainte de scadenta,
dupa caz, a imprumuturilor de stat emise pentru finantarea sau refinantarea datoriei
publice, cu conditia asigurarii disponibilitatilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor
aprobate potrivit legii;
#M1
a^1) acordarea de imprumuturi pentru refinantarea deficitului bugetului de stat
rezultat ca urmare a executarii titlurilor de stat depuse in garantie de institutiile de
credit la care Ministerul Finantelor Publice a efectuat plasamente financiare
colateralizate;
b) acordarea de imprumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casa, ca
urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, cu termen de
rambursare in cursul aceluiasi exercitiu bugetar;
b^1) acordarea de imprumuturi pentru finantarea deficitelor temporare ale bugetelor
fondurilor speciale;
#B
c) efectuarea de plasamente prin operatiuni specifice la institutii de credit si alte
institutii financiare autorizate sa efectueze astfel de operatiuni, garantate de acestea cu
active eligibile, fara a fi afectate obiectivele politicii monetare adoptate de Banca
Nationala a Romaniei.
#M1
(3) Nivelul ratei dobanzii aferente imprumuturilor prevazute la alin. (2) lit. b) se
stabileste la nivelul ratei dobanzii de politica monetara stabilita de Banca Nationala a
Romaniei plus pana la maximum 4 puncte procentuale. Pentru plasamentele prevazute la
alin. (2) lit. c), nivelul ratei dobanzii se stabileste in conditiile cererii si ofertei pietei
monetare.
#B
(4) Dobanda incasata pentru disponibilitatile din contul curent general al trezoreriei
statului, utilizate conform alin. (1) si (2), reprezinta venit al bugetului trezoreriei statului.
#M1
(5) Rata dobanzii pentru disponibilitatile utilizate, conform alin. (1) lit. a) - c) si alin.
(2) lit. a) si a^1), se determina la nivelul ratei medii lunare a dobanzilor platite de
Trezoreria Statului pentru disponibilitatile si depozitele pe termen constituite din sumele
pastrate de titularii de conturi, potrivit legii, in Trezoreria Statului.
(5^1) Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile acordate, conform alin. (2) lit. b^1)
se stabileste prin conventie incheiata intre parti.
#B
(6) Nivelul ratei dobanzilor aferente echivalentului in lei al imprumuturilor externe
guvernamentale incasat in contul curent general al trezoreriei statului si utilizat pentru
finantarea si refinantarea deficitului bugetului de stat, incepand cu exercitiul financiar al
anului 2003, este cel prevazut la alin. (5). Dobanda calculata reprezinta venit al bugetului
trezoreriei statului.
(7) Pentru disponibilitatile ramase in contul curent general al trezoreriei statului, Banca
Nationala a Romaniei acorda o dobanda al carei nivel este stabilit prin conventie.
Dobanda incasata reprezinta venit la bugetul trezoreriei statului.
ART. 8
(1) Asigurarea permanenta a echilibrului dintre resursele contului curent general al
trezoreriei statului si necesitatile de finantare se poate realiza prin utilizarea
instrumentelor de administrare a lichiditatilor si fluxului de numerar.
(2) Instrumentele prevazute la alin. (1) se stabilesc prin normele emise in aplicarea
prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
ART. 9
(1) Operatiunile de incasari si plati in valuta ale Ministerului Economiei si Finantelor
pot fi efectuate prin contul curent in valuta deschis la Banca Nationala a Romaniei sau
prin conturi corespondente in valuta deschise la institutii de credit, pe baza de conventii
incheiate intre parti. Selectarea institutiilor de credit se efectueaza prin licitatie, in baza
legislatiei in vigoare.
(2) Prin conturile prevazute la alin. (1) se efectueaza, fara a se limita la acestea,
operatiuni privind datoria publica guvernamentala si fonduri externe nerambursabile.
(3) Disponibilitatile in valuta pot fi fructificate in mod direct de catre Ministerul
Economiei si Finantelor prin plasamente la institutii de credit sau la institutii financiare,
in conditiile si utilizand instrumentele stabilite prin normele emise in aplicarea
prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
#M1
(3^1) Dobanzile incasate la plasamentele efectuate din disponibilitatile in valuta
reprezinta venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Echivalentul in lei al acestora,
determinat la cursul de schimb valabil la data efectuarii operatiunii, se vireaza la
bugetul Trezoreriei Statului in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data
incasarii.
#B
(4) Disponibilitatile in valuta, altele decat cele prevazute la alin. (1), care, potrivit
reglementarilor in vigoare, privesc fonduri publice gestionate de Ministerul Economiei si
Finantelor, se pastreaza in conturi distincte, deschise la institutiile de credit nominalizate
in actul normativ de aprobare a creditelor sau a imprumuturilor nerambursabile ori
desemnate conform procedurilor de licitatie specifice institutiei creditoare internationale.
(5) Institutiile publice efectueaza operatiunile de incasari si plati in valuta prin conturi
deschise la institutii de credit selectate de catre acestea prin licitatie, in baza legislatiei in
vigoare.
(6) Disponibilitatile in valuta administrate de Ministerul Economiei si Finantelor,
pastrate la Banca Nationala a Romaniei, sunt purtatoare de dobanda. Rata dobanzii este
stabilita prin conventie.
(7) Disponibilitatile in valuta administrate de Ministerul Economiei si Finantelor,
pastrate la banci corespondente, sunt purtatoare de dobanda. Rata dobanzii se stabileste
prin conventiile incheiate.
#M1
(8) Dobanzile incasate de Ministerul Finantelor Publice din fructificarea
disponibilitatilor in valuta prevazute la alin. (6) reprezinta venituri ale bugetului de stat,
daca legea nu prevede altfel, iar dobanzile incasate din fructificarea disponibilitatilor in
valuta prevazute la alin. (7) reprezinta venituri ale bugetului Trezoreriei Statului.
Echivalentul in lei al acestora, determinat la cursul de schimb valabil la data efectuarii
operatiunii, se vireaza la bugetul de stat sau dupa caz la bugetul Trezoreriei Statului, in
termen de maximum 10 zile lucratoare de la data incasarii.
(9) Trezoreria Statului acorda dobanzi la disponibilitatile in valuta care, potrivit
reglementarilor legale in vigoare, sunt purtatoare de dobanzi. Dobanzile la
disponibilitatile in valuta reprezinta cheltuieli ale bugetului Trezoreriei Statului.
(10) Nivelul ratelor dobanzilor acordate la disponibilitatile prevazute la alin. (9) se
stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
#B
(11) Pentru toate operatiunile derulate prin conturile de valuta prevazute la alin. (1) se
platesc comisioane din bugetul trezoreriei statului.
#M1
(12) Pentru operatiunile de plati in valuta dispuse de institutiile publice din conturile
purtatoare de dobanda deschise la Trezoreria Statului si pentru alte servicii prestate de
Trezoreria Statului se percep comisioane care reprezinta venituri ale bugetului
Trezoreriei Statului. Echivalentul in lei al acestora se vireaza de institutiile publice la
bugetul Trezoreriei Statului in termen de 15 zile lucratoare de la incheierea lunii, pe
baza situatiei intocmite si transmise de Ministerul Finantelor Publice. Cuantumul
acestora se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.
#M7
ART. 10
(1) Trezoreria Statului acorda dobanzi la disponibilitatile pastrate in contul curent
general al Trezoreriei Statului care, potrivit reglementarilor legale in vigoare, sunt
purtatoare de dobanzi, cu exceptia sumelor provenite din subventii bugetare.
(2) Pentru sumele pastrate in conturi deschise la Trezoreria Statului, cu exceptia celor
prevazute la art. 5 alin. (10), operatorii economici si beneficiarii de fonduri externe
nerambursabile postaderare prevazuti la art. 5 alin. (14), altii decat institutiile publice,
beneficiaza de dobanda.
(3) Pentru operatiunile de plati dispuse din conturile purtatoare de dobanda,
prevazute la alin. (2), derulate prin intermediul sistemelor de decontare a platilor de
mica si mare valoare in relatia cu institutiile de credit, se percep comisioane care
constituie venituri ale bugetului Trezoreriei Statului. Cuantumul acestora se situeaza la
nivelul comisioanelor platite de Trezoreria Statului catre Banca Nationala a Romaniei si
Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari - TRANSFOND - S.A.
(4) Din disponibilitatile pastrate in conturile deschise la Trezoreria Statului, prevazute
la alin. (1) si (2), pentru care se acorda dobanda la vedere, se pot constitui depozite la
termen, la solicitarea scrisa a titularilor acestora.
(5) Institutiile si autoritatile publice, indiferent de forma de finantare si subordonare,
nu beneficiaza de dobanda la vedere, cu exceptia disponibilitatilor acestora prevazute la
alin. (1).
(6) La solicitarea scrisa a institutiilor si autoritatilor publice finantate integral din
venituri proprii, acestea pot constitui la Trezoreria Statului depozite la termen numai din
excedentele bugetelor proprii de venituri si cheltuieli ale anilor precedenti, inclusiv in
situatia in care acestea cuprind sume primite de la alte bugete, dar pentru care legea nu
prevede regularizarea sumelor respective cu bugetele din care provin. Responsabilitatea
cu privire la sumele constituite sub forma de depozite revine in totalitate ordonatorului
de credite care isi gestioneaza bugetul de venituri si cheltuieli.
(7) Nivelul ratelor dobanzilor la vedere si al depozitelor la termen se stabileste prin
ordin al ministrului finantelor publice*).
(8) Dobanda aferenta certificatelor de trezorerie pentru populatie, nerascumparate la
scadenta si transformate in certificate de depozit, se plateste de la bugetul de stat.
(9) Pentru operatiunile efectuate in contul deschis pe numele Comisiei Europene
prevazut la art. 5 alin. (13), Trezoreria Statului nu percepe comisioane.
(10) Pentru alte servicii prestate de Trezoreria Statului la solicitarea institutiilor de
credit si operatorilor economici se percep comisioane care constituie venituri ale
bugetului Trezoreriei Statului. Natura si nivelul comisioanelor se stabilesc prin ordin al
ministrului finantelor publice**).
#CIN
*) A se vedea Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 1083/2014 privind
stabilirea ratelor de dobanzi practicate de Trezoreria Statului.
**) A se vedea Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 1338/2014 privind
stabilirea nivelului comisioanelor percepute de Trezoreria Statului pentru serviciile
prestate clientilor.

#B
CAP. 5
Bugetul trezoreriei statului

ART. 11
(1) Ministerul Economiei si Finantelor elaboreaza, administreaza si executa bugetul
trezoreriei statului.
#M1
(2) Bugetul Trezoreriei Statului cuprinde la venituri urmatoarele:
a) dobanzi incasate la disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului
utilizate pentru finantarea temporara a deficitelor bugetului de stat si a bugetului
asigurarilor sociale de stat din anul curent si din anii precedenti;
b) dobanzi incasate la imprumuturile acordate temporar pentru rascumpararea la
scadenta sau inainte de scadenta, dupa caz, a imprumuturilor de stat emise pentru
finantarea ori refinantarea datoriei publice;
c) dobanzi aferente plasamentelor financiare efectuate din echivalentul in lei al
imprumuturilor externe guvernamentale incasate in contul curent general al Trezoreriei
Statului si utilizate pentru finantarea si refinantarea deficitului bugetului de stat;
d) dobanzi incasate la imprumuturile acordate pentru acoperirea golurilor temporare
de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetelor locale, precum
si ale bugetelor fondurilor speciale;
e) dobanzi incasate la plasamentele efectuate din disponibilitatile in lei ale contului
curent general al Trezoreriei Statului si din disponibilitatile in valuta, prin operatiuni
specifice, la institutii de credit si alte institutii financiare autorizate sa efectueze astfel de
operatiuni;
f) dobanzi incasate la disponibilitatile in lei ramase in contul curent general al
Trezoreriei Statului deschis la Banca Nationala a Romaniei;
g) dobanda acumulata aferenta titlurilor de stat de tip benchmark;
h) majorari de intarziere pentru neplata creantelor Trezoreriei Statului si ale
bugetului Trezoreriei Statului;
i) dobanzi penalizatoare pentru nerestituirea la termen a plasamentelor colateralizate;
j) comisioane percepute pentru operatiunile derulate in lei si in valuta prin contul
Trezoreriei Statului si pentru alte servicii prestate de catre Trezoreria Statului;
k) sumele rezultate din recuperarea prejudiciului creat in cazul afectarii integritatii
disponibilitatilor banesti pastrate la Trezoreria Statului;
l) alte venituri.
(3) Bugetul Trezoreriei Statului cuprinde la cheltuieli urmatoarele:
a) dobanzi platite la disponibilitatile pastrate in conturi la vedere sau sub forma de
depozite la Trezoreria Statului;
b) dobanzi platite la disponibilitatile in valuta;
c) dobanzi aferente datoriei publice pentru plata dobanzilor aferente titlurilor de stat
de tip benchmark, precum si pentru plata dobanzilor aferente imprumuturilor externe
guvernamentale al caror echivalent in lei a fost plasat pentru finantarea si refinantarea
deficitului bugetului de stat;
d) comisioane percepute la decontarea operatiunilor prin contul curent general al
Trezoreriei Statului;
#M3
e) comisioane cuvenite institutiilor de credit pentru operatiunile derulate prin
conturile in lei si valuta si pentru alte servicii prestate Trezoreriei Statului;
#M1
f) cheltuieli de functionare a unitatilor Trezoreriei Statului, care cuprind: cheltuieli
materiale si servicii pentru intretinerea si functionarea Trezoreriei Statului si a
sistemelor informatice ale acesteia, taxe postale, cheltuieli cu transportul si asigurarea
numerarului si valorilor, paza sediilor si chirii, cheltuieli cu intretinerea, functionarea si
asigurarea mijloacelor de transport al numerarului si valorilor, cheltuieli de publicitate;
g) cheltuieli de capital pentru unitatile Trezoreriei Statului;
h) cheltuieli pentru acoperirea prejudiciului creat in cazul afectarii integritatii
disponibilitatilor banesti pastrate la Trezoreria Statului;
i) alte cheltuieli.
#B
(4) Bugetul trezoreriei statului se prezinta spre aprobare Guvernului pana la data de 15
noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator, in structura clasificatiei bugetare aprobate de
Ministerul Economiei si Finantelor.
(5) Bugetul trezoreriei statului se poate modifica prin hotarare a Guvernului, la
propunerea Ministerului Economiei si Finantelor.
(6) Ministerul Economiei si Finantelor, in functie de evolutia volumului
disponibilitatilor si al depozitelor pastrate in contul curent general al trezoreriei statului si
de evolutia nivelului ratelor dobanzilor, poate aproba modificarea creditelor bugetare
aprobate pentru plata dobanzilor prevazute la alin. (3) lit. a) si b) prin virari de credite de
la alte subdiviziuni bugetare, in tot cursul anului.
(7) Excedentul anual rezultat din executia bugetului trezoreriei statului, ca diferenta
intre veniturile incasate si platile efectuate, se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza
pentru acoperirea cheltuielilor aprobate in bugetul trezoreriei statului.
#M1
ART. 12
(1) Pentru neplata la termen a ratelor si dobanzilor scadente la imprumuturile si
plasamentele efectuate din contul curent general al Trezoreriei Statului, in conditiile art.
7 alin. (2) lit. b), b^1) si c), se datoreaza majorari de intarziere prevazute de
reglementarile legale privind colectarea creantelor bugetare si reprezinta venituri ale
bugetului Trezoreriei Statului.
#B
(2) Majorarile de intarziere calculate potrivit alin. (1) urmeaza regimul juridic al
creantelor bugetare.
(3) Creantele rezultate din gestionarea imprumuturilor externe guvernamentale
contractate direct sau garantate de stat, precum si din alte operatiuni, derulate prin
trezoreria statului, se urmaresc si se executa in conditiile prevazute de dispozitiile legale
privind executarea creantelor bugetare.
(4) Dreptul de a cere executarea silita privind creantele prevazute la alin. (3) se
prescrie in termen de 25 de ani de la data la care, potrivit legii, se naste acest drept.
#M1

--------
C 4.2. Cadrul legislativ privind regl- op de casasi cu alte valori

OMF 3512-2005
2.3. Casa, conturi la trezoreria statului si banci

2.3.1. Prevederi generale


Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament,
a altor valori de trezorerie, a disponibilitatilor existente in conturi la trezoreria statului,
Banca Nationala a Romaniei, bancile comerciale si in casierie.
In scopul intaririi rolului finantelor publice si al asigurarii unei discipline bugetare
ferme, institutiile publice indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv
activitatile de pe langa unele institutii publice, finantate integral din venituri proprii,
efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului
in raza carora isi au sediul si unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli si
disponibilitati, in conditii de siguranta. Este interzis institutiilor publice de a efectua
operatiunile de mai sus prin bancile comerciale, cu exceptia situatiilor prevazute de lege.
In vederea efectuarii cheltuielilor prevazute in buget, institutiile publice au obligatia de
a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise, bugetul de venituri si
cheltuieli/bugetul de cheltuieli, aprobat in conditiile legii.
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, bugetele locale, pot fi folosite de institutiile publice
finantate de la buget, la cererea ordonatorilor de credite numai dupa deschiderea si
repartizarea creditelor bugetare.
Creditele bugetare aprobate in bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial
din venituri proprii pot fi folosite in limita disponibilitatilor existente in cont.
Contabilitatea institutiilor publice asigura inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor
efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

