Art.

136 din CONSTITUTIA ROMANIEI

ART. 136
Proprietatea
(1) Proprietatea este publica sau privata.
(2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor
administrativ-teritoriale.
(3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic
valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice
si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv
al proprietatii publice.
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii organice, ele pot fi date in
administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate; de
asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.
LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998
privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia
EMITENT: PARLAMENT
Publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 448 din 24 noiembrie 1998
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Dreptul de proprietate publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, asupra
bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
ART. 2
Statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor
care alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii.
ART. 3
(1) Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din Constitutie, din
cele stabilite in anexa care face parte integranta din prezenta lege si din orice alte bunuri care,
potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de
unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege.
(2) Domeniul public al statului este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din
Constitutie, din cele prevazute la pct. I din anexa, precum si din alte bunuri de uz sau de interes
public national, declarate ca atare prin lege.
(3) Domeniul public al judetelor este alcatuit din bunurile prevazute la pct. II din anexa si din alte
bunuri de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin hotarare a consiliului judetean,
daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national.

(4) Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute
la pct. III din anexa si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin
hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public
national ori judetean.
ART. 4
Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate
in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public.
Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privata.
ART. 5
(1) Regimul juridic al dreptului de proprietate publica este reglementat de prezenta lege, daca prin
legi organice speciale nu se dispune altfel.
(2) Dreptul de proprietate privata al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale asupra
bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, daca legea nu dispune
altfel.
ART. 6
(1) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si
bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca au intrat in
proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor
internationale la care Romania era parte si a legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat.
(2) Bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea
consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac
obiectul unor legi speciale de reparatie.
(3) Instantele judecatoresti sunt competente sa stabileasca valabilitatea titlului.
CAP. 2
Regimul juridic al proprietatii publice
ART. 7
Dreptul de proprietate publica se dobandeste:
a) pe cale naturala;
b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;
c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;
d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judetean sau de consiliul local,
dupa caz, daca bunul in cauza intra in domeniul public;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica;
f) prin alte moduri prevazute de lege.
ART. 8
(1) Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in
domeniul public al acestora, potrivit art. 7 lit. e), se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a
consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului
local.
(2) Hotararea de trecere a bunurilor poate fi atacata, in conditiile legii, la instanta de contencios
administrativ competenta in a carei raza teritoriala se afla bunul.
(3) Trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societatilor comerciale, la care statul
sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar, se poate face numai cu plata si cu acordul
adunarii generale a actionarilor societatii comerciale respective. In lipsa acordului mentionat,
bunurile societatii comerciale respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura
exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.

ART. 9
(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati
administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului.
(2) Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul
public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.
ART. 10
(1) Dreptul de proprietate publica inceteaza, daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat.
(2) Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului,
a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului
local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.
(3) Hotararea de trecere a bunului in domeniul privat poate fi atacata in conditiile art. 8 alin. (2).
ART. 11
(1) Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, dupa cum
urmeaza:
a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in
conditiile legii;
b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;
c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bunacredinta asupra bunurilor mobile.
(2) Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1) privind regimul juridic al bunurilor
din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.
ART. 12
(1) Bunurile din domeniul public pot fi date, dupa caz, in administrarea regiilor autonome, a
prefecturilor, a autoritatilor administratiei publice centrale si locale, a altor institutii publice de
interes national, judetean sau local.
(2) Darea in administrare se realizeaza, dupa caz, prin hotarare a Guvernului sau a consiliului
judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.
(3) Titularul dreptului de administrare poate sa posede, sa foloseasca bunul si sa dispuna de acesta,
in conditiile actului prin care i-a fost dat bunul in administrare. Dreptul de administrare va putea fi
revocat numai daca titularul sau nu-si exercita drepturile si nu-si executa obligatiile nascute din
actul de transmitere.
(4) In litigiile privitoare la dreptul de administrare, in instanta titularul acestui drept va sta in nume
propriu. In litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de
administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit
prevederilor Codului de procedura civila. Titularul dreptului de administrare raspunde, in conditiile
legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neindeplinirii acestei obligatii. De asemenea,
neindeplinirea acestei obligatii poate atrage revocarea dreptului de administrare.
(5) In litigiile prevazute la alin. (4), statul este reprezentat de Ministerul Finantelor, iar unitatile
administrativ-teritoriale, de catre consiliile judetene, de Consiliul General al Municipiului
Bucuresti sau de consiliile locale, care dau mandat scris, in fiecare caz, presedintelui consiliului
judetean sau primarului. Acesta poate desemna un alt functionar de stat sau un avocat care sa-l
reprezinte in fata instantei.
(6) Dispozitiile alin. (4) si (5) sunt aplicabile si in litigiile privitoare la dreptul de concesiune,
inchiriere sau la dreptul de proprietate asupra bunurilor concesionate sau inchiriate.
ART. 13
(1) Servitutile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai in masura in care aceste
servituti sunt compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate.

(2) Servitutile valabil constituite anterior intrarii bunului in domeniul public se mentin in conditiile
prevazute la alin. (1).
ART. 14
(1) Inchirierea bunurilor proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se
aproba, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, a Consiliului General al
Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, iar contractul de inchiriere va cuprinde clauze de
natura sa asigure exploatarea bunului inchiriat, potrivit specificului acestuia.
(2) Contractul de inchiriere se poate incheia, dupa caz, cu orice persoana fizica sau juridica,
romana sau straina, de catre titularul dreptului de proprietate sau de administrare.
ART. 15
Concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica se face prin licitatie publica, in
conditiile legii.
ART. 16
(1) Sumele incasate din inchirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publica se fac, dupa
caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale.
(2) In cazul in care contractul de inchiriere se incheie de catre titularul dreptului de administrare,
acesta are dreptul sa incaseze din chirie o cota-parte intre 20-50%, stabilita, dupa caz, prin hotarare
a Guvernului, a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a
consiliului local prin care s-a aprobat inchirierea.
ART. 17
Statul si unitatile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor, in folosinta gratuita,
pe termen limitat, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere
sau de utilitate publica, ori serviciilor publice.
CAP. 3
Dispozitii finale
ART. 18
Evidenta contabil-financiara a bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale se tine distinct in contabilitate, potrivit normelor metodologice elaborate
de Ministerul Finantelor si aprobate prin hotarare a Guvernului.
ART. 19
(1) Inventarul bunurilor din domeniul public se intocmeste in termen de 9 luni de la data intrarii in
vigoare a prezentei legi.
(2) In termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Departamentul pentru
Administratie Publica Locala va elabora, pe baza propunerilor consiliilor judetene, ale Consiliului
General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliilor locale, dupa caz, normele tehnice pentru
intocmirea inventarului, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.
ART. 20
(1) Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se intocmeste, dupa caz, de ministere, de
celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de autoritatile publice
centrale care au in administrare asemenea bunuri.
(2) Centralizarea inventarului mentionat la alin. (1) se realizeaza de catre Ministerul Finantelor si
se supune spre aprobare Guvernului.
ART. 21
(1) Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale se
intocmeste, dupa caz, de comisii special constituite, conduse de presedintii consiliilor judetene,
respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti sau de primari.
(2) Inventarele intocmite potrivit prevederilor alin. (1) se insusesc, dupa caz, de consiliile judetene,

de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de consiliile locale.

(3) Inventarele astfel insusite se centralizeaza de consiliul judetean, respectiv de Consiliul General
al Municipiului Bucuresti, si se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotarare, sa se ateste apartenenta
bunurilor la domeniul public judetean sau de interes local.
ART. 22
Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile publice
centrale, consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale, dupa
caz, sunt obligate sa faca inregistrarea operatiunilor de modificare a regimului juridic al bunurilor
din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale.
ART. 23
Litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judetelor, comunelor, oraselor sau
al municipiilor sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.
ART. 24
In termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei,
Ministerul Finantelor va elabora normele metodologice prevazute la art. 18, pe care le va supune
spre aprobare Guvernului.
ART. 25
In acceptiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public, cuprinsa in art. 477 din Codul civil, se
intelege domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz.
ART. 26
In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul va elabora un proiect de
lege privind restituirea in natura sau in echivalent a imobilelor preluate in mod abuziv de stat in
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
ART. 27
Prezenta lege intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Pe aceeasi data se abroga orice dispozitie contrara.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 14 septembrie 1998, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM SPINEANU
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 14 septembrie 1998, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ANDREI CHILIMAN
ANEXA 1
LISTA
cuprinzand unele bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativteritoriale
I. Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele bunuri:
1. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant;

2. spatiul aerian;
3. apele de suprafata, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, apele subterane, apele
maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si cu potentialul energetic
valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime, caile navigabile interioare;
4. padurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de productie ori
de administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in
amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier national si nu sunt proprietate privata;
5. terenurile care au apartinut domeniului public al statului inainte de 6 martie 1945; terenurile
obtinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de combatere a eroziunii solului; terenurile
institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamant agricol si silvic,
destinate cercetarii si producerii de seminte si de material saditor din categoriile biologice si de
animale de rasa;
6. parcurile nationale;
7. rezervatiile naturale si monumentele naturii;
8. patrimoniul natural al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii";
9. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, impreuna cu platoul
continental;
10. infrastructura cailor ferate, inclusiv tunelele si lucrarile de arta;
11. tunelele si casetele de metrou, precum si instalatiile aferente acestuia;
12. drumurile nationale - autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale europene, principale,
secundare;
13. canalele navigabile, cuvetele canalului, constructiile hidrotehnice aferente canalului, ecluzele,
apararile si consolidarile de maluri si de taluzuri, zonele de siguranta de pe malurile canalului,
drumurile de acces si teritoriile pe care sunt realizate acestea;
14. retelele de transport al energiei electrice;
15. spectre de frecventa si retelele de transport si de distributie de telecomunicatii;
16. canalele magistrale si retelele de distributie pentru irigatii, cu prizele aferente;
17. conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturale;
18. lacurile de acumulare si barajele acestora, in cazul in care activitatea de producere a energiei
electrice este racordata la sistemul energetic national, sau cele cu transe pentru atenuarea undelor
de viitura;
19. digurile de aparare impotriva inundatiilor;
20. lucrarile de regularizare a cursurilor de ape;
21. cantoanele hidrotehnice, statiile hidrologice, meteorologice si de calitate a apelor;
22. porturile maritime si fluviale, civile si militare - terenurile pe care sunt situate acestea, diguri,
cheiuri, pereuri si alte constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor si pentru alte activitati din
navigatia civila, bazine, acvatorii si senale de acces, drumuri tehnologice in porturi, monumente
istorice aflate in porturi, cheiuri si pereuri situate pe malul cailor navigabile, in fara incintelor
portuare destinate activitatilor de navigatie;
23. terenurile destinate exclusiv instructiei militare;
24. pichetele de graniceri si fortificatiile de aparare a tarii;
25. pistele de decolare, aterizare, caile de rulare si platformele pentru imbarcare-debarcare situate
pe acestea si terenurile pe care sunt amplasate;
26. statuile si monumentele declarate de interes public national;
27. ansamblurile si siturile istorice si arheologice;
28. muzeele, colectiile de arta declarate de interes public national;
29. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea: Parlamentul, Presedintia, Guvernul,
ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiile
publice subordonate acestora; instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea; unitati ale

ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne, ale serviciilor publice de informatii,
precum si cele ale Directiei generale a penitenciarelor; serviciile publice descentralizate ale
ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si
prefecturile, cu exceptia celor dobandite din venituri proprii extrabugetare, care constituie
proprietatea privata a acestora.
II. Domeniul public judetean este alcatuit din urmatoarele bunuri:
1. drumurile judetene;
2. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul judetean si aparatul propriu al
acestuia, precum si institutiile publice de interes judetean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale
judetene si alte asemenea bunuri, daca nu au fost declarate de uz sau interes public national sau
local;
3. retelele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal sau microzonal, precum si statiile de
tratare cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente acestora.
III. Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor este alcatuit din urmatoarele
bunuri:
1. drumurile comunale, vicinale si strazile;
2. pietele publice, comerciale, targurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de
agrement;
3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national sau judetean;
4. retelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, gaze, statiile de tratare si epurare a apelor
uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurile aferente;
5. terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea consiliul local si primaria, precum si
institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile
si altele asemenea;
6. locuintele sociale;
7. statuile si monumentele, daca nu au fost declarate de interes public national;
8. bogatiile de orice natura ale subsolului, in stare de zacamant, daca nu au fost declarate de interes
public national;
9. terenurile cu destinatie forestiera, daca nu fac parte din domeniul privat al statului si daca nu
sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
10. cimitirele orasenesti si comunale.
LEGE nr. 219 din 25 noiembrie 1998
privind regimul concesiunilor
EMITENT: PARLAMENTUL
Publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 459 din 30 noiembrie 1998
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege are ca obiect reglementarea si organizarea regimului de concesionare pentru:
a) bunurile proprietate publica ori privata a statului, judetului, orasului sau comunei;

b) activitatile si serviciile publice de interes national sau local.

(2) Concesionarea se face in baza unui contract prin care o persoana, numita concedent, transmite
pentru o perioada determinata, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numita concesionar, care
actioneaza pe riscul si pe raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun, a unei
activitati sau a unui serviciu public, in schimbul unei redevente.
ART. 2
(1) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare
regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.
(2) Pot face obiectul unei concesiuni bunurile, activitatile sau serviciile publice din urmatoarele
domenii:
a) transporturile publice;
b) autostrazile, podurile si tunelurile rutiere cu taxa de trecere;
c) infrastructurile rutiere, feroviare, portuare si aeroportuare civile;
d) constructia de hidrocentrale noi si exploatarea acestora, inclusiv a celor aflate in conservare;
e) serviciile postale;
f) spectrul de frecvente si retelele de transport si de distributie pentru telecomunicatii;
g) activitatile economice legate de cursurile de ape naturale si artificiale, lucrarile de gospodarire a
apelor aferente acestora, statiile si instalatiile de masuratori hidrologice, meteorologice si de
calitate a apelor si amenajarile piscicole;
h) terenurile proprietate publica, plajele, cheiurile si zonele libere;
i) retelele de transport si de distributie a energiei electrice si termice;
j) retelele de transport prin conducte si de distributie a petrolului si gazelor combustibile;
k) retelele de transport si de distributie publica a apei potabile;
l) exploatarea zacamintelor minerale si a substantelor solide si fluide;
m) exploatarea surselor termale;
n) resursele naturale ale zonei economice maritime si ale platoului continental;
o) bazele sportive, locurile de recreere, institutiile profesioniste de spectacole;
p) unitatile medico-sanitare, sectiile sau laboratoarele din structura acestora, precum si serviciile
medicale auxiliare;
r) activitatile economice legate de punerea in valoare a monumentelor si siturilor istorice;
s) colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor;
t) orice alte bunuri, activitati sau servicii publice care nu sunt interzise prin legi organice speciale.
(3) Nu pot face obiectul concesiunii bunurile, activitatile sau serviciile publice in privinta carora nu
exista autoritati de reglementare, ale caror avize sunt obligatorii in ceea ce priveste preturile sau
tarifele practicate de concesionari.
ART. 3
Guvernul, consiliile judetene sau locale pot aproba prin hotarare concesionarea altor bunuri,
activitati sau servicii apartinand proprietatii private a statului, care nu sunt prevazute la art. 2.
ART. 4
(1) Redeventa obtinuta prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale,
dupa caz.
(2) Modul de calcul si modul de plata a redeventei se stabilesc de catre ministerele de resort ori de
catre autoritatile administratiei publice locale, dupa caz.
ART. 5
(1) Au calitatea de concedent, in numele statului, judetului, orasului sau comunei:
a) ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru bunurile
proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile si serviciile publice de interes
national;
b) consiliile judetene, consiliile locale sau institutiile publice de interes local, pentru bunurile

proprietate publica ori privata a judetului, orasului sau comunei ori pentru activitatile si serviciile
publice de interes local.
(2) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau persoana juridica de drept
privat, romana ori straina.
CAP. 2
Initierea concesionarii
ART. 6
Initiativa concesionarii o poate avea concedentul sau orice investitor interesat.
ART. 7
Initierea concesionarii are la baza un studiu de oportunitate, efectuat, in prealabil, de catre
concedent, care va cuprinde, in principal, urmatoarele elemente:
a) descrierea bunului, a activitatii sau a serviciului public care urmeaza sa fie concesionat;
b) motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu, care justifica acordarea concesiunii;
c) investitiile necesare pentru modernizare sau extindere;
d) nivelul minim al redeventei;
e) modalitatea de acordare a concesiunii avuta in vedere; daca se recurge la procedura licitatiei
publice deschise cu preselectie sau la procedura de negociere directa, trebuie motivata aceasta
optiune;
f) durata estimata a concesiunii;
g) termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare;
h) avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale si al Statului Major
General privind incadrarea obiectului concesiunii in infrastructura sistemului national de aparare,
dupa caz.
ART. 8
Concesionarea unor bunuri proprietate publica ori privata a statului, a unor activitati sau a unor
servicii publice se aproba pe baza caietului de sarcini al concesiunii, prin hotarare a Guvernului, a
consiliului judetean, orasenesc sau comunal, dupa caz.
ART. 9
(1) La primirea propunerii de concesionare, formulata de un investitor interesat, concedentul este
obligat sa procedeze la intocmirea studiului de oportunitate intr-un termen de 30 de zile, in cazul in
care partile nu convin asupra unui alt termen, in scopul luarii unei decizii privind concesionarea.
(2) In cazul in care concedentul si concesionarul convin ca studiul de oportunitate sa fie redactat de
o firma de consultanta independenta, costul acestuia va fi suportat de catre concesionar.
CAP. 3
Procedurile de concesionare
ART. 10
Concesionarea unui bun, a unei activitati sau a unui serviciu public se realizeaza prin licitatie
publica sau prin negociere directa, conform prevederilor prezentei legi.
Sectiunea 1
Procedura concesionarii prin licitatie publica
ART. 11
(1) Licitatia publica poate fi deschisa sau deschisa cu preselectie.
(2) Licitatia publica deschisa este licitatia prin care orice persoana fizica sau persoana juridica de

drept privat, romana sau straina, poate prezenta o oferta.