2.3.2. Continut
Grupa Casa, conturi la trezoreria statului si banci, include: conturi la trezoreria statului
si banci, disponibil al bugetelor, casa si alte valori, acreditive, disponibil din fonduri cu
destinatie speciala, disponibil al institutiei publice finantate din venituri proprii,
disponibil din veniturile fondurilor speciale, viramente interne.
2.3.2.1. Disponibilitati ale institutiilor publice la trezoreria statului si banci
Aceasta grupa cuprinde: disponibilul din imprumuturi din disponibilitatile contului
curent general al trezoreriei statului (contul 510), valorile de incasat sub forma cecurilor
(contul 511), disponibilul in lei si valuta al institutiilor publice pastrat la bancile
comerciale (contul 512), disponibilitatile in lei si valuta provenind din imprumuturi
interne si externe contractate de stat (contul 513) si garantate de stat (contul 514),
disponibilul din fonduri externe nerambursabile (contul 515), disponibilul din
imprumuturi interne si externe contractate de autoritatile administratiei publice locale
(contul 516) si garantate de acestea (contul 517), dobanzile de platit (contul 5181),
dobanzile de incasat (contul 5182), imprumuturi pe termen scurt primite (contul 519).
Dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci se
inregistreaza in contabilitate distinct, fata de cele de platit, aferente imprumuturilor
primite pe termen scurt.
Dobanzile de platit si cele de incasat, in cursul exercitiului financiar, se inregistreaza la
cheltuieli financiare sau venituri financiare, dupa caz.
Sumele virate sau depuse la banci ori prin mandat postal, pe baza de documente
prezentate institutiei si neaparute inca in extrasele de cont, se inregistreaza intr-un cont
distinct (contul 5125).
Depozitele bancare constituite in conditiile legii, se evidentiaza distinct in cadrul
conturilor sintetice de disponibilitati.
Contabilitatea disponibilitatilor aflate in conturi la banci comerciale si a miscarii
acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in valuta, se tine distinct in lei si in
valuta.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
Operatiunile de vanzare-cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul
utilizat de banca comerciala la care se efectueaza schimbul valutar, fara ca acestea sa
genereze diferente de curs valutar.
La finele perioadei, diferentele de curs valutar rezultate din evaluarea disponibilitatilor
in valuta si a altor valori de trezorerie cum sunt: acreditive, depozite pe termen scurt in
valuta, la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru
aceasta data, se inregistreaza in conturile de venituri sau cheltuieli din diferente de curs
valutar, dupa caz.
Conturile curente la banci comerciale se dezvolta in analitic pe fiecare banca.
2.3.2.2. Disponibil al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetelor locale
Conturile de disponibil ale bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetelor locale nu au un corespondent ca atare in contabilitatea trezoreriei statului si au
drept scop evidentierea veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate din aceste bugete
astfel:
- disponibilul bugetului de stat la trezoreria statului (contul 520), corespunzator
conturilor de trezorerie: 20 "Venituri ale bugetului de stat" si 23 "Cheltuielile bugetului
de stat";
- disponibilul bugetului local la trezoreria statului (contul 521), corespunzator
conturilor de trezorerie: 21 "Veniturile bugetelor locale" si 24 "Cheltuielile bugetelor
locale";
- disponibilul bugetului asigurarilor sociale de stat (contul 525), corespunzator
conturilor de trezorerie: 22 "Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat" si 25
"Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat".
Aceasta grupa mai include: disponibilul din fondul de rulment al bugetului local
(contul 522), disponibilul din cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea
bugetelor locale (contul 523), disponibilul din venituri incasate pentru bugetul capitalei
(contul 524), disponibilul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru constituirea
fondului de rezerva (contul 526), disponibilul din fondul de rezerva al asigurarilor sociale
de sanatate (contul 527), disponibilul din sume incasate in cursul procedurii de executare
silita (contul 528), disponibilul din sume colectate pentru bugete (contul 529).
#M1
Compartimentele de creante bugetare din cadrul directiilor generale ale finantelor
publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si Directia generala de
administrare a marilor contribuabili vor avea in vedere urmatoarele:
- existenta neconcordantei dintre soldul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat"
si contul 20 "Veniturile bugetului de stat" din contabilitatea trezoreriei statului urmare:
- neinregistrarii in contabilitatea bugetului de stat a operatiunilor privind drepturile
constatate si veniturile incasate privind capitolul 17.01 "Taxe vamale si alte taxe pe
tranzactiile internationale" si alte capitole de venituri a caror evidenta si raportare se
realizeaza de catre Autoritatea Nationala a Vamilor din cadrul Ministerului Finantelor
Publice;
- neinregistrarii in contabilitatea bugetului de stat de la nivelul directiilor generale
ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, a sumelor incasate din
impozitul pe venit - transmise electronic - Directiei generale de administrare a marilor
contribuabili pentru marii contribuabili transferati la 30.06.2005;
- inregistrarii in contabilitatea bugetului de stat de la Directia generala de
administrare a marilor contribuabili a sumelor incasate din impozitul pe venit -
transmise electronic de directiile generale ale finantelor publice judetene si a
municipiului Bucuresti pentru marii contribuabili transferati la 30.06.2005.
- posibilitatea ca soldul contului 520 "Disponibil al bugetului de stat" sa prezinte sold
creditor urmare operatiunilor de diminuare a veniturilor incasate, potrivit legii (cote
defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA);
- conturile 7312 "Cote si sume defalcate din impozitul pe venit" si 7352 "Sume
defalcate din TVA" se debiteaza pentru sumele si cotele defalcate din impozitul pe venit,
respectiv sume defalcate din TVA prin creditul contului 520 "Disponibil al bugetului de
stat", fapt ce determina ca aceste conturi sa prezinte sold debitor, prin exceptie de la
regula generala de functionare a conturilor de venituri".
Operatiunea de inchidere a conturilor respective se va efectua cu sume negative, (in
rosu) astfel:

% = 121.09 "Rezultat patrimonial -


buget de stat"
7312 "Cote si sume defalcate
din impozitul pe venit"
7352 "Sume defalcate din TVA"

#B
2.3.2.3. Casa si alte valori
Contabilitatea disponibilitatilor aflate in casieria institutiilor publice, precum si a
miscarii acestora ca urmare a operatiunilor de incasari si plati efectuate in numerar, se
tine distinct in lei si in valuta (contul 531).
Inregistrarea in contabilitate a operatiilor in lei sau in valuta se efectueaza cu
respectarea reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei si Ministerul
Finantelor Publice, precum si a altor reglementari in domeniu.
Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la
cursul zilei, comunicat de Banca Nationala a Romaniei.
La finele perioadei, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie (acreditive,
depozite pe termen scurt in valuta) se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea
data, iar diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate ca venituri sau
cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Institutiile publice pot ridica din contul de finantare sau din conturile de disponibil,
dupa caz, deschise la trezoreria statului, sume pentru efectuarea de plati in numerar,
reprezentand drepturi de personal, precum si pentru alte cheltuieli care nu se justifica a fi
efectuate prin virament.
Institutiile publice au obligatia sa isi organizeze activitatea de casierie, astfel incat
incasarile si platile in numerar sa fie efectuate in conditii de siguranta, cu respectarea
dispozitiilor legale in vigoare si in limita plafonului de casa stabilit de catre trezoreria
statului pentru fiecare institutie publica.
Incasarile efectuate de catre institutiile publice prin casieria proprie se depun in
conturile bugetare respective deschise la trezoreria statului si reprezinta venituri ale
bugetului de stat, ale bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor
fondurilor speciale.
Veniturile incasate in numerar care sunt lasate potrivit legii la dispozitia institutiilor ca
venituri proprii, se depun in conturile de disponibilitati ale acestora.
Institutiile publice conduc contabilitatea "altor valori" care includ: timbrele fiscale si
postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie, bonurile valorice
pentru carburanti auto, biletele cu valoare nominala, tichetele de masa, alte valori etc.
(contul 532).
2.3.2.4. Acreditive
In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizori, se poate solicita institutiilor publice
deschiderea de acreditive la banci, in lei sau in valuta, in favoarea acestora (contul 541).
Sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, in vederea efectuarii
unor plati in numele institutiei, se inregistreaza in contabilitate distinct (contul 542).
2.3.2.5. Disponibil din fonduri cu destinatie speciala
Disponibilitatile din fondurile cu destinatie speciala constituite in conditiile legii, se
inregistreaza in contabilitate distinct (contul 550).
Alocatiile bugetare cu destinatie speciala acordate institutiilor publice se inregistreaza
in contabilitate distinct (contul 551).
Sumele de mandat si sumele in depozit pe care institutiile publice le pot pastra la finele
anului intr-un cont de disponibil distinct deschis la trezoreria statului se inregistreaza in
contabilitate distinct (contul 552).
Aceasta grupa mai include si disponibilitatile unor fonduri gestionate de unitatile
administrativ-teritoriale in afara bugetelor locale, respectiv: disponibilul din taxe speciale
(contul 553*)), disponibilul din amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice
de interes local (contul 554**)), disponibilul fondului de risc (contul 555), disponibilul
din depozitele speciale constituite pentru construirea de locuinte (contul 556***)).
#CIN
*) Conform capitolului VI pct. 6.2.(2) din anexa la Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 59/2011 (#M7), contul 553 "Disponibil din taxe speciale" se elimina.
**) Conform capitolului VI pct. 6.2.(2) din anexa la Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 59/2011 (#M7), contul 554 "Disponibil din amortizarea activelor fixe
detinute de serviciile publice de interes local" se elimina.
***) Conform capitolului VI pct. 6.2.(2) din anexa la Ordinul ministrului finantelor
publice nr. 59/2011 (#M7), contul 556 "Disponibil din depozite speciale constituite
pentru construirea de locuinte" se elimina.

#B
In categoria disponibilitatilor cu destinatie speciala intra si disponibilul din
valorificarea unor bunuri intrate in proprietatea privata a statului (contul 557) precum si
disponibilul din cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finantate din
fonduri externe nerambursabile (contul 558).
2.3.2.6. Disponibil al institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri
proprii
Veniturile proprii ale institutiilor publice, precum si subventiile primite de la buget in
completarea acestora, se incaseaza, se administreaza, se utilizeaza si se contabilizeaza
potrivit dispozitiilor legale (conturile 560, 561).
Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate din venituri
proprii si subventii acordate de la buget, se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul din
care au fost acordate subventiile, in limita sumelor primite de la acesta.
Excedentele anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate
integral din venituri proprii, se reporteaza in anul urmator.
2.3.2.7 Disponibil al fondurilor speciale
Fondurile speciale constituite potrivit legii sunt: Fondul national unic de asigurari
sociale de sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj. Conturile de disponibil ale
acestor bugete nu au un corespondent ca atare in contabilitatea trezoreriei statului si au
drept scop evidentierea veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate din aceste bugete
astfel:
- disponibilul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate: (contul 571),
corespunzator conturilor de trezorerie: 26 "Veniturile bugetului Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate" si 27 "Cheltuielile bugetului Fondului national unic de
asigurari sociale de sanatate";
- disponibilul bugetului asigurarilor pentru somaj (contul 574), corespunzator
conturilor de trezorerie: 28 "Veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj" si 29
"Cheltuielile bugetului asigurarilor pentru somaj".
2.3.2.8. Viramente interne
In contul de viramente interne se inregistreaza transferurile de disponibilitati banesti
intre conturile de la trezoreria statului si banci comerciale, precum si intre conturile de la
trezorerie sau banci, dupa caz si din casieria institutiei.
2.3.2.9. Alte prevederi - Fonduri externe nerambursabile
Contributia financiara a Comunitatii Europene reprezinta sume care se transfera
Guvernului Romaniei de catre Comisia Comunitatilor Europene, cu titlu de asistenta
financiara nerambursabila acordata Romaniei de catre Comunitatea Europeana.
Fondurile externe nerambursabile sunt acumulate in conturi distincte si se utilizeaza
numai in limita disponibilitatilor existente in aceste conturi si in scopul in care au fost
acordate.
Ministerul Finantelor Publice asigura gestionarea contributiei financiare a Comunitatii
Europene prin conturi deschise la Banca Nationala a Romaniei, trezoreria statului sau,
dupa caz, la banci comerciale, conform prevederilor memorandumurilor de intelegere,
memorandumurilor de finantare si ale Acordului multianual de finantare SAPARD.
Disponibilitatile din contributia financiara a Comunitatii Europene si sumele
recuperate si datorate Comunitatii Europene, aflate in conturile deschise la Banca
Nationala a Romaniei, trezoreria statului sau, dupa caz, la banci comerciale, sunt
purtatoare de dobanda; dobanda se bonifica si se utilizeaza conform prevederilor
memorandumurilor de intelegere, memorandumurilor de finantare, ale Acordului
multianual de finantare SAPARD si ale altor documente incheiate sau convenite intre
Comisia Europeana si Guvernul Romaniei, precum si, dupa caz, conform instructiunilor
emise de donator.
Contributia publica nationala destinata cofinantarii in bani a contributiei financiare a
Comunitatii Europene se aloca, se utilizeaza si se deruleaza conform cadrului tehnic,
juridic si administrativ prevazut pentru fondurile nerambursabile.
Sumele necesare finantarii proiectelor/programelor in cazul indisponibilitatii temporare
a contributiei financiare a Comunitatii Europene se transfera structurilor de
implementare, urmand sa se regularizeze cu fondurile primite de la Comisia Europeana,
in limita sumelor eligibile transferate.
Sumele platite necuvenit din contributia publica nationala, reprezentand cofinantarea in
bani a contributiei financiare a Comunitatii Europene, in scopul achitarii debitelor catre
Comunitatea Europeana, ca urmare a eventualelor nereguli sau neglijente stabilite in baza
prevederilor memorandumului de finantare si a Acordului multianual de finantare
SAPARD, se recupereaza conform legii si se fac venit la bugetul din care au fost
acordate.
Orice inscris pe baza caruia se aloca fonduri provenind din contributia financiara a
Comunitatii Europene si din contributia publica nationala se investeste cu titlu
executoriu.
Disponibilitatile din contributia publica nationala destinate cofinantarii in bani a
contributiei financiare a Comunitatii Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in
conturile structurilor de implementare, se reporteaza in anul urmator pentru a fi folosite
cu aceeasi destinatie.

C4.3. CASIERIA

REGULAMENTUL
OPERATIUNILOR DE CASA ALE UNITATILOR SOCIALISTE

CAP. 1
Dispozitii generale

ART. 1
Unitatile socialiste efectueaza operatiile de incasari si plati in numerar prin casierie,
care se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentului regulament si
normelor de organizare si functionare a unitatilor.
In unitatile socialiste care au un volum mare de operatii de incasari si plati, in functie
de specificul si complexitatea activitatii, se pot organiza mai multe casierii, ghisee sau
puncte de incasari si plati, a caror activitate este coordonata de catre un casier central.
ART. 2
Operatiile de incasari si plati in numerar se efectueaza de casieri. La unitatile socialiste
care nu au functia de casier prevazuta in statul de functii, atributiile acestuia se
indeplinesc de o alta persoana imputernicita de conducatorul unitatii.
In prezentul regulament denumirea de casier se refera si la persoana imputernicita sa
efectueze operatii de incasari si plati in numerar.
Imputernicirea de casier poate fi data oricarei persoane incadrate in unitate sau in
subunitatile acesteia, care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a fi gestionar.
Personalul cu atributii de control financiar si contabilii pot indeplini atributia de casier
numai cu aprobarea expresa data de ministere, celelalte organe centrale ori de comitetele
executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, dupa caz, in
conditiile legii.
ART. 3
Casierii sunt gestionari de mijloace banesti si alte valori, potrivit legii.
ART. 4
Casierul nu are dreptul sa incredinteze exercitarea atributiilor sale altor persoane.
In cazul cand casierul lipseste din orice cauza, iar operatiile de casa nu pot fi
intrerupte, acestea se vor face de persoana desemnata de casier, cu acordul
conducatorului unitatii.
Cand casierul nu desemneaza o persoana ori aceasta nu se prezinta sau cand
conducerea unitatii nu este de acord cu persoana desemnata de casier, operatiile de casa
vor fi facute de o persoana delegata de conducatorul unitatii.
La operatiile facute de persoana delegata are dreptul sa asiste si persoana desemnata de
casier.
Suplinirea casierului in conditiile alin. 2 si 3 se face pe termenul stabilit de
conducatorul unitatii, fara a putea depasi 60 de zile. La expirarea termenului stabilit se
procedeaza la predarea-primirea gestiunii.
ART. 5
Conducatorii unitatilor socialiste raspund de buna organizare si desfasurare a activitatii
de casierie, in vederea asigurarii gospodaririi rationale a mijloacelor banesti si apararii
integritatii avutului obstesc.
ART. 6
Casieria trebuie sa functioneze intr-un spatiu adecvat, in conditiile unei depline
securitati. In acest scop, conducatorii unitatilor socialiste sunt obligati sa ia masuri pentru
a asigura inzestrarea casieriei cu mijloace tehnice de paza si de alarma, in functie de
importanta valorilor pastrate si sa asigure conditiile de pastrare a numerarului in cadrul
unitatilor si de transport la si de la banci sau celelalte institutii de credit, conform
dispozitiilor legale. In cazul in care este necesara, transmiterea sumelor in alta localitate
pentru plati se va face prin cele mai apropiate unitati bancare, de credit sau postale.
ART. 7
Conducatorii unitatilor socialiste stabilesc programul de functionare a casieriilor,
tinand seama atat de orele la care subunitatile trebuie sa depuna sau sa ridice numerarul,
cat si de orele fixate pentru efectuarea varsamintelor sau ridicarea numerarului de la
banci sau celelalte institutii de credit. Programul de functionare a casieriilor organizatiilor
comerciale sau ale unor unitati trebuie sa asigure primirea in aceeasi zi a sumelor incasate
de la toate subunitatile sau magazinele din localitate. Pentru unitatile cu program
prelungit sau cu volum redus de incasari, termenele de depunere a incasarilor se aproba
de banci, la propunerea conducerii acestor unitati.
ART. 8
Numerarul si alte valori, precum si documentele de casa ale unitatilor socialiste, se
pastreaza in tezaure, case de fier sau dulapuri metalice, care se incuie ori de cate ori
casierul paraseste incaperea, iar la sfarsitul zilei de lucru se incuie si se sigileaza.
ART. 9
Unitatile socialiste sunt obligate sa depuna sumele incasate in numerar la banci sau la
celelalte institutii de credit la care au deschise conturi si sa ridice de la acestea numerarul
necesar pentru efectuarea platilor, in conditiile prezentului regulament si cu respectarea
celorlalte norme legale privind incasarile si platile in numerar.
ART. 10
Normele pe baza carora unitatile socialiste pot efectua plati direct din incasari si pot
retine numerarul in casierii, de la o zi la alta, termenele si conditiile de depunere a
numerarului la banci si la celelalte institutii de credit, eliberarea si utilizarea numerarului,
precum si efectuarea controlului bancar asupra acestor operatii, se stabilesc de catre
Banca Nationala a Republicii Socialiste Romania, impreuna cu bancile specializate.
ART. 11
In exercitarea atributiilor ce le revin in legatura cu operatiile de casa, bancile si
celelalte institutii de credit pot cere de la unitatile socialiste, cu exceptia celor din sectorul
special, datele care sunt necesare, iar acestea au obligatia sa le furnizeze.

CAP. 2
Efectuarea incasarilor si platilor in numerar

ART. 12
Incasarile in numerar ale unitatilor socialiste, altele decat ridicarile de numerar de la
banci sau de la celelalte institutii de credit, se fac pe baza de chitanta sau de alte
documente cu functie similara aprobate de organele competente.
Ridicarea sumelor in numerar de la banci sau de la celelalte institutii de credit se face
pe baza de cecuri de numerar emise de compartimentul financiar-contabil.
ART. 13
Emiterea cecurilor de numerar si ridicarea numerarului sunt permise numai pentru
alimentarea casieriei cu fonduri banesti. Cecurile de numerar se mai pot emite de catre
unitatile socialiste care au deschis conturi curente la Casa de Economii si Consemnatiuni
si pentru alte operatii decat alimentarea casieriei cu fonduri banesti, dar numai in cazurile
aprobate de Casa de Economii si Consemnatiuni.
ART. 14
Incasarile in numerar de la persoane fizice sau juridice, reprezentand contravaloarea
produselor livrate, a serviciilor prestate, a lucrarilor executate si a altor drepturi ale
unitatii socialiste, se efectueaza pe baza documentelor de incasare vizate pentru controlul
financiar preventiv, cu exceptia unor incasari de la populatie, pentru care ministerele si
celelalte organe centrale au stabilit, potrivit legii, ca acestea sa fie supuse controlului
ulterior.
ART. 15
Modul de organizare a incasarilor in numerar de catre unitatile comerciale, de
transporturi, de prestari de servicii, de gospodarie comunala si de spectacole, se stabileste
- pentru marfurile vandute si serviciile prestate populatiei - de ministere, celelalte organe
centrale sau de comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului
Bucuresti, dupa caz.
ART. 16
Unitatile socialiste, cu exceptia institutiilor de stat, pot efectua plati direct din
incasarile proprii, in scopurile prevazute de dispozitiile legale si in conditiile stabilite prin
normele mentionate la art. 10 din prezentul regulament.
Institutiile de stat depun integral, in termenele si conditiile stabilite prin instructiuni ale
Ministerului Finantelor, la banci sau la celelalte institutii de credit la care au deschis
conturile, direct sau prin posta, sumele incasate ca venituri bugetare sau pentru
autofinantarea unor unitati sau activitati, cu exceptia platilor aprobate expres prin
dispozitiile legale si a sumelor necesare pentru restituirea veniturilor gresit incasate sau
fara cauza.
Este interzisa folosirea numerarului din incasarile unei unitati pentru nevoile altei
unitati socialiste, cu exceptia cazurilor prevazute prin dispozitii legale.
ART. 17
Unitatile socialiste care nu efectueaza incasari in numerar sau realizeaza incasari mici
pot ridica de la banci sau de la celelalte institutii de credit si pot pastra in casierii, de la o
zi la alta, pentru efectuarea unor cheltuieli marunte si urgente, sume in numerar, in limita
soldului de casa stabilit acestora de catre bancile sau institutiile de credit la care au
deschise conturile. In caz de necesitate, bancile sau celelalte institutii de credit pot revizui
limita soldului de casa.
Institutiile de stat pot pastra in cadrul limitei soldului de casa numai numerarul
provenit din restituiri de avansuri nefolosite, din ridicari din contul de disponibil, precum
si alte sume aprobate prin acte normative, cu exceptia birourilor executive ale consiliilor
populare comunale si orasenesti care nu au unitate bancara in localitate si care, in scopul
evitarii deplasarilor frecvente la banca ale delegatilor acestora pentru ridicarea
numerarului necesar efectuarii unor cheltuieli gospodaresti marunte si urgente, pot retine
in cadrul limitei soldului de casa si sumele incasate ca venituri bugetare sau pentru
autofinantarea unor unitati sau activitati.
Sumele incasate de catre institutiile de stat ca venituri bugetare sau pentru
autofinantare, prevazute la art. 16 alin. 2, nu fac parte din limita soldului de casa.
ART. 18
Unitatile socialiste carora li se stabileste limita soldului de casa pot pastra in caserii,
peste aceasta limita, timp de 3 zile lucratoare de la ridicarea numerarului, exclusiv ziua
ridicarii, inclusiv ziua platii sau restituirii:
a) sumele necesare pentru plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de
asigurari sociale, pensiilor, premiilor, alocatiilor de stat pentru copii si a altor drepturi
asimilate acestora;
b) sumele ridicate de la banci sau de la celelalte institutii de credit pentru plata
drepturilor cuvenite donatorilor de sange si donatorilor de lapte de mama, a carausilor
care efectueaza transporturi cu mijloace hipo, precum si a cheltuielilor de cazare a
personalului unitatilor de constructii sau despagubirilor de orice natura;
c) sumele retinute din retributie sau alte drepturi banesti cu titlu de garantii, de pensii
de intretinere sau cu alt titlu, potrivit dispozitiilor legale.
In cazul in care unele plati din cele mentionate la lit. a), b) si c) se fac la subunitati
situate in afara localitatii de sediu a unitatii, iar decontarea sumelor nu se poate face in
temeiul stabilit, bancile sau celelalte institutii de credit pot acorda, in cazuri temeinic
justificate, termene de pastrare a numerarului mai mari de 3 zile, fara a depasi 7 zile
lucratoare.
Sumele neachitate in termenele aratate la alin. 1 si 2 se restituie bancii sau institutiei de
credit de la care au fost ridicate, urmand a fi eliberate ulterior, la cererea unitatii in cauza,
cu exceptia garantiilor retinute, care se depun la C.E.C.
De asemenea, unitatile pot pastra peste limita soldului de casa:
a) sumele incasate dupa terminarea programului de functionare a bancilor, a celorlalte
institutii de credit la care isi au deschise conturile sau unitatilor de posta si
telecomunicatii, cu conditia sa fie depuse sau utilizate in ziua urmatoare;
b) sumele destinate partilor pentru preluari de produse agricole, la unitati cu astfel de
sarcini, potrivit normelor stabilite de catre banci sau celelalte institutii de credit pentru
asemenea operatii;
c) numerarul reprezentand venituri bugetare sau pentru autofinantarea unor unitati sau
activitati ale institutiilor de stat, care urmeaza a se depune in conditiile si termenele
prevazute de instructiunile elaborate de Ministerul Finantelor potrivit art. 16 alin. 2.
ART. 19
Platile in numerar se fac pe baza de documente vizate pentru controlul financiar
preventiv si aprobate de persoanele competente.
ART. 20
Documentele de plata, vizate si aprobate, se predau casierului de catre compartimentul
financiar-contabil.
ART. 21
La primirea documentelor de plata, casierul trebuie sa verifice:
a) existenta, valabilitatea si autenticitatea semnaturilor prin care se dispune plata, prin
confruntarea acestora cu specimenele de semnaturi, comunicate in prealabil casierului;
b) existenta anexelor la documentul de plata.
In cazul nerespectarii uneia dintre aceste conditii, casierul inapoiaza documentele
pentru completare si numai dupa ce acestea sunt completate efectueaza plata.
ART. 22
Platile in numerar se fac persoanelor indicate in documente sau celor imputernicite de
acestea pe baza de procura autentificata, speciala sau generala.
Plata retributiilor, burselor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale, premiilor si
altor drepturi asimilate acestora catre alte persoane decat cele indicate in documente se
poate face pe baza de imputernicire, vizate de seful ierarhic al titularului drepturilor
banesti, in cazul in care plata se face unui membru din familia titularului sau altei
persoane incadrate in munca in acceasi unitate.
Procura sau inscrisul de imputernicire ramane la casier si se anexeaza la documentul de
plata.
In cazul eliberarii sumelor in numerar pe baza de procura generala, originalul se
restituie, retinandu-se o copie certificata de casier si primitor, care se anexeaza la
documentul de plata.
ART. 23
Pentru platile facute unor persoane din afara unitatii, casierul trebuie sa solicite
acestora actele de identitate, inscriind pe documentele de plata seria si numarul actului de
identitate si unitatea care l-a eliberat. Prezentarea actelor de identitate se poate solicita si
persoanelor din cadrul unitatii, cand se considera necesar.
La efectuarea platilor pentru achizitiile de ambalaje de sticla, deseuri si alte resurse
secundare de materii prime si materiale, nu este obligatorie prezentarea actelor de
identitate, indiferent de valoarea achizitiilor.
De asemenea, nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate in cazul platilor
facute producatorilor pentru produsele valorificate prin cooperative de consum, in limita
unei sume de 100 lei.
Ministerele si celelalte organe centrale vor putea stabili impreuna cu Ministerul
Finantelor si bancile finantatoare si alte cazuri de achizitionare a unor produse pentru
care nu este obligatorie prezentarea actelor de identitate.
ART. 24
Persoanele care primesc numerarul semneaza pe documentul de plata numai cu
cerneala, cu creion chimic sau cu pasta, indicand data primirii sumei.
Daca plata se face catre mai multe persoane, pe baza de state de retributii sau alte
documente, primitorii semneaza in rubrica corespunzatoare din aceste documente.
In cazul in care plata se face de catre o persoana care nu are posibilitatea sa semneze
personal, primirea sumei se confirma de o alta persoana din unitate, care inscrie pe
documentul de plata numele beneficiarului sumei si semneaza. In aceasta situatie, pe
documentul de plata se mentioneaza seria si numarul actului de identitate al primitorului,
care nu are posibilitatea sa semneze personal, si al celui care a semnat pentru el, precum
si unitatea care l-a eliberat.
Dupa efectuarea platii, casierul aplica pe document stampila cu textul "ACHITAT", in
cazul in care formularul nu are aceasta mentiune, indicand data operatiei, dupa care
semneaza pentru confirmarea platii.
ART. 25
Plata retributiilor si a altor drepturi se face de casier pe baza de state de retributii si
liste de plata.
In unitatile care au un numar mai mare de sectii sau subunitati, plata retributiilor si a
altor drepturi se poate efectua si de catre alte persoane desemnate in mod expres de
conducatorul unitatii.
Eliberarea sumelor pentru efectuarea acestor plati se face pe baza de proces-verbal de
plati.
Sumele primite de aceste persoane pentru plata retributiilor si a altor drepturi se
justifica in termenele stabilite, astfel incat sa se asigure respectarea termenelor prevazute
la art. 18.
Plata acestor drepturi nu poate fi facuta de persoane care participa la stabilirea sumelor
de plata, la intocmirea documentelor de plata si la verificarea lor, cu exceptia cazurilor
aprobate expres de organele aratate la art. 2.
ART. 26
La expirarea termenelor prevazute la art. 18, pentru plata retributiilor si a altor drepturi
casierul are obligatia:
a) sa aplice pe statul de retributii sau celelalte documente de plata stampila cu textul
"ACHITAT" sau sa scrie mentiunea "DEPUS", precum si numarul si data documentului
de depunere, in dreptul numelui persoanei careia nu i s-a achitat sumele respective;
b) sa intocmeasca lista nominala a persoanelor care nu au incasat retributia sau alte
drepturi;
c) sa mentioneze pe centralizatorul statului de retributii sau al listelor de plata sumele
efectiv platite si cele neachitate si sa confrunte aceste sume cu totalul documentelor
respective, dupa care semneaza;
d) sa depuna, in termenele prevazute, la banca sau la institutia de credit la care are
deschis contul, sumele neplatite.
Plata retributiilor si a altor drepturi neridicate la termen se face pe baza de liste de plata
care cuprind: numele si prenumele persoanei care urmeaza sa i se achite drepturile
respective, functia acesteia, marca sau numarul matricol, luna in care a figurat in stat,
suma de plata si semnatura beneficiarului.
ART. 27
Unitatile economice care efectueaza operatii de achizitii, contractari de produse,
colectari de deseuri, precum si cooperativele de credit, pot face plati in numerar catre
predatori pe baza de borderouri de achizitii sau alte documente specifice aprobate de
organele competente.
ART. 28
Orice plata catre populatie se va putea face numai in masura in care se incadreaza in
prevederile legii, iar fondurile corespunzatoare sunt cuprinse in plan.

CAP. 3
Acordarea de avansuri in numerar si decontarea lor

ART. 29
Unitatile pot acorda, prin casierie, avansuri in numerar persoanelor incadrate in unitate,
pentru:
a) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se
fac in localitatea unde unitatea isi are sediul, pana la cuantumul nevoilor pe 3 zile, cu
obligatia de a justifica avansul in termen de cel mult 4 zile lucratoare de la primirea lui,
exclusiv ziua primirii;
b) cheltuieli de aprovizionare cu marfuri de la fondul pietei si pentru alte plati care se
fac in afara localitatii sediului unitatii, pana la cuantumul nevoilor pe 10 zile, cu obligatia
de a se justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data aprobata pentru
sosirea din deplasare, exclusiv ziua sosirii, sau in termen de 3 zile lucratoare de la sosirea
din delegatie, exclusiv ziua sosirii, in cazul in care acesta are loc anterior datei aprobate;
c) cheltuieli pentru achizitii de produse si colectari de deseuri, precum si pentru
cheltuielile expeditiilor, grupelor de cercetari geologice, in limitele si termenele de
justificare a avansului stabilite de comun acord cu bancile sau cu celelalte institutii de
credit care elibereaza numerarul;
d) cheltuieli de protocol sau pentru organizarea de conferinte, simpozioane si alte
asemenea actiuni, in limitele aprobate de conducatorii unitatilor si potrivit baremurilor
stabilite de normele in vigoare, cu obligatia de a se justifica avansul in termen de cel mult
4 zile lucratoare de la plecarea delegatiei sau incheierea actiunii, exclusiv ziua plecarii
delegatiei sau incheierii actiunii;
e) cheltuieli de deplasare in interes de serviciu, in limita sumelor cuvenite pentru plata
transportului, diurnei, indemnizatiei si a cazarii pe timpul deplasarii, cu obligatia de a se
justifica avansul in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la sosirea din deplasare,
exclusiv ziua sosirii.
Avansurile prevazute la alin. 1 lit. b), c), d) si e) pot fi acordate cu cel mult 2 zile
lucratoare inainte de plecare sau inceperea actiunilor, cu exceptia sumelor solicitate
pentru procurarea biletelor de calatorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, care
se pot elibera cu cel mult 10 zile inainte de data plecarii.
ART. 30
Este interzisa acordarea unui nou avans persoanelor care nu au justificat integral
avansul primit anterior, cu urmatoarele exceptii: cand diurna delegatiei prevazute initial a
fost prelungita; avansurile au fost acordate pentru cheltuieli prevazute la art. 29 lit. d), in
cazul in care in aceeasi perioada au loc mai multe actiuni; avansurile au fost acordate
pentru procurarea biletelor de calatorie cu mijloace de transport cu locuri rezervate, sau a
cazurilor prevazute prin normele elaborate de organele centrale competente.
De asemenea, sunt interzise transmiterea avansului de la titular la o alta persoana,
precum si acordarea de avansuri in contul retributiei, cu exceptia cazurilor aprobate
expres prin dispozitii legale.
ART. 31
Sumele necheltuite din avansurile acordate se depun la casierie cel mai tarziu in cursul
zilei lucratoare inapoierii din delegatie, in cazul avansurilor prevazute la art. 29 lit. b) si
e) sau in limita termenelor stabilite la art. 29 lit. a), c) si d), in cazul celorlalte avansuri.
ART. 32
Pentru acordarea avansurilor si justificarea acestora se foloseste formularul "Ordin de
deplasare" sau alte documente legale.
ART. 33
Evidenta avansurilor acordate si urmarirea justificarii lor la termenele stabilite se
efectueaza in cadrul compartimentului financiar-contabil al unitatilor.
ART. 34
Titularul de avans este obligat ca, in termenele stabilite pentru justificarea avansului, sa
intocmeasca si sa depuna, la compartimentul financiar-contabil al unitatii care i-a acordat
avansul, decontul de cheltuieli in care inscrie toate documentele justificative si le
anexeaza la acesta. Compartimentul financiar-contabil are obligatia sa mentioneze pe
decont data primirii, care se considera data justificarii avansului.
ART. 35
La primirea decontului de cheltuieli, compartimentul financiar-contabil verifica
legalitatea documentelor justificative anexate la decont, concordanta lor cu natura si
destinatia cheltuielilor pentru care s-a acordat avansul si respectarea termenului de
justificare.
ART. 36
In cazul in care titularii de avansuri intocmesc si prezinta deconturi incomplete sau
anexeaza la acestea documente nevalabile, avansurile se considera justificate numai cu
valoarea documentelor valabile.
ART. 37
In cazul in care valoarea documentului de cheltuieli depaseste avansul primit, decontul
verificat de compartimentul financiar-contabil se preda la casierie pentru a efectua plata
diferentei, dupa care titularul de avans semneaza de primirea sumei.
ART. 38
Titularii de avans care nu depun in termen decontarile pentru justificarea avansurilor,
impreuna cu documentele justificative, sau nu restituie in termen sumele ramase
necheltuite, vor plati o penalizare de 0,50% asupra avansului primit sau asupra sumelor
nerestituite in termen, dupa caz, pentru fiecare zi de intarziere.
In cazul in care decontarea cu intarziere a avansului se datoreaza unor cauze cum sunt:
suspendarea circulatiei mijlocului de transport, imbolnavirea titularului de avans sau alte
asemenea cazuri, conducatorul unitatii, pe baza propunerii facute de conducatorul
compartimentului cu atributii financiar-contabile, va stabili ca nu este cazul sa se aplice
penalizari de intarziere.
Penalizarea de 0,50% pe zi de intarziere se calculeaza si asupra sumelor primite drept
avans, conform art. 29, in cazul in care acestea nu au fost restituite cel mai tarziu a doua
zi de la data cand titularul de avans a fost instiintat ca deplasarea a fost revocata sau
amanata.
In cazul in care, in urma verificarii ulterioare a decontului de catre organele de drept
din unitate sau din afara, se constata diferente de recuperat, penalizarea de 0,50% pe zi de
intarziere se calculeaza asupra acestor diferente din ziua aducerii la cunostinta celui in
cauza si pana in ziua achitarii sumei, in afara de situatia in care titularul de avans este de
reacredinta, caz in care penalizarea se calculeaza din ziua in care a expirat termenul de
depunere a decontului.
Suma perceputa ca penalizare de intarziere nu va putea depasi debitul datorat.
Daca titularul de avans nu a justificat avansul primit sau nu a depus sumele ramase
necheltuite la termenele stabilite ori pana la data intocmirii statului de retributii, acestea,
inclusiv penalizarea aferenta, se retin din retributia titularului de avans, in conditiile
stabilite de lege, pe baza dispozitiei conducatorului compartimentului cu atributii
financiar-contabile.
ART. 39
Personalul din compartimentul financiar-contabil care nu aplica masurile prevazute de
prezentul regulament privitor la justificarea avansurilor si restituirea sumelor necheltuite
in termenele stabilite si nu verifica deconturile de cheltuieli ale titularilor de avans in
termen de cel mult 7 zile de la primirea lor, raspunde disciplinar, administrativ sau penal,
dupa caz, si material sau civil cand s-au produs pagube.

CAP. 4
Evidenta si pastrarea numerarului

ART. 40
Evidenta incasarilor si platilor in numerar se tine cu ajutorul registrului de casa, care se
intocmeste de catre casier pe baza documentelor justificative.
Zilnic, casierul totalizeaza operatiile din fiecare zi si stabileste soldul casei, care se
reporteaza pe fila urmatoare. Exemplarul al doilea se detaseaza si se preda
compartimentului financiar-contabil, in aceeasi zi, sau cel mai tarziu a doua zi, impreuna
cu documentele justificative, sub semnatura in registrul de casa.
ART. 41
Compartimentul financiar-contabil verifica, in mod obligatoriu, in aceeasi zi sau cel
tarziu a doua zi, documentele de incasari si plati predate de casier, precum si daca soldul
inscris in registrul de casa este stabilit corect.
In cazul operatiunilor de incasari se verifica daca sumele inscrise in registrul de casa
corespund cu cele din duplicatele chitantelor emise, din carnetele de cecuri sau alte
documente specifice aprobate de organele competente.
De asemenea, compartimentul financiar-contabil verifica daca sumele care au in
casierie si pentru care s-au emis chitante au fost depuse la banca sau la celelalte institutii
de credit, la termenele si in conditiile stabilite.
Verificarea se face pe baza inregistrarilor din registrul de casa si a foilor de varsamint
cu chitanta.
In cazul operatiunilor de plati se verifica daca sumele inscrise in registrul de casa
corespund cu cele din documentele prezentate, ca: state de retributii, liste de plata si alte
asemenea, urmarindu-se cu aceasta ocazie daca sumele depuse la banca sau la celelalte
institutii de credit, reprezentand drepturi banesti neachitate, au fost stabilite corect si daca
restituirea lor a avut loc in termen.
ART. 42
Platile in numerar care au la baza documente nejustificative legale, desi sunt prevazute
cu semnatura primitorului, nu se iau in consideratie pentru justificarea soldului in
numerar existent in casa, iar sumele corespunzatoare se considera lipsa de casa. In
aceasta situatie se iau masurile de recuperare prevazute de lege, iar daca fapta constituie
infractiune, se sesizeaza organele de urmarire penala.
Numerarul existent in casierie, nejustificat cu cecuri, chitante sau alte documente
legale, se considera plus in casa si se varsa la bugetul republican, la subcapitolul "Incasari
din diverse surse", in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor.
ART. 43
La unitatile unde functioneaza ghisee sau alte puncte de incasari si plati, inainte de
inceperea zilei de lucru casierul central elibereaza, sub semnatura, persoanelor care fac
aceste operatii, sumele in numerar necesare efectuarii platilor. Acestea sunt obligate sa
deconteze zilnic casierului central sumele ridicate, precum si cele incasate in cursul zilei,
si sa predea acestuia soldul in numerar si documentele aferente operatiilor efectuate.
ART. 44
Este interzis casierului sa tina in casierie pachete de bancnote nenumarate si
necontrolate, precum si numerar si alte valori care nu apartin unitatii respective, cu
exceptia sumelor sau altor valori necesare efectuarii operatiilor de mandat, in limitele
prevazute in conventia incheiata cu Casa de Economii si Consemnatiuni.
ART. 45
Inainte de inceperea activitatii zilnice, casierul este obligat sa verifice integritatea
sigiliilor si incuietorilor de la tezaur, de la casele de fier sau de la dulapurile metalice.
In cazul in care se constata deteriorarea incuietorilor sau a sigiliului, casierul este
obligat sa comunice de indata acest lucru conducatorului unitatii si conducatorului
compartimentului cu atributii financiar-contabile, care vor anunta organele de militie. In
acest caz, inainte de inceperea operatiunilor de casa, conducatorul compartimentului cu
atributii financiar-contabile si casierul, in prezenta organelor de militie, vor verifica
existenta numerarului si a celorlalte valori.
Rezultatele verificarii se consemneaza intr-un proces-verbal, intocmit in doua
exemplare, care se semneaza de toti cei care au participat la verificare.
Un exemplar din procesul-verbal se prezinta conducatorului unitatii, iar al doilea se
preia de organul de militie, in vederea cercetarilor.