(3) Licitatia publica deschisa cu preselectie este licitatia prin care persoanele fizice sau persoanele
juridice de drept privat, romane sau straine, pe care concedentul le selectioneaza pe baza unor
criterii elaborate in prealabil, au dreptul sa prezinte oferte.
ART. 12
(1) In cazul procedurii licitatiei publice, concedentul are obligatia sa elaboreze caietul de sarcini al
concesiunii si instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare.
(2) Caietul de sarcini va cuprinde, in mod obligatoriu, conditiile de exploatare a concesiunii,
investitiile care urmeaza sa fie realizate de catre concesionar, clauzele financiare si de asigurari,
regimul bunurilor utilizate de concesionar si obligatiile care ii revin privind protectia mediului.
(3) Continutul-cadru al documentatiei mentionate la alin. (1) va face obiectul unor norme
metodologice care vor fi aprobate de Guvern.
A. Procedura concesionarii prin licitatie publica deschisa
ART. 13
In cazul procedurii licitatiei publice deschise, concedentul are obligatia sa publice in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie
locala anuntul licitatiei publice deschise, care va contine in mod obligatoriu:
a) denumirea si sediul concedentului;
b) obiectul si durata concesiunii;
c) locul unde poate fi studiata documentatia mentionata la art. 12 alin. (1);
d) actele doveditoare privind calitatile si capacitatile cerute ofertantilor;
e) data si locul de primire a ofertelor;
f) durata in care ofertantii raman angajati prin termenii ofertelor lor;
g) data, ora si locul de deschidere a ofertelor.
ART. 14
Termenul de primire a ofertelor nu poate fi mai mic de 20 de zile calendaristice si nu poate depasi
60 de zile calendaristice, incepand cu data publicarii anuntului licitatiei publice deschise.
ART. 15
(1) Ofertantii transmit ofertele lor in doua plicuri sigilate, unul exterior si unul interior, care vor fi
inregistrate, in ordinea primirii lor, intr-un registru special, tinut de concedent la sediul sau.
(2) Pe plicul exterior se va indica licitatia publica deschisa pentru care este depusa oferta. Plicul
exterior va trebui sa contina:
a) o fisa cu informatii privind ofertantul si o declaratie de participare, semnata de ofertant, fara
ingrosari, stersaturi sau modificari;
b) acte doveditoare privind calitatile si capacitatile ofertantilor, conform solicitarilor
concedentului, precum si garantia de participare la licitatia publica deschisa.
(3) Pe plicul interior se inscriu numele sau denumirea ofertantului, precum si domiciliul sau sediul
social al acestuia, dupa caz. Acest plic va contine oferta propriu-zisa.
(4) Plicurile sigilate vor fi predate comisiei de evaluare in ziua fixata pentru deschiderea lor.
ART. 16
(1) Comisia de evaluare va fi alcatuita dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care concedentul este unul dintre ministerele prevazute la art. 5 alin. (1) lit. a), din
reprezentanti ai ministerelor respective si ai Ministerului Finantelor, numiti in acest scop;
b) in cazul in care concedentul este un organ de specialitate prevazut la art. 5 alin. (1) lit. a), din
reprezentanti ai acestuia si ai Ministerului Finantelor, numiti in acest scop;
c) in cazul in care concedentul este unul dintre consiliile judetene sau consiliile locale prevazute la
art. 5 alin. (1) lit. b), din reprezentanti ai consiliului judetean sau ai consiliului local si ai directiilor

generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului
Bucuresti, numiti in acest scop;
d) in cazul in care concedentul este una dintre institutiile prevazute la art. 5 alin. (1) lit. b), din
reprezentanti ai institutiilor publice respective, ai consiliului judetean sau ai consiliului local si ai
directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a
municipiului Bucuresti, numiti in acest scop.
(2) In cazul in care bunul, activitatea sau serviciul supus concesionarii declanseaza procedurile de
mediu, potrivit legislatiei in vigoare, comisia de evaluare va include in componenta sa si un
reprezentant al autoritatii competente pentru protectia mediului.
(3) Componenta comisiei de evaluare se stabileste prin decizia concedentului. Totodata,
concedentul desemneaza presedintele comisiei de evaluare care, la randul sau, desemneaza
secretarul comisiei, insarcinat cu redactarea procesului-verbal.
(4) La sedintele comisiei de evaluare presedintele acesteia poate invita personalitati recunoscute
pentru experienta si competenta lor in materia ce face obiectul licitatiei publice deschise. Aceste
personalitati beneficiaza de un vot consultativ.
ART. 17
(1) Sedinta de deschidere a plicurilor este publica.
(2) Dupa deschiderea plicurilor exterioare, comisia de evaluare elimina ofertele care nu contin
totalitatea documentelor si datelor cerute la art. 15 sau de instructiunile privind organizarea si
desfasurarea procedurii de concesionare si intocmeste un proces-verbal, in care se va mentiona
rezultatul deschiderii plicurilor respective.
(3) Deschiderea plicurilor interioare ale ofertelor retinute se face numai dupa semnarea procesuluiverbal de catre toti membrii comisiei de evaluare si de catre ofertanti.
ART. 18
(1) Comisia de evaluare analizeaza ofertele din plicurile interioare si poate, atunci cand considera
necesar, sa ceara ofertantilor precizari cu privire la continutul ofertei lor.
(2) Comisia de evaluare alege oferta pe care o considera cea mai buna din punct de vedere al
satisfacerii criteriilor de selectie enuntate in instructiunile privind organizarea si desfasurarea
procedurii de concesionare. Aceste criterii au in vedere eficienta economica, suma investitiilor
propuse, pretul prestatiilor, costul lor de utilizare, valoarea lor tehnica, modul de rezolvare a
obligatiilor privind protectia mediului si a problemelor sociale, garantiile profesionale si financiare
propuse de catre fiecare ofertant si termenele de realizare a lucrarilor de investitii.
ART. 19
(1) Pe baza evaluarii ofertelor comisia de evaluare intocmeste un raport care cuprinde descrierea
procedurii de concesionare si operatiunile de evaluare, elementele esentiale ale ofertelor depuse si
motivele alegerii ofertantului castigator sau, in cazul in care nu a fost desemnat castigator nici un
ofertant, cauzele respingerii.
(2) In cazul in care licitatia publica deschisa nu a condus la desemnarea unui castigator, se va
consemna aceasta situatie intr-un proces-verbal, iar in termen de 45 de zile se va organiza o noua
licitatie.
(3) Daca nici cea de-a doua licitatie nu a condus la desemnarea unui castigator, aceasta se va
consemna intr-un proces-verbal care va sta la baza deciziei de recurgere la procedura de negociere
directa.
(4) Conditiile concesionarii prin negociere directa nu pot fi inferioare celei mai bune oferte
respinse de licitatia publica deschisa.
ART. 20
(1) Raportul intocmit de catre comisia de evaluare si ofertele prezentate sunt transmise de indata
concedentului.
(2) Dupa primirea raportului comisiei de evaluare, concedentul procedeaza, in termen de 5 zile

calendaristice, la informarea ofertantului castigator despre alegerea sa si la anuntarea celorlalti

ofertanti despre respingerea ofertelor lor. La solicitarea in scris a ofertantilor respinsi, in termen de
10 zile calendaristice de la primirea comunicarii de respingere a ofertelor lor, concedentul va
transmite o copie de pe procesul-verbal de evaluare a ofertelor.
ART. 21
(1) Ofertantii pot face contestatii privind modul in care au fost respectate dispozitiile legale care
reglementeaza procedura concesionarii prin licitatie publica deschisa.
(2) Termenul de comunicare, de depunere a contestatiilor, autoritatile competente sa le solutioneze
si procedura de lucru a acestora se stabilesc prin norme metodologice de organizare si desfasurare
a procedurii de concesionare.
B. Procedura concesionarii prin licitatie publica deschisa cu preselectie
ART. 22
(1) In cazul procedurii licitatiei publice deschise cu preselectie, concedentul are obligatia sa
elaboreze un anunt de primire de candidaturi, in care va mentiona:
a) obiectul concesiunii;
b) obiectivele pe care si le propune concedentul;
c) actele doveditoare privind calitatile si capacitatile solicitate candidatilor;
d) termenul de primire a candidaturilor;
e) criteriile de selectie a candidatilor.
(2) Anuntul de primire de candidaturi este publicat in aceleasi conditii ca si cele prevazute la art.
13, iar termenul de primire a candidaturilor este acelasi cu cel prevazut la art. 14.
ART. 23
(1) Candidaturile sunt inaintate, in plicuri sigilate, comisiei de evaluare, instituita conform art. 16.
(2) Comisia de evaluare analizeaza documentele prezentate si intocmeste lista candidatilor admisi
la prezentarea unei oferte, tinand seama de criteriile de selectie precizate in anuntul de primire de
candidaturi.
ART. 24
Concedentul informeaza, in termen de 5 zile calendaristice, candidatii respinsi despre neacceptarea
candidaturii lor. La solicitarea in scris a candidatilor respinsi, in termen de 10 zile calendaristice de
la primirea comunicarii de respingere a candidaturilor, concedentul le va transmite o copie de pe
procesul-verbal.
ART. 25
(1) Concedentul informeaza candidatii ale caror candidaturi au fost selectate despre perioada si
locul unde acestia pot studia dosarul de prezentare a concesionarii.
(2) Incepand cu data stabilita potrivit criteriilor prevazute la alin. (1), candidatii dispun de un
termen, care nu poate fi mai mic de 20 de zile calendaristice si nu poate depasi 60 de zile
calendaristice, pentru a-si prezenta ofertele.
(3) Dupa depunerea ofertelor, procedura licitatiei publice deschise cu preselectie se desfasoara
conform prevederilor art. 15 si ale art. 17-21.
Sectiunea a 2-a
Procedura concesionarii prin negociere directa
ART. 26
(1) Procedura de negociere directa este aplicabila in cazul in care licitatia publica nu a condus la
desemnarea unui castigator.
(2) In urma procedurii de negociere directa, concedentul atribuie concesiunea persoanei fizice sau

persoanei juridice de drept privat, romane ori straine, pe care o alege.

ART. 27
(1) Concedentul are obligatia sa publice in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, intr-un
cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala intentia de a recurge la procedura de
negociere directa.
(2) Anuntul, publicat conform prevederilor alin. (1), trebuie sa precizeze:
a) denumirea si sediul concedentului;
b) obiectul concesiunii;
c) modalitatea prin care concedentul organizeaza desfasurarea negocierilor.
CAP. 4
Dispozitii privind contractul de concesiune
ART. 28
(1) Contractul de concesiune se incheie in termen de 30 de zile de la data la care concedentul a
informat ofertantul despre acceptarea ofertei sale, daca prin caietul de sarcini nu s-a stabilit altfel.
(2) Nerespectarea termenului prevazut la alin. (1) poate atrage plata de daune interese de catre
partea in culpa.
(3) Refuzul ofertantului declarat castigator de a incheia contractul de concesiune atrage dupa sine
pierderea garantiei depuse pentru participare si, daca este cazul, plata de daune interese.
(4) Contractul de concesiune va cuprinde clauzele prevazute in caietul de sarcini si clauzele
convenite de partile contractante, in completarea celor din caietul de sarcini si fara a contraveni
obiectivelor concesiunii prevazute in caietul de sarcini.
(5) La incheierea contractului de concesiune partile vor conveni asupra cazurilor de incetare a
contractului. In contract partile vor putea inscrie clauze specifice referitoare la rezilierea unilaterala
sau la rascumparare.
(6) In toate cazurile contractul de concesiune va mentiona interdictia pentru concesionar de a
subconcesiona, in tot sau in parte, unei alte persoane obiectul concesiunii.
(7) Contractul de concesiune va cuprinde si clauze contractuale referitoare la impartirea
responsabilitatilor de mediu intre concedent si concesionar.
ART. 29
(1) La expirarea termenului de concesiune concesionarul este obligat sa restituie, in deplina
proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat, inclusiv investitiile realizate.
(2) In contractul de concesiune trebuie precizate, in mod distinct, categoriile de bunuri ce vor fi
utilizate de concesionar in derularea concesiunii, respectiv:
a) bunurile de retur care revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului, la
expirarea contractului de concesiune. Sunt bunuri de retur bunurile care au facut obiectul
concesiunii, precum si cele care au rezultat in urma investitiilor impuse prin caietul de sarcini;
b) bunurile de preluare care, la expirarea contractului de concesiune, pot reveni concedentului, in
masura in care acesta din urma isi manifesta intentia de a prelua bunurile respective in schimbul
platii unei compensatii egale cu valoarea contabila actualizata, conform dispozitiilor caietului de
sarcini. Sunt bunuri de preluare bunurile care au apartinut concesionarului si au fost utilizate de
catre acesta pe durata concesiunii;
c) bunurile proprii care, la expirarea contractului de concesiune, raman in proprietatea
concesionarului. Sunt bunuri proprii bunurile care au apartinut concesionarului si au fost folosite
de catre acesta pe durata concesiunii, cu exceptia celor prevazute la lit. b).
(3) In contractul de concesiune se va mentiona repartitia acestor bunuri la incetarea, din orice
cauza, a concesiunii.
ART. 30

(1) Contractul de concesiune va fi incheiat in conformitate cu legea romana, indiferent de

nationalitatea sau de cetatenia concesionarului, pentru o durata care nu va putea depasi 49 de ani,
incepand de la data semnarii lui. Durata concesiunii se stabileste in functie de perioada de
amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre concesionar.
(2) Pentru solutionarea eventualelor litigii, partile pot stipula in contract clauza compromisorie.
(3) Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumatate din
durata sa initiala, prin simplul acord de vointa al partilor.
ART. 31
(1) Concedentul poate modifica unilateral partea reglementara a contractului de concesiune, cu
notificarea prealabila a concesionarului, din motive exceptionale legate de interesul national sau
local, dupa caz.
(2) In cazul in care modificarea unilaterala a contractului ii aduce un prejudiciu, concesionarul are
dreptul sa primeasca in mod prompt o despagubire adecvata si efectiva. In caz de dezacord intre
concedent si concesionar cu privire la suma despagubirii, aceasta va fi stabilita de catre instanta
judecatoreasca competenta. Acest dezacord nu poate, in nici un caz, sa permita concesionarului sa
se sustraga obligatiilor sale contractuale.
ART. 32
Relatiile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeaza pe principiul echilibrului
financiar al concesiunii, respectiv pe realizarea unei posibile egalitati intre avantajele care ii sunt
acordate concesionarului si sarcinile care ii sunt impuse. In consecinta, concesionarul nu va fi
obligat sa suporte cresterea sarcinilor legate de executia obligatiilor sale, in cazul in care aceasta
crestere rezulta in urma:
a) unei actiuni sau unei masuri dispuse de o autoritate publica;
b) unui caz de forta majora sau unui caz fortuit.
ART. 33
(1) Concesionarul isi executa obligatiile potrivit termenilor si conditiilor prevazute in contractul de
concesiune si in acord cu normele legale specifice domeniului de activitate respectiv, elaborate de
institutiile legal abilitate in acest scop.
(2) Concedentul are dreptul sa verifice, in perioada derularii contractului de concesiune, modul in
care se respecta conditiile si clauzele acestuia de catre concesionar.
ART. 34
(1) Concesionarul are obligatia ca, in termen de 90 de zile de la data semnarii contractului de
concesiune, sa depuna, cu titlu de garantie, o suma fixa reprezentand o cota-parte din suma
obligatiei de plata catre concedent, stabilita de acesta si datorata pentru primul an de activitate.
Daca este necesar, din aceasta suma vor fi prelevate penalitatile si sumele datorate concedentului
de catre concesionar, in baza contractului de concesiune.
(2) Concesionarul poate constitui drept garantie si titluri de credit, asupra carora se va institui
gajul, cu acordul concedentului. Se va constitui o garantie similara, in functie de necesitatea
acoperirii costurilor viitoare, pentru indeplinirea obligatiilor privind protectia mediului, care pot
aparea pe parcursul derularii concesiunii.
ART. 35
Incetarea contractului de concesiune poate avea loc in urmatoarele situatii:
a) la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune;
b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre
concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina concedentului;
c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin rezilierea unilaterala de
catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului;
d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin rezilierea unilaterala de
catre concesionar, cu plata de despagubiri in sarcina concedentului;

e) la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii
obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri.
CAP. 5
Dispozitii privind exercitarea dreptului de control
ART. 36
Ministerele de resort si Ministerul Finantelor au atributii de control asupra concesiunilor de interes
national, iar directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a
municipiului Bucuresti au drept de control asupra concesiunilor de interes local, urmarind, in
special, respectarea prevederilor referitoare la:
a) hotararea de concesionare;
b) publicitate;
c) continutul documentatiei mentionate la art. 12 alin. (1);
d) componenta si modul de lucru ale comisiei de evaluare a ofertelor;
e) termenele prevazute de prezenta lege;
f) informarea factorilor interesati despre acordarea sau incetarea concesiunii;
g) indeplinirea obligatiilor contractuale de catre concedent si concesionar.
CAP. 6
Sanctiuni
ART. 37
Nerespectarea de catre partile contractante a obligatiilor cuprinse in contractul de concesiune
atrage raspunderea contractuala a partii in culpa.
ART. 38
(1) Constituie contraventii la dispozitiile prezentei legi, daca nu au fost savarsite in astfel de
conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni, urmatoarele fapte:
a) nerespectarea dispozitiilor privind publicitatea, prevazute la art. 13, art. 22 alin. (2) si art. 27
alin. (1);
b) nerespectarea termenelor prevazute la art. 9, art. 14, art. 20 alin. (2), art. 24, art. 25 alin. (2), art.
34 alin. (1) si art. 39;
c) substituirea de catre membrii comisiei de evaluare, precum si de catre angajatii concedentului a
documentelor incluse in ofertele initiale cu alte documente;
d) divulgarea oricarei informatii nedestinate publicarii, de catre angajatii concedentului, precum si
de orice persoana implicata in procesul de instituire a unei concesiuni.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cele prevazute la lit. a), cu amenda de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei;
b) cele prevazute la lit. b), cu amenda de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei;
c) cele prevazute la lit. c) si d), cu amenda de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei.
(3) Cuantumul amenzilor poate fi majorat, in functie de rata inflatiei, prin hotarare a Guvernului.
(4) Amenzile prevazute ca sanctiuni pentru savarsirea contraventiilor mentionate la alin. (1) pot fi
aplicate atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice.
(5) Constatarea contraventiilor cuprinse in dispozitiile prezentei legi si aplicarea sanctiunilor se fac
de catre persoane anume imputernicite de catre ministerele de resort.
(6) Dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor se aplica si
contraventiilor prevazute in prezenta lege.
CAP. 7

Dispozitii finale
ART. 39
Contractele de concesiune a terenurilor de orice natura vor fi inregistrate de catre concesionar in
registrele de publicitate imobiliara, in termen de 30 de zile calendaristice de la data incheierii lor.
ART. 40
(1) Bunurile proprietate publica ori privata a statului, judetului, orasului sau comunei, precum si
activitatile si serviciile publice de interes national sau local se atribuie direct, printr-un contract de
concesiune, societatilor comerciale sau companiilor nationale ori societatilor nationale, infiintate
prin reorganizarea regiilor autonome care au avut in administrare aceste bunuri, activitati ori
servicii. Contractul de concesiune se incheie cu autoritatea concedenta competenta pe o durata care
se stabileste prin hotarare a Guvernului sau a consiliului judetean ori local de infiintare a societatii
comerciale respective.
(2) Contractele de concesiune incheiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi pastreaza
valabilitatea.
(3) In cazul privatizarii companiilor nationale ori a societatilor nationale sau societatilor
comerciale, infiintate prin reorganizarea regiilor autonome care au avut incheiat contract de
concesiune in conditiile alin. (1), concedentul poate cere renegocierea acestuia.
ART. 41
In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei,
Consiliul pentru Reforma elaboreaza si propune spre aprobare Guvernului norme metodologicecadru in aplicarea prezentei legi.
ART. 42
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul
Oficial al Romaniei.
(2) Pe aceeasi data se abroga:
a) art. 25-29 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 98 din 8
august 1990, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) art. 1-17, art. 25 si anexele nr. 1-5 din Hotararea Guvernului nr. 1.228/1990 pentru aprobarea
Metodologiei concesionarii, inchirierii si locatiei gestiunii, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 140 din 12 decembrie 1990, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 28 octombrie
1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
ANDREI CHILIMAN
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ULM SPINEANU
HOTARARE nr. 216 din 25 martie 1999
pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind
regimul concesiunilor
EMITENT: GUVERNUL
Publicat in MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 6 aprilie 1999

In temeiul prevederilor art. 41 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor,
Guvernul Romaniei hotaraste:
ARTICOL UNIC
Se aproba Normele metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul
concesiunilor, prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneaza:
--------------Departamentul pentru
Reforma Administratiei
Publice Centrale
Petrica Diaconu,
secretar de stat
Ministrul industriei
si comertului,
Radu Berceanu
Ministrul agriculturii
si alimentatiei,
Ioan Avram Muresan
Ministrul transporturilor,
Traian Basescu
Ministrul apelor,
padurilor si protectiei
mediului,
Romica Tomescu
Ministrul lucrarilor
publice si amenajarii
teritoriului,
Nicolae Noica
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Secretar de stat,
seful Departamentului
pentru Administratie
Publica Locala,
Vlad Rosca

ANEXA 1
NORME METODOLOGICE-CADRU
de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor

TITLUL I
Dispozitii generale
ART. 1
Prezentele norme stabilesc continutul-cadru al caietului de sarcini al concesiunii, instructiunile
privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare, precum si cadrul general privind
regimul juridic al contractelor de concesiune, in aplicarea prevederilor Legii nr. 219/1998 privind
regimul concesiunilor, denumita in continuare lege.
ART. 2
Contractul de concesiune are ca obiect bunurile, proprietate publica ori privata a statului, a
judetului, a orasului sau a comunei, activitatile si serviciile publice de interes national sau local.
ART. 3
(1) In scopul tinerii evidentei documentelor si informatiilor cu privire la desfasurarea procedurilor
de concesionare si la derularea contractelor de concesiune, concedentul va intocmi si va pastra
doua registre:
a) registrul "Candidaturi si oferte", care va cuprinde date si informatii referitoare la derularea
procedurilor prealabile incheierii contractului de concesiune; se vor preciza cel putin datele si
informatiile referitoare la studiul de oportunitate, la depunerea candidaturilor si la oferte;
b) registrul "Contracte", care va cuprinde date si informatii referitoare la derularea contractului de
concesiune; se vor preciza cel putin datele si informatiile referitoare la obiectul contractului, durata
concesiunii, termenele de realizare a investitiilor, termenele de plata a redeventei, obligatiile de
mediu.
(2) Registrele se intocmesc si se pastreaza la sediul concedentului.
ART. 4
(1) Toate documentele licitatiei publice si negocierii directe, intocmite pe parcursul desfasurarii
procedurilor de licitatie publica, respectiv de negociere directa, se vor pastra de catre concedent
intr-un dosar al concesiunii, care se va intocmi pentru fiecare concesiune in parte.
(2) Concedentul are obligatia de a pastra confidentialitatea documentelor din dosarul concesiunii.
TITLUL II
Proceduri prealabile concesionarii
CAP. 1
Initierea concesiunii
ART. 5
(1) Concedentul poate initia procedura de concesionare prin intocmirea studiului de oportunitate, a
caietului de sarcini si prin publicarea anuntului privind organizarea licitatiei.
(2) Orice investitor interesat poate initia procedura de concesionare prin inaintarea unei propuneri

de concesionare adresate concedentului, inregistrata de catre concedent in registrul "Candidaturi si

oferte". Propunerea de concesionare se va face in scris si va cuprinde datele de identificare a
investitorului, manifestarea ferma si serioasa a intentiei de concesionare, obiectul concesiunii,
planul de afaceri.
CAP. 2
Studiul de oportunitate
ART. 6
(1) Studiul de oportunitate se va intocmi potrivit prevederilor art. 7 si 9 din lege.
(2) Studiul de oportunitate va fi aprobat prin ordin, hotarare sau decizie a concedentului, dupa caz.
(3) In cazul atribuirii directe, in conformitate cu art. 40 alin. (1) din lege, concedentul nu va
intocmi studiul de oportunitate.
CAP. 3
Caietul de sarcini
ART. 7
(1) Caietul de sarcini va cuprinde conditiile minime pentru licitatie.
(2) In cazul atribuirii directe, in conformitate cu art. 40 alin. (1) din lege, concedentul nu va
intocmi caietul de sarcini.
ART. 8
(1) Caietul de sarcini va fi pus in vanzare de catre concedent la sediul sau si/sau in alte locuri
stabilite de catre acesta si prevazute in anuntul publicitar.
(2) Pretul caietului de sarcini se stabileste de catre concedent.
ART. 9
(1) In functie de bunurile, activitatile sau serviciile ce fac obiectul concesiunii, caietul de sarcini va
cuprinde, in mod obligatoriu:
a) conditiile de exploatare a concesiunii si obiectivele de ordin economic, financiar si de mediu
urmarite de catre concedent privind exploatarea eficace a bunurilor, activitatilor sau serviciilor ce
fac obiectul concesiunii;
b) investitiile pe care concesionarul este obligat sa le realizeze si termenele de realizare a acestora;
c) clauzele financiare si de asigurari;
d) regimul bunurilor utilizate de concesionar in derularea concesiunii;
e) obligatiile privind protectia mediului, stabilite conform legislatiei in vigoare.
(2) Caietul de sarcini poate cuprinde:
a) obiectul concesiunii: datele necesare pentru identificarea exacta a obiectului concesiunii, care se
vor obtine din fundamentarea tehnico-economica prevazuta in studiul de oportunitate, identificarea
bunurilor rezultate in urma inventarierii si evaluarii;
b) destinatia bunurilor, activitatilor sau serviciilor ce fac obiectul concesiunii;
c) obligativitatea asigurarii activitatilor si serviciilor publice in regim de continuitate si
permanenta;
d) interdictia subconcesionarii bunului, activitatii ori serviciului public concesionat;
e) conditiile in care concesionarul poate inchiria bunul concesionat pe durata concesiunii;
f) durata concesiunii, care nu poate depasi 49 de ani;
g) redeventa minima si modul de calcul al acesteia;
h) valoarea investitiilor facute pana la data concesionarii;
i) conditiile impuse de natura bunurilor, activitatilor sau serviciilor publice ce fac obiectul
concesiunii, cum sunt: protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, conditii de

siguranta in exploatare, conditii privind folosirea si conservarea patrimoniului sau cele privind
protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural national, dupa caz, protectia mediului,
protectia muncii, conditii impuse de acordurile si conventiile internationale la care Romania este
parte;
j) modul de organizare a concesionarului: optiunea autoritatii concedente pentru forma de
organizare a concesionarului;
k) cuantumul garantiilor ce urmeaza a fi depuse de catre concesionar in conformitate cu art. 34 din
lege;
l) clauze referitoare la incetarea contractului de concesiune;
m) in cazul activitatilor sau serviciilor publice in derulare, clauze referitoare la personalul angajat
si la protectia sociala;
n) orice alte conditii specifice care vor fi stabilite de catre concedent.
CAP. 4
Anuntul publicitar
ART. 10
(1) Dupa aprobarea caietului de sarcini concedentul va proceda la publicarea anuntului privind
organizarea licitatiei, in conditiile art. 13 sau ale art. 22 alin. (1) din lege, dupa caz.
(2) Anuntul privind organizarea licitatiei se va afisa si la sediul concedentului, precum si/sau la
locul unde se afla bunul ori unde se desfasoara activitatea sau serviciul public propus spre
concesionare.
TITLUL III
Instructiuni privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare
ART. 11
Instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare vor fi elaborate de
catre concedent si vor fi puse la dispozitie o data cu vanzarea caietului de sarcini la sediul
concedentului si/sau la locul prevazut in anuntul publicitar.
ART. 12
Instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare vor cuprinde
procedura licitatiei publice si procedura negocierii directe.
CAP. 1
Comisia de evaluare
ART. 13
(1) Comisia de evaluare va fi alcatuita potrivit art. 16 din lege, iar membrii acesteia vor fi numiti
prin ordin, hotarare sau decizie a concedentului, dupa caz.
(2) Comisia de evaluare va fi alcatuita dintr-un numar impar de membri, care nu poate fi mai mic
de 5.
(3) Din comisia de evaluare vor face parte:
a) reprezentanti ai concedentului, dintre care cel putin unul cu pregatire juridica de specialitate;
b) reprezentanti ai Ministerului Finantelor sau ai directiei generale a finantelor publice si
controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz;
c) un reprezentant al autoritatii de mediu competente, in cazul in care bunul, activitatea sau
serviciul public ce face obiectul concesiunii declanseaza proceduri de mediu.
ART. 14

(1) Presedintele comisiei de evaluare este numit de concedent dintre reprezentantii acestuia in
comisia de evaluare.
(2) Secretarul comisiei de evaluare este numit de catre presedinte dintre membrii comisiei de
evaluare.
(3) La sedintele comisiei de evaluare presedintele poate invita pentru consultare personalitati
recunoscute pentru experienta si competenta lor in domeniul din care face parte obiectul
concesiunii, in conditiile art. 16 alin. (4) din lege.
ART. 15
(1) Reprezentantii autoritatilor publice centrale sau locale ori invitatii care sunt sot/sotie, rude sau
afini pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoanele fizice participante la licitatia publica, cu
asociatii, cu actionarii care detin pozitie de control in societatile comerciale participante la licitatia
publica, precum si cu administratorii sau cenzorii acestora nu pot fi membri ai comisiei de
evaluare.
(2) Membrii comisiei de evaluare si invitatii sunt obligati sa dea o declaratie de compatibilitate,
impartialitate si confidentialitate pe propria raspundere, dupa termenul limita de depunere a
ofertelor/candidaturilor, care se va pastra la dosarul concesiunii.
(3) In caz de incompatibilitate, presedintele comisiei de evaluare il va sesiza de indata pe
concedent despre existenta starii de incompatibilitate si va propune inlocuirea persoanei
incompatibile.
ART. 16
Atributiile comisiei de evaluare sunt:
a) analizarea si evaluarea candidaturilor;
b) selectarea ofertelor pe baza datelor, informatiilor si documentelor cuprinse in plicul exterior;
c) intocmirea listei cuprinzand candidatii admisi la prezentarea unei oferte si comunicarea acesteia;
d) analizarea si evaluarea ofertelor;
e) intocmirea raportului de evaluare potrivit art. 19 alin. (1) din lege;
f) intocmirea proceselor-verbale prevazute de lege;
g) desemnarea castigatorului licitatiei publice.
ART. 17
(1) Comisia de evaluare este legal intrunita numai in prezenta tuturor membrilor.
(2) Comisia de evaluare adopta decizii in mod autonom si numai pe baza criteriilor de selectie
prevazute in instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare.
(3) Deciziile comisiei de evaluare se adopta cu votul majoritatii membrilor.
ART. 18
Membrii comisiei de evaluare au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor, informatiilor si
documentelor cuprinse in candidaturile sau ofertele analizate.
CAP. 2
Preselectia candidatilor in cazul licitatiei publice deschise cu preselectie
ART. 19
(1) In cazul procedurii licitatiei publice deschise cu preselectie, concedentul va publica anuntul de
primire de candidaturi in conditiile art. 22 din lege.
(2) Candidaturile se depun la sediul concedentului sau la locul prevazut in anuntul publicitar, in
plicuri inchise si sigilate, si se inainteaza comisiei de evaluare dupa expirarea termenului de
depunere a candidaturilor.
(3) Dupa analizarea candidaturilor comisia de evaluare intocmeste un proces-verbal de desfasurare
a evaluarii si lista cuprinzand candidatii admisi pentru prezentarea ofertei.
(4) Concedentul va comunica rezultatul preselectiei prin afisarea listei la sediul sau si/sau la locul

unde s-a desfasurat preselectia, precum si, in scris, fiecarui candidat in parte.
(5) Procesul-verbal va cuprinde analiza indeplinirii de catre fiecare candidat a criteriilor de selectie
publicate in anunt.
(6) Dupa preselectie licitatia publica se va desfasura conform procedurii stabilite de lege.
CAP. 3
Depunerea ofertelor
ART. 20
(1) Ofertele vor fi redactate in limba romana.
(2) Ofertele se depun la sediul concedentului sau la locul precizat in anuntul publicitar, in doua
plicuri inchise si sigilate, unul exterior si unul interior, care vor contine documentele prevazute la
art. 15 din lege, in termenul mentionat la art. 14 din lege.
(3) Plicul exterior trebuie sa contina acte prin care se dovedeste cumpararea caietului de sarcini.
(4) Fiecare participant poate depune doar o singura oferta.
(5) Ofertele vor fi inregistrate, in ordinea primirii, in registrul "Candidaturi si oferte", precizanduse data si ora.
(6) Ofertele primite si inregistrate dupa termenul limita de primire prevazut in anuntul publicitar
vor fi excluse de la licitatie si vor fi inapoiate ofertantilor fara a fi deschise.
ART. 21
Oferta va fi depusa intr-un numar de exemplare stabilit de catre concedent si prevazut in anuntul
publicitar. Fiecare exemplar trebuie sa fie semnat de catre ofertant.
ART. 22
Oferta trebuie sa cuprinda detaliat toate conditiile prevazute in caietul de sarcini si alte obligatii pe
care ofertantul si le asuma in cazul in care va castiga licitatia, precum si date tehnice si financiare
referitoare la:
a) investitiile pe care se obliga sa le realizeze;
b) perioada preconizata de amortizare a investitiilor;
c) standardele de calitate a bunurilor aduse ca investitii;
d) standardele de calitate a activitatilor sau serviciilor publice ce urmeaza a fi prestate;
e) preturile si/sau tarifele pe care isi propune sa le practice;
f) redeventa.
ART. 23
(1) Garantia de participare va fi stabilita de catre concedent prin instructiunile privind organizarea
si desfasurarea procedurii de concesionare.
(2) Ofertantul va pierde garantia de participare, daca isi retrage oferta inainte de desemnarea
castigatorului.
(3) Garantia de participare a ofertantului declarat castigator va fi retinuta de catre concedent pana
in momentul incheierii contractului de concesiune.
(4) Concedentul este obligat sa restituie celorlalti ofertanti garantia de participare in termen de 7
zile de la desemnarea ofertantului castigator.
CAP. 4
Desfasurarea licitatiei publice
Sectiunea I
Procedura licitatiei publice deschise
ART. 24

(1) Pentru desfasurarea procedurii licitatiei publice deschise este obligatorie participarea a cel
putin 2 ofertanti.
(2) Plicurile, inchise si sigilate, vor fi predate comisiei de evaluare la data fixata pentru deschiderea
lor, prevazuta in anuntul publicitar.
(3) Dupa deschiderea plicurilor exterioare in sedinta publica comisia de evaluare elimina ofertele
care nu contin totalitatea documentelor si a datelor prevazute la art. 15 din lege, precum si a celor
prevazute in instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare.
(4) Pentru continuarea desfasurarii procedurii de licitatie este necesar ca dupa deschiderea
plicurilor exterioare cel putin doua oferte sa intruneasca conditiile prevazute la art. 15 alin. (2) din
lege.
(5) In cazul in care pana la expirarea termenului limita de depunere a ofertelor nu se depun cel
putin doua oferte, concedentul va proceda la republicarea anuntului publicitar in conditiile art. 13
din lege, iar procedura licitatiei publice va fi reluata de la etapa depunerii ofertelor.
ART. 25
Dupa analizarea continutului plicului exterior secretarul comisiei de evaluare va intocmi procesulverbal in care se va mentiona rezultatul analizei.
ART. 26
Deschiderea plicurilor interioare se face numai dupa semnarea procesului-verbal de catre toti
membrii comisiei de evaluare si de catre ofertanti.
ART. 27
Dupa analizarea ofertelor comisia de evaluare poate cere ofertantilor, in scris, precizari cu privire
la continutul ofertei.
Sectiunea a II-a
Criteriile de selectie a ofertelor
ART. 28
(1) Ponderea importantei criteriilor de selectie a ofertelor va fi stabilita de catre concedent, in
functie de bunul, activitatea sau serviciul public ce face obiectul contractului de concesiune.
(2) Criteriile de selectie a ofertelor se stabilesc de catre concedent si sunt prevazute ca model
orientativ in anexa nr. 1.
ART. 29
(1) Pentru determinarea celei mai avantajoase oferte comisia de evaluare va avea in vedere
criteriile de selectie prevazute la art. 18 alin. (2) din lege.
(2) Concedentul poate stabili prin instructiunile privind organizarea si desfasurarea procedurii de
concesionare, in completarea criteriilor prevazute la alin. (1), si alte criterii de selectie a ofertelor
pe care le considera necesare, in functie de bunul, activitatea sau serviciul public ce urmeaza a fi
concesionat.
ART. 30
(1) Comisia de evaluare alege oferta pe care o considera cea mai buna din punct de vedere al
satisfacerii criteriilor de selectie enuntate in instructiunile privind organizarea si desfasurarea
procedurii de concesionare.
(2) In cazul in care exista punctaje egale intre ofertantii clasati pe primul loc, departajarea acestora
se va face in functie de punctajul obtinut pentru criteriul cu ponderea cea mai mare.
ART. 31
(1) Pe baza evaluarii ofertelor comisia de evaluare intocmeste raportul in conditiile art. 19 alin. (1)
din lege si procesul-verbal de evaluare a ofertelor.
(2) Procesul-verbal de evaluare a ofertelor este intocmit de catre secretarul comisiei de evaluare si
se semneaza de catre toti membrii acesteia.

ART. 32
(1) Comisia de evaluare transmite concedentului raportul, precum si ofertele prezentate.
(2) Raportul va fi depus la dosarul concesiunii.
(3) In termen de 5 zile calendaristice de la primirea raportului comisiei de evaluare concedentul
procedeaza la informarea ofertantului castigator despre alegerea sa, precum si la anuntarea
celorlalti ofertanti despre respingerea ofertelor lor.
Sectiunea a III-a
Procedura de contestare a licitatiei publice deschise
ART. 33
In termen de 10 zile calendaristice de la primirea comunicarii de respingere a ofertelor, la
solicitarea, in scris, a ofertantilor respinsi, concedentul va transmite o copie de pe procesul-verbal
de evaluare a ofertelor.
ART. 34
(1) In termen de 5 zile calendaristice de la primirea copiei de pe procesul-verbal de evaluare a
ofertelor ofertantii pot face contestatii cu privire la modul in care au fost respectate dispozitiile
legale care reglementeaza procedura concesionarii prin licitatie publica deschisa, la sediul
concedentului sau la locul depunerii ofertei, potrivit anuntului publicitar.
(2) In termen de 10 zile calendaristice de la primirea contestatiei concedentul este obligat sa
solutioneze contestatia si sa comunice raspunsul sau contestatarului.
ART. 35
(1) Pentru solutionarea contestatiilor concedentul va numi o comisie formata din 3 membri.
(2) Membrii comisiei de solutionare a contestatiilor sunt numiti de catre concedent prin ordin,
hotarare sau decizie, dupa caz.
(3) Din comisia de solutionare a contestatiilor nu pot face parte reprezentantii numiti de concedent
in comisia de evaluare.
ART. 36
(1) Comisia de solutionare a contestatiilor va analiza toate documentele intocmite de catre comisia
de evaluare si va verifica respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza procedura
concesionarii prin licitatie publica deschisa.
(2) La verificarea documentelor comisia de solutionare a contestatiilor va avea in vedere aspectele
contestate de catre contestatar cu privire la respectarea dispozitiilor legale referitoare la:
a) modul de alcatuire a comisiei de evaluare;
b) incompatibilitatea membrilor comisiei de evaluare;
c) conditiile de intrunire legala a comisiei de evaluare;
d) evaluarea ofertelor in functie de criteriile de selectie prevazute in instructiunile privind
organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare;
e) modul de luare a deciziilor in cadrul comisiei de evaluare;
f) modul de intocmire a raportului comisiei de evaluare.
ART. 37
(1) In cazul in care contestatia este fondata, concedentul va revoca decizia de desemnare a
ofertantului castigator si o va notifica tuturor ofertantilor.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) concedentul va decide anularea licitatiei si organizarea unei noi
licitatii.
ART. 38
In cazul unui raspuns negativ la contestatia depusa de catre ofertantul respins, acesta va putea
recurge la instanta judecatoreasca competenta de drept comun din raza teritoriala in care se afla
sediul concedentului.