CAP. 5
Controlul respectarii disciplinei de casa

ART. 46
In fiecare unitate socialista se efectueaza controlul inopinant al casieriei cel putin o
data pe luna, prin numararea si verificarea tuturor valorilor existente in casa.
Controlul inopinant al casieriei se face de conducatorul compartimentului cu atributii
financiar-contabile sau de inlocuitorul acestuia ori de o alta persoana imputernicita de
conducatorul unitatii, care va semna in registrul de casa pe fila cu inregistrarile din ziua
controlului.
La unitatile socialiste care au organizate casierii la subunitati fara organe financiar-
contabile proprii si sunt situate in alte localitati, controlul inopinant al casieriei se poate
face trimestrial.
In cazul in care, cu prilejul controlului, se constata neconcordanta intre soldul scriptic
si cel faptic, verificarea se extinde asupra documentelor de casa, pentru a se identifica
eventualele erori de inregistrare sau alte cauze care au influentat soldul de numerar in
casa, intocmindu-se un proces-verbal.
Daca se constata lipsuri efective de numerar sau de alte valori, se iau masuri de
recuperare prin imputarea pagubelor in sarcina celor vinovati sau prin sesizarea organelor
de urmarire penala, dupa caz.
ART. 47
Organele de control financiar intern din cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale
si comitetelor executive ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, cu
prilejul controlului privind activitatea financiar - gestionara a unitatilor subordonate, vor
efectua si controlul casieriei, urmarind daca a fost respectata disciplina de casa.
ART. 48
Organele de inspectie ale Ministerului Finantelor au dreptul sa verifice, potrivit
dispozitiilor legale, modul in care este respectata disciplina de casa la toate unitatile
socialiste.
De asemenea, organele de inspectie si control din cadrul administratiilor,
circumscriptiilor si serviciilor financiare care verifica incasarea si varsarea sumelor
reprezentand impozite, taxe, alte venituri cuvenite bugetului, precum si a primelor de
asigurare prin efectul legii, urmaresc si respectarea prevederilor din prezentul regulament.
ART. 49
Bancile si celelalte institutii de credit au dreptul sa verifice, potrivit normelor proprii,
disciplina de casa la unitatile socialiste cu privire la respectarea termenelor si conditiilor
de depunere a numerarului la banci si celelalte institutii de credit, a limitei soldului de
casa si a normelor de efectuare a platilor in numerar.
ART. 50
Pentru nerespectarea termenelor de depunere a numerarului la banca si la celelalte
institutii de credit, a limitei soldului de casa si a normelor de efectuare a platilor in
numerar din incasari se pot aplica urmatoarele sanctiuni:
a) o penalizare de 0,05% pe zi de intarziere in urmatoarele situatii: nedepunerea la
termen a incasarilor; depasirea limitei soldului de casa; restituirea cu intarziere a
numerarului ridicat pentru plata retributiilor sau a altor drepturi neachitate;
b) o penalizare de 0,05% pentru incalcarea regulilor cu privire la platile in numerar din
incasari, calculata asupra sumei platite;
c) interzicerea cheltuirii de numerar din incasari pe termen de pana la 3 luni, in cazurile
de incalcare a regulilor cu privire la efectuarea de plati in numerar din incasari, cu
obligatia ca in acest interval de timp orice fel de cheltuieli sa se faca numai din numerarul
ridicat de la banci sau de la institutiile de credit la care au deschise conturile, justificandu-
se fiecare plata in parte.
Penalizarea de 0,05% pe zi de intarziere, prevazuta la lit. a), se aplica si organelor care
incaseaza amenzi, precum si altor persoane care nu au calitatea de casier, pentru sumele
incasate si nedepuse la termenele si in conditiile prevazute de dispozitiile legale.
Perioada pentru care se calculeaza penalizarea prevazuta la lit. a) curge din ziua
urmatoare aceleia in care suma trebuia sa fie depusa pana in ziua ce o precede pe aceea in
care suma se depune efectiv.
Penalizarile aplicate unitatilor socialiste se recupereaza de la persoanele vinovate, in
conditiile legii.
ART. 51
Sumele incasate cu titlu de penalizare, potrivit art. 38 si 50, de la persoanele vinovate
de incalcarea disciplinei de casa se varsa la bugetul republican, la subcapitolul "Incasari
din diverse alte surse".
ART. 52
Pentru nerespectarea regulamentului de fata raspund disciplinar, administrativ sau
penal, dupa caz, si material sau civil cand s-au produs pagube, conducatorul unitatii,
conducatorul compartimentului cu atributii financiar-contabile, casierul, precum si
inlocuitorii acestora, fiecare potrivit vinovatiei sale.
De asemenea, sunt raspunzatoare disciplinar, administrativ sau penal, dupa caz, si
material sau civil cand s-au produs pagube, persoanele care efectueaza plata retributiilor
la sectii sau subunitati, precum si persoanele care nu au calitatea de casier, pentru sumele
incasate si nedepuse in termenele si conditiile prevazute de dispozitiile legale.

CAP. 6
Dispozitii finale

ART. 53
Prevederile din prezentul regulament referitoare la institutiile de stat se aplica in
mod corespunzator si ministerelor, celorlalte organe centrale ale administratiei de
stat, precum si comitetelor si birourilor executive ale consiliilor populare.
ART. 54
Societatile mixte constituite prin cooperare cu parteneri straini pe teritoriul Republicii
Socialiste Romania efectueaza operatiile de incasari si plati in numerar potrivit normelor
proprii, elaborate in conditiile prevazute in actul de constituire. In cazul in care actul de
constituire nu cuprinde clauze referitoare la efectuarea operatiilor de incasari si plati in
numerar, normele privind aceste operatii se elaboreaza avand in vedere prevederile din
prezentul regulament.

-----------------
C 4.4. Clasificarea, modul de tiperire, stabilirea pretului, asigurarea, emiterea evidenta, utilizarea
si justificarea documentelor militare de transport

Curs 5
INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

5.1. Caracteristicile de baza ale inventarierii

- LEGE Nr. 82 din 24 decembrie 1991 *** Republicata Legea contabilitatii


- LEGE Nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind bunurile proprietate publica
- Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 codul administrative Partea a V-a
Reguli specifice privind proprietatea publica si privata a statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale, partea VII Raspunderea administrativa si Anexele 2 la 4;
- HOTARARE Nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2634/2015 privind documentele
financiar-contabile;
- Ordinul nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru
institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, cu modificarile si completarile
ulterioare;

- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1718 din 3 martie 2011 pentru
aprobarea Precizarilor privind intocmirea si actualizarea inventarului centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului
- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru
aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
- Ordinul ministrului apararii nationale nr. MS.150/2012 pentru aprobarea „Fi. -
12, Norme privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii in ministerul apararii nationale" cu modificarile si
completarile ulteriare;
- Ordinul ministrului justitiei nr. 1846/C din 15 iulie 2010 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii din sistemul administratiei penitenciare
- Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 231 din 25 septembrie 2012
pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului in unitatile Ministerului Administratiei si Internelor.

Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa


asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi
a contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv,
precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de intocmire a
situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea
documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii
de gestiune adaptate la specificul institutiei publice.
Intocmirea situatiilor financiare anuale trebuie sa fie precedata obligatoriu de
inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv si a celorlalte bunuri si valori
aflate in gestiune, potrivit normelor emise in acest scop de Ministerul Finantelor Publice.

ART. 7
(1) Persoanele juridice au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor
de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute la inceputul activitatii, cel
putin o data in cursul exercitiului financiar, precum si in cazul fuziunii, divizarii sau
lichidarii si in alte situatii prevazute de lege.
Evaluarea elementelor detinute cu ocazia inventarierii si prezentarea acestora in
situatiile financiare anuale se fac potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa, in conformitate cu
prevederile reglementarilor contabile aplicabile.
Evaluarea elementelor monetare in valuta si a celor exprimate in lei, a caror
decontare se face in functie de cursul unei valute, se efectueaza potrivit reglementarilor
contabile aplicabile.
Ministerul Economiei si Finantelor poate aproba exceptii de la regula inventarierii
anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor publice,
la propunerea ordonatorilor principali de credite.
Rezultatul inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit reglementarilor
contabile aplicabile.
LEGE Nr. 82 din 24 decembrie 1991 *** Republicata
Legea contabilitatii

Transmiterii drepturilor si obligatiilor


In cazul reorganizarii persoanelor juridice supuse inregistrarii, transmiterea
drepturilor si obligatiilor se realizeaza atat intre parti, cat si fata de terti, numai prin
inregistrarea operatiunii si de la data acesteia.
In ceea ce priveste celelalte persoane juridice nesupuse inregistrarii, transmiterea
drepturilor si obligatiilor, in cazurile prevazute la alin. (1), se realizeaza atat intre parti,
cat si fata de terti, numai pe data aprobarii de catre organul competent a inventarului, a
bilantului contabil intocmit in vederea predarii-primirii, a evidentei si a repartizarii
tuturor contractelor in curs de executare, precum si a oricaror alte asemenea acte
prevazute de lege.

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii


reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor
respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se
efectueaza.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de
natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale fiecarei entitati, precum si a
bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice,
in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale care trebuie sa ofere o imagine fidela a
pozitiei financiare si a performantei entitatii pentru respectivul exercitiu financiar.

HOTARARE Nr. 1705 din 29 noiembrie 2006 pentru aprobarea inventarului


centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
Modificarile intervenite in inventarul bunurilor din domeniul public al statului se
aproba prin acte normative adoptate in acest sens si se opereaza in inventarul bunurilor
din domeniul public al statului de catre ministere, celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, precum si de autoritatile publice centrale, in calitate de
ordonatori principali de credite, in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a acestora.
Modificarile intervenite la nivelul ordonatorilor secundari sau tertiari de credite
vor fi aprobate prin hotarari ale Guvernului initiate de catre ministere, celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de autoritatile publice centrale
in subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea carora se afla acestia, in calitatea
acestora de ordonatori principali de credite.
Modificarile in inventarul bunurilor din domeniul public al statului intervenite ca
urmare a transferurilor de bunuri in sau din domeniul public al statului ori in cadrul
domeniului public al statului intre ministere, celelalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, precum si autoritatile publice centrale se inregistreaza
concomitent la Ministerul Finantelor Publice de catre institutiile implicate in aplicarea
protocoalelor de predare-primire, in termenul de 10 zile.

Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitii neterminate


efectuate in regie proprie sau in antrepriza si se trec in categoria imobilizarilor finalizate
dupa receptia, darea in folosinta sau punerea in functiune a acestora, dupa caz.
(2) In cazul bunurilor reprezentand imobilizari finalizate, efectuate din surse bugetare
si care, potrivit legii, apartin domeniului public al statului, acestea vor fi cuprinse in
inventar cu valoarea corespunzatoare surselor bugetare utilizate, in baza unui act
normativ adoptat in acest sens.
In cazul bunurilor reprezentand imobilizari finalizate, efectuate din surse proprii
de finantare, acestea vor fi cuprinse in inventarul bunurilor din domeniul public al statului
dupa recuperarea amortizarii investitiei, respectiv la expirarea duratei normale de
utilizare, a contractului de concesiune sau de inchiriere, potrivit prevederilor legale in
vigoare, in baza unui act normativ adoptat in acest sens.

Ministerul Finantelor Publice are atributii in centralizarea inventarului bunurilor din


domeniul public al statului.
Sunt cuprinse in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
bunurile prevazute de art. 136 alin. (3) din Constitutia Romaniei, republicata, de Legea
nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si
completarile ulterioare, si de alte acte normative, dobandite prin unul dintre modurile
prevazute de lege si care sunt puse la dispozitia serviciilor civile sau militare ale statului
si ale institutiilor sale publice in vederea asigurarii functionarii serviciului public de care
sunt responsabile.
I. Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele bunuri:
1. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant;
2. spatiul aerian;
3. apele de suprafata, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, apele
subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si cu
potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime, caile
navigabile interioare;
4. padurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de
productie ori de administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile
neproductive incluse in amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier
national si nu sunt proprietate privata;
5. terenurile care au apartinut domeniului public al statului inainte de 6 martie 1945;
terenurile obtinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de combatere a eroziunii
solului; terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de
invatamant agricol si silvic, destinate cercetarii si producerii de seminte si de material
saditor din categoriile biologice si de animale de rasa;
6. parcurile nationale;
7. rezervatiile naturale si monumentele naturii;
8. patrimoniul natural al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii";
9. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, impreuna cu
platoul continental;
10. infrastructura cailor ferate, inclusiv tunelele si lucrarile de arta;
11. tunelele si casetele de metrou, precum si instalatiile aferente acestuia;
12. drumurile nationale - autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene,
principale, secundare;
13. canalele navigabile, cuvetele canalului, constructiile hidrotehnice aferente
canalului, ecluzele, apararile si consolidarile de maluri si de taluzuri, zonele de siguranta
de pe malurile canalului, drumurile de acces si teritoriile pe care sunt realizate acestea;
14. retelele de transport al energiei electrice;
15. spectre de frecventa si retelele de transport si de distributie de telecomunicatii;
16. canalele magistrale si retelele de distributie pentru irigatii, cu prizele aferente;
17. conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturale;
18. lacurile de acumulare si barajele acestora, in cazul in care activitatea de producere
a energiei electrice este racordata la sistemul energetic national, sau cele cu transe pentru
atenuarea undelor de viitura;
19. digurile de aparare impotriva inundatiilor;
20. lucrarile de regularizare a cursurilor de ape;
21. cantoanele hidrotehnice, statiile hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor;
22. porturile maritime si fluviale, civile si militare - terenurile pe care sunt situate
acestea, diguri, cheiuri, pereuri si alte constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor si
pentru alte activitati din navigatia civila, bazine, acvatorii si senale de acces, drumuri
tehnologice in porturi, monumente istorice aflate in porturi, cheiuri si pereuri situate pe
malul cailor navigabile, in afara incintelor portuare destinate activitatilor de navigatie;
23. terenurile destinate exclusiv instructiei militare;
24. pichetele de graniceri si fortificatiile de aparare a tarii;
25. pistele de decolare, aterizare, caile de rulare si platformele pentru imbarcare-
debarcare situate pe acestea si terenurile pe care sunt amplasate;
26. statuile si monumentele declarate de interes public national;
27. ansamblurile si siturile istorice si arheologice;
28. muzeele, colectiile de arta declarate de interes public national;
29. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea: Parlamentul, Presedintia,
Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
si institutiile publice subordonate acestora; instantele judecatoresti si parchetele de pe
langa acestea; unitati ale Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului
Administratiei si Internelor, ale serviciilor publice de informatii, precum si cele ale
Directiei generale a penitenciarelor; serviciile publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si
prefecturile, cu exceptia celor dobandite din venituri proprii extrabugetare, care constituie
proprietatea privata a acestora.

Administratorii bunurilor din domeniul public al statului, in calitate de unici


detinatori ai tuturor informatiilor juridice si economice cu privire la bunurile in cauza, au
obligatia inscrierii in inventarul bunurilor din domeniul public al statului numai a acelor
bunuri care indeplinesc conditiile legale.
Pentru bunurile care nu mai indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a apartine
domeniului public al statului, institutiile publice, asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1)
din Hotararea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului, cu modificarile si completarile ulterioare,
initiaza hotarari ale Guvernului pentru schimbarea regimului juridic al acestor bunuri si
pentru actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.
2. Au dreptul sa initieze acte normative de modificare a inventarului centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului autoritatile publice prevazute la art. 1 din
Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si
prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative,
precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 561/2009.
Pentru bunurile din domeniul public al statului date in administrarea unitatilor
administrativ-teritoriale, initierea actelor normative de modificare a inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se face de catre Ministerul
Administratiei si Internelor.
II. Domeniul public judetean este alcatuit din urmatoarele bunuri:
1. drumurile judetene;
2. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul judetean si aparatul
propriu al acestuia, precum si institutiile publice de interes judetean, cum sunt: biblioteci,
muzee, spitale judetene si alte asemenea bunuri, daca nu au fost declarate de uz sau
interes public national sau local;
3. retelele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau microzonal, precum si
statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora.
III. Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din
urmatoarele bunuri:
1. drumurile comunale, vicinale si strazile;
2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele
de agrement;
3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean;
4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, statiile de tratare si epurare
a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;
5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primaria,
precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele,
spitalele, policlinicile si altele asemenea;
6. locuintele sociale;
7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;
8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost
declarate de interes public national;
9. terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si
daca nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
10. cimitirele orasenesti si comunale.

La initierea actelor normative privind modificarea inventarului centralizat al bunurilor


din domeniul public al statului de natura imobilelor, datele de identificare ale acestora
prevazute in proiectele de acte normative trebuie sa corespunda cu cele din cartea
funciara a imobilelor respective.
Actele normative de actualizare a inventarului bunurilor din domeniul public al statului
sunt insotite de o anexa care cuprinde obligatoriu urmatoarele date:
- administratorii bunurilor respective si codul unic de identificare al acestora (CUI);
- numarul de identificare MFP al bunului;
- codul de clasificatie si elementele-cadru de descriere tehnica, conform anexei nr. 3.
Institutiile a caror activitate este organizata in baza unor legi speciale si care au bunuri
cu date de identificare clasificate completeaza anexele la hotararile Guvernului numai cu
acele date care nu sunt clasificate.
3. Au dreptul sa initieze/valideze cereri online de actualizare a inventarului centralizat
al bunurilor din domeniul public al statului institutiile prevazute in anexa nr. 1. Institutiile
si operatorii economici prevazuti in anexa nr. 2 pot initia cereri online de actualizare a
inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului cu conditia validarii
acestor initializari de catre institutiile in subordinea carora functioneaza.
Operatiunea de validare a cererilor de actualizare consta in verificarea concordantei
datelor din cererile de actualizare cu cele din actele normative de modificare a
inventarului.
In cazul transferului dreptului de administrare a unui bun ce apartine domeniului public
al statului, initiativa emiterii cererii de actualizare online a inventarului o are
administratorul care cedeaza bunul respectiv. Acceptul sau refuzul cererii de actualizare a
inventarului bunurilor din domeniul public al statului se face online de catre
administratorul care primeste bunul respectiv, in maximum 24 de ore de la depunerea
cererii de actualizare.
In cazul transferului dreptului de administrare, actualizarea inventarului bunurilor din
domeniul public al statului se face in termenul prevazut la art. 2 alin. (2) si (3) din
Hotararea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa
semnarea protocolului de predare-primire de catre partile interesate.
Aprobarea cererii de actualizare a inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului se face online de catre Directia generala de legislatie si reglementare in
domeniul activelor statului din cadrul Ministerului Finantelor Publice.
Responsabilitatea asupra corectitudinii datelor din cererile de actualizare a inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului revine persoanelor care initiaza
aceste cereri.
4. Initierea cererii de actualizare a inventarului se face online de personalul de
specialitate din cadrul institutiilor publice prevazute in anexa nr. 1 si din cadrul
institutiilor si operatorilor economici din subordinea institutiilor prevazute in anexa nr. 2,
personal agreat de Ministerul Finantelor Publice.

5.2. Perioadele si situatiile in care se efectueaza inventarierea

In temeiul prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, entitatile au


obligatia sa efectueze inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii detinute, la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului
financiar pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii, precum si
in urmatoarele situatii:
a) la cererea organelor de control, cu prilejul efectuarii controlului, sau a altor organe
prevazute de lege;
b) ori de cate ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri in gestiune, care nu pot fi
stabilite cert decat prin inventariere;
c) ori de cate ori intervine o predare-primire de gestiune;
d) cu prilejul reorganizarii gestiunilor;
e) ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cazuri de forta majora;
f) in alte cazuri prevazute de lege.
In cazul in care, in situatiile enumerate mai sus, sunt inventariate toate elementele de
natura activelor dintr-o gestiune, aceasta poate tine loc de inventariere anuala, cu
aprobarea administratorului, a ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligatia
gestionarii entitatii, cu conditia ca in registrul-inventar se cuprinde valoarea stocurilor
faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere actualizate cu intrarile si iesirile
de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data incheierii exercitiului
financiar.
In baza prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, Ministerul Finantelor Publice
poate aproba exceptii de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter
special aflate in administrarea institutiilor publice, la propunerea ordonatorilor principali
de credite.
Toate elementele de natura activelor trebuie sa fie date in raspundere gestionara sau in
folosinta, dupa caz, salariatilor ori administratorilor entitatii.
3. La inceputul activitatii entitatii, inventarierea are ca scop principal stabilirea si
evaluarea elementelor de natura activelor ce constituie aport la capitalul entitatii.
Elementele de natura activelor care constituie aport la capitalul social al entitatilor si la
patrimoniul institutiilor publice se inscriu in registrul-inventar, grupate pe conturi.
4. - (1) Inventarierea anuala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere
si specificul activitatii fiecarei entitati.
(2) La entitatile cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de
incheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii
rezultatelor inventarierii in situatiile financiare anuale intocmite pentru exercitiul
financiar respectiv.
(3) Entitatile care, potrivit legii contabilitatii, au stabilit exercitiul financiar diferit de
anul calendaristic, organizeaza si efectueaza inventarierea anuala astfel incat rezultatele
acesteia sa fie cuprinse in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar
stabilit.
(4) In situatia inventarierii unor gestiuni pe parcursul anului, in registrul-inventar se
cuprinde valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere
actualizate cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii si
data incheierii exercitiului financiar.

REGISTRUL-INVENTAR
(Cod 14-1-2)

1. Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii


elementelor de activ si de pasiv.
2. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr.
82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, parafat si
inregistrat in evidenta unitatii.
Se completeaza la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia
incetarii activitatii, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele de
inventariere si respectiv in procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ si de
pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi, dupa caz.
Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si
de pasiv grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilant. In cazul in care
inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din operatiunea de inventariere
se actualizeaza cu intrarile si iesirile din perioada cuprinsa intre data inventarierii si data
incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi cuprinse in registrul-
inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua
astfel incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata situatia reala a elementelor de
activ si de pasiv.
Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse inventarierii pe baza confirmarii
extraselor soldurilor conturilor analitice debitoare si creditoare, sau a punctajelor
reciproce, in functie de necesitati.
In cazul incetarii activitatii, registrul-inventar se completeaza cu valoarea elementelor
de activ si de pasiv inventariate faptic la acea data.
In cazul in care o unitate are subunitati dispersate teritorial care conduc contabilitatea
pana la nivel de balanta de verificare, registrul-inventar se poate conduce de catre
subunitati, in conditiile inregistrarii acestuia in evidenta subunitatii.
In coloana 1 se inscrie numarul curent al fiecarei operatiuni inregistrate in ordine
cronologica, de la deschiderea acestuia pana la epuizarea filelor sau incetarea activitatii.
In coloana 2 vor fi recapitulate elementele inventariate, detaliat pe fiecare cont de activ
si de pasiv, conturile de valori materiale putand fi defalcate pe gestiuni.
In coloana 3 se inscrie valoarea contabila a elementelor inventariate.
In coloana 4 se inscrie valoarea de inventar a elementelor de activ si de pasiv, stabilita
de membrii comisiei de inventariere (pe baza listelor de inventariere si a proceselor-
verbale de inventariere).
In coloana 5 se trec diferentele din evaluare, calculate ca diferenta intre valoarea
contabila si valoarea de inventar.
In coloana 6 se mentioneaza cauzele diferentelor (deprecieri, dezmembrari, dezasortari,
calamitati, terti neidentificati etc.).
3. Nu circula, fiind document de inregistrare contabila a rezultatelor inventarierii.
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele
justificative care au stat la baza intocmirii lui.

21. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se


inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor,
inventariate de unitate, potrivit legii.
Registrul-inventar se intocmeste la infiintarea unitatii, cel putin o data pe an pe
parcursul functionarii unitatii, cu ocazia fuziunii, divizarii sau incetarii activitatii, precum
si in alte situatii prevazute de lege, pe baza de inventar faptic.
In acest registru se inscriu, intr-o forma recapitulativa, elementele inventariate dupa
natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al
bilantului.
Registrul-inventar se completeaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont de activ
si de pasiv. Elementele de activ si de pasiv inscrise in Registrul-inventar au la baza listele
de inventariere sau alte documente care justifica continutul acestora la sfarsitul
exercitiului financiar.
In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in Registrul-inventar se
inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga rulajele intrarilor si
se scad rulajele iesirilor de la data inventarierii pana la data incheierii exercitiului
financiar.
22. Pe baza Registrului-inventar si a balantei de verificare de la 31 decembrie se
intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor
contabile aplicabile, trebuie sa corespunda cu datele inscrise in contabilitate, puse de
acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului.

Soldurile valorice ale marfurilor si ambalajelor aflate in gestiune se verifica pe baza


raportului de gestiune predat la contabilitate sau cu ocazia inventarierii, dupa caz.

Controlul exactitatii inregistrarilor se efectueaza la perioadele stabilite de unitate si cu


ocazia inventarierilor, evaluandu-se stocurile existente pe baza listelor de inventariere
(cod 14-3-12, 14-3-12/a si 14-3-12/b) si confruntandu-se soldul astfel obtinut cu soldul
conturilor respective din contabilitate.

LISTA DE INVENTARIERE
(Cod 14-3-12) si (Cod 14-3-12/b)

1. Serveste ca:
- document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile unitatii;
- document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri (imobilizari, stocuri
materiale) si a altor valori (elemente de trezorerie etc.);
- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziilor (depozitelor) si in
contabilitate a plusurilor si minusurilor constatate;
- document pentru intocmirea registrului-inventar;
- document pentru determinarea ajustarilor pentru depreciere/pierdere de valoare;
- document centralizator al operatiunilor de inventariere.
2. Se intocmeste intr-un exemplar, la locurile de depozitare, anual sau in situatiile
prevazute de dispozitiile legale, de catre comisia de inventariere, pe gestiuni, conturi de
valori materiale, eventual grupe sau subgrupe, separat pentru bunurile unitatii si separat
pentru cele apartinand altor unitati, aflate asupra personalului unitatii la data inventarierii,
primite pentru prelucrare etc. si se semneaza de catre membrii comisiei de inventariere si
de catre gestionar.
Persoanele juridice pot intocmi lista de inventariere folosind sisteme informatice de
prelucrare a datelor, cu conditia ca listele sa cuprinda elementele principale din
formularul-model.
In cazul bunurilor primite in custodie si/sau consignatie, pentru prelucrare etc., se
intocmeste in doua exemplare, iar copia se inainteaza unitatii in a carei evidenta se afla
bunurile respective.
In cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se
semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea trebuie
semnate atat de persoana (persoanele) care preda (predau) gestiunea, cat si de gestionarul
(gestionarii) care primeste (primesc) gestiunea.
In listele de inventariere a bunurilor aflate in ambalaje originale intacte, a lichidelor a
caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si masurare sau a materialelor
de masa, in vrac etc., a caror inventariere prin cantarire sau masurare ar necesita
cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se vor atasa
notele de calcul privind inventarierea, precum si datele tehnice care au stat la baza
calculelor.
Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc.
aflate in sectiile de productie si nesupuse prelucrarii se inscriu separat in listele de
inventariere.
Materialele, obiectele de inventar, produsele finite si ambalajele se inscriu in listele de
inventariere pe feluri, indicandu-se codul, unitatea de masura, unii indici calitativi (tarie
alcoolica, grad de umiditate la cereale etc.).
Listele de inventariere intocmite pentru bunurile apartinand altor unitati trebuie sa
contina, pe langa elementele comune (felul materialului sau produsul finit, cantitatea,
valoarea etc.), numarul si data actului de predare-primire.
Pentru stocurile fara miscare, de calitate necorespunzatoare, depreciate, fara desfacere
asigurata, se intocmesc liste de inventariere separate, la care se anexeaza procesele-
verbale in care se arata cauzele nefolosirii, caracterul si gradul deteriorarii sau deprecierii,
daca este cazul, cauzele care au determinat starea bunurilor respective, precum si
persoanele vinovate, dupa caz.
Constatarile facute se solutioneaza de catre conducerea unitatii, in conformitate cu
dispozitiile legale.
3. Circula:
- la comisia de inventariere, pentru stabilirea minusurilor, plusurilor si a deprecierilor
constatate la inventar, precum si pentru consemnarea in procesul-verbal a rezultatelor
inventarierii;
- la gestionar, prin semnarea fiecarei file, mentionand pe ultima fila a listei de
inventariere ca toate cantitatile au fost stabilite in prezenta sa, ca bunurile respective se
afla in pastrarea si raspunderea sa;
- la compartimentul financiar-contabil, pentru calcularea diferentelor valorice si
semnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic, precum si pentru
verificarea calculelor efectuate;
- la conducatorul compartimentului financiar-contabil si la compartimentul juridic,
impreuna cu procesele-verbale cuprinzand cauzele degradarii sau deteriorarii bunurilor,
inclusiv persoanele vinovate, precum si cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii
pentru avizarea propunerilor facute de catre comisia de inventariere;
- la conducatorul unitatii, impreuna cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii,
pentru a decide asupra solutionarii propunerilor facute;
- la unitatea careia ii apartin valorile materiale primite in custodie, pentru prelucrare
etc., in scopul comunicarii eventualelor nepotriviri (exemplarul 2).
4. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
a) denumirea formularului;
b) data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
c) denumirea unitatii;
d) gestiunea; locul de depozitare;
e) numarul curent;
f) denumirea bunurilor inventariate;
g) codul sau numarul de inventar;
h) unitatea de masura;
i) cantitati: stocuri scriptice;
j) pret unitar;
k) cantitati: stocuri faptice;
l) cantitati: diferente in plus, diferente in minus;
m) valoarea contabila: valoarea, diferente in plus, diferente in minus;
n) valoarea de inventar;
o) deprecierea: valoarea, motivul;
p) comisia de inventariere: numele si prenumele, semnatura;
q) gestionar: numele si prenumele, semnatura;
r) contabilitate: numele si prenumele, semnatura.
6. Modalitatea de completare a informatiilor de la pct. 5 lit. d) - o) ale listei de
inventariere se realizeaza potrivit uneia dintre cele trei variante de efectuare a
inventarierii elementelor de activ si de pasiv pentru care opteaza entitatea, astfel:

Varianta I
Serviciul contabilitate transmite listele de inventariere pe care le completeaza cu
informatiile de la lit. d) - j) din datele informatizate ale entitatii si pe care le semneaza.
Comisia de inventariere stabileste stocurile faptice prin numarare, cantarire, masurare
sau cubare, dupa caz, date pe care le inscrie in listele de inventariere (lit. k) pe care le
semneaza impreuna cu gestionarul.
Aceste date sunt transmise la serviciul contabilitate in vederea determinarii diferentelor
cantitative si/sau valorice cu ajutorul sistemelor informatice. In urma calculelor efectuate,
serviciul contabilitate completeaza listele de inventariere cu informatiile de la lit. l) - o).
Serviciul contabilitate intocmeste o noua lista de inventariere numai cu acele active la
care s-au constatat diferente cantitative, pe care o semneaza si o transmite comisiei de
inventariere. Aceasta lista se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre
gestionar, dupa care este retransmisa la serviciul contabilitate.

Varianta II
Serviciul contabilitate transmite listele de inventariere pe care le completeaza cu
informatiile de la lit. d) - j) din datele informatizate ale entitatii si pe care le semneaza.
Comisia de inventariere stabileste stocurile faptice prin numarare, cantarire, masurare
sau cubare, dupa caz; determina diferentele cantitative si/sau valorice si completeaza
formularul cu informatiile de la lit. k) - o) din datele rezultate in urma inventarierii.
Listele de inventariere astfel completate se semneaza de catre comisia de inventariere
si de catre gestionar.

Varianta III
Comisia de inventariere stabileste stocurile faptice prin numarare, cantarire, masurare
sau cubare, dupa caz.
Comisia de inventariere completeaza informatiile de la lit. d) - o) ale formularului cu
datele privind bunurile inventariate, imediat dupa determinarea cantitatilor inventariate,
in ordinea in care ele au fost grupate, tinandu-se seama de dimensiunile si unitatile de
masura cu care figureaza in evidenta de la locurile de depozitare si in contabilitate.
Evaluarea stocurilor faptice in listele de inventariere se face cu aceleasi preturi folosite
la inregistrarea bunurilor in contabilitate.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin compararea stocului faptic valoric al
bunurilor inventariate cu soldul scriptic din contabilitate, se procedeaza la o verificare
amanuntita a exactitatilor tuturor evaluarilor, calculelor, totalizarilor si inregistrarilor din
contabilitate si din evidenta de la locurile de depozitare. Greselile identificate cu aceasta
ocazie trebuie corectate inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii.
Listele de inventariere astfel completate se semneaza de catre comisia de inventariere,
gestionar si contabilitate.

LISTA DE INVENTARIERE (pentru gestiuni global-valorice - Cod 14-3-12/a)

1. Serveste ca:
- document pentru inventarierea marfurilor, ambalajelor si altor materiale aflate in
evidenta cantitativ-valorica in unitatile cu amanuntul;
- document pentru stabilirea minusurilor si plusurilor valorice din gestiunile
inventariate;
- document justificativ de inregistrare in evidenta de la locurile de depozitare si in
contabilitate;
- document pentru intocmirea registrului-inventar;
- document pentru stabilirea ajustarilor pentru deprecieri.
2. Se intocmeste in doua exemplare la locurile de depozitare, pe gestiuni si conturi de
materiale, marfuri si ambalaje si se semneaza de catre membrii comisiei de inventariere,
de catre gestionar si contabilul care tine evidenta gestiunii. In cazul predarii-primirii
gestiunii, listele de inventariere se intocmesc in trei exemplare, din care un exemplar
pentru gestionarul predator, un exemplar pentru gestionarul care primeste gestiunea, iar
un exemplar pentru contabilitate.
Persoanele juridice pot intocmi lista de inventariere cu ajutorul sistemelor informatice
de prelucrare a datelor, cu conditia ca listele sa cuprinda elementele minimale obligatorii.
Pentru bunurile deteriorate total sau partial, degradate, precum si pentru cele fara
miscare sau cele care nu mai pot fi valorificate, se intocmesc liste de inventariere
separate.
In cazul unei gestiuni colective, cu mai multe schimburi, listele de inventariere se
semneaza de catre toti gestionarii sau de catre persoanele care au calitatea de gestionari,
iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea trebuie semnate atat de catre persoana (sau
persoanele) care preda (predau) gestiunea, cat si de catre gestionarul (gestionarii) care
primeste (primesc) gestiunea.
Pentru bunurile aflate in ambalaje originale intacte, lichidele a caror cantitate faptica
nu se poate stabili prin transvazare si masurare sau marfurile in vrac etc. a caror
inventariere prin cantarire sau masurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce
la degradarea bunurilor respective, in listele de inventariere se mentioneaza modul in care
s-a facut inventarierea si datele tehnice care stau la baza calculelor.
In listele de inventariere se inscriu stocurile faptice stabilite de catre comisia de
inventariere prin numarare, cantarire, masurare sau cubare, dupa caz.
Datele privind bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere imediat dupa
determinarea cantitatilor inventariate, in ordinea in care ele au fost grupate, tinandu-se
seama de dimensiunile si unitatile de masura cu care figureaza in evidenta de la locurile
de depozitare si in contabilitate.
Evaluarea stocurilor faptice in listele de inventariere se face cu aceleasi preturi folosite
la inregistrarea bunurilor in contabilitate.
Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii prin compararea stocului faptic valoric al
bunurilor inventariate cu soldul scriptic din contabilitate, se procedeaza la o verificare
amanuntita a exactitatilor tuturor evaluarilor, calculelor, totalizarilor si inregistrarilor din
contabilitate si din evidenta de la locurile de depozitare. Greselile identificate cu aceasta
ocazie trebuie corectate inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii.
3. Circula:
- la gestionar (gestionari in cazul predarii-primirii gestiunii), pentru semnarea fiecarei
file a listei, mentionand pe ultima fila a listei ca toate cantitatile au fost stabilite in
prezenta sa (lor), ca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea sa (lor), ca nu
mai are (au) bunuri care nu au fost supuse inventarierii, precum si faptul ca preturile,
cantitatile, calitatile si unitatile de masura au fost stabilite in prezenta sa (lor) si nu are
(au) obiectiuni de facut;
- la membrii comisiei de inventariere, pentru semnarea fiecarei file a listei, calcularea
listelor de inventariere, intocmirea recapitulatiei listelor de inventariere, stabilirea
minusurilor sau a plusurilor valorice, stabilirea perisabilitatilor, conform dispozitiilor
legale, in cadrul procesului-verbal al rezultatelor inventarierii;
- la compartimentul financiar-contabil unde se efectueaza confruntarea intre raportul de
gestiune predat la contabilitate si valoarea totala a inventarului faptic. Totodata, se iau
masuri pentru corecta determinare a valorii deprecierilor constatate si inregistrarea in
contabilitate a ajustarilor pentru depreciere;
- la conducatorul compartimentului financiar-contabil si la oficiul juridic, impreuna cu
procesele-verbale cuprinzand cauzele degradarii, deteriorarii bunurilor, numele
persoanelor vinovate si cu procesul-verbal al rezultatelor inventarierii, pentru avizarea
propunerilor facute de catre comisia de inventariere;
- la conducatorul unitatii, impreuna cu procesele-verbale sus-mentionate, pentru a
decide asupra solutionarii propunerilor facute.
4. Se arhiveaza:
- la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);
- la compartimentul de verificari gestionare (exemplarul 2).
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
- denumirea formularului;
- data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;
- denumirea unitatii;
- gestiunea;
- locul de depozitare;
- numarul curent;
- denumirea bunurilor inventariate;
- unitatea de masura; cantitatea;
- pretul unitar de inregistrare in contabilitate;
- valoarea contabila;
- valoarea de inventar;
- deprecierea: valoarea, motivul, dupa caz;
- comisia de inventariere: numele si prenumele, semnatura;
- gestionar si gestionar primitor (in cazul predarii-primirii gestiunii): numele si
prenumele, semnatura;
- contabilitate: numele si prenumele, semnatura.

EXTRAS DE CONT
(Cod 14-6-3)

1. Serveste la comunicarea si solicitarea de la debitor a sumelor pretinse, ramase


neachitate, provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere
prearbitrala.
De asemenea, se utilizeaza ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind
datoriile si creantele entitatii in relatiile cu tertii.
2. Se intocmeste in trei exemplare, de catre compartimentul financiar-contabil al
unitatii beneficiare, pe baza datelor din contabilitatea analitica.
3. Circula:
- la conducatorul compartimentului financiar-contabil si conducatorul unitatii emitente,
pentru semnare (toate exemplarele);
- la unitatea debitoare (exemplarele 1 si 2), care restituie unitatii emitente exemplarul 2
semnat pe verso de conducatorul unitatii si conducatorul compartimentului financiar-
contabil, pentru confirmarea debitului. Eventualele obiectii asupra sumelor prevazute in
extrasul de cont se consemneaza intr-o nota explicativa semnata de conducatorul unitatii
si conducatorul compartimentului financiar-contabil, care se anexeaza la exemplarul 2 al
extrasului de cont.
4. Se arhiveaza:
- la compartimentul financiar-contabil al unitatii emitente (exemplarul 3, precum si
exemplarul 2, dupa primirea confirmarii);
- la compartimentul financiar-contabil al unitatii debitoare (exemplarul 1).
5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:
- denumirea unitatii creditoare;
- codul de identificare fiscala;
- sediul (localitate, strada, numar);
- judetul;
- contul;
- banca;
- denumirea formularului;
- denumirea unitatii debitoare;
- felul, numarul si data documentului;
- explicatii;
- suma;
- semnaturi: conducatorul unitatii, inclusiv stampila, conducatorul compartimentului
financiar-contabil.