CAP. 5
Negocierea directa
ART. 39
In cazul in care nu a fost desemnat nici un castigator in urma celei de-a doua licitatii publice,
concedentul va decide initierea procedurii de negociere directa.
ART. 40
(1) Concedentul va proceda la publicarea anuntului privind intentia de a recurge la negociere
directa, in conditiile art. 27 alin. (2) din lege.
(2) In cadrul procedurii de negociere directa participantii trebuie sa prezinte:
a) date, informatii si documente de identitate/identificare;
b) date, informatii si documente referitoare la calitatile si capacitatile lor;
c) acte doveditoare care sa ateste depunerea garantiei de participare; cuantumul garantiei se
stabileste de catre concedent si va fi publicat in anuntul privind negocierea directa;
d) alte date, informatii si documente solicitate de catre concedent.
ART. 41
Conditiile concesionarii prin negociere directa nu pot fi inferioare celei mai bune oferte respinse la
licitatia publica.
ART. 42
Alegerea concesionarului va fi facuta de catre concedent potrivit art. 26 alin. (2) din lege.
ART. 43
La data prevazuta in anuntul publicitar pentru inceperea procedurii de negociere directa
concedentul programeaza ofertantii si ii informeaza, in scris, despre data negocierii directe.
ART. 44
Pentru negocierea directa va fi pastrat caietul de sarcini aprobat pentru licitatia publica.
ART. 45
Concedentul va negocia cu fiecare ofertant in parte la data stabilita conform programarii, in
conditiile prevazute in caietul de sarcini.
ART. 46
Dupa incheierea negocierii directe concedentul intocmeste un proces-verbal care va cuprinde
concluziile negocierilor purtate si in care se recomanda cea mai avantajoasa oferta.
TITLUL IV
Contractul de concesiune
CAP. 1
Incheierea contractului de concesiune
ART. 47
(1) Contractul de concesiune va fi incheiat in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Continutul contractului de concesiune este prezentat, cu titlu orientativ, in anexa nr. 2.
ART. 48
(1) Contractul de concesiune va fi incheiat in termen de 30 de zile de la data la care concedentul a
informat ofertantul despre acceptarea ofertei sale, daca prin caietul de sarcini nu s-a prevazut altfel.
(2) Ofertantul se considera informat la data receptionarii scrisorii recomandate cu confirmare de
primire, care contine acceptarea ofertei sale.
ART. 49
Contractul de concesiune va contine:

a) partea reglementara a contractului, care cuprinde clauzele prevazute in caietul de sarcini;

b) alte clauze contractuale stabilite de catre parti prin acordul lor.
ART. 50
Refuzul ofertantului declarat castigator de a incheia contractul de concesiune atrage aplicarea
prevederilor art. 28 alin. (3) din lege.
ART. 51
Cuantumul daunelor-interese prevazute la art. 28 alin. (2) si (3) din lege, daca partile nu s-au
inteles altfel, va fi stabilit de catre instanta judecatoreasca de drept comun, la cererea partii
interesate, si va cuprinde atat prejudiciul efectiv suferit, cat si beneficiul nerealizat.
ART. 52
In cazul in care ofertantul declarat castigator refuza incheierea contractului, licitatia publica va fi
anulata, iar concedentul va relua procedura de licitatie publica de la etapa publicarii anuntului, in
conditiile legii, studiul de oportunitate si caietul de sarcini pastrandu-si valabilitatea.
CAP. 2
Efectele contractului de concesiune
Sectiunea I
Drepturile concesionarului
ART. 53
(1) In temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobandeste dreptul de a exploata, in mod
direct, pe riscul si pe raspunderea sa, bunurile, activitatile si serviciile publice care fac obiectul
contractului, potrivit obiectivelor stabilite de catre concedent.
(2) Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul
concesiunii, potrivit naturii bunului si scopului stabilit de parti prin contractul de concesiune.
(3) Concesionarul are dreptul de a incheia contracte cu tertii pentru asigurarea si valorificarea
exploatarii bunurilor, activitatilor si serviciilor publice care fac obiectul concesiunii in conditiile
legii, fara a putea transfera acestora drepturile dobandite prin contractul de concesiune.
Sectiunea a II-a
Obligatiile concesionarului
ART. 54
In temeiul contractului de concesiune, concesionarul are obligatia sa asigure exploatarea eficace in
regim de continuitate si permanenta a bunurilor, activitatilor sau serviciilor publice ce fac obiectul
concesiunii.
ART. 55
Concesionarul are obligatia de a exploata in mod direct bunurile, activitatile sau serviciile publice
care fac obiectul concesiunii, fara a putea subconcesiona unei alte persoane, in tot sau in parte,
obiectul concesiunii.
ART. 56
Concesionarul este obligat sa plateasca redeventa la valoarea prevazuta in oferta si in modul
stabilit in contractul de concesiune.
ART. 57
La incetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen concesionarul este obligat sa
restituie concedentului bunurile de retur in mod gratuit si libere de orice sarcini.
ART. 58
La incetarea contractului de concesiune concesionarul este obligat sa incheie cu concedentul un

contract de vanzare-cumparare avand ca obiect bunurile de preluare prevazute ca atare in caietul de

sarcini si stabilite prin contractul de concesiune, in privinta carora concedentul si-a manifestat
intentia de a le dobandi.
ART. 59
(1) In termen de 90 de zile de la data semnarii contractului de concesiune concesionarul este
obligat sa depuna garantia prevazuta la art. 34 din lege, care va fi stabilita de catre concedent.
(2) Concesionarul poate depune ca garantie si titluri de credit asupra carora constituie un drept de
gaj in favoarea concedentului.
ART. 60
In conditiile incetarii contractului de concesiune din alte cauze decat prin ajungere la termen, forta
majora sau cazul fortuit, concesionarul este obligat sa asigure continuitatea prestarii activitatii sau
serviciului public, in conditiile stipulate in contract, pana la preluarea acestora de catre concedent.
ART. 61
In cazul in care concesionarul sesizeaza existenta unor cauze sau iminenta producerii unor
evenimente de natura sa conduca la imposibilitatea realizarii activitatii sau a serviciului public, va
notifica de indata acest fapt concedentului, in vederea luarii masurilor ce se impun pentru
asigurarea continuitatii activitatii sau serviciului public.
Sectiunea a III-a
Drepturile concedentului
ART. 62
(1) Pe durata contractului de concesiune concedentul are dreptul sa verifice respectarea obligatiilor
asumate de concesionar. Astfel, concedentul are dreptul sa inspecteze bunurile, sa verifice stadiul
de realizare a investitiilor, precum si modul in care este satisfacut interesul public prin realizarea
activitatii sau serviciului public.
(2) Verificarea se va exercita cu notificarea prealabila a concesionarului si in conditiile stabilite in
contract.
ART. 63
(1) La incetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen concedentul are dreptul sa isi
manifeste intentia de a dobandi bunurile de preluare si sa solicite concesionarului incheierea
contractului de vanzare-cumparare cu privire la aceste bunuri.
(2) Partile vor putea stabili un termen in care concedentul sa fie obligat sa isi exercite dreptul de
optiune prevazut la alin. (1), sub sanctiunea decaderii.
ART. 64
(1) Concedentul poate modifica in mod unilateral partea reglementara a contractului de
concesiune, in conditiile art. 31 alin. (1) din lege.
(2) Concesionarul este obligat sa continue exploatarea bunului, desfasurarea activitatii ori prestarea
serviciului in noile conditii stabilite de concedent, fara a putea solicita incetarea contractului de
concesiune.
Sectiunea a IV-a
Obligatiile concedentului
ART. 65
Concedentul este obligat sa nu il tulbure pe concesionar in exercitiul drepturilor rezultate din
contractul de concesiune.
ART. 66
Concedentul nu are dreptul sa modifice in mod unilateral contractul de concesiune, in afara de

cazurile prevazute de lege.

ART. 67
Concedentul este obligat sa notifice concesionarului aparitia oricaror imprejurari de natura sa
aduca atingere drepturilor acestuia.
CAP. 3
Incetarea contractului de concesiune
ART. 68
(1) Contractul de concesiune inceteaza de drept la expirarea perioadei pentru care a fost incheiat,
in masura in care partile nu convin, in scris, prelungirea acestuia in conditiile legii.
(2) Partile pot prelungi contractul de concesiune cu o perioada egala cu cel mult jumatate din
durata sa initiala, in conditiile art. 30 alin. (3) din lege.
(3) In masura in care partile nu convin asupra unor noi conditii cu privire la prelungirea
contractului de concesiune, acesta se va derula in conditiile stabilite initial.
ART. 69
(1) Concedentul poate denunta unilateral contractul de concesiune in conditiile art. 35 lit. b) din
lege.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) concedentul va notifica intentia de a denunta unilateral
contractul de concesiune si va face mentiune cu privire la motivele ce au determinat aceasta
masura.
(3) Partile vor stabili cuantumul despagubirilor datorate concesionarului si modul de plata a
acestora. In caz de dezacord, acestea vor fi stabilite de instanta judecatoreasca sau, dupa caz, de
instanta arbitrala precizata prin contract.
ART. 70
In cazul nerespectarii din culpa a obligatiilor asumate de catre una dintre parti prin contractul de
concesiune sau al incapacitatii indeplinirii acestora, cealalta parte este indreptatita sa ceara
instantei judecatoresti sau, dupa caz, celei arbitrale sa se pronunte cu privire la rezilierea
contractului, cu daune-interese.
ART. 71
(1) In cazul disparitiei, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul
imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, acesta va notifica de indata
concedentului despre disparitia bunului ori despre imposibilitatea obiectiva de realizare a activitatii
sau serviciului public, declarand renuntarea la concesiune.
(2) Concedentul nu va putea fi obligat la plata vreunei despagubiri pentru prejudiciile suferite de
concesionar ca urmare a situatiilor prevazute la alin. (1).
ART. 72
Prin contractul de concesiune partile pot stabili si alte cauze de incetare a contractului de
concesiune, fara a aduce atingere cauzelor si conditiilor reglementate de lege.
TITLUL V
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 73
Procedurile de licitatie sau de negociere directa, aflate in curs de derulare la data intrarii in vigoare
a prezentei hotarari, isi pastreaza valabilitatea si vor fi derulate pana la finalizare in conditiile
dispozitiilor legale in vigoare in momentul inceperii desfasurarii lor, in masura in care clauzele
contractului ce urmeaza a fi incheiat nu contravin prevederilor legale in vigoare.
ART. 74

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele norme metodologice-cadru.

ANEXA 1
la normele metodologice-cadru
CRITERII DE SELECTIE
- model orientativ Comisia de evaluare va face evaluarea ofertelor depuse pe baza criteriilor de selectie prezentate
mai jos si in conformitate cu numarul maxim de puncte pentru fiecare criteriu.
Aspecte economice si financiare ale ofertei (60 de puncte):
*T*
Criteriul

Numarul de
puncte

Structura organizatorica a ofertantului si, daca este

cazul, capitalul sau social

Situatia economica si financiara, inclusiv bonitatea

financiara a ofertantului

10

Experienta ofertantului si, daca este cazul, a actionarilor

(membrilor grupului) acestuia in organizarea finantarii
in scopul dezvoltarii si exploatarii concesiunii sau a
altor proiecte cu caracter similar

10

Nivelurile tarifelor propuse (pentru serviciile ce fac

obiectul concesionarii) la inceperea exploatarii si un
sistem de determinare a nivelului tarifelor, tinandu-se
seama de nivelurile maxime si minime considerate
adecvate pentru implementarea proiectului, precum si
de conditiile de introducere a acestora

Planul de finantare pentru dezvoltarea si exploatarea

concesiunii, tinandu-se seama de urmatoarele aspecte,
dar fara a se limita la acestea:
1. investitiile din fondurile proprii (capitalul)
ofertantului, care pot fi utilizate in scopul demararii
proiectului cat mai repede posibil
2. metoda obtinerii finantarii externe (credite,
imprumuturi)
3. capacitatea ofertantului de a asigura finantare fara
garantii privind rambursarea unui credit de la bugetul
concedentului
4. plati catre concedent si formele propuse pentru
repartizarea profitului generat de concesiune
5. asigurarea financiara (de exemplu: acreditiv,
garantie de executie etc.)
6. alte aspecte financiare

5
5
5
5
5
5

Aspecte tehnice ale ofertei (60 de puncte):

Criteriul

Numarul de
puncte

Pregatirea organizatorica si tehnica a ofertantului,

precum
si procedurile si solutiile tehnice propuse

10

Programul de constructie, care specifica data inceperii,

etapizarea si finalizarea constructiilor, precum si a
20
sistemului
de operare
Programul si sistemul de supraveghere, organizare si
control
al serviciilor ce urmeaza a fi concesionate

10

Conceptul privind supervizarea lucrarilor de constructii

si
10
montaj
Credibilitatea procedurii de previziune a necesarului
(de servicii) a ofertantului si procedura de incasare a
tarifelor

10

Conditii generale ale ofertei (30 de puncte):

Criteriul

Numarul de
puncte

Conditiile, nivelul costurilor si procedurile privind

protectia mediului, protectia terenurilor arabile si
10
forestiere, a valorilor culturale si a siturilor arheologice
Angajarea de antreprenori romani si folosirea de
materiale si
produse fabricate pe plan local, propuse de ofertant

20

Aspecte juridice ale ofertei (30 de puncte):

Criteriul

Numarul de
puncte

Conditiile concesiunii acceptate de catre ofertant si

prezentate in caietul de sarcini

10

Impartirea riscului si a raspunderii intre concedent si

concesionar

Forma de control si de monitorizare ceruta de concedent 5

Sistemul de asigurare propus cu privire la
implementarea
concesiunii

Durata propusa a concesiunii

Numarul maxim de puncte 180

ANEXA Nr. 2
la normele metodologice-cadru
CONTRACT DE CONCESIUNE
- model orientativ I. Partile contractante
Intre ministerul/organul de specialitate al administratiei publice centrale/consiliul
judetean/consiliul local/institutia publica de interes local .........................., cu sediul
in ........................., reprezentat prin ...................., avand functia de .............................., in calitate
de concedent, pe de o parte,
si..................................................................., persoana fizica (domiciliul, buletinul/cartea de
identitate)/persoana juridica (actul constitutiv al agentului economic) .................................., cu
sediul principal in ......................................................, reprezentat prin ..................., avand functia
de ......................, in calitate de concesionar, pe de alta parte,
la data de .........................................,
la sediul concedentului (alt loc, adresa etc.) .........................,
in temeiul Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor si al hotararii (Guvernului, consiliului
judetean, orasenesc sau comunal) de aprobare a concesionarii nr. ........ din ............., s-a incheiat
prezentul contract de concesiune.
II. Obiectul contractului de concesiune
Art. 1. - (1) Obiectul contractului de concesiune este exploatarea unui bun, a unei activitati sau a
unui serviciu public ..............................., situat in ..................................................................., in
conformitate cu obiectivele concedentului.
(2) Obiectivele concedentului sunt:
a)......................................................................;
b)......................................................................;
c)......................................................................;
d)......................................................................
etc.

(3) In derularea contractului de concesiune, concesionarul va utiliza urmatoarele categorii de

bunuri:
a) bunurile de retur: ...................................................;
b) bunurile de preluare: ................................................;
c) bunurile proprii: ................................................... .
III. Termenul
Art. 2. - (1) Durata concesiunii este de .............................. ani, incepand de la data
de ........................................ .
(2) Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumatate din
durata sa initiala.
IV. Redeventa
Art. 3. - Redeventa este de ...................................... lei, platita anual/lunar, in conformitate cu
caietul de sarcini (detalii cu privire la modul de plata).
V. Plata redeventei
Art. 4. - Plata redeventei se face prin conturile:
contul concedentului nr. ................................................,
deschis la Banca ........................................................;
contul concesionarului nr. .............................................,
deschis la Banca ....................................................... .
Neplata redeventei sau executarea cu intarziere a acestei obligatii conduce la .......................... .
VI. Drepturile partilor
Drepturile concesionarului
Art. 5. - (1) Concesionarul are dreptul de a exploata, in mod direct, pe riscul si pe raspunderea sa,
bunurile, activitatile si serviciile publice ce fac obiectul contractului de concesiune.
(2) Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor care fac obiectul
concesiunii, potrivit naturii bunului si obiectivelor stabilite de parti prin contractul de concesiune.
Drepturile concedentului
Art. 6. - (1) Concedentul are dreptul sa inspecteze bunurile concesionate, sa verifice stadiul de
realizare a investitiilor, precum si modul in care este satisfacut interesul public prin realizarea
activitatii sau serviciului public, verificand respectarea obligatiilor asumate de concesionar.
(2) Verificarea se va efectua numai cu notificarea prealabila a concesionarului si in urmatoarele
conditii: ................................. .
(3) La incetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen concedentul are dreptul sa isi
manifeste intentia de a dobandi bunurile de preluare si de a solicita concesionarului incheierea
contractului de vanzare-cumparare cu privire la aceste bunuri. In termen de ................. concedentul
este obligat sa isi exercite dreptul de optiune, sub sanctiunea decaderii.
(4) Concedentul are dreptul sa modifice in mod unilateral partea reglementara a contractului de

concesiune, din motive exceptionale legate de interesul national sau local.

VII. Obligatiile partilor - clauze stabilite in conditiile caietului de sarcini
Obligatiile concesionarului
Art. 7. - (1) Concesionarul este obligat sa asigure exploatarea eficace in regim de continuitate si de
permanenta a bunurilor, activitatilor sau serviciilor publice care fac obiectul concesiunii, potrivit
obiectivelor stabilite de catre concedent.
(2) Concesionarul este obligat sa exploateze in mod direct bunurile, activitatile sau serviciile
publice care fac obiectul concesiunii.
(3) Concesionarul nu poate subconcensiona bunul ce face obiectul concesiunii.
(4) Concesionarul este obligat sa plateasca redeventa.
(5) Concesionarul este obligat sa asigure cresterea eficientei in urmatoarele modalitati:
a) ....................................................................;
b) .....................................................................
etc.
(6) Concesionarul este obligat sa realizeze urmatoarele investitii:
a) bunurile aduse ca investitii (datele de identificare a acestora, datele
tehnice) ....................................................................;
b) termenele de realizare a investitiilor ...............................;
c) investitiile care nu se amortizeaza pe durata concesiunii ............;
d) avizele ce trebuie obtinute in cazul in care sunt afectate bunuri cu regim
special ...............................................................;
e) standardele de calitate a activitatilor si serviciilor publice
prestate ............................................................................ .
(7) Concesionarul este obligat sa respecte conditiile impuse de natura bunurilor, activitatilor sau
serviciilor publice (protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, conditii de siguranta in
exploatare, protectia mediului, protectia muncii, conditii privind folosirea si conservarea
patrimoniului etc.) ..........................................................
(8) La incetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen concesionarul este obligat sa
restituie concedentului, in deplina proprietate, bunurile de retur, in mod gratuit si libere de orice
sarcini.
(9) La incetarea contractului de concesiune concesionarul este obligat sa incheie cu concedentul un
contract de vanzare-cumparare avand ca obiect bunurile de preluare, prevazute ca atare in caietul
de sarcini si stabilite prin prezentul contract de concesiune, in privinta carora concedentul si-a
manifestat intentia de a le dobandi.
(10) In termen de 90 de zile de la data incheierii contractului de concesiune concesionarul este
obligat sa depuna, cu titlu de garantie, o suma de ............ lei, reprezentand o cota-parte din suma
datorata concedentului cu titlu de redeventa pentru primul an de activitate.
(11) La incetarea contractului de concesiune din alte cauze decat prin ajungere la termen,
excluzand forta majora si cazul fortuit, concesionarul este obligat sa asigure continuitatea prestarii
activitatii sau serviciului public, in conditiile stipulate in contract, pana la preluarea acesteia de
catre concedent.
(12) In cazul in care concesionarul sesizeaza existenta sau posibilitatea existentei unei cauze de
natura sa conduca la imposibilitatea realizarii activitatii sau serviciului public, va notifica de indata
acest fapt concedentului, in vederea luarii masurilor ce se impun pentru asigurarea continuitatii
activitatii sau serviciului public.
(13) Concesionarul este obligat sa continue exploatarea bunului, desfasurarea activitatii ori

prestarea serviciului in noile conditii stabilite de concedent, in mod unilateral, potrivit art. 6 alin.
(4) din prezentul contract de concesiune, fara a putea solicita incetarea acestuia.
(14) Concesionarul va mentine un numar de .............. angajati.
(15) Concesionarul se obliga sa plateasca ........ % din prima de asigurare.
(16) Alte clauze.
Obligatiile concedentului
Art. 8. - (1) Concedentul este obligat sa nu il tulbure pe concesionar in exercitiul drepturilor
rezultate din prezentul contract de concesiune.
(2) Concedentul nu are dreptul sa modifice in mod unilateral contractul de concesiune, in afara de
cazurile prevazute expres de lege.
(3) Concedentul este obligat sa notifice concesionarului aparitia oricaror imprejurari de natura sa
aduca atingere drepturilor concesionarului.
VII. Incetarea contractului de concesiune
Art. (9) - (1) Prezentul contract de concesiune inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la expirarea duratei stabilite in contract, daca partile nu convin, in scris, prelungirea acestuia, in
conditiile legii;
b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre
concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina concedentului;
c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin reziliere, cu plata unei
despagubiri in sarcina concesionarului;
d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin reziliere, cu plata de
despagubiri in sarcina concedentului;
e) la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii
obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri;
f) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin rascumpararea unei concesiuni, care
se poate face numai prin act administrativ al organului care a aprobat concesionarea, la propunerea
concedentului; in acest caz se va intocmi o documentatie tehnico-economica in care se va stabili
pretul rascumpararii. In aceasta situatie de incetare a concesiunii nu se percep daune;
g) alte cauze de incetare a contractului de concesiune, fara a aduce atingere cauzelor si conditiilor
reglementate de lege.
(2) La incetarea, din orice cauza, a contractului de concesiune bunurile ce au fost utilizate de
concesionar in derularea concesiunii vor fi repartizate dupa cum urmeaza:
a) bunuri de retur ....................................................;
b) bunuri de preluare .................................................;
c) bunuri proprii .................................................... .
VIII. Clauze contractuale referitoare la impartirea responsabilitatilor de mediu intre concedent si
concesionar
Art. 10. - .................................................................
IX. Raspunderea contractuala
Art. 11. - Nerespectarea de catre partile contractante a obligatiilor cuprinse in prezentul contract de
concesiune atrage raspunderea contractuala a partii in culpa.