CURS 6
ETAPELE INVENTARIERII PATRIMONIULUI

6.1. Pregatirea inventarierii

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere, potrivit


prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile
aplicabile, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligatia gestionarii entitatii. In vederea efectuarii inventarierii, aceste persoane aproba
proceduri scrise, adaptate specificului activitatii, pe care le transmit comisiilor de
inventariere.
6. - (1) Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
se efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa, emisa de
administratorul, ordonatorul de credite sau alta persoane care are obligatia gestionarii
entitatii. In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu componenta comisiei
(numele presedintelui si membrilor comisiei), modul de efectuare a inventarierii, metoda
de inventariere utilizata, gestiunea supusa inventarierii, data de incepere si de terminare a
operatiunilor.
La entitatile al caror numar de salariati este redus, inventarierea poate fi efectuata
de catre o singura persoana. In aceasta situatie, raspunderea pentru corectitudinea
inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are
obligatia gestionarii entitatii respective.
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o
comisie centrala, numita prin decizie scrisa, emisa de administratorul, ordonatorul de
credite sau alta persoane care are obligatia gestionarii entitatii. Comisia centrala de
inventariere are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze
modul de efectuare a operatiunilor de inventariere. Comisia centrala de inventariere
raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.
Pentru desfasurarea in bune conditii operatiunilor de inventariere, in comisiile de
inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica,
care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor
contabile aplicabile.
(4) Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii se pot efectua atat cu salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de
servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare.
(5) Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor supuse
inventarierii, contabilii care tin evidenta gestiunii respective si nici auditorii interni sau
statutari.
Prin proceduri interne, entitatile pot stabili ca la efectuarea operatiunilor de
inventariere sa participe si contabilii care tin evidenta gestiunii respective, fara ca acestia
sa faca parte din comisie.
(6) Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi inlocuiti decat in cazuri bine justificate
si numai prin decizie scrisa, emisa de catre cei care i-au numit.
(7) In conditiile in care entitatile nu au niciun salariat care sa poata efectua operatiunea
de inventariere, aceasta se efectueaza de catre administratori.
7. In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, administratorii,
ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligatia gestionarii entitatii trebuie sa ia
masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
- organizarea depozitarii bunurilor grupate pe sorto-tipodimensiuni, codificarea
acestora si intocmirea etichetelor de raft;
- tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiuni si a celei contabile si efectuarea
confruntarii datelor din aceste evidente;
- participarea intregii comisii de inventariere la lucrarile de inventariere;
- asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaza,
respectiv pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.;
- asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.) si
la evaluarea lor, conform reglementarilor contabile aplicabile, a unor specialisti din
entitate sau din afara acesteia, la solicitarea presedintelui comisiei de inventariere. Aceste
persoane au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise;
- dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru
masurare, cantarire, cu cititoare de coduri de bare etc., cu mijloace de identificare
(cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu birotica necesara;
- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor
inventariate;
- asigurarea protectiei membrilor comisiei de inventariere in conformitate cu normele
de protectie a muncii;
- asigurarea securitatii usilor, ferestrelor, portilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni
etc.
8. Principalele masuri organizatorice care trebuie luate de catre comisia de inventariere
sunt urmatoarele:
a) inainte de inceperea operatiunii de inventariere sa ia de la gestionarul raspunzator de
gestiunea bunurilor o declaratie scrisa din care sa rezulte daca:
- gestioneaza bunuri si in alte locuri de depozitare;
- in afara bunurilor entitatii respective are in gestiune si alte bunuri apartinand tertilor,
primite cu sau fara documente;
- are plusuri sau lipsuri in gestiune, despre a caror cantitate ori valoare are cunostinta;
- are bunuri nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au
intocmit documentele aferente;
- a primit sau a eliberat bunuri fara documente legale;
- detine numerar sau alte hartii de valoare rezultate din vanzarea bunurilor aflate in
gestiunea sa;
- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate in evidenta gestiunii sau
care nu au fost predate la contabilitate.
De asemenea, gestionarul va mentiona in declaratia scrisa felul, numarul si data
ultimului document de intrare/iesire a bunurilor in/din gestiune.
Declaratia se dateaza si se semneaza de catre gestionarul raspunzator de gestiunea
bunurilor si de catre comisia de inventariere. Semnarea declaratiei de catre gestionar se
face in fata comisiei de inventariere;
b) sa identifice toate locurile (incaperile) in care exista bunuri ce urmeaza a fi
inventariate;
c) sa asigure inchiderea si sigilarea spatiilor de depozitare, in prezenta gestionarului,
ori de cate ori se intrerup operatiunile de inventariere si se paraseste gestiunea.
Atunci cand bunurile supuse inventarierii, gestionate de catre o singura persoana, sunt
depozitate in locuri diferite sau gestiunea are mai multe cai de acces, membrii comisiei
care efectueaza inventarierea trebuie sa sigileze toate aceste locuri si caile lor de acces, cu
exceptia locului in care a inceput inventarierea, care se sigileaza numai in cazul cand
inventarierea nu se termina intr-o singura zi. La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul
este intact; in caz contrar, acest fapt se va consemna intr-un proces-verbal de constatare,
care se semneaza de catre comisia de inventariere si de catre gestionar, luandu-se
masurile corespunzatoare.
Documentele intocmite de comisia de inventariere raman in cadrul gestiunii
inventariate in locuri special amenajate (fisete, casete, dulapuri etc.), incuiate si sigilate.
Presedintele comisiei de inventariere raspunde de operatiunea de sigilare;
d) sa bareze si sa semneze, la ultima operatiune, fisele de magazie, mentionand data la
care s-au inventariat bunurile, sa vizeze documentele care privesc intrari sau iesiri de
bunuri, existente in gestiune, dar neinregistrate, sa dispuna inregistrarea acestora in fisele
de magazie si predarea lor la contabilitate, astfel incat situatia scriptica a gestiunii sa
reflecte realitatea;
e) sa verifice numerarul din casa si sa stabileasca suma incasarilor din ziua curenta,
solicitand depunerea numerarului la casieria entitatii (la gestiunile cu vanzare cu
amanuntul);
f) sa controleze daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cantarire au fost
verificate si daca sunt in buna stare de functionare;
g) in cazul in care gestionarul nu s-a prezentat la data si ora fixate pentru inceperea
operatiunilor de inventariere, comisia de inventariere sigileaza gestiunea si comunica
aceasta comisiei centrale sau administratorului, ordonatorului de credite sau altei
persoane care are obligatia gestionarii entitatii, conform procedurilor proprii privind
inventarierea. Aceste persoane au obligatia sa il incunostinteze imediat, in scris, pe
gestionar despre reprogramarea inventarierii ce trebuie sa se efectueze, indicand locul,
ziua si ora fixate pentru inceperea operatiunilor de inventariere.
Daca gestionarul nu se prezinta nici de aceasta data la locul, data si ora fixate,
inventarierea se efectueaza de catre comisia de inventariere in prezenta reprezentantului
sau legal sau a altei persoane, numita prin decizie scrisa, care sa il reprezinte pe gestionar.
9. Pentru desfasurarea corespunzatoare a inventarierii este indicat, daca este posibil, sa
se sisteze operatiunile de intrare-iesire a bunurilor supuse inventarierii, luandu-se din
timp masurile corespunzatoare pentru a nu se stanjeni procesul normal de livrare sau de
primire a bunurilor.
Daca operatiunile de aprovizionare-livrare a bunurilor nu pot fi suspendate, trebuie
creata o zona tampon in care sa se depoziteze bunurile primite in timpul inventarierii sau
din care se pot expedia bunurile la clienti, operatiunile respective efectuandu-se numai in
prezenta comisiei de inventariere, care va mentiona pe documentele respective "primit in
timpul inventarierii" sau "eliberat in timpul inventarierii", dupa caz, in scopul evitarii
inventarierii duble sau a omisiunilor.
10. Pe toata durata inventarierii, programul si perioada inventarierii se afiseaza la loc
vizibil.

6.2. Efectuarea inventarierii

11. Inventarierea imobilizarilor necorporale se efectueaza prin constatarea existentei si


apartenentei acestora la entitatile detinatoare, iar in cazul brevetelor, licentelor, marcilor
de fabrica si al altor imobilizari necorporale este necesara dovedirea existentei acestora
pe baza titlurilor de proprietate sau a altor documente juridice de atestare a unor drepturi
legale.
12. Inventarierea terenurilor se efectueaza pe baza documentelor care atesta dreptul de
proprietate al acestora si a altor documente, potrivit legii.
Cladirile se inventariaza prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate si a
dosarului tehnic al acestora.
Constructiile si echipamentele speciale cum sunt: retelele de energie electrica, termica,
gaze, apa, canal, telecomunicatii, caile ferate si altele similare se inventariaza potrivit
regulilor stabilite de detinatorii acestora.
Imobilizarile corporale care in perioada inventarierii se afla in afara entitatii (vapoare,
locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate in cursa de lunga durata,
masinile de forta si utilajele energetice, masinile, utilajele si instalatiile de lucru,
aparatele si instalatiile de masurare, control si reglare si mijloacele de transport date
pentru reparatii in afara entitatii se inventariaza inaintea iesirii lor temporare din
gestiunea entitatii sau prin confirmare scrisa primita de la entitatea unde acestea se
gasesc, potrivit procedurilor proprii aprobate.
13. In listele de inventariere a imobilizarilor necorporale si corporale, aflate in curs de
executie, se mentioneaza pentru fiecare obiect in parte, pe baza constatarii la fata locului:
denumirea obiectului si valoarea determinata potrivit stadiului de executie, pe baza
valorii din documentatia existenta (devize), precum si in functie de volumul lucrarilor
realizate la data inventarierii. Materialele si utilajele primite de la beneficiari pentru
montaj si neincorporate in lucrari se inventariaza separat.
14. Investitiile puse in functiune total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de
inregistrare ca imobilizari corporale, se inscriu in liste de inventariere distincte. De
asemenea, lucrarile de investitii care nu se mai executa, fiind sistate sau abandonate, se
inscriu in liste de inventariere distincte, mentionandu-se cauzele sistarii sau abandonarii,
aprobarea de sistare ori abandonare si masurile ce se propun in legatura cu aceste lucrari.
15. - (1) Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau
cubare, dupa caz. Bunurile aflate in ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest
lucru urmand a fi mentionat si in listele de inventariere respective.
(2) La lichidele a caror cantitate efectiva nu se poate stabili prin transvazare si
masurare, continutul vaselor - stabilit in functie de volum, densitate, compozitie etc. - se
verifica prin scoaterea de probe din aceste vase, tinandu-se seama de densitate,
compozitie si de alte caracteristici ale lichidelor, care se constata fie organoleptic, fie prin
masurare sau probe de laborator, dupa caz.
(3) Materialele de masa ca: ciment, otel beton, produse de cariera si balastiera, produse
agricole si alte materiale similare, ale caror cantarire si masurare ar necesita cheltuieli
importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe baza de
calcule tehnice.
(4) In listele de inventariere a materialelor prevazute la alineatele precedente se
mentioneaza modul in care s-a facut inventarierea, precum si datele tehnice care au stat la
baza calculelor respective.
16. Bunurile din domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale,
date in administrare, concesionate sau inchiriate institutiilor publice,
societatilor/companiilor nationale si regiilor autonome potrivit legii, se inventariaza si se
inscriu in listele de inventariere distincte in cadrul acestor unitati.
17. Bunurile aflate asupra angajatilor la data inventarierii (echipament, cazarmament,
scule, unelte etc.) se inventariaza si se trec in liste de inventariere distincte, specificandu-
se persoanele care raspund de pastrarea lor. In cadrul evidentierii acestora pe formatii si
locuri de munca, bunurile vor fi centralizate si comparate cu datele din evidenta tehnico-
operativa, precum si cu cele din evidenta contabila.
Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariaza cu prioritate, fara a se
stanjeni consumul/comercializarea imediata a acestora.
Comisia de inventariere are obligatia sa controleze toate locurile in care pot exista
bunuri care trebuie supuse inventarierii.
18. Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in listele de inventariere, care trebuie sa
se intocmeasca pe locuri de depozitare, pe gestiuni si pe categorii de bunuri.
19. - (1) Bunurile existente in entitate si apartinand altor entitati (inchiriate, in leasing,
in concesiune, in administrare, in custodie, primite in vederea vanzarii in regim de
consignatie, spre prelucrare etc.) se inventariaza si se inscriu in liste de inventariere
distincte. Listele de inventariere pentru aceste bunuri trebuie sa contina informatii cu
privire la numarul si data actului de predare-primire si ale documentului de livrare,
precum si alte informatii utile.
Listele de inventariere cuprinzand bunurile apartinand tertilor se trimit si persoanei
fizice sau juridice, romane ori straine, dupa caz, careia ii apartin bunurile respective, in
termen de cel mult 15 zile lucratoare de la terminarea inventarierii, urmand ca
proprietarul bunurilor sa comunice eventualele nepotriviri in termen de 5 zile lucratoare
de la primirea listelor de inventariere.
In caz de nepotriviri, entitatea detinatoare este obligata sa clarifice situatia diferentelor
respective si sa comunice constatarile sale persoanei fizice sau juridice careia ii apartin
bunurile respective, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea sesizarii.
(2) Societatile de leasing trebuie sa solicite utilizatorilor furnizarea listelor de
inventariere cu bunurile care fac obiectul contractelor de leasing. In baza datelor cuprinse
in aceste liste, societatea de leasing poate calcula si inregistra ajustari pentru deprecierea
imobilizarilor sau a creantelor imobilizate, dupa caz.
In cazul in care listele de inventariere nu sunt furnizate de catre locatar, societatea de
leasing va putea constitui ajustari pentru deprecierea bunurilor respective, pe baza
preturilor de piata disponibile la data inventarierii, tinand seama de caracteristicile
bunului ce face obiectul leasingului (an de fabricatie, durata de viata).
Pentru verificarea exactitatii informatiilor primite, societatile de leasing pot intreprinde
verificari faptice la locatari, potrivit procedurilor proprii.
(3) Pentru situatiile prevazute la prezentul punct, entitatile detinatoare ale bunurilor
sunt obligate sa efectueze inventarierea si sa trimita spre confirmare listele de
inventariere, dupa cum proprietarii acelor bunuri sunt obligati sa ceara confirmarea
privind bunurile existente la terti. Neprimirea confirmarii privind bunurile existente la
terti nu reprezinta confirmare tacita.
20. Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fara miscare ori greu
vandabile, comenzi in curs, abandonate sau sistate, precum si pentru creantele si
obligatiile incerte ori in litigiu se intocmesc liste de inventariere distincte sau situatii
analitice separate, dupa caz.
21. Determinarea stocurilor faptice se face astfel incat sa se evite omiterea ori
inventarierea de doua sau de mai multe ori a acelorasi bunuri.
22. Bunurile aflate in expeditie se inventariaza de catre entitatile furnizoare, iar
bunurile achizitionate aflate in curs de aprovizionare se inventariaza de entitatea
cumparatoare si se inscriu in liste de inventariere distincte.
23. - (1) Inainte de inceperea inventarierii produselor in curs de executie si a
semifabricatelor din productia proprie, este necesar:
- sa se predea la magazii si la depozite, pe baza documentelor, toate produsele si
semifabricatele a caror prelucrare a fost terminata;
- sa se colecteze din sectii sau ateliere toate produsele reziduale si deseurile,
intocmindu-se documentele de constatare;
- sa se intocmeasca documentele de constatare si sa se clarifice situatia
semifabricatelor a caror utilizare este indoielnica.
(2) In cazul produselor in curs de executie se inventariaza atat produsele care nu au
trecut prin toate fazele (stadiile) prelucrarii impuse de procesul tehnologic de productie,
cat si produsele care, desi au fost terminate, nu au trecut toate probele de receptionare
tehnica sau nu au fost completate cu toate piesele si accesoriile lor.
24. Inventarierea se efectueaza, de asemenea, pentru lucrarile si serviciile in curs de
executie sau neterminate.
25. - (1) Materiile prime, materialele, piesele de schimb, semifabricatele etc., aflate in
sectiile de productie si nesupuse prelucrarii, nu se considera produse in curs de executie.
Acestea se inventariaza separat si se repun in conturile din care provin, diminuandu-se
cheltuielile, iar dupa terminarea inventarierii acestora se evidentiaza in conturile initiale
de cheltuieli.
(2) Inventarierea produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie din cadrul
sectiilor auxiliare se face prin stabilirea stadiului de executare a acestora.
26. La entitatile care au activitate de constructii-montaj, pe baza constatarii la fata
locului, se includ in liste de inventariere distincte, pe categorii de lucrari si parti de
elemente de constructii la care n-a fost executat intregul volum de lucrari prevazute in
devize, respectiv lucrari executate (terminate), dar nereceptionate de catre beneficiar,
denumirea obiectului si valoarea determinata potrivit stadiului de executie, potrivit valorii
din documentatia existenta (devize), precum si in functie de volumul lucrarilor realizate
la data inventarierii.
27. Inventarierea lucrarilor de modernizare nefinalizate sau de reparatii ale cladirilor,
instalatiilor, masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport si ale altor bunuri se face prin
verificarea la fata locului a stadiului fizic al lucrarilor. Astfel de lucrari se consemneaza
intr-o lista de inventariere distincta, in care se indica denumirea obiectului supus
modernizarii sau reparatiei si valoarea determinata potrivit costului de deviz si celui
efectiv al lucrarilor executate.
28. - (1) Creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse verificarii si confirmarii pe
baza extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de creante si datorii care
detin ponderea valorica in totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont"
(cod 14-6-3) sau punctajelor reciproce scrise. Nerespectarea acestei proceduri, precum si
refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme si se sanctioneaza potrivit
legii.
(2) In situatia entitatilor care efectueaza decontarea creantelor si obligatiilor pe baza de
deconturi interne sau deconturi externe periodice confirmate de catre parteneri, aceste
documente pot tine locul extraselor de cont confirmate.
29. - (1) Disponibilitatile banesti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de
garantie, acreditivele, ipotecile, precum si alte valori aflate in casieria entitatilor se
inventariaza in conformitate cu prevederile legale.
(2) Disponibilitatile aflate in conturi la banci sau la unitatile Trezoreriei Statului se
inventariaza prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele
din contabilitatea entitatii.
In acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi bancara,
puse la dispozitie de institutiile de credit si unitatile Trezoreriei Statului, vor purta
stampila oficiala a acestora.
In cazul entitatilor care, potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicata, au optat
pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic, sunt avute in vedere
informatiile aferente ultimei zile a exercitiului financiar astfel ales.
(3) Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria entitatii se inventariaza in ultima zi
lucratoare a exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si
plati privind exercitiul respectiv, confruntandu-se soldurile din registrul de casa cu
monetarul si cu cele din contabilitate.
30. Inventarierea titlurilor pe termen scurt si lung se efectueaza pe baza documentelor
care atesta detinerea acestora (registrul actionarilor, documente care au stat la baza
achizitiei sau primirii cu titlu gratuit) cu respectarea legislatiei in vigoare.
31. - (1) Inscrierea in listele de inventariere a marcilor postale, a timbrelor fiscale, a
tichetelor de calatorie, a tichetelor de masa, a tichetelor cadou, a tichetelor de cresa, a
tichetelor de vacanta, a bonurilor cantitati fixe, a biletelor de spectacole, de intrare in
muzee, expozitii si altele asemenea se face la valoarea lor nominala, cu exceptia
timbrelor cu valoare filatelica. Pentru bunurile de aceasta natura, constatate fara utilitate
(expirate, deteriorate), se intocmesc liste de inventariere distincte.
(2) Inventarierea timbrelor filatelice se efectueaza potrivit procedurii elaborate in acest
scop de catre administratorii entitatilor care le au in evidenta.
32. Pentru toate celelalte elemente de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii,
cu ocazia inventarierii, se verifica realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru
cele aflate la terti se fac cereri de confirmare, care se vor atasa la listele respective dupa
primirea confirmarii.

6.3. Stabilirea rezultatelor inventarierii

33. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate
bunurile si valorile banesti din gestiune au fost inventariate si consemnate in listele de
inventariere in prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire
la modul de efectuare a inventarierii. In acest caz, comisia de inventariere este obligata sa
analizeze obiectiile, iar concluziile la care a ajuns se vor mentiona la sfarsitul listelor de
inventariere.
Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre presedintele si membrii
comisiei de inventariere, de catre gestionar, precum si de catre specialisti solicitati de
catre presedintele comisiei de inventariere pentru participarea la identificarea bunurilor
inventariate.
In cazul gestiunilor colective (cu mai multi gestionari), listele de inventariere se
semneaza de catre toti gestionarii, iar in cazul predarii-primirii gestiunii, acestea se
semneaza atat de catre gestionarul predator, cat si de catre cel primitor.
34. - (1) Completarea listelor de inventariere se efectueaza fie folosind sistemul
informatic de prelucrare automata a datelor, fie prin inscrierea elementelor de active
identificate, fara spatii libere si fara stersaturi, conform procedurilor interne aprobate.
Listele de inventariere utilizate sunt cele prezentate ca model in anexa nr. 3 la Ordinul
ministrului economiei si finantelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-
contabile.
(2) In cazul imobilizarilor corporale, precum si al celorlalte elemente de natura
activelor pentru care exista constituite ajustari pentru depreciere sau ajustari pentru
pierdere de valoare, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inregistrare in
contabilitate a acestora, mai putin ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare
inregistrate pana la data inventarierii, care se compara cu valoarea lor actuala, stabilita cu
ocazia inventarierii, pe baza de constatari faptice.
(3) In situatia in care elementele de natura activelor sunt inventariate prin metode de
identificare electronica (de exemplu: cititor de cod de bare etc.), datele fiind transmise
direct in sistemul informatic financiar-contabil, listele de inventar sunt editate direct din
sistemul informatic. Se vor edita listele complete cu toate pozitiile inventariate sau in
mod selectiv numai pentru acele pozitii, repere unde se constata diferente cantitative sau
valorice (deprecieri), dupa caz.
In cazul in care se editeaza liste de inventariere care cuprind numai pozitiile (reperele)
la care se constata diferente cantitative sau valorice, listele complete de inventariere se
pastreaza pe suport magnetic, pe durata legala de pastrare a documentelor. In astfel de
situatii, evaluarea bunurilor in vederea stabilirii eventualelor ajustari se efectueaza prin
analiza si evaluarea tuturor elementelor inventariate, nu numai a celor la care s-au
constatat diferente cantitative.
Inventarierile partiale, precum si inventarierile efectuate in cursul anului, atunci cand
entitatea efectueaza mai multe inventarieri, se efectueaza cu respectarea prezentelor
norme, mai putin completarea "Registrului-inventar" (cod 14-1-2), care se efectueaza cu
ocazia inventarierii anuale.
(4) Pentru inventarierea elementelor de natura activelor care nu au substanta materiala,
a datoriilor si capitalurilor proprii se intocmesc situatii analitice distincte. Totalul
situatiilor analitice astfel intocmite se verifica cu soldurile conturilor sintetice
corespunzatoare, care se preiau in "Registrul-inventar" (cod 14-1-2).
35. - (1) Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si
inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa (fisele de
magazie) si din contabilitate.
(2) Inainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la o analiza a tuturor
stocurilor inscrise in fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile
inventariate. Erorile descoperite cu aceasta ocazie trebuie corectate operativ, dupa care se
procedeaza la stabilirea rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantitatilor
consemnate in listele de inventariere cu evidenta tehnico-operativa pentru fiecare pozitie.
36. - (1) Evaluarea, cu ocazia inventarierii, a elementelor de natura activelor, datoriilor
si capitalurilor proprii se face potrivit prevederilor reglementarilor contabile aplicabile,
precum si ale prezentelor norme.
(2) Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanentei metodelor, potrivit
caruia modelele si regulile de evaluare trebuie mentinute, asigurand comparabilitatea in
timp a informatiilor contabile.
37. La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplica principiul prudentei, potrivit
caruia se tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de
valoare.
In cazul in care se constata ca valoarea de inventar este mai mare decat valoarea cu
care acesta este evidentiat in contabilitate, in listele de inventariere se inscriu valorile din
contabilitate.
In cazul in care valoarea de inventar a bunurilor este mai mica decat valoarea din
contabilitate, in listele de inventariere se inscrie valoarea de inventar.
38. Pentru elementele de natura activelor la care s-au constatat deprecieri, pe baza
listelor de inventariere intocmite distinct comisia de inventariere face propuneri de
ajustari pentru depreciere sau ajustari pentru pierdere de valoare, dupa caz, ori de
inregistrare a unor amortizari suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale
imobilizarilor amortizabile), acolo unde este cazul, aratand totodata cauzele care au
determinat aceste deprecieri.
39. Pentru toate plusurile, lipsurile si deprecierile constatate la bunuri, precum si
pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din
alte cauze, comisia de inventariere solicita explicatii scrise de la persoanele care au
raspunderea gestionarii bunurilor, respectiv a urmaririi decontarii creantelor.
Pe baza explicatiilor primite si a documentelor analizate, comisia de inventariere
stabileste natura lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si
natura plusurilor, propunand, in conformitate cu dispozitiile legale, modul de regularizare
a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate in urma inventarierii.
40. - (1) In situatia constatarii unor plusuri in gestiune, bunurile respective se
evalueaza potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
(2) In cazul constatarii unor lipsuri imputabile in gestiune, administratorii trebuie sa
imputa persoanelor vinovate bunurile lipsa la valoarea lor de inlocuire.
Prin valoare de inlocuire, in sensul prezentelor norme, se intelege costul de achizitie al
unui bun cu caracteristici si grad de uzura similare celui lipsa in gestiune la data
fbgestiune a bunului respectiv. In cazul bunurilor constatate lipsa, ce urmeaza a fi
imputate, care nu pot fi cumparate de pe piata, valoarea de imputare se stabileste de catre
o comisie formata din specialisti in domeniul respectiv.
(3) La stabilirea valorii debitului, in cazurile in care lipsurile in gestiune nu sunt
considerate infractiuni, se are in vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele
plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii
in ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte
elemente;
- diferentele constatate in plus sau in minus sa se refere la aceeasi perioada de gestiune
si la aceeasi gestiune.
(4) Nu se admite compensarea in cazurile in care s-a facut dovada ca lipsurile
constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective
datorata vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea acestor bunuri.
(5) Listele cu sorturile de produse, marfuri, ambalaje si alte valori materiale care
intrunesc conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre
administratori, ordonatorii de credite sau persoana care are obligatia gestionarii si servesc
pentru uz intern in cadrul entitatilor respective.
Compensarea se face pentru cantitati egale intre plusurile si lipsurile constatate.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri,
sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat
lipsuri, se va proceda la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a
diferentei in plus. Aceasta eliminare se face incepand cu sorturile care au preturile unitare
cele mai scazute, in ordine crescatoare.
In cazul in care cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri,
sunt mai mari decat cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat
plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din
calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face
incepand cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, in ordine crescatoare.
41. - (1) Pentru bunurile la care sunt acceptate scazaminte, in cazul compensarii
lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in
situatia in care cantitatile lipsa sunt mai mari decat cantitatile constatate in plus.
Conform art. 48 din OG nr. 121 din 28 august 1998 privind raspunderea
materiala a militarilor conducatorii institutiilor publice elaboreaza instructiuni pe baza si
in executarea acesteia cu avizul Ministerului Finantelor, care stabilesc regulile de scadere
a bunurilor materiale consumate sau uzate in procesul pregatirii pentru lupta sau in alte
activitati, declasarea si casarea materialelor, scaderea pierderilor din rebuturi, precum si
scazamintele procentuale pentru pierderile determinate de perisabilitati, transport,
depozitare, conservare, manipulare, transformare si modul in care se aplica aceste
scazaminte.
In aceasta situatie, cotele de scazaminte se aplica in primul rand la bunurile la care
s-au constatat lipsurile.
Daca in urma aplicarii scazamintelor respective mai raman diferente cantitative in
minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte bunuri admise in
compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente.
Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de
scazaminte, reprezentand prejudiciu pentru entitate, se recupereaza de la persoanele
vinovate, in conformitate cu dispozitiile legale.
Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se
aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai in
limita acestora.
De asemenea, limitele de perisabilitate nu se aplica automat, acestea fiind
considerate limite maxime.
Pentru pagubele constatate in gestiune raspund persoanele vinovate de producerea
lor. Imputarea acestora se face la valoarea de inlocuire, asa cum a fost definita in
prezentele norme.

Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere intr-un proces-


verbal.
Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie sa contina, in principal,
urmatoarele elemente: data intocmirii, numele si prenumele membrilor comisiei de
inventariere, numarul si data deciziei de numire a comisiei de inventariere,
gestiunea/gestiunile inventariata/inventariate, data inceperii si terminarii operatiunii de
inventariere, rezultatele inventarierii, concluziile si propunerile comisiei cu privire la
cauzele plusurilor si ale lipsurilor constatate si persoanele vinovate, precum si propuneri
de masuri in legatura cu acestea, volumul stocurilor depreciate, fara miscare, cu miscare
lenta, greu vandabile, fara desfacere asigurata si propuneri de masuri in vederea
reintegrarii lor in circuitul economic, propuneri de scoatere din functiune a imobilizarilor
corporale, respectiv din evidenta a imobilizarilor necorporale, propuneri de scoatere din
uz a materialelor de natura obiectelor de inventar si declasare sau casare a unor stocuri,
constatari privind pastrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integritatii bunurilor din
gestiune, precum si alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezinta, in
termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere,
administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea
entitatii. Acesta, cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil si al
conducatorului compartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute,
cu respectarea dispozitiilor legale.

"Registrul-inventar" (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu in care se


inscriu rezultatele inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii, grupate dupa natura lor, conform posturilor din bilant.
Elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii inscrise in registrul-
inventar au la baza listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere si situatiile
analitice, dupa caz, care justifica continutul fiecarui post din bilant.
In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din
operatiunea de inventariere se actualizeaza cu intrarile sau iesirile din perioada cuprinsa
intre data inventarierii si data incheierii exercitiului financiar, datele actualizate fiind apoi
cuprinse in registrul-inventar. Operatiunea de actualizare a datelor rezultate din
inventariere se va efectua astfel incat la sfarsitul exercitiului financiar sa fie reflectata
situatia reala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.
Completarea registrului-inventar se efectueaza in momentul in care se stabilesc
soldurile tuturor conturilor bilantiere, inclusiv cele aferente impozitului pe profit, si
ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, dupa caz.
Registrul-inventar poate fi adaptat in functie de specificul si necesitatile entitatilor, cu
conditia respectarii continutului minim de informatii prevazut pentru acesta.
Rezultatele inventarierii trebuie inregistrate in evidenta tehnico-operativa in
termen de cel mult 7 zile lucratoare de la data aprobarii procesului-verbal de inventariere
de catre administrator, ordonatorul de credite sau persoana responsabila cu gestiunea
entitatii.

6.4. Inregistrarea in contabilitate a rezultatelor inventarierii

Rezultatul inventarierii se inregistreaza in contabilitate potrivit prevederilor Legii nr.


82/1991, republicata, si in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile.
(2) Pe baza registrului-inventar si a balantei de verificare intocmite la finele
exercitiului financiar se intocmeste bilantul, parte componenta a situatiilor financiare
anuale, ale carui posturi trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse
de acord cu situatia reala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii, stabilita pe baza inventarului.
46. - (1) Prevederile Legii nr. 82/1991, republicata, si ale reglementarilor contabile
aplicabile referitoare la obligativitatea corelarii datelor din bilant cu datele inregistrate in
contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii stabilita pe baza inventarului, se aplica si institutiilor publice.
Bunurile aflate in administrarea institutiilor publice se inventariaza anual, cu exceptia
cladirilor, constructiilor speciale si a celorlalte bunuri aflate in gestiunea misiunilor
diplomatice si a oficiilor consulare, care se inventariaza o data la 3 ani.
Inventarierea bunurilor din patrimoniul cultural national mobil, a fondurilor de carte, a
valorilor de muzeu si a recuzitei in cadrul institutiilor artistice de spectacole se face in
conditiile si la termenele stabilite prin norme elaborate de Ministerul Culturii, Cultelor si
Patrimoniului National, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.
(2) In functie de specificul activitatii unor entitati, ministerele si celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale ai caror conducatori au calitatea de
ordonatori principali de credite pot elabora norme proprii privind inventarierea unor
bunuri cu caracter specific aflate in administrare, inclusiv pentru stabilirea unor exceptii
de la regula generala de inventariere, care sunt avizate de Ministerul Finantelor Publice.
(3) Bunurile constatate lipsa la inventariere se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea contabila. Lipsurile imputabile se recupereaza de la persoanele
vinovate la valoarea de inlocuire, determinata potrivit prezentelor norme.
Bunurile constatate in plus se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la costul de
achizitie al acestora, in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile, in functie de
pretul pietei la data constatarii sau de costul de achizitie al bunurilor similare.
Pentru lipsuri, sustrageri si orice ale fapte care produc pagube ce constituie infractiuni,
ordonatorul de credite este obligat sa sesizeze organele de urmarire penala in conditiile si
la termenele stabilite de lege.
Pagubele constatate la inventariere, imputate persoanelor vinovate, precum si debitorii
deveniti insolvabili se evidentiaza in contabilitate in conturi analitice distincte, iar in
cadrul acestora, pe fiecare debitor, urmarindu-se recuperarea lor potrivit legii.

1. Inregistarea unei pagube din vina unui salariat 428 % Ordinul M.F.P. 1917/2005
- cu valoarea contabila a bunului imputat (779 daca 448,779,472
Ordinul M.F.P. 1917/2005
ramane la dispozitia unitatii)
- cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si 448
Ordinul M.F.P. 1917/2005
valoarea contabila, care urmeaza a se vira la buget
2. Inregistrarea unei pagube din vina tertilor, care se face 461 % Ordinul M.F.P. 1917/2005
venit la bugetul statului
- cu valoarea contabila a bunului imputat (719 daca ramane 448,779,472
Ordinul M.F.P. 1917/2005
la dispozitia unitatii)
- cu diferenta dintre valoarea de inlocuire si valoarea 448
Ordinul M.F.P. 1917/2005
contabila inregistrata, care urmeaza a se vira la buget
3. Incasarea sumelor reprezentand pagube 531 (770) 428/461 Ordinul M.F.P. 1917/2005
Primirea confirmarilor de preluare a debitelor de la 448 461
4. administratiile financiare Ordinul M.F.P. 1917/2005

5. Virarea la bugetul statului a sumelor incasate 448 531 (562,770) Ordinul M.F.P. 1917/2005

Scaderea din contabilitate a unor pagube care nu se datoreaza culpei unei persoane se
face in baza aprobarii ordonatorului de credite respectiv, cu avizul ordonatorului de
credite ierarhic superior.
Plusul de casa constatat cu ocazia inventarierii numerarului din casieriile institutiilor
publice se varsa la bugetul din care este finantata institutia publica, paragraful bugetar
"Alte venituri".

CURSUL 7

Baza legala:
- Ordonanta Guvernului nr. 81 din 28 august 2003 privind reevaluarea si
amortizarea activelor fixe aflate in patrimoniul institutiilor publice cu modificarile
ulterioare;
- Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.917/2005 Normele metodologice
privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, planul de conturi
pentru institutii publice si instructiunile de aplicare a acestuia

7.1 Evaluarea patrimoniului

Evaluarea patrimoniului se face dupa anumite principii contabile:


Principiul permanentei metodelor - Metodele de evaluare trebuie aplicate in mod
consecvent de la un exercitiu financiar la altul.
Principiul prudentei - Evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si in special:
- trebuie sa se tina cont de toate angajamentele aparute in cursul exercitiului
financiar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidente numai
intre data bilantului si data depunerii acestuia;
- trebuie sa se tina cont de toate deprecierile.
Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii - Componentele
elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Reguli generale de evaluare


Pentru evaluarea elementelor din bilant, se stabilesc urmatoarele reguli de evaluare:
a) evaluarea la data intrarii in institutia publica;
b) evaluarea cu ocazia inventarierii;
c) evaluarea la incheierea exercitiului financiar;
d) evaluarea la data iesirii din unitate.
a) Evaluarea la data intrarii in institutia publica
La data intrarii in patrimoniu bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate
la valoarea de intrare, denumita valoare contabila (costul istoric), care se stabileste astfel:
- la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
- la cost de productie - pentru bunurile produse in institutie;
- la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit.
Costul de achizitie al bunurilor cuprinde: pretul de cumparare, taxele de import si alte
taxe (cu exceptia acelora pe care institutia publica le poate recupera de la autoritatile
fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achizitiei bunurilor respective.
Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achizitie.
Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si
materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca
fiind legata de fabricatia acestora.
Urmatoarele elemente reprezinta exemple de costuri care nu trebuie incluse in costul
stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei in care au survenit:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste
limite normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care aceste costuri sunt necesare in
procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie;
- regiile (cheltuielile) generale de administratie care nu participa la aducerea stocurilor
in forma si locul final;
- costurile de desfacere.
Prin activ cu ciclu lung de fabricatie se intelege un activ care solicita in mod necesar o
perioada substantiala de timp pentru a fi gata in vederea utilizarii sau pentru vanzare.
Valoarea justa a unui bun reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de
bunavoie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul
determinat obiectiv.
Pentru bunurile care au valoare de piata, valoarea justa este identica cu valoarea de
piata.
b) Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii se face la valoarea
actuala a fiecarui element, denumita valoare de inventar, stabilita in functie de utilitatea
bunului, starea acestuia si pretul pietei, conform normelor emise in acest scop de
Ministerul Finantelor Publice.
c) Evaluarea la incheierea exercitiului financiar
La incheierea exercitiului financiar, elementele de activ si de pasiv de natura datoriilor
se evalueaza si se reflecta in situatiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusa de
acord cu rezultatele inventarierii.
In acest scop, valoarea de intrare se compara cu valoarea stabilita pe baza inventarierii,
respectiv valoarea de inventar. In acest caz, se vor avea in vedere printre altele:
- pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar
si valoarea contabila neta se inregistreaza in contabilitate pe seama unei ajustari pentru
depreciere sau pierdere de valoare, atunci cand deprecierea este temporara, aceste
elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare.
Prin valoare contabila neta se intelege valoarea de intrare, mai putin amortizarea si
ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate.
- pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferentele constatate in plus intre
valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate, pe seama
elementelor corespunzatoare de datorii.
La fiecare data a bilantului:
- elementele monetare exprimate in valuta (disponibilitati si alte elemente asimilate,
cum sunt acreditivele si depozitele bancare, creante si datorii in valuta) trebuie evaluate si
raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil la
data incheierii exercitiului financiar. Diferentele de curs valutar, favorabile sau
nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii creantelor sau datoriilor in valuta sau
cursul la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare si cursul de schimb de la
data incheierii exercitiului financiar, se inregistreaza la venituri sau la cheltuieli
financiare, dupa caz;
- pentru creantele si datoriile, exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de
cursul unei valute, eventualele diferente favorabile sau nefavorabile, care rezulta din
evaluarea acestora se inregistreaza la venituri sau cheltuieli financiare;
- elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta si inregistrate la costul istoric
(active fixe, stocuri) trebuie raportate utilizand cursul de schimb de la data efectuarii
tranzactiei;
- elementele nemonetare achizitionate cu plata in valuta (active fixe, stocuri) si
inregistrate la valoarea justa trebuie raportate utilizand cursul de schimb existent la data
determinarii valorilor respective.
Prin elemente monetare se intelege disponibilitatile banesti si activele/datoriile de
primit/de platit in sume fixe sau determinabile.
d) Evaluarea la data iesirii din unitate
La data iesirii din institutie sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare.

7.1.1. Evaluarea activelor necurente (Corporale, necorporale si financiare)

Evaluarea initiala
Activele fixe necorporale trebuie sa fie evaluate la:
- costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;
- costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;
- valoarea justa pentru cele primite gratuit (ex. donatii, sponsorizari).
Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea
ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori
autorizati.
Un element necorporal raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi recunoscut
ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.
Cheltuieli ulterioare
Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal dupa achizitionarea,
finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea
parametrilor functionali stabiliti initial, se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci
cand sunt efectuate.
Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix necorporal atunci cand au ca efect
imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial.
Evaluarea la data bilantului
Un activ fix necorporal trebuie prezentat in bilant la valoarea de intrare mai putin
ajustarile cumulate de valoare.
Ajustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile
valorilor activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere
este sau nu definitiva.
Ajustarile de valoare pot fi ajustari permanente, denumite si amortizari, si/sau ajustari
provizorii, denumite in continuare ajustari pentru depreciere, in functie de caracterul
permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe necorporale.