X. Litigii
Art. 12. - (1) Litigiile de orice fel ce decurg din executarea prezentului contract de concesiune sunt
de competenta instantei judecatoresti de drept comun.
(2) Pentru solutionarea eventualelor litigii partile pot stipula in contractul de concesiune clauze
compromisorii.
XI. Alte clauze (de exemplu: clauze de reziliere conventionala, clauze penale)
Art. 13. - ...................................................... .
XII. Definitii
Art. 14. - (1) Prin forta majora, in sensul prezentului contract de concesiune, se intelege o
imprejurare externa cu caracter exceptional, fara relatie cu lucrul care a provocat dauna sau cu
insusirile sale naturale, absolut invincibila si absolut imprevizibila.
(2) Prin caz fortuit se intelege acele imprejurari care au intervenit si au condus la producerea
prejudiciului si care nu implica vinovatia paznicului juridic, dar care nu intrunesc caracteristicile
fortei majore.
Prezentul contract de concesiune a fost incheiat in ...... exemplare.
Concedent, Concesionar,
............... ....................
------------

Guvernul Romniei
Hotarre nr. 334
din 28 aprilie 2000
privind reorganizarea Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A.
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 194 din 4 mai 2000

n temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) din Constitutia Romniei,

Guvernul Romniei adopta prezenta hotarre.
Art. 1. - Pe data intrarii n vigoare a prezentei hotarri se nfiinteaza urmatoarele societati
comerciale:
a) Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A., cu sediul n municipiul
Medias, Str. Unirii nr. 4, judetul Sibiu, denumita n continuare TRANSGAZ - S.A.;
b) Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A., cu
sediul n municipiul Medias, Str. Unirii nr. 4, judetul Sibiu, denumita n continuare EXPROGAZ S.A.;
c) Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A., cu sediul n

municipiul Trgu Mures, Piata Trandafirilor nr. 21, judetul Mures, denumita n continuare
DISTRIGAZ NORD - S.A.;
d) Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A., cu sediul n
municipiul Bucuresti, str. Cavafii Vechi nr. 15, sectorul 3, denumita n continuare DISTRIGAZ
SUD - S.A.;
e) Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A., cu sediul n
municipiul Ploiesti, str. Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 184, judetul Prahova, denumita n
continuare DEPOGAZ - S.A., prin divizarea Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" S.A., care se desfiinteaza.
Art. 2. - (1) Capitalul social al societatilor comerciale nfiintate potrivit art. 1 se constituie prin
preluarea activului si pasivului Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A. si ale
filialelor sale, pe baza bilantului contabil ntocmit la data de 31 decembrie 1999, care va fi
actualizat conform legii.
(2) Capitalul social al societatilor comerciale nfiintate potrivit art. 1 este detinut n ntregime de
statul romn, n calitate de actionar unic, reprezentat de Ministerul Industriei si Comertului.
Art. 3. - Societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1 au principalul obiect de activitate n
domeniul specific al gazelor naturale din aria de activitate a Ministerului Industriei si Comertului
care exercita toate drepturile ce decurg din calitatea de actionar a statului.
Art. 4. - TRANSGAZ - S.A. este persoana juridica romna cu sediul n municipiul Medias, Str.
Unirii nr. 4, judetul Sibiu, care se organizeaza si functioneaza n conformitate cu dispozitiile legale
n vigoare si cu statutul propriu prevazut n anexa nr. 1.1.
Art. 5. - Capitalul social al TRANSGAZ - S.A. este de 220.449.570 mii lei, varsat integral la data
nfiintarii si este mpartit n 2.204.495 actiuni nominative, fiecare actiune avnd valoarea nominala
de 100.000 lei.
Art. 6. - TRANSGAZ - S.A. are ca obiect principal de activitate transportul, dispecerizarea,
tranzitul international al gazelor naturale, cercetarea-proiectarea n domeniul transportului de gaze
naturale si asigura accesul fara discriminare la Sistemul national de conducte de transport al
gazelor naturale (SNT) pentru orice agent economic solicitant.
Art. 7. - TRANSGAZ - S.A. poate desfasura complementar si alte activitati conexe pentru
sustinerea obiectului principal de activitate, n conformitate cu legislatia n vigoare si cu statutul
propriu prevazut n anexa nr. 1.1, dar nu poate achizitiona gaze din productia interna sau din
import.
Art. 8. - TRANSGAZ - S.A. este operatorul tehnic al SNT si raspunde de functionarea acestuia n
conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului nconjurator.
Art. 9. - TRANSGAZ - S.A. are organizate n componenta sa sedii secundare cu statut de sucursala
fara personalitate juridica, prevazute n anexa nr. 1.2, precum si Dispeceratul National de Gaze
Naturale Bucuresti.
Art. 10. - EXPROGAZ - S.A. este persoana juridica romna cu sediul n municipiul Medias, Str.
Unirii nr. 4, judetul Sibiu, care se organizeaza si functioneaza n conformitate cu dispozitiile legale
n vigoare si cu statutul propriu prevazut n anexa nr. 2.1.
Art. 11. - Capitalul social al EXPROGAZ - S.A. este de 655.455.825 mii lei, varsat integral la data
nfiintarii, si este mpartit n 6.554.558 actiuni nominative, fiecare actiune avnd valoarea
nominala de 100.000 lei.
Art. 12. - EXPROGAZ - S.A. are ca obiect principal de activitate cercetarea geologica pentru
descoperirea rezervelor de gaze naturale, productia, furnizarea si depozitarea subterana a gazelor
naturale, n conditii de calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului nconjurator.
Art. 13. - EXPROGAZ - S.A. poate desfasura complementar si alte activitati conexe pentru
sustinerea obiectului principal de activitate, n conformitate cu legislatia n vigoare si cu statutul
propriu prevazut n anexa nr. 2.1.

Art. 14. - EXPROGAZ - S.A. are organizate n componenta sa sedii secundare cu statut de
sucursala fara personalitate juridica, prevazute n anexa nr. 2.2.
Art. 15. - (1) Activitatea de cercetare geologica si strategia productiei de gaze naturale din cadrul
actualei Societati Nationale de Gaze Naturale "Romgaz"
- S.A., care se desfiinteaza, precum si activitatea de cercetare stiintifica si elaborarea studiilor de
zacamnt si explorare a zacamintelor din cadrul actualei Sucursale de cercetare si inginerie
tehnologica pentru gaze naturale Medias se preiau de EXPROGAZ - S.A., nfiintata n conditiile
prevederilor art. 1.
(2) Predarea-primirea activitatii de cercetare geologica si strategia productiei de gaze naturale se
face n urma inventarierii bunurilor pe baza de protocol de predare-preluare, ncheiat pna la data
de 20 mai 2000 ntre actuala Societate Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., care se
desfiinteaza, si EXPROGAZ - S.A., cu diminuarea si, respectiv, majorarea patrimoniului
societatilor comerciale.
Art. 16. - DISTRIGAZ NORD - S.A. este persoana juridica romna cu sediul n municipiul Trgu
Mures, Piata Trandafirilor nr. 21, judetul Mures, care se organizeaza si functioneaza n
conformitate cu dispozitiile legale n vigoare si cu statutul propriu prevazut n anexa nr. 3.1.
Art. 17. - Capitalul social al DISTRIGAZ NORD - S.A. este de 113.335.389 mii lei, varsat integral
la data nfiintarii, si este mpartit n 1.133.353 actiuni nominative, fiecare actiune avnd valoarea
nominala de 100.000 lei.
Art. 18. - DISTRIGAZ NORD - S.A. are ca obiect principal de activitate achizitionarea de gaze
naturale din productia interna si din import, distributia si furnizarea acestora.
Art. 19. - DISTRIGAZ NORD - S.A. poate desfasura complementar si alte activitati conexe pentru
sustinerea obiectului principal de activitate, n conformitate cu dispozitiile legale n vigoare si cu
statutul propriu prevazut n anexa nr. 3.1.
Art. 20. - DISTRIGAZ NORD - S.A. este operatorul tehnic al sistemului de distributie a gazelor
naturale aflat n patrimoniul sau si raspunde de asigurarea functionarii acestuia n conditii de
calitate, siguranta, eficienta economica si protectie a mediului nconjurator.
Art. 21. - DISTRIGAZ NORD - S.A. are organizate n componenta sa sedii secundare cu statut de
sucursala fara personalitate juridica, prevazute n anexa nr. 3.2.
Art. 22. - DISTRIGAZ SUD - S.A. este persoana juridica romna cu sediul n municipiul
Bucuresti, str. Cavafii Vechi nr. 15, sectorul 3, care se organizeaza si functioneaza n conformitate
cu dispozitiile legale n vigoare si cu statutul propriu prevazut n anexa nr. 4.1.
Art. 23. - Capitalul social al DISTRIGAZ SUD - S.A. este de 135.802.698 mii lei, varsat integral
la data nfiintarii, si este mpartit n 1.358.026 actiuni nominative, fiecare actiune avnd valoarea
nominala de 100.000 lei.
Art. 24. - DISTRIGAZ SUD - S.A. are ca obiect principal de activitate achizitionarea de gaze
naturale din productia interna si din import, distributia si furnizarea acestora.
Art. 25. - DISTRIGAZ SUD - S.A. poate desfasura complementar si alte activitati conexe pentru
sustinerea obiectului principal de activitate, n conformitate cu legislatia n vigoare si cu statutul
propriu prevazut n anexa nr. 4.1.
Art. 26. - DISTRIGAZ SUD - S.A. este operatorul tehnic al sistemului de distributie a gazelor
naturale aflat n patrimoniul sau si raspunde de asigurarea functionarii acestuia n conditii de
siguranta, eficienta economica si protectie a mediului nconjurator.
Art. 27. - DISTRIGAZ SUD - S.A. are organizate n componenta sa sedii secundare cu statut de
sucursala fara personalitate juridica, prevazute n anexa nr. 4.2.
Art. 28. - DEPOGAZ - S.A. este persoana juridica romna cu sediul n municipiul Ploiesti, str.
Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 184, judetul Prahova, care se organizeaza si functioneaza n
conformitate cu dispozitiile legale n vigoare si cu statutul propriu prevazut n anexa nr. 5.
Art. 29. - Capitalul social al DEPOGAZ - S.A. este de 108.023.785 mii lei, varsat integral la data

nfiintarii, si este mpartit n 1.080.237 actiuni nominative, fiecare actiune avnd valoarea
nominala de 100.000 lei.
Art. 30. - (1) DEPOGAZ - S.A. are ca obiect principal de activitate depozitarea subterana si
productia de gaze naturale, precum si cercetarea geologica pentru descoperirea de noi rezerve de
gaze naturale.
(2) Depozitarea gazelor naturale se asigura de DEPOGAZ - S.A., fara discriminare, pentru orice
agent economic solicitant.
(3) DEPOGAZ - S.A. are obligatia sa efectueze toate demersurile necesare pentru ca n perioada 1
aprilie - 1 octombrie a fiecarui an sa se realizeze ncarcarea depozitelor subterane la capacitatea
nominala, constituindu-se astfel rezerva strategica la dispozitia Dispeceratului National de Gaze
Naturale Bucuresti, pentru mentinerea n siguranta a parametrilor functionali ai sistemului national
de gaze naturale.
Art. 31. - DEPOGAZ - S.A. poate desfasura complementar si alte activitati conexe pentru
sustinerea obiectului principal de activitate, n conformitate cu legislatia n vigoare si cu statutul
propriu prevazut n anexa nr. 5.
Art. 32. - (1) Societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1 sunt conduse de adunarea generala a
actionarilor si de consiliul de administratie.
(2) Reprezentantii statului n adunarea generala a actionarilor si membrii consiliului de
administratie ale societatilor comerciale nfiintate potrivit art. 1 se numesc si se revoca prin ordin
al ministrului industriei si comertului.
(3) Atributiile adunarii generale a actionarilor si ale consiliului de administratie ale societatilor
comerciale nfiintate potrivit art. 1 sunt prevazute n statutele proprii.
Art. 33. - Sucursalele din componenta societatilor comerciale nfiintate potrivit art. 1 vor efectua
operatiuni contabile pna la nivelul balantei de verificare, n conditiile Legii contabilitatii nr.
82/1991, republicata.
Art. 34. - Bunurile proprietate publica a statului, atribuite fostei Societati Nationale de Gaze
Naturale "Romgaz" - S.A. prin Hotarrea Guvernului nr. 491/1998, identificate n anexa nr. 6, se
preiau cu acelasi titlu, dupa caz, de societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1, fara a fi incluse
n capitalul social al acestora, pna la definitivarea regimului lor juridic, potrivit legii.
Art. 35. - Societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1 vor prelua drepturile si vor fi tinute de
obligatiile fostei Societati Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A. si ale filialelor sale si se
substituie n drepturile si obligatiile decurgnd din raporturile juridice ale acesteia cu tertii, inclusiv
n litigiile n curs, preluarea urmnd sa se faca pe baza de protocol finalizat n termen de 45 de zile
de la data intrarii n vigoare a prezentei hotarri.
Art. 36. - (1) Adunarea generala a actionarilor a Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" S.A., care se desfiinteaza, va stabili repartizarea participatiunilor sale la societatile comerciale
CONGAZ, WIROM GAS, ROMEXTERA, MI PETROGAS SERVICES ROMANIA si la BLACK
SEA LPG ROMANIA - S.R.L. catre societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1 si altele
similare.
(2) Predarea-preluarea se face pe baza de protocol ncheiat n termenul prevazut la art. 35.
Art. 37. - (1) Societatile comerciale nfiintate conform art. 1 vor prelua responsabilitatea
implementarii partii C a Proiectului de reabilitare a sectorului petrolier, finantat prin Acordul de
mprumut ncheiat ntre Romnia si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare,
ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 42/1994, aprobata prin Legea nr. 126/1994.
(2) Lista cuprinznd contractele finantate din mprumut, ncheiate pna n prezent, este prevazuta
n anexa nr. 7, urmnd ca repartizarea acestora pe societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1 sa
fie facuta pna la data limita de finalizare a protocoalelor de preluare a drepturilor si obligatiilor de
la Societatea Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A.
(3) n scopul garantarii platii integrale si la timp a ratelor de capital, dobnzilor, comisioanelor si a

altor costuri legate de mprumut, repartizate societatilor comerciale nfiintate potrivit art. 1, prin
acordurile de mprumut subsidiare care urmeaza sa fie ncheiate ntre Ministerul Finantelor si
fiecare dintre acestea se vor institui ipoteci legale asupra tuturor bunurilor imobile ale societatilor
comerciale nou-nfiintate, care vor prelua toate drepturile si obligatiile decurgnd din acordurile de
mprumut subsidiar ncheiate ntre Ministerul Finantelor si Societatea Nationala de Gaze Naturale
"Romgaz" - S.A.
Art. 38. - Acordurile petroliere pentru concesionarea dreptului de explorare si exploatare a
perimetrelor gazeifiere, aprobate prin hotarre a Guvernului, se vor transfera, n conditiile legii,
societatilor comerciale nfiintate potrivit art. 1.
Art. 39. - (1) Pna la completarea cadrului de reglementare, n conditiile legii, de catre Autoritatea
Nationala de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale, conduita societatilor comerciale
nfiintate potrivit art. 1, cu privire la decontarile financiare si la asigurarea cu prioritate a
consumului de gaze naturale pentru populatie si pentru sistemul energetic national, va fi cea
determinata de relatiile contractuale si de reglementarile stabilite de Ministerul Industriei si
Comertului.
(2) Ministerul Industriei si Comertului va verifica lunar, pe baza datelor primite de la societatile
comerciale nfiintate potrivit art. 1, respectarea decontarilor si a relatiilor contractuale dintre
acestea.
(3) Nerespectarea conditiilor contractuale, a disciplinei financiare si a obligativitatii achitarii
datoriilor se sanctioneaza conform legii.
Art. 40. - Situatia datoriilor nregistrate ntre filiale, respectiv ntre acestea si Societatea Nationala
de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., ntocmita la 31 decembrie 1999, este prezentata n anexa nr. 8
si va fi reactualizata pna la ncheierea protocoalelor dintre acestea si societatile comerciale
nfiintate potrivit art. 1.
Art. 41. - Societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1 au obligatia sa respecte ntocmai deciziile
Dispeceratului National de Gaze Naturale Bucuresti, emise n scopul asigurarii echilibrului
balantei surse-consumuri si functionarii n conditii de siguranta al SNT.
Art. 42. - Modalitatea de tarifare pentru servicii de transport, distributie, furnizare si depozitare,
precum si modalitatea de stabilire a pretului mediu al gazelor naturale din productia interna se
mentin pna la emiterea reglementarilor n acest sens de catre Autoritatea Nationala de
Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale.
Art. 43. - (1) Personalul angajat la fosta Societate Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A. si
la filialele sale, care se desfiinteaza, se redistribuie la societatile comerciale nfiintate potrivit art. 1
si se considera transferat.
(2) Contractele colective de munca ncheiate anterior ramn n vigoare pna la ncheierea de catre
societatile comerciale a noilor contracte colective de munca, n conditiile legii.
Art. 44. - (1) Ministerul Industriei si Comertului va coordona reorganizarea Societatii Nationale de
Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., mputernicind adunarea generala a actionarilor si consiliul de
administratie ale societatilor comerciale nfiintate conform art. 1 cu aducerea la ndeplinire a
masurilor prevazute n prezenta hotarre.
(2) Ministerul Industriei si Comertului va mputernici adunarea generala a actionarilor din
DISTRIGAZ NORD - S.A. si DISTRIGAZ SUD - S.A. sa reorganizeze, n conformitate cu
statutele acestora, sistemul de distributie a gazelor naturale pna la data de 31 iulie 2000.
Art. 45. - Pe data intrarii n vigoare a prezentei hotarri si nceteaza aplicabilitatea Hotarrea
Guvernului nr. 491/1998 privind nfiintarea Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" S.A., publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 305 din 21 august 1998.
Art. 46. - Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezenta hotarre.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneaza:
-------------------------------Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
p. Ministrul finantelor,
Valentina Siclovan,
secretar de stat
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Smaranda Dobrescu
Ministru de stat, presedintele
Consiliului de Coordonare Economico-Financiara,
Mircea Ciumara
Bucuresti, 28 aprilie 2000.
Nr. 334.
ANEXA Nr. 1.1
Statut
din 28 aprilie 2000
al Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A.
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 194 din 4 mai 2000
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridica, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea
Denumirea societatii este Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A.
n toate actele, facturile, anunturile, publicatiile ori n alte acte emannd de la Societatea Nationala
de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. denumirea societatii nationale va fi precedata sau
urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau de initialele "S.A.", sediul, numarul de nmatriculare
n registrul comertului si codul fiscal.
ARTICOLUL 2
Forma juridica
Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A., denumita n continuare
TRANSGAZ - S.A., este persoana juridica romna avnd forma juridica de societate comerciala pe

actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile romne si cu prezentul statut.

ARTICOLUL 3
Sediul
Sediul TRANSGAZ - S.A. este n Romnia, municipiul Medias, Str. Unirii nr. 4, judetul Sibiu.
Sediul TRANSGAZ - S.A. poate fi schimbat n alta localitate din Romnia, pe baza hotarrii
adoptate de adunarea generala a actionarilor, potrivit legii.
La data nfiintarii TRANSGAZ - S.A. are n componenta:
a) Sucursala de transport gaze naturale, cu sediul n municipiul Medias, Piata George Enescu nr.
11, judetul Sibiu;
b) Sucursala de cercetare si proiectare pentru transport gaze naturale, cu sediul n municipiul
Medias, Str. Unirii nr. 6, judetul Sibiu.
TRANSGAZ - S.A. poate nfiinta sedii secundare fara personalitate juridica, situate si n alte
localitati din tara sau din strainatate, care se vor organiza ca sucursale, reprezentante sau agentii, cu
aprobarea adunarii generale a actionarilor.
ARTICOLUL 4
Durata
Durata TRANSGAZ - S.A. este nelimitata, cu ncepere de la data nmatricularii n registrul
comertului.
CAPITOLUL II
Scopul si obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
TRANSGAZ - S.A. are ca scop ndeplinirea strategiei nationale stabilite pentru transportul,
tranzitul international, dispecerizarea gazelor naturale si cercetarea-proiectarea n domeniul
transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislatiei romne, de acte de comert
corespunzatoare obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate
TRANSGAZ - S.A. are ca obiect de activitate:
1. transportul gazelor naturale - cod 6030;
2. tranzitul international de gaze naturale pe teritoriul Romniei;
3. furnizarea numai a gazelor naturale care reprezinta valoarea serviciului de transport pentru
transportul international si a creditului marfa pentru constructia conductei Isaccea-Negru Voda,
neputndu-se cumpara alte gaze naturale din productia interna sau din import;
4. dispecerizarea retelelor si sistemelor de alimentare cu gaze naturale;
5. cercetarea si proiectarea pentru activitatea de transport - cod 730, 742, 7430;
6. exploatarea retelelor proprii de telecomunicatii, teletransmisie, telemasura, telecomanda si
prestarea de servicii de operare pentru terti - cod 6421, 6433, 6442, 6423;
7. ntretinerea, verificarea, revizia si reparatia conductelor magistrale si instalatiilor tehnologice
aferente;
8. importul-exportul de materiale, piese de schimb, utilaje, echipamente si tehnologii etc.;

9. cooperarea internationala n domeniul transportului gazelor naturale;

10. consultanta si asistenta tehnica de specialitate cod 7420;
11. executarea de lucrari de constructii-montaj, n tara si n strainatate - cod 4525, 4526, 4531,
4533, 4534, 4532;
12. executarea de lucrari de reparatii, revizii si inspectii tehnice pentru autovehiculele proprii si
pentru terti cod 5022;
13. desfasurarea de programe, studii si analize pentru reducerea impactului instalatiilor de gaze
naturale asupra mediului;
14. operatiuni de comision si intermediere - cod 7484;
15. vnzarea angro si en detail (prin valorificarea materialelor rezultate din stocuri, reparatii,
demolari, casari si a produselor secundare rezultate din activitatea de transport al gazelor naturale cod 5010, 515, 516, 5170;
16. nchirierea si/sau vnzarea de spatii de locuit, nchirierea de spatii de cazare la tarifele stabilite
de TRANSGAZ - S.A. pentru personalul propriu si pentru terti - cod 7012, 7020;
17. vnzarea, darea n locatie si nchirierea de spatii, terenuri si bunuri ale TRANSGAZ - S.A.
unor persoane fizice sau juridice, n conditiile legii - cod 7012, 7020;
18. operatiuni de leasing conform legislatiei n vigoare cod 7134;
19. editarea de publicatii si lucrari, comercializarea acestora pentru activitatea proprie si pentru
terti cod 2222, 2223, 2225;
20. furnizarea de apa, energie termica si energie electrica, n conditiile legii - cod 4031, 4032,
4100;
21. transport de marfuri si de persoane, intern si international - cod 6023, 6024;
22. nchirierea de mijloace de transport si utilaje pentru terti - cod 7110, 7121, 7132;
23. operatiuni de transport aerian si aviatie generala, precum si prestari de servicii de acest gen
catre terti cod 6220, 6323;
24. realizarea de activitati sociale, medicale, bancare, hoteliere, servicii de alimentatie publica,
culturale, sportive pentru personalul propriu si pentru terti, inclusiv oferirea de spatii publicitare
tertilor n publicatiile si lucrarile editate de TRANSGAZ - S.A. - cod 6522, 6713, 8512, 8513,
8514, 9261, 9262;
25. activitati specifice n domeniul securitatii si protectiei muncii, al sanatatii personalului propriu,
precum si al prevenirii si stingerii incendiilor;
26. prestarea de activitati conexe legate de valorificarea patrimoniului propriu (turism, agrement
etc.) - cod 5511, 5512, 5523, 5551, 5552;
27. comert intern, magazine de prezentare si desfacere, cantine;
28. gospodarii-anexa pentru cresterea pasarilor si animalelor, producerea si comercializarea
produselor animaliere si vegetale - cod 5211, 5552;
29. verificarea metrologica a contoarelor prin laboratoare proprii - cod 7430.
CAPITOLUL III
Capitalul social, actiunile
ARTICOLUL 7
Capitalul social
Capitalul social al TRANSGAZ - S.A. la data nfiintarii este de 220.449.570 mii lei si se constituie
pe baza bilantului contabil ncheiat la data de 31 decembrie 1999, prin preluarea unei parti din
patrimoniul Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A., fiind mpartit n 2.204.495
actiuni nominative, fiecare actiune avnd o valoare de 100.000 lei.
Capitalul social este n ntregime detinut de statul romn, n calitate de actionar unic, pna la
transmiterea actiunilor din proprietatea statului catre persoane fizice sau juridice, romne sau

straine, n conditiile legii, si este varsat integral la data constituirii TRANSGAZ - S.A.
n capitalul social nu sunt incluse bunuri de natura celor prevazute la art. 135 alin. (4) din
Constitutie.
Ministerul Industriei si Comertului reprezinta statul ca actionar unic la TRANSGAZ - S.A. si
exercita toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.
ARTICOLUL 8
Majorarea sau reducerea capitalului social
Majorarea capitalului social se face n conditiile legii.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor sau, n situatia prevazuta la art. 15 ultimul alineat,
consiliul de administratie va putea decide majorarea capitalului social, cu respectarea dispozitiilor
legale n vigoare la data majorarii lui.
Capitalul social va putea fi majorat prin:
a) noi aporturi n numerar si/sau n natura;
b) ncorporarea rezervelor (n care vor putea fi incluse diferentele favorabile rezultate din
reevaluarea patrimoniului social), cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a
primelor de emisiune;
c) compensarea unor creante lichide si exigibile ale tertilor asupra TRANSGAZ - S.A. cu actiuni
ale acesteia;
d) alte surse stabilite de adunarea generala a actionarilor ori de consiliul de administratie, dupa caz,
potrivit legii.
Reducerea capitalului social se face n conditiile legii.
n cazul n care administratorii constata pierderea a jumatate din capitalul social, ei sunt obligati sa
convoace, n termen de maximum 60 de zile, adunarea generala extraordinara a actionarilor, care
va decide reconstituirea capitalului social, limitarea la valoarea ramasa sau dizolvarea
TRANSGAZ - S.A.
Reducerea capitalului social se va putea face numai dupa doua luni de la data publicarii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a hotarrii adunarii generale extraordinare a
actionarilor ori, n situatia prevazuta la art. 15 ultimul alineat, a hotarrii consiliului de
administratie, potrivit prevederilor legale.
ARTICOLUL 9
Actiunile
Drepturile si obligatiile aferente actiunilor aflate n proprietatea statului sunt exercitate de
Ministerul Industriei si Comertului.
Actiunile nominative ale TRANSGAZ - S.A. vor cuprinde toate elementele prevazute de lege.
Actiunile nominative emise de TRANSGAZ - S.A. vor fi n forma dematerializata, prin nscriere n
cont.
Conversia sau nstrainarea actiunilor se va putea realiza n conditiile stabilite de adunarea generala
a actionarilor, cu respectarea prevederilor legale. n conditiile legii, prin decizie a adunarii generale
a actionarilor, vor putea fi emise actiuni preferentiale, cu dividend prioritar, fara drept de vot.
Evidenta actiunilor se va tine ntr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele
consiliului de administratie, registru care se pastreaza la sediul TRANSGAZ - S.A., sub ngrijirea
secretarului consiliului de administratie.
n registrul actiunilor se pot efectua modificari numai cu respectarea prevederilor legale n vigoare.
Actiunile emise de TRANSGAZ - S.A. pot fi grevate de un drept de uzufruct sau pot fi gajate, n
conditiile legii.

Persoanele fizice sau juridice, romne si straine, vor putea detine actiuni ale TRANSGAZ - S.A.
potrivit reglementarilor n vigoare.
ARTICOLUL 10
Obligatiuni
TRANSGAZ - S.A. este autorizata sa emita obligatiuni n conditiile legii.
ARTICOLUL 11
Drepturi si obligatii decurgnd din actiuni
Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari, potrivit legii, confera acestora dreptul la un vot n
adunarea generala a actionarilor, dreptul de a alege si de a fi alesi n organele de conducere, dreptul
de a participa la distribuirea profitului conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor
legale, respectiv alte drepturi prevazute n statut.
Detinerea actiunii certifica adeziunea de drept la statut.
Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile n cazul trecerii lor n proprietatea altor
persoane.
Cnd o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, nu se va nscrie transmiterea
dect n conditiile n care acestea desemneaza un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor
rezultnd din actiune.
Obligatiile TRANSGAZ - S.A. sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund
n limita actiunilor pe care le detin.
Patrimoniul TRANSGAZ - S.A. nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale ale
actionarilor.
ARTICOLUL 12
Cesiunea actiunilor
Actiunile sunt indivizibile cu privire la TRANSGAZ - S.A., care nu recunoaste dect un singur
proprietar pentru fiecare actiune.
Cesiunea partiala sau totala a actiunilor ntre actionari sau catre terti se efectueaza n conditiile si
cu procedura prevazute de lege.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative emise de TRANSGAZ - S.A. se
realizeaza prin declaratie facuta n registrul actionarilor, subscrisa de cedent si de cesionar sau de
mandatarii lor. De asemenea, transmiterea se mai poate realiza si prin act autentic, cu efectuarea
mentiunilor corespunzatoare n registrul actionarilor.
ARTICOLUL 13
Pierderea actiunilor
n cazul pierderii unor actiuni proprietarul va trebui sa anunte consiliul de administratie si sa faca
public faptul prin presa, n cel putin doua ziare de larga circulatie din localitatea n care se afla
sediul principal al TRANSGAZ S.A. Actiunile pierdute se anuleaza.
Anularea lor se va publica n Monitorul Oficial al Romniei. Dupa 6 luni actionarul va putea
obtine un duplicat al actiunilor pierdute.
CAPITOLUL IV
Adunarea generala a actionarilor

ARTICOLUL 14
Reprezentare
n perioada n care statul este actionar unic la TRANSGAZ - S.A. interesele acestuia n adunarea
generala a actionarilor vor fi reprezentate de Ministerul Industriei si Comertului.
Reprezentantii n adunarea generala a actionarilor se numesc si se revoca prin ordin al ministrului
industriei si comertului.
ARTICOLUL 15
Atributii
Adunarea generala a actionarilor TRANSGAZ - S.A. este organul de conducere care decide asupra
activitatii acesteia si asupra politicii sale economice.
Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala ordinara a actionarilor are urmatoarele atributii principale:
a) aproba propunerile privind strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare, de
restructurare economico-financiara a TRANSGAZ - S.A.;
b) alege si revoca cenzorii, conform prevederilor legale;
c) propune descarcarea de gestiune a consiliului de administratie;
d) stabileste nivelul remuneratiei lunare a membrilor consiliului de administratie, precum si a
cenzorilor;
e) aproba bugetul de venituri si cheltuieli pe exercitiul financiar urmator;
f) stabileste nivelul remuneratiei directorului general al TRANSGAZ - S.A., precum si premierea
acestuia;
g) aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dupa analizarea rapoartelor consiliului de
administratie si al cenzorilor;
h) aproba repartizarea profitului conform legii;
i) hotaraste cu privire la folosirea dividendelor aferente actiunilor gestionate, pentru restructurare si
dezvoltare;
j) hotaraste cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor
externe; stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare de pe piata
interna si externa, a creditelor comerciale si a garantiilor, inclusiv prin gajarea actiunilor potrivit
legii;
k) hotaraste cu privire la nfiintarea sau la desfiintarea subunitatilor, fuziunea, divizarea,
participarea la constituirea de noi persoane juridice sau la asocierea cu alte persoane juridice sau
fizice, din tara sau din strainatate;
l) analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele referitoare la
profit si dividende, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de
munca, protectia mediului, relatiile cu clientii;
m) se pronunta asupra gestiunii administratorilor si asupra modului de recuperare a prejudiciilor
produse TRANSGAZ - S.A. de catre acestia;
n) hotaraste cu privire la gajarea sau la nchirierea unor bunuri, unitati sau sedii proprii;
o) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie;
p) aproba delegarile de competenta pentru consiliul de administratie;
q) reglementeaza dreptul de preemtiune al actionarilor si al salariatilor TRANSGAZ - S.A. cu
privire la cesiunea actiunilor si aproba limitele si conditiile pentru cesionarea catre salariatii
TRANSGAZ - S.A. a unui numar de actiuni proprii;
r) ndeplineste orice alte atributii stabilite de lege n sarcina sa.
Pentru atributiile mentionate la lit. c), e), g), h), i), j), l), m), n) si o) adunarea generala ordinara a

actionarilor nu va putea lua hotarri dect n urma obtinerii de catre fiecare reprezentant a unui
mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor se ntruneste pentru a hotar urmatoarele:
a) schimbarea formei juridice a TRANSGAZ - S.A.;
b) mutarea sediului TRANSGAZ - S.A.;
c) schimbarea obiectului de activitate;
d) majorarea capitalului social, precum si reducerea sau rentregirea lui prin emisiune de noi
actiuni, n conditiile legii;
e) fuziunea cu alte societati comerciale sau divizarea TRANSGAZ - S.A.;
f) dizolvarea anticipata a TRANSGAZ - S.A.;
g) emisiunea de obligatiuni;
h) modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si cesiunea
actiunilor;
i) orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarre pentru care este ceruta aprobarea
adunarii generale extraordinare a actionarilor;
j) aprobarea conversiei actiunilor nominative, emise n forma dematerializata, n actiuni
nominative, emise n forma materializata, si invers;
k) aprobarea conversiei actiunilor preferentiale si nominative dintr-o categorie n alta, n conditiile
legii.
Pentru hotarrile adunarii generale extraordinare a actionarilor fiecare reprezentant trebuie sa
obtina un mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va putea delega consiliului de administratie
exercitiul atributiilor sale mentionate la lit. b), c), d) si j).
ARTICOLUL 16
Convocarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie sau de un
membru al acestuia, pe baza mputernicirii date de presedinte.
Adunarile generale ordinare ale actionarilor au loc cel putin o data pe an, n cel mult doua luni de
la ncheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si
pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si
cheltuieli pe anul n curs.
Adunarea generala a actionarilor va fi convocata ori de cte ori va fi nevoie, n conformitate cu
prevederile legale n vigoare si cu dispozitiile prezentului statut, cu cel putin 15 zile nainte de data
stabilita.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii generale a actionarilor, precum si ordinea de
zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.
Cnd pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa
cuprinda textul integral al propunerilor.
Adunarea generala a actionarilor se ntruneste la sediul TRANSGAZ - S.A. sau n alt loc indicat n
convocare.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va fi convocata ori de cte ori este cazul, la
solicitarea actionarului unic sau la cererea consiliului de administratie ori a cenzorilor.
ARTICOLUL 17
Organizarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala ordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri, daca la

prima convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin doua treimi din capitalul social,
iar la a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri, daca la
prima convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin trei patrimi din capitalul social,
iar la a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
n ziua si la ora aratate n convocare sedinta adunarii generale a actionarilor va fi deschisa de
presedintele consiliului de administratie sau, n lipsa acestuia, de cel care i tine locul.
Presedintele consiliului de administratie va desemna dintre functionarii TRANSGAZ - S.A. un
secretar al adunarii generale a actionarilor, care va verifica ndeplinirea cerintelor legale si statutare
privind tinerea adunarii generale si va ntocmi procesul-verbal al sedintei.
Procesul-verbal va fi semnat de reprezentantii statului desemnati sa reprezinte interesele capitalului
de stat (reprezentantii Ministerului Industriei si Comertului) si de secretarul care l-a ntocmit.
Procesul-verbal al adunarii generale se va scrie ntr-un registru sigilat si parafat.
La fiecare proces-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, listele de prezenta a
actionarilor, precum si, dupa caz, mandatele speciale ale reprezentantilor mandatati de Ministerul
Industriei si Comertului.
La sedintele ordinare si extraordinare ale adunarii generale a actionarilor, n care se dezbat
problemele referitoare la raporturile de munca cu personalul TRANSGAZ - S.A., pot fi invitati si
reprezentantii salariatilor care nu vor avea drept de vot.
ARTICOLUL 18
Exercitarea dreptului de vot n adunarea generala a actionarilor
Hotarrile adunarii generale a actionarilor se iau prin vot deschis.
Votul va fi nominal n cazul hotarrilor a caror valabilitate este conditionata de existenta
mandatelor speciale.
Hotarrile se vor putea lua n conditiile si cu majoritatea prevazute de lege pentru adunarile
generale ordinare sau, dupa caz, pentru cele extraordinare.
La propunerea persoanei care prezideaza adunarea generala a actionarilor sau a unuia dintre
membrii adunarii generale a actionarilor se va putea decide ca votul sa fie secret si n alte cazuri,
cu exceptia situatiei n care este necesar votul nominal.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor,
pentru revocarea lor si pentru luarea hotarrilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Pentru a fi opozabile tertilor hotarrile adunarii generale vor fi depuse n termen de 15 zile la
oficiul registrului comertului pentru a fi mentionate, n extras, n registru si publicate n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
Ele nu vor putea fi executate nainte de aducerea la ndeplinire a formalitatilor de mai sus.
Hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor n limitele legii si ale statutului sunt
obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat mpotriva.
Actionarii care nu sunt de acord cu hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor cu privire
la schimbarea obiectului de activitate, a sediului sau a formei juridice au dreptul de a se retrage din
TRANSGAZ - S.A. si de a recupera contravaloarea actiunilor pe care le poseda, conform
prevederilor legale.
CAPITOLUL V
Consiliul de administratie
ARTICOLUL 19
Organizare

TRANSGAZ - S.A. este administrata de un consiliu de administratie compus din 5 membri.

Membrii consiliului de administratie sunt numiti pe o perioada de cel mult 4 ani si sunt revocati,
dupa caz, prin ordin al ministrului industriei si comertului si sunt remunerati pentru aceasta calitate
cu o indemnizatie lunara.
Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales prin vot secret de catre membrii
consiliului de administratie din rndul acestora.
Membrii consiliului de administratie pot avea calitatea de actionar.
n situatia n care se creeaza un loc vacant n consiliul de administratie, adunarea generala a
actionarilor propune un nou administrator n vederea ocuparii acestuia. Durata pentru care este ales
noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a ramas pna la
expirarea mandatului predecesorului sau.
Consiliul de administratie se ntruneste lunar la sediul TRANSGAZ - S.A. sau ori de cte ori este
necesar, la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai.
Consiliul de administratie si desfasoara activitatea n baza propriului sau regulament si a
reglementarilor legale n vigoare.
Consiliul de administratie este prezidat de presedinte, iar n lipsa acestuia, de un membru, n baza
mandatului presedintelui.
Presedintele numeste un secretar, fie dintre membrii consiliului de administratie, fie din afara
acestuia.
Conducerea TRANSGAZ - S.A. se asigura de un director general, care nu este si presedintele
consiliului de administratie.
Pentru valabilitatea hotarrilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin doua
treimi din numarul membrilor, iar acestea se iau cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.
Dezbaterile consiliului de administratie au loc, conform ordinii de zi stabilite si comunicate de
presedinte, cu cel putin 7 zile nainte de data tinerii sedintei. Dezbaterile se consemneaza n
procesul-verbal al sedintei, care se scrie ntr-un registru sigilat si parafat de presedintele consiliului
de administratie.
Procesul-verbal se semneaza de toti membrii consiliului de administratie si de secretar. Pe baza
procesului-verbal secretarul consiliului de administratie redacteaza hotarrea acestuia, care se
semneaza de presedinte.
Consiliul de administratie poate delega, prin regulamentul sau de organizare si functionare, o parte
din atributiile sale directorului general al TRANSGAZ - S.A. si poate recurge, de asemenea, la
experti pentru solutionarea anumitor probleme.
n relatiile cu tertii TRANSGAZ - S.A. este reprezentata de directorul general, pe baza si n
limitele mputernicirilor date de consiliul de administratie, care semneaza actele de angajare fata
de acestia.
Presedintele consiliului de administratie este obligat sa puna la dispozitie actionarilor si cenzorilor,
la cererea acestora, toate documentele TRANSGAZ - S.A.
Membrii consiliului de administratie raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de TRANSGAZ
- S.A. pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la prevederile legale, pentru
abaterea de la statut sau pentru greseli n administrarea acesteia. n astfel de situatii ei vor putea fi
revocati prin hotarrea adunarii generale a actionarilor.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru n consiliul de administratie persoanele prevazute n
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
Nu pot fi directori ai TRANSGAZ - S.A. si ai sucursalelor acesteia persoanele care sunt
incompatibile potrivit Legii nr. 31/1990, republicata.
ARTICOLUL 20
Atributiile consiliului de administratie, ale directorului general

si ale directorilor executivi

A. Consiliul de administratie are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aproba structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare ale TRANSGAZ S.A.;
b) aproba nivelul garantiilor si modul de constituire a acestora pentru directorul general, directorii
executivi ai TRANSGAZ - S.A., directorii din cadrul sucursalelor si pentru persoanele care au
calitatea de gestionar;
c) ncheie acte juridice prin care sa dobndeasca, sa nstraineze, sa nchirieze, sa schimbe sau sa
constituie n garantie bunuri aflate n patrimoniul TRANSGAZ - S.A., cu aprobarea adunarii
generale a actionarilor, atunci cnd legea impune aceasta conditie;
d) aproba delegarile de competenta pentru directorul general si pentru persoanele din conducerea
TRANSGAZ - S.A., n vederea executarii operatiunilor acesteia;
e) aproba competentele sucursalelor pe domenii de activitate (economic, comercial, tehnic,
administrativ, financiar, juridic etc.) n vederea realizarii obiectului de activitate al TRANSGAZ S.A.;
f) aproba ncheierea oricaror contracte pentru care nu a delegat competenta directorului general al
TRANSGAZ - S.A.;
g) supune anual adunarii generale a actionarilor, n termen de 60 de zile de la ncheierea
exercitiului financiar, raportul cu privire la activitatea TRANSGAZ - S.A., bilantul contabil si
contul de profit si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul programului de activitate si
proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al TRANSGAZ - S.A. pe anul n curs;
h) convoaca adunarea generala extraordinara a actionarilor ori de cte ori este nevoie;
i) aproba ncheierea contractelor de import-export pna la limita cuantumului valoric stabilit de
adunarea generala a actionarilor;
j) stabileste drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului TRANSGAZ - S.A., conform
structurii organizatorice aprobate;
k) stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare curente, a creditelor
comerciale pe termen scurt si mediu si aproba eliberarea garantiilor;
l) aproba numarul de posturi si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de
productie;
m) aproba programele de productie, cercetare, dezvoltare, investitii;
n) stabileste si aproba politici pentru protectia mediului nconjurator, securitatea muncii, potrivit
reglementarilor legale n vigoare;
o) stabileste tactica si strategia de marketing;
p) stabileste si aproba, n limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de adunarea generala a
actionarilor, modificari n structura acestuia, n limita competentelor pentru care a primit mandat;
q) negociaza contractul colectiv de munca prin mandatarea directorului general si aproba statutul
personalului;
r) stabileste si aproba nivelul indemnizatiei pentru secretarul consiliului de administratie;
s) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor sau care sunt prevazute
de legislatia n vigoare.
B. Directorul general reprezinta TRANSGAZ - S.A. n raporturile cu tertii.
Directorul general are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale TRANSGAZ - S.A., stabilite de consiliul de
administratie;
b) numeste directorii executivi cu avizul consiliului de administratie;
c) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul salariat n conditiile legii;
d) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi si directorii din cadrul sucursalelor;

e) participa la negocierea contractului colectiv de munca, a carui negociere si ncheiere se

desfasoara n conditiile legii, n limita mandatului dat de consiliul de administratie;
f) negociaza n conditiile legii contractele individuale de munca;
g) ncheie acte juridice, n numele si pe seama TRANSGAZ - S.A., n limitele mputernicirilor
acordate de consiliul de administratie;
h) stabileste ndatoririle si responsabilitatile personalului TRANSGAZ - S.A.;
i) aproba operatiunile de ncasari si plati potrivit competentelor legale si prezentului statut;
j) aproba operatiunile de vnzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor legale si
prezentului statut;
k) mputerniceste directorii executivi, directorii din cadrul sucursalelor si orice alta persoana sa
exercite orice atributie din sfera sa de competenta;
l) rezolva orice alta problema pe care consiliul de administratie a stabilit-o n sarcina sa.
C. Directorii executivi si directorii din cadrul sucursalelor sunt numiti de directorul general si se
afla n subordinea acestuia, sunt functionari ai TRANSGAZ - S.A., executa operatiunile acesteia si
sunt raspunzatori fata de aceasta pentru ndeplinirea ndatoririlor lor, n aceleasi conditii ca si
membrii consiliului de administratie.
Atributiile directorilor executivi si ale directorilor din cadrul sucursalelor sunt stabilite prin
regulamentul de organizare si functionare a TRANSGAZ - S.A.
CAPITOLUL VI
Comitetul de directie
ARTICOLUL 21
Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie, n
conditiile legii.
Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
Comitetul de directie prezinta raportul sau de activitate consiliului de administratie.
CAPITOLUL VII
Gestiunea
ARTICOLUL 22
Cenzorii
Gestiunea TRANSGAZ - S.A. este controlata de actionari si de 3 cenzori, care sunt alesi de
adunarea generala a actionarilor. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie expert contabil.
n perioada n care statul detine mai mult de 20% din capitalul social unul dintre cenzori va fi
recomandat de Ministerul Finantelor.
Adunarea generala a actionarilor alege, de asemenea, acelasi numar de cenzori supleanti, care i
vor nlocui, n conditiile legii, pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control cenzorilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la
activitatea TRANSGAZ - S.A., la situatia patrimoniului, a profitului si a pierderilor.
Cenzorii au urmatoarele atributii principale:
a) n cursul exercitiului financiar verifica gospodarirea mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante,
a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de
administratie despre neregulile constatate;
b) la ncheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si a
informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor TRANSGAZ - S.A., a
bilantului contabil si a contului de profit si pierderi, prezentnd adunarii generale a actionarilor un
raport scris;

c) la lichidarea TRANSGAZ - S.A. controleaza operatiunile de lichidare;

d) prezinta adunarii generale a actionarilor punctul lor de vedere cu privire la propunerile de
reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si a obiectului de activitate ale
TRANSGAZ - S.A.
Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, n fiecare luna si inopinat, inspectii ale casei si sa verifice existenta titlurilor sau a
valorilor care sunt proprietatea TRANSGAZ - S.A. sau care au fost primite n gaj, cautiune sau n
depozit;
b) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, insernd n ordinea de
zi propunerile pe care le vor crede necesare;
c) sa constate depunerea garantiei din partea administratorilor;
d) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale statutului sa fie ndeplinite de administratori si de
lichidatori.
Cenzorii se ntrunesc la sediul TRANSGAZ - S.A. si iau decizii n unanimitate. Daca nu se
realizeaza unanimitatea, raportul cu divergente se nainteaza adunarii generale a actionarilor.
Cenzorii pot convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor, daca aceasta nu a fost
convocata de consiliul de administratie, n cazul n care capitalul social s-a diminuat cu mai mult
de 10% timp de 2 ani consecutivi sau ori de cte ori considera necesar pentru alte situatii privind
ncalcarea dispozitiilor legale si statutare.
Atributiile, drepturile si obligatiile cenzorilor se completeaza cu dispozitiile legale n materie.
Cenzorii si cenzorii supleanti sunt numiti de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de
maximum 3 ani si pot fi realesi.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele prevazute n Legea nr. 31/1990, republicata,
si n reglementarile legale n vigoare.
Cenzorii sunt obligati sa depuna nainte de nceperea activitatii o garantie egala cu o treime din
garantia stabilita pentru membrii consiliului de administratie.
n caz de deces, mpiedicare fizica sau legala, ncetare sau renuntare la mandat a unui cenzor,
cenzorul supleant cel mai n vrsta l nlocuieste.
Daca n acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alta persoana
n locul vacant, pna la cea mai apropiata adunare generala a actionarilor.
n cazul n care nu mai ramne n functie nici un cenzor, consiliul de administratie va convoca
adunarea generala a actionarilor, care va proceda la numirea altor cenzori.
Cenzorii vor trece ntr-un registru special deliberarile, precum si constatarile facute n exercitiul
mandatului lor.
Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala a actionarilor.
CAPITOLUL VIII
Activitatea TRANSGAZ - S.A.
ARTICOLUL 23
Finantarea activitatii proprii
Pentru ndeplinirea obiectului de activitate si n conformitate cu atributiile stabilite TRANSGAZ S.A. utilizeaza sursele de finantare constituite conform legii, credite bancare si alte surse
financiare.
ARTICOLUL 24
Exercitiul financiar
Exercitiul financiar ncepe la 1 ianuarie si se ncheie la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul

exercitiu financiar ncepe la data nmatricularii TRANSGAZ - S.A. la registrul comertului.

ARTICOLUL 25
Personalul
Personalul de conducere si de executie din cadrul TRANSGAZ - S.A. este numit, angajat si
concediat de directorul general.
Angajarea si concedierea personalului din sucursalele TRANSGAZ - S.A. se fac de conducatorul
fiecarei sucursale.
Plata salariilor si a impozitelor aferente, a cotelor de asigurari sociale, precum si a altor obligatii
fata de bugetul de stat se va face potrivit legii.
Drepturile si obligatiile personalului TRANSGAZ - S.A. se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare, prin contractul colectiv de munca si prin reglementari proprii.
Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de
munca si de consiliul de administratie pentru personalul numit de acesta.
ARTICOLUL 26
Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea activelor corporale si necorporale din patrimoniul TRANSGAZ - S.A. se va calcula
potrivit modului de amortizare stabilit de consiliul de administratie n conformitate cu prevederile
legale.
ARTICOLUL 27
Evidenta contabila si bilantul contabil
TRANSGAZ - S.A. va tine evidenta contabila n lei, va ntocmi anual bilantul contabil si contul de
profit si pierderi, avnd n vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a IV-a, conform prevederilor legale.
ARTICOLUL 28
Calculul si repartizarea profitului
Profitul TRANSGAZ - S.A. se stabileste pe baza bilantului contabil aprobat de adunarea generala a
actionarilor. Profitul impozabil se stabileste n conditiile legii.
Profitul TRANSGAZ - S.A., ramas dupa plata impozitului pe profit, se va repartiza conform
hotarrii adunarii generale a actionarilor si dispozitiilor legale n vigoare, pentru constituirea de
fonduri destinate dezvoltarii, investitiilor, modernizarii, cercetarii sau de alte asemenea fonduri,
precum si pentru fondul cuvenit actionarilor pentru plata dividendelor.
TRANSGAZ - S.A. si constituie fond de rezerva si alte fonduri n conditiile legii.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de TRANSGAZ - S.A. n conditiile legii, dupa
aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala a actionarilor.
n cazul nregistrarii de pierderi, adunarea generala a actionarilor va analiza cauzele si va hotar n
consecinta, potrivit legii.
ARTICOLUL 29
Registrele

TRANSGAZ - S.A. va tine, prin grija membrilor consiliului de administratie si, respectiv, a
cenzorilor, toate registrele prevazute de lege.
CAPITOLUL IX
Asocierea
ARTICOLUL 30
TRANSGAZ - S.A. poate constitui, singura sau mpreuna cu alte persoane juridice sau fizice,
romne ori straine, alte societati comerciale sau alte persoane juridice, n conditiile prevazute de
lege si de prezentul statut.
ARTICOLUL 31
TRANSGAZ - S.A. poate ncheia contracte de asociere cu alte persoane juridice sau fizice, fara
constituirea de noi persoane juridice, daca asocierea este destinata realizarii scopului si obiectului
sau de activitate.
ARTICOLUL 32
Conditiile de participare a TRANSGAZ - S.A. la constituirea de noi persoane juridice sau n
contracte de asociere se vor stabili prin actele constitutive sau prin contractul de asociere, care vor
fi aprobate de adunarea generala a actionarilor.
ARTICOLUL 33
Modificarea formei juridice
Modificarea formei juridice a TRANSGAZ - S.A. se va putea face numai n temeiul hotarrii
adunarii generale extraordinare a actionarilor si cu ndeplinirea tuturor formalitatilor prevazute de
lege.
n perioada n care statul este actionar unic transformarea formei juridice a TRANSGAZ - S.A. se
va putea face numai cu aprobarea Ministerului Industriei si Comertului, prin reprezentantii sai
desemnati sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate comerciala va ndeplini formalitatile legale de nregistrare si publicitate cerute la
nfiintarea societatilor comerciale.
ARTICOLUL 34
Dizolvarea TRANSGAZ - S.A.
Dizolvarea TRANSGAZ - S.A. va avea loc n urmatoarele situatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului sau de activitate;
b) declararea nulitatii;
c) hotarrea adunarii generale a actionarilor;
d) pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva pentru
motive ce nu atrag raspunderi de orice natura, daca adunarea generala a actionarilor nu decide
reconstituirea capitalului social sau reducerea lui la suma ramasa;
e) deschiderea procedurii privind falimentul;
f) cnd numarul actionarilor scade sub minimul legal;
g) alte cauze prevazute de lege sau de prezentul statut.
Dizolvarea TRANSGAZ - S.A. trebuie sa fie nscrisa la oficiul registrului comertului si publicata

n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.

ARTICOLUL 35
Lichidarea TRANSGAZ - S.A.
Dizolvarea TRANSGAZ - S.A. are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.
Lichidarea TRANSGAZ - S.A. si repartizarea patrimoniului se fac n conditiile legii si cu
respectarea procedurii prevazute de lege.
ARTICOLUL 36
Litigiile
Litigiile de orice fel aparute ntre TRANSGAZ - S.A. si persoane fizice sau juridice, romne ori
straine, sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun.
Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre TRANSGAZ - S.A. si persoanele juridice
romne sau straine pot fi solutionate si prin arbitraj, potrivit legii.
CAPITOLUL X
Dispozitii finale
ARTICOLUL 37
Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la societatile
comerciale cu capital de stat, cu cele ale Legii nr. 31/1990, republicata, ale Codului comercial si
ale celorlalte reglementari legale n vigoare.
ANEXA Nr. 1.2
LISTA
cuprinznd sucursalele TRANSGAZ - S.A.
Nr.
crt. Denumirea noilor unitati Localitatea Sediul
1. Sucursala de transport gaze Medias Piata George Enescu nr. 11
naturale
2. Sucursala de cercetare si Medias Str. Unirii nr. 6
proiectare pentru
transport gaze naturale
ANEXA Nr. 2.1
Statut
din 28 aprilie 2000
al Societatii Comerciale de Explorare, Productie si nmagazinare Subterana a Gazelor Naturale
"Exprogaz" - S.A.
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 194 din 4 mai 2000
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridica, sediul, durata
ARTICOLUL 1

Denumirea
Denumirea societatii este Societatea Comerciala de Explorare, Productie si nmagazinare
Subterana a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A.
n toate actele facturile, scrisorile sau publicatiile emannd de la Societatea Comerciala de
Explorare, Productie si nmagazinare Subterana a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A. se
mentioneaza denumirea acesteia, precedata sau urmata de cuvintele "societate comerciala pe
actiuni" sau de initialele "S.A.", capitalul social, din care cel efectiv varsat potrivit ultimului bilant
contabil aprobat, sediul, numarul de nmatriculare n registrul comertului si codul fiscal.
ARTICOLUL 2
Forma juridica
Societatea Comerciala de Explorare, Productie si nmagazinare Subterana a Gazelor Naturale
"Exprogaz" - S.A., denumita n continuare EXPROGAZ - S.A., este persoana juridica romna
avnd forma juridica de societate comerciala pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate
cu legile romne si cu prezentul statut.
ARTICOLUL 3
Sediul
Sediul EXPROGAZ - S.A. este n municipiul Medias, Str. Unirii nr. 4, judetul Sibiu.
Sediul EXPROGAZ - S.A. poate fi schimbat n alta localitate din Romnia, pe baza hotarrii
adoptate de adunarea generala a actionarilor, potrivit legii.
La data nfiintarii sale EXPROGAZ - S.A. are n componenta doua sucursale teritoriale, prevazute
n anexa nr. 2.2 la prezenta hotarre.
EXPROGAZ - S.A. poate nfiinta n viitor filiale si/sau sedii secundare fara personalitate juridica,
cu aprobarea adunarii generale a actionarilor.
ARTICOLUL 4
Durata
EXPROGAZ - S.A. se constituie pentru o durata nelimitata, cu ncepere de la data nmatricularii
acesteia n registrul comertului.
CAPITOLUL II
Scopul si obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
EXPROGAZ - S.A. are ca scop ndeplinirea strategiei nationale stabilite pentru extractia si
nmagazinarea gazelor naturale, prin efectuarea, cu respectarea legislatiei romne, de acte de
comert corespunzatoare obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate
EXPROGAZ - S.A. are ca obiect de activitate:
1. cercetarea geologica pentru descoperirea rezervelor de petrol (gaze naturale, titei si condensat)

n tara si n strainatate - cod 7420;

2. productia, prelucrarea produselor petroliere de la terti - cod 4020, 2320;
3. servicii privind comprimarea mecanica a gazelor cod 6030;
4. lucrari de foraj, probe de productie, operatiuni tehnologice speciale, interventii, reparatii de
sonde si consulting pentru activitatea proprie si pentru terti - cod 1120, 1130;
5. consultanta si asistenta tehnica privind lucrarile de foraj, probe de productie, operatiuni
tehnologice speciale, interventii, reparatii, ntretinere, exploatare si punerea n functiune de sonde,
precum si echipamente, utilaje si instalatii aferente, pentru terti - cod 1120, 1130, 7414;
6. lucrari geodezotopografice pentru activitatea proprie si pentru terti - cod 7420;
7. producerea si comercializarea de azot, oxigen, bioxid de carbon si de alti componenti chimici
din compozitia petrolului, atmosferei si a apelor de zacamnt (n forma lichida si gazoasa) - cod
2411, 5151, 5161, 5162;
8. nmagazinarea subterana a gazelor naturale - cod 6312, 6311;
9. exploatarea, productia si valorificarea, inclusiv prin comercializare, a resurselor minerale - cod
1140, 1450;
10. colectarea, transportul si injectia n sonde a apelor de zacamnt si uzate pentru activitatea
proprie si pentru terti - cod 1120, 1130;
11. proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale, pentru nevoi
proprii si pentru terti - cod 7420;
12. proiectarea retelelor de joasa tensiune - cod 7420;
13. cercetarea, proiectarea si ingineria tehnologica pentru activitatea proprie si pentru terti - cod
7420, 7430;
14. colaborarea economica, tehnico-stiintifica si executarea de lucrari n domeniul obiectului de
activitate, n tara si n strainatate;
15. lucrari de constructii-montaj, constructii civile, drumuri, ntretinere si reparatii de utilaje, scule
si echipamente pentru activitatea proprie si pentru terti - cod 4533, 4521, 4534, 4525, 4526;
16. efectuarea lucrarilor de redare n circuitul agricol a terenurilor degradate, prin activitati
specifice, n interes propriu si pentru terti;
17. lucrari de reparatii, revizii si inspectii tehnice periodice, pentru autovehicule si remorcile
proprii, precum si pentru terti - cod 4523, 7020;
18. exploatarea, ntretinerea si taxarea traficului pe drumurile din patrimoniu;
19. dezvoltarea, ntretinerea si exploatarea sistemelor de depozitare a deseurilor rezultate n
procesul de productie, pentru activitatea proprie si pentru terti;
20. exploatarea retelelor proprii de telecomunicatii, teletransmisie, telemasura, telecomanda si
prestarea de servicii de operare pentru terti - cod 6421, 6422, 6433, 6442, 6423;
21. dispecerizarea sistemelor de colectare a gazelor naturale;
22. transport de marfuri si de persoane cu mijloacele proprii sau nchiriate - cod 6023, 6024;
23. importul-exportul de materiale, piese de schimb, utilaje, echipamente si tehnologii specifice
obiectului de activitate;
24. cooperari interne si internationale n domeniul explorarii, productiei si nmagazinarii subterane
a gazelor naturale, precum si al altor activitati conexe acestora;
25. valorificarea materialelor rezultate din stocuri, reparatii, demolari, casari, produse secundare
rezultate din activitatea de baza - cod 7414, 3710, 3720;
26. nchirierea si/sau vnzarea de spatii la tarifele stabilite de filiala pentru personalul propriu si
pentru terti;
27. operatiuni de leasing conform legislatiei n vigoare - cod 7134;
28. furnizarea de apa (potabila, industriala si minerala), energie termica si energie electrica n
conditiile legii - cod 4031, 4032, 4100;
29. operatiuni de lucru aerian si aviatie generala, precum si prestari de servicii de acest gen catre

terti - cod 6220, 6323;

30. realizarea de activitati sociale, medicale, bancare, hoteliere, servicii de alimentatie publica,
culturale, sportive pentru personalul propriu si pentru terti - cod 6522, 8512, 8513, 8514, 9261,
9262, 6713;
31. comert intern, magazine de prezentare si desfacere, cantine - cod 5551, 5520, 511, 512, 513;
32. gospodarii-anexa pentru cresterea pasarilor si animalelor, producerea si comercializarea
produselor animaliere si vegetale - cod 013, 0130, 5211, 5552;
33. verificarea metrologica a contoarelor prin laboratoare proprii - cod 7430;
34. prestarea de activitati conexe legate de valorificarea patrimoniului propriu (turism, agrement,
alimentatie publica etc.) - cod 5511, 5512, 5523, 5551, 5552.
CAPITOLUL III
Capitalul social, actiunile
ARTICOLUL 7
Capitalul social
Capitalul social initial al EXPROGAZ - S.A. la data nfiintarii este de 655.455.825 mii lei si se
constituie prin preluarea capitalului social al filialelor de explorare, productie si nmagazinare
subterana a gazelor naturale Societatea Comerciala "Exprogaz Medias" - S.A. si Societatea
Comerciala "Exprogaz - Trgu Mures" - S.A. din cadrul Societatii Comerciale a Gazelor Naturale
"Romgaz" - S.A., conform bilantului contabil la data de 31 decembrie 1999, fiind mpartit n
6.554.558 actiuni nominative, fiecare actiune n valoare de 100.000 lei.
Capitalul social este n ntregime detinut de statul romn, n calitate de actionar unic, pna la
transmiterea actiunilor din proprietatea statului catre persoane fizice sau juridice, romne ori
straine, n conditiile legii, si este varsat integral la data constituirii EXPROGAZ - S.A.
n capitalul social nu sunt incluse bunuri de natura celor prevazute la art. 135 alin. (4) din
Constitutie si n Legea nr. 213/1999.
Ministerul Industriei si Comertului reprezinta statul ca actionar unic la EXPROGAZ - S.A. si
exercita toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.
ARTICOLUL 8
Majorarea sau reducerea capitalului social
Majorarea capitalului social se face n conditiile legii.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor sau, n situatia prevazuta la art. 15 ultimul alineat,
consiliul de administratie va putea decide majorarea capitalului social, cu respectarea dispozitiilor
legale n vigoare la data majorarii lui.
Capitalul social va putea fi majorat prin:
a) noi aporturi n numerar si/sau n natura;
b) ncorporarea rezervelor (n care vor putea fi incluse diferentele favorabile rezultate din
reevaluarea patrimoniului social), cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a
primelor de emisiune;
c) compensarea unor creante lichide si exigibile ale tertilor asupra EXPROGAZ - S.A. cu actiuni
ale acesteia;
d) alte surse stabilite de adunarea generala a actionarilor ori de consiliul de administratie, dupa caz,
potrivit legii.
Reducerea capitalului social se face n conditiile legii.
n cazul n care administratorii constata pierderea a jumatate din capitalul social, ei sunt obligati sa
convoace, n termen de maximum 60 de zile, adunarea generala extraordinara a actionarilor, care

va decide fie reconstituirea capitalului social, fie limitarea la valoarea ramasa, fie dizolvarea
EXPROGAZ - S.A.
Reducerea capitalului social se va putea face numai dupa doua luni de la data publicarii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a hotarrii adunarii generale extraordinare a
actionarilor ori, n situatia prevazuta la art. 15 ultimul alineat, a hotarrii consiliului de
administratie, potrivit prevederilor legale.
ARTICOLUL 9
Actiunile
Actiunile nominative ale EXPROGAZ - S.A. vor cuprinde toate elementele prevazute de lege.
Drepturile si obligatiile aferente actiunilor aflate n proprietatea statului sunt exercitate de
Ministerul Industriei si Comertului.
Actiunile nominative emise de EXPROGAZ - S.A. vor fi n forma dematerializata, prin nscriere n
cont. Conversia sau nstrainarea actiunilor se va putea realiza n conditiile stabilite de adunarea
generala a actionarilor, cu respectarea prevederilor legale. n conditiile legii, prin decizie a adunarii
generale a actionarilor, vor putea fi emise actiuni preferentiale, cu dividend prioritar, fara drept de
vot.
Evidenta actiunilor se va tine ntr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele
consiliului de administratie, registru care se pastreaza la sediul EXPROGAZ - S.A. sub ngrijirea
secretarului consiliului de administratie.
n registrul actiunilor se pot efectua modificari numai cu respectarea prevederilor legale n vigoare.
Actiunile emise de EXPROGAZ - S.A. pot fi grevate de un drept de uzufruct sau pot fi gajate n
conditiile legii si pot fi cotate la bursa si tranzactionate pe piata de capital.
Persoanele fizice sau juridice, romne ori straine, vor putea detine actiuni ale EXPROGAZ - S.A.
potrivit reglementarilor n vigoare.
ARTICOLUL 10
Obligatiuni
EXPROGAZ - S.A. este autorizata sa emita obligatiuni n conditiile legii.
ARTICOLUL 11
Drepturi si obligatii decurgnd din actiuni
Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari, potrivit legii, cu exceptia actiunilor preferentiale,
cu dividend prioritar, confera acestora dreptul la un vot n adunarea generala a actionarilor, dreptul
a alege si de fi alesi n organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului,
conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor legale, respectiv alte drepturi prevazute n
statut.
Detinerea actiunii certifica adeziunea de drept la statut.
Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile n cazul trecerii lor n proprietatea altor
persoane.
Cnd o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, nu se va nscrie transmiterea
dect n conditiile n care acestea desemneaza un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor
rezultnd din actiuni.
Obligatiile EXPROGAZ - S.A. sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund
n limita valorii actiunilor pe care le detin.
Patrimoniul EXPROGAZ - S.A. nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale ale

actionarilor.
ARTICOLUL 12
Cesiunea actiunilor
Actiunile sunt indivizibile cu privire la EXPROGAZ - S.A., care nu recunoaste dect un singur
proprietar pentru fiecare actiune. Cesiunea partiala sau totala a actiunilor ntre actionari sau catre
terti se efectueaza n conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative emise de EXPROGAZ - S.A. se
realizeaza prin declaratie facuta n registrul actionarilor, subscrisa de cedent si de cesionar sau de
mandatarii lor. De asemenea, transmiterea se mai poate realiza si prin act autentic, cu efectuarea
mentiunilor corespunzatoare n registrul actionarilor.
ARTICOLUL 13
Pierderea actiunilor
n cazul pierderii unor actiuni proprietarul va trebui sa anunte consiliul de administratie si sa faca
public faptul prin presa, n cel putin doua ziare de larga circulatie. Actiunile pierdute se anuleaza.
Anularea lor se va publica n Monitorul Oficial al Romniei. Dupa 6 luni actionarul va putea
obtine un duplicat al actiunilor pierdute.
CAPITOLUL IV
Adunarea generala a actionarilor
ARTICOLUL 14
Reprezentare
n perioada n care statul este actionar unic la EXPROGAZ - S.A. interesele acestuia n adunarea
generala a actionarilor vor fi reprezentate de Ministerul Industriei si Comertului.
Reprezentantii n adunarea generala a actionarilor se numesc si se revoca, dupa caz, prin ordin al
ministrului industriei si comertului.
ARTICOLUL 15
Atributii
Adunarea generala a actionarilor EXPROGAZ - S.A. este organul de conducere al acesteia, care
decide asupra activitatii si politicii ei economice.
Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala ordinara a actionarilor are urmatoarele atributii principale:
a) aproba propunerile privind strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare, de
restructurare economico-financiara a EXPROGAZ - S.A.;
b) alege si revoca cenzorii, conform prevederilor legale;
c) propune descarcarea de gestiune a consiliului de administratie;
d) stabileste nivelul remuneratiei lunare a membrilor consiliului de administratie, precum si a
cenzorilor;
e) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al EXPROGAZ - S.A. pe exercitiul financiar urmator;
f) stabileste nivelul remuneratiei directorului general al EXPROGAZ - S.A., precum si premierea
acestuia;
g) aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dupa analizarea rapoartelor consiliului de
administratie si al cenzorilor;

h) aproba repartizarea profitului conform legii;

i) hotaraste cu privire la folosirea dividendelor aferente actiunilor gestionate, pentru restructurare si
dezvoltare;
j) hotaraste cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor
externe; stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare de pe piata
interna si externa, a creditelor comerciale si a garantiilor, inclusiv prin gajarea actiunilor potrivit
legii;
k) hotaraste cu privire la nfiintarea sau la desfiintarea subunitatilor, participarea la constituirea de
noi persoane juridice sau la asocierea cu alte persoane juridice ori fizice, din tara sau din
strainatate;
l) analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele referitoare la
profit si la dividende, pozitia pe piata interna, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca, protectia
mediului, relatiile cu clientii;
m) se pronunta asupra gestiunii administratorilor si asupra modului de recuperare a prejudiciilor
produse EXPROGAZ - S.A. de catre acestia;
n) hotaraste cu privire la gajarea sau la nchirierea unor bunuri, unitati sau sedii proprii;
o) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie;
p) aproba delegarile de competenta pentru consiliul de administratie;
q) reglementeaza dreptul de preemtiune al actionarilor si al salariatilor EXPROGAZ - S.A. cu
privire la cesiunea actiunilor si aproba limitele si conditiile pentru cesionarea catre salariatii
EXPROGAZ - S.A. a unui numar de actiuni proprii;
r) ndeplineste orice alta atributie stabilita de lege n sarcina sa.
Pentru atributiile mentionate la lit. c), e), g), h), i), j), l), m), n), o) adunarea generala ordinara a
actionarilor nu va putea lua hotarri n urma obtinerii de catre fiecare reprezentant a unui mandat
special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor se ntruneste pentru a hotar urmatoarele:
a) schimbarea formei juridice a EXPROGAZ - S.A.;
b) mutarea sediului EXPROGAZ - S.A.;
c) schimbarea obiectului de activitate;
d) majorarea capitalului social, precum si reducerea sau rentregirea lui prin emisiune de noi
actiuni, n conditiile legii;
e) fuziunea cu alte societati comerciale sau divizarea EXPROGAZ - S.A.;
f) dizolvarea anticipata a EXPROGAZ - S.A.;
g) emisiunea de obligatiuni;
h) modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si cesiunea
actiunilor;
i) orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarre pentru care este ceruta aprobarea
adunarii generale extraordinare a actionarilor;
j) aprobarea conversiei actiunilor nominative emise n forma dematerializata n actiuni nominative
emise n forma materializata si invers;
k) aprobarea conversiei actiunilor preferentiale si nominative dintr-o categorie n alta, n conditiile
legii.
Pentru hotarrile adunarii generale extraordinare a actionarilor fiecare reprezentant trebuie sa
obtina un mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va putea delega consiliului de administratie
exercitiul atributiilor sale mentionate la lit. b), c), d) si j).
ARTICOLUL 16
Convocarea adunarii generale a actionarilor

Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie sau de un

membru al acestuia, pe baza mputernicirii date de presedinte.
Adunarile generale ordinare ale actionarilor au loc cel putin o data pe an, n cel mult doua luni de
la ncheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si
pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si
cheltuieli pe anul n curs.
Adunarea generala a actionarilor va fi convocata ori de cte ori va fi nevoie, n conformitate cu
prevederile legale n vigoare si cu dispozitiile prezentului statut, cu cel putin 15 zile nainte de data
stabilita.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii generale a actionarilor, precum si ordinea de
zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.
Cnd pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa
cuprinda textul integral al propunerilor.
Adunarea generala a actionarilor se ntruneste la sediul EXPROGAZ - S.A. sau n alt loc indicat n
convocare.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va fi convocata ori de cte ori este cazul, la
solicitarea actionarului unic sau la cererea consiliului de administratie ori a cenzorilor.
ARTICOLUL 17
Organizarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala ordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri daca la prima
convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin doua treimi din capitalul social, iar la
a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri, daca la
prima convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin trei patrimi din capitalul social,
iar la a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
n ziua si la ora precizate n convocare sedinta adunarii generale a actionarilor va fi deschisa de
presedintele consiliului de administratie sau, n lipsa acestuia, de cel care i tine locul.
Presedintele consiliului de administratie va desemna dintre functionarii EXPROGAZ - S.A. un
secretar al adunarii generale a actionarilor, care va verifica ndeplinirea cerintelor legale si statutare
privind tinerea adunarii generale si va ntocmi procesul-verbal al sedintei.
Adunarea generala a actionarilor va alege dintre actionarii prezenti un secretar care va verifica lista
de prezenta a actionarilor, indicnd capitalul social pe care l reprezinta fiecare si ndeplinirea
tuturor formalitatilor cerute de lege si de statut pentru tinerea sedintei si va ntocmi procesul-verbal
al adunarii generale a actionarilor.
Procesul-verbal va fi semnat de reprezentantii statului, desemnati sa reprezinte interesele
capitalului de stat (reprezentantii Ministerului Industriei si Comertului) si de secretarul care l-a
ntocmit.
Procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se va scrie ntr-un registru sigilat si parafat.
La fiecare proces-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta
a actionarilor, precum si, dupa caz, mandatele speciale ale reprezentantilor mandatati de Ministerul
Industriei si Comertului.
La sedintele ordinare si extraordinare ale adunarii generale a actionarilor, n care se dezbat
probleme referitoare la raporturile de munca cu personalul EXPROGAZ - S.A., pot fi invitati si
reprezentantii sindicatului si/sau reprezentantii salariatilor care nu sunt membri de sindicat, care nu
vor avea drept de vot.

ARTICOLUL 18
Exercitarea dreptului de vot n adunarea generala a actionarilor
Hotarrile adunarilor generale ale actionarilor se iau prin vot deschis.
Votul va fi nominal n cazul hotarrilor a caror valabilitate este conditionata de existenta
mandatelor speciale.
Hotarrile se vor putea lua n conditiile si cu majoritatea prevazute de lege pentru adunarile
generale ordinare sau, dupa caz, pentru cele extraordinare.
La propunerea persoanei care prezideaza adunarea generala a actionarilor sau a unui grup de
actionari prezenti ori reprezentati, care detin cel putin o patrime din capitalul social, se va putea
decide ca votul sa fie secret si n alte cazuri, cu exceptia situatiei n care este necesar votul
nominal.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor,
pentru revocarea lor si pentru luarea hotarrilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Pentru a fi opozabile tertilor hotarrile adunarii generale a actionarilor vor fi depuse n termen de
15 zile la oficiul registrului comertului, pentru a fi mentionate, n extras, n registru si publicate n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
Hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor n limitele legii si ale statutului sunt
obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunarea generala a actionarilor sau
care au votat mpotriva.
Actionarii care nu sunt de acord cu hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor cu privire
la schimbarea obiectului de activitate, a sediului sau a formei juridice au dreptul de a se retrage din
EXPROGAZ - S.A. si de a recupera contravaloarea actiunilor pe care le poseda, conform
prevederilor legale.
CAPITOLUL V
Consiliul de administratie
ARTICOLUL 19
Organizare
EXPROGAZ - S.A. este administrata de un consiliu de administratie compus din 5 membri.
Membrii consiliului de administratie sunt numiti pentru o perioada de cel mult 4 ani si sunt
revocati, dupa caz, prin ordin al ministrului industriei si comertului si sunt remunerati pentru
aceasta calitate cu o indemnizatie lunara. Consiliul de administratie este condus de un presedinte
ales prin vot secret de catre membrii consiliului de administratie din rndul acestora.
Membrii consiliului de administratie pot avea calitatea de actionar.
Consiliul de administratie si desfasoara activitatea pe baza propriului sau regulament si a
reglementarilor legale n vigoare.
n situatia n care se creeaza un loc vacant n consiliul de administratie adunarea generala a
actionarilor propune un nou administrator n vederea ocuparii acestuia. Durata pentru care este ales
noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a ramas pna la
expirarea mandatului pre
ecesorului sau.
Consiliul de administratie se ntruneste lunar la sediul EXPROGAZ - S.A. sau ori de cte ori este
necesar, la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai. Consiliul de
administratie este prezidat de presedinte, iar n lipsa acestuia, de catre un membru, n baza
mandatului presedintelui. Presedintele numeste un secretar fie dintre membrii consiliului de
administratie, fie din afara acestuia.

Conducerea EXPROGAZ - S.A. se asigura de un director general, care nu este si presedintele

consiliului de administratie.
Pentru valabilitatea hotarrilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin doua
treimi din numarul membrilor, iar acestea se iau cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.
Dezbaterile consiliului de administratie au loc conform ordinii de zi stabilite si comunicate de
presedinte. Ordinea de zi este anuntata cu 7 zile nainte de data tinerii sedintei.
Dezbaterile se consemneaza n procesul-verbal al sedintei, care se scrie ntr-un registru, sigilat si
parafat de presedintele consiliului de administratie.
Procesul-verbal se semneaza de toti membrii consiliului de administratie si de secretar. Pe baza
procesului-verbal secretarul consiliului de administratie redacteaza hotarrea acestuia, care se
semneaza de presedinte.
Consiliul de administratie poate delega, prin regulamentul