7.1.2. Evaluarea activele financiare

Evaluarea initiala
Activele financiare se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin
contractul de dobandire a acestora.
Evaluarea la data bilantului
Activele financiare trebuie prezentate in bilant la valoarea de intrare mai putin
ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare.

Evaluarea activelor curente (circulante)


Activele circulante (curente) cuprind:
- stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;
- creante;
- investitii pe termen scurt;
- casa si conturi la banci.

Evaluarea initiala
Stocurile se inregistreaza in contabilitate la costul de achizitie, costul de productie sau
valoarea justa, dupa caz.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se
gasesc.
Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al
activelor fixe cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe,
energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca
fiind legata de fabricatia acestora.
Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate
de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat cu
supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.
In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu
amanuntul, in comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor,
manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic
si ajustate, daca este necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate
distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se
efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Soldul initial al + Diferentele de pret aferente


diferentelor de intrarilor in cursul perioadei
pret la pret de inregistrare,
cumulat de la inceputul
exercitiului financiar
pana la finele perioadei de
referinta
Coeficient = ------------------------------------------------------ x 100
de repartizare Soldul initial al + Valoarea intrarilor in cursul
stocurilor la pret perioadei la pret de
de inregistrare inregistrare, cumulat de la
inceputul exercitiului
financiar pana la finele
perioadei de referinta

* La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul initial al contului de


marfuri si valoarea intrarilor de marfuri nu vor include TVA neexigibila.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de


inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au
fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor
sintetice de gradul I si II, prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de
stocuri.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile
conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea
stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat
si asupra bunurilor ramase in stoc.
Metoda pretului cu amanuntul este folosita in unitatile de desfacere cu amanuntul
pentru a determina costul stocurilor cu articole numeroase si cu miscare rapida, care au
marje similare si pentru care nu este indicat sa se foloseasca alta metoda.
In aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei
brute din pretul de vanzare al stocurilor. Orice modificare a pretului de vanzare
presupune recalcularea marjei brute.

Evaluarea la iesirea din gestiune


La iesirea din gestiune, stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin
aplicarea uneia din metodele:
a) metoda primul intrat - primul iesit (FIFO);
b) metoda costului mediu ponderat (CMP);
c) metoda ultimul intrat - primul iesit (LIFO);

a) Metoda "primul intrat - primul iesit" (FIFO) - potrivit acestei metode, bunurile iesite
din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari (lot). Pe
masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie
sau de productie al lotului urmator, in ordine cronologica.
b) Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea costului fiecarui
element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la
inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul
perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.
c) Metoda "ultimul intrat - primul iesit" (LIFO) - potrivit acestei metode, bunurile
iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari
(lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.
Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura
stocurilor, de la un exercitiu la altul. Daca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite
decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri, in notele explicative
trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:
- motivul schimbarii metodei; si
- efectele sale asupra rezultatului.
O institutie trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natura si utilizare similare. Pentru stocurile cu natura sau utilizare
diferita, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificata.

Evaluarea la data bilantului


Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat
valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea
stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari
pentru depreciere.
Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut
pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea
bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.
Investitiile pe termen scurt la institutiile publice se prezinta sub forma
obligatiunilor emise si rascumparate. In scopul asigurarii surselor de finantare, unitatile
administrativ-teritoriale pot emite in conditiile legii, obligatiuni cu dobanda sau cu
discount pe care le rascumpara la termen (conturile 505 si 509).

Evaluarea initiala
La intrarea in patrimoniu, investitiile pe termen scurt se evalueaza la costul de
achizitie, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
Evaluarea la bilant
La bilant, investitiile pe termen scurt trebuie prezentate la valoarea de intrare mai putin
ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare.

La finele perioadei, disponibilitatile in valuta si alte valori de trezorerie


(acreditive, depozite pe termen scurt in valuta) se evalueaza la cursul de schimb in
vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate ca
venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, dupa caz.
Evaluarea initiala
Creantele si datoriile institutiilor publice se inregistreaza in contabilitate la valoarea
nominala.
Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda
de raportare, aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre moneda de raportare si
moneda straina, la data efectuarii tranzactiei.
Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de
schimb de la data efectuarii operatiunilor comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat
si in valuta.

Evaluarea la momentul decontarii


Diferentele de curs valutar ce apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta
la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau
fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anterioare trebuie recunoscute
ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.
Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu
financiar in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel
exercitiu. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu
financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, ce
intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea
cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui asemenea exercitiu financiar.

Evaluarea la data bilantului


La data intocmirii situatiilor financiare, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la
cursul publicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil pentru data intocmirii situatiilor
financiare, respectiv pentru ultima zi a exercitiului financiar.
Creantele si datoriile aferente fondurilor nerambursabile primite de la Comunitatea
Europeana se evalueaza la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, valabil pentru
ultima zi a lunii in care se intocmesc situatiile financiare.
La data bilantului, evaluarea creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila
de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar
stabilita la inventariere si valoarea contabila neta a creantelor se inregistreaza in
contabilitate pe seama ajustarilor pentru depreciere.

7.2. REEVALUAREA PATRIMONIULUI

- reevaluare - operatiunea de actualizare a valorii contabile a activelor fixe corporale


aflate in patrimoniul institutiilor publice;
- diferente din reevaluare - plusul de valoare rezultat din reevaluarea activelor fixe
corporale si activelor fixe corporale in curs, care depaseste valoarea contabila;
Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaza cu scopul determinarii valorii
juste a acestora, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea acestuia si de
pretul pietei, atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea justa.

Prin actiunea de reevaluare a activelor fixe corporale existente in patrimoniul


institutiilor publice se realizeaza actualizarea valorii elementelor patrimoniale respective
in situatiile financiare anuale ale anului in care s-a efectuat reevaluarea.
Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaza cu scopul determinarii valorii
juste a acestora la data bilantului, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea
acestuia si de pretul pietei, atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea
justa.

7.2.1. Reguli generale privind reevaluarea activelor fixe corporale aflate in


patrimoniul institutiilor publice
 Prin actiunea de reevaluare a activelor fixe corporale existente in patrimoniul
institutiilor publice se realizeaza actualizarea valorii elementelor patrimoniale respective
in situatiile financiare anuale ale anului in care s-a efectuat reevaluarea.
 Reevaluarea activelor fixe corporale se efectueaza cu scopul determinarii valorii
juste a acestora la data bilantului, tinandu-se seama de inflatie, utilitatea bunului, starea
acestuia si de pretul pietei, atunci cand valoarea contabila difera semnificativ de valoarea
justa.
 Valoarea justa a unui bun este definita la pct. 2.8 „Reguli generale de evaluare“
din cap. II „Aprobarea, depunerea si componenta situatiilor financiare“ din Normele
metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul
de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, aprobate prin
Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.917/2005, cu modificarile si completarile
ulterioare. Pentru bunurile care au valoare de piata, valoarea justa este identica cu
valoarea de piata.
 Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de
evaluatori autorizati conform reglementarilor legale in vigoare.
 In situatia in care valoarea justa nu se determina in baza evaluarilor efectuate de
evaluatori autorizati, valoarea justa la data bilantului se determina de o comisie numita de
conducatorul institutiei publice.
 Institutiile publice, indiferent de sursa de finantare a cheltuielilor si de
subordonare inventariaza activele fixe corporale aflate in patrimoniul lor, care urmeaza sa
fie reevaluate.
 Inventarierea se efectueaza in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 1.753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si
efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, cu modificarile ulterioare.
 In cazul reevaluarii efectuate de specialisti din cadrul institutiilor publice, pentru
desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere si reevaluare, in comisii vor
fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica si tehnica in domeniu, care sa
asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii activelor fixe corporale si sa poata
aprecia starea, respectiv gradul de uzura fizica si morala, utilitatea si valoarea de piata a
acestora.
 Pentru elementele de active fixe corporale la care s-au constatat deprecieri,
comisia de inventariere face propuneri pentru inregistrarea ajustarilor pentru depreciere in
formularul „Lista de inventariere“ (cod 14-3-12), formular prevazut in anexa 1 la
Normele privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv,
aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.753/2004, cu modificarile
ulterioare.
 In vederea realizarii in bune conditii a operatiunilor de reevaluare, ordonatorii de
credite superiori pot sprijini cu specialisti institutiile subordonate.

 Activele fixe corporale ale institutiilor publice se reevalueaza dupa cum urmeaza:
a) activele fixe corporale aflate in patrimoniu: terenuri si amenajari la terenuri,
constructii, instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, mobilier,
aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active
fixe corporale;
b) activele fixe corporale date in concesiune, cu chirie, in folosinta gratuita persoanelor
juridice fara scop patrimonial, precum si cele date in administrarea regiilor autonome;
c) capacitatile puse in functiune partial, de natura activelor fixe corporale pentru care inca
nu s-au intocmit formele de inregistrare ca active fixe corporale;
d) activele fixe corporale la care s-au efectuat lucrari de investitii (modernizari, reparatii
capitale, reabilitari, consolidari etc.) care au majorat valoarea de inregistrare in
contabilitate a acestora, indiferent de sursa de finantare a investitiilor.
Reevaluarea se efectueaza separat pentru valoarea de inregistrare de la data intrarii in
patrimoniu sau data ultimei reevaluari si separat pentru valoarea investitiei, prin aplicarea
indicilor de pret corespunzatori perioadelor cand acestea au intrat in patrimoniu sau au
fost reevaluate si cand au fost efectuate investitiile.
Valoarea actualizata a activelor fixe corporale modernizate se determina prin insumarea
valorilor actualizate ale valorii de inregistrare in contabilitate cu valoarea actualizata a
investitiilor;
e) activele fixe corporale achizitionate de institutiile publice in cadrul contractelor de
leasing financiar;
f) activele fixe corporale aflate la reprezentantele diplomatice, comerciale, militare din
strainatate, in zonele de conflict. Acestea se inventariaza si se reevalueaza de institutiile
publice in patrimoniul carora sunt inregistrate.
(2) Investitiile efectuate la activele fixe corporale inchiriate de institutiile publice se
reevalueaza de operatorii economici/institutiile publice care au efectuat investitiile.
Nu se reevalueaza:
a) activele fixe corporale care au intrat in patrimoniul institutiilor publice in cursul anului
in care se efectueaza reevaluarea si au fost inregistrate in contabilitate la costul de
achizitie, de productie sau la valoarea justa, dupa caz;
b) activele fixe corporale care la data reevaluarii au durata normala de functionare
expirata;
c) activele fixe corporale aflate in conservare, precum si rezervele de mobilizare care sunt
evidentiate in contabilitate ca active fixe corporale;
d) activele fixe corporale pentru care au fost intocmite documentele, dar nu s-au obtinut
aprobarile legale de scoatere din functiune, si care nu au fost demontate, demolate sau
dezmembrate.
e) activele fixe corporale in curs de executie.
 Pentru determinarea diferentelor din reevaluarea activelor fixe corporale aflate in
patrimoniul institutiilor publice, respectiv a valorii ramase actualizate, se vor avea in
vedere urmatoarele:
a) valoarea de inregistrare in contabilitate a activelor fixe corporale care se reevalueaza;
b) data intrarii in patrimoniu.
Data intrarii in patrimoniu se considera:
– data inscrisa in documentele de achizitie intocmite pentru activele fixe corporale
procurate cu titlu oneros, care nu au mai fost reevaluate;
– data inscrisa in documentele intocmite pentru activele fixe corporale construite sau
produse de institutiile publice, care nu au mai fost reevaluate;
– data inscrisa in documentele transmise de donator, pentru activele fixe corporale
dobandite cu titlu gratuit, care nu au mai fost reevaluate;
– data inscrisa in documentele de intrare in patrimoniu prin alte modalitati de dobandire
(transfer, expropriere, hotarare judecatoreasca etc.), care nu au mai fost reevaluate;
c) data ultimei reevaluari, pentru activele fixe corporale care au fost reevaluate anterior;
d) amortizarea calculata pana la finele lunii cand se efectueaza reevaluarea evidentiata in
contabilitate in creditul contului 281 „Amortizari privind activele fixe corporale“;
e) rata inflatiei (indicele preturilor de consum) comunicata de Institutul National de
Statistica.
Indicii preturilor de consum pot fi accesati de pe site-ul Institutului National de Statistica,
la adresa: www.insse.ro Se parcurg urmatorii pasi:
– se merge in dreapta paginii: Indicele preturilor de consum;
– se merge in stanga paginii: Indicele preturilor de consum lunar;
– se introduce numele persoanei juridice;
– se selecteaza domeniul de interes: Indicele preturilor de consum (IPC – total);
– se selecteaza perioada de interes;
– se selecteaza perioada curenta (anul si luna cand se efectueaza reevaluarea);
– se selecteaza perioada de referinta (anul si luna intrarii in patrimoniu/data ultimei
reevaluari);
– se afiseaza Indicele lunar al preturilor de consum: total, marfuri alimentare, marfuri
nealimentare si servicii;
– se selecteaza IPC – total;
– se imprima rezultatele;
f) valoarea de inregistrare in contabilitate actualizata (valoarea reevaluata la data cand se
efectueaza reevaluarea), determinata prin inmultirea valorii de inregistrare in contabilitate
cu rata inflatiei (indicele preturilor de consum).
 Diferentele din reevaluare aferente activelor fixe corporale se stabilesc ca diferenta
intre valoarea de inregistrare in contabilitate actualizata (valoarea reevaluata) si valoarea
de inregistrare in contabilitate, astfel:
a) in cazul reevaluarii efectuate cu ajutorul indicelui preturilor de consum, pe baza
datelor din:
– Situatia diferentelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul privat care se
amortizeaza, al carei model este prevazut in anexa nr. 1a);
– Situatia diferentelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul public care
nu se amortizeaza, al carei model este prevazut in anexa nr. 1b);
– Situatia diferentelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul privat care nu
se amortizeaza, al carei model este prevazut in anexa nr. 1c);
b) in cazul reevaluarii efectuate de evaluatori autorizati, pe baza datelor din:
– Situatia diferentelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul privat care se
amortizeaza, al carei model este prevazut in anexa nr. 1d);
– Situatia diferentelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul public care
nu se amortizeaza, al carei model este prevazut in anexa nr. 1e);
– Situatia diferentelor din reevaluarea activelor fixe corporale din domeniul privat care nu
se amortizeaza, al carei model este prevazut in anexa nr. 1f).
 In situatia in care institutiile publice au in patrimoniu bunuri apartinand atat
statului, cat si unitatilor administrativ-teritoriale, vor intocmi situatii distincte pentru
bunurile apartinand statului si pentru bunurile apartinand unitatilor administrativ-
teritoriale.
 Pentru reevaluarea investitiilor efectuate la activele fixe corporale se utilizeaza
situatiile mentionate la alin. (2).
 In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix
corporal este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din
reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau
al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind
amortizarea se vor aplica activului avand in vedere noua valoare a acestuia, determinata
in urma reevaluarii.
 Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea de inregistrare in
contabilitate conduce la cresterea sau descresterea rezervelor din reevaluare.
 Evidenta rezervelor din reevaluare se tine cu ajutorul contului 105 „Rezerve din
reevaluare“.
 Cresterea sau descresterea de valoare a activului fix corporal amortizabil rezultata
in urma operatiunii de reevaluare se inscrie in coloanele „Debit“ sau „Credit“, dupa caz,
din formularul „Fisa mijlocului fix“ (cod 14-2-2). Dupa fiecare reevaluare, rezervele din
reevaluare aferente activelor fixe amortizabile (preluate din soldul contului 105 „Rezerve
din reevaluare“) se inscriu intr-o coloana distincta, in fisa mijlocului fix respectiv.
Reevaluarea activelor fixe corporale trebuie facuta cu suficienta regularitate, astfel
incat valoarea contabila sa nu difere semnificativ de cea care ar fi determinata folosind
valoarea justa la data bilantului.
 Daca rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale neamortizabile este o crestere a
valorii contabile, aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare care se
transfera concomitent in creditul conturilor de fonduri (conturile 101, 102, 103, 104, dupa
caz).
 Daca rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale neamortizabile este o
descrestere a valorii contabile, aceasta se trateaza ca o diminuare a rezervei din
reevaluare care se transfera concomitent in debitul conturilor de fonduri (conturile 101,
102, 103, 104, dupa caz).
 Daca rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale amortizabile este o crestere a
valorii contabile nete (valoarea contabila, mai putin amortizarea cumulata), aceasta se
trateaza astfel:
– ca o crestere a rezervei din reevaluare, prezentata in cadrul capitalurilor proprii, daca nu
a existat o descrestere anterioara, recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ (contul
105);
– ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel
activ (contul 7813).
 Daca rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale amortizabile este o descrestere
a valorii contabile nete (valoarea contabila, mai putin amortizarea cumulata), aceasta se
trateaza astfel:
– ca o scadere a rezervei din reevaluare, prezentata in cadrul capitalurilor proprii, cu
valoarea minima dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii (contul 105);
eventuala diferenta ramasa neacoperita din rezervele din reevaluare existente se
inregistreaza ca o cheltuiala (contul 6813);
– ca o cheltuiala cu intreaga valoare a descresterii, daca in rezerva din reevaluare nu este
inregistrata o suma aferenta acelui activ (contul 6813).

La reevaluarea activelor fixe amortizabile, amortizarea cumulata la data reevaluarii


se trateaza intr-unul din urmatoarele moduri:
a) recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile a activului fix (inregistrata in
contul 2xx), astfel incat valoarea contabila a activului fix, dupa reevaluare, sa fie egala cu
valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este folosita deseori in cazul in care activul fix
este reevaluat prin aplicarea unui indice (de exemplu, indicele preturilor de consum –
total);
b) eliminata din valoarea contabila a activului fix (inregistrata in contul 2xx), iar valoarea
neta astfel obtinuta devine valoarea reevaluata a activului fix. Metoda de reevaluare este
bazata pe valori nete, respectiv la fiecare reevaluare amortizarea calculata este eliminata
din valoarea contabila a activului fix. Aceasta metoda este folosita deseori pentru cladiri
care sunt reevaluate la valoarea lor de piata.
Diferentele din reevaluare evidentiate in contul 105 „Rezerve din reevaluare“
urmeaza sa fie trecute asupra contului 117.15 „Rezultatul reportat reprezentand surplusul
realizat din reevaluare“ in situatia in care activele fixe sunt amortizate integral, scoase din
functiune, transferate cu titlu gratuit, vandute etc. prin inregistrarea: 105 = 117.15.
 Incepand cu data de 1 ianuarie 2008, activele fixe corporale de natura
constructiilor si terenurilor aflate in patrimoniul institutiilor publice se reevalueaza cel
putin o data la 3 ani de o comisie numita de conducatorul institutiei publice sau de
evaluatori autorizati conform reglementarilor legale in vigoare, rezultatele reevaluarii
urmand a fi inregistrate in contabilitate pana la finele anului in care s-a efectuat
reevaluarea.
 In situatia in care reevaluarea constructiilor si terenurilor se efectueaza de o
comisie numita de conducatorul institutiei publice, se procedeaza in mod similar cu
reevaluarea celorlalte active fixe corporale.
Reevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea justa. Valoarea justa se
determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati, membrii
ai unui organism profesional in domeniu.
In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix corporal
este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare
va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau al oricarei
alte valori atribuite inainte acelui activ. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se
vor aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.
Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa
nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data
bilantului.
Diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie
prezentata la rezerva din reevaluare (contul 105).
Reevaluarea se efectueaza pe baza normelor metodologice elaborate de Ministerul
Finantelor Publice sau de catre evaluatori autorizati.
Rezultatele reevaluarii se inregistreaza in contabilitate in contul 105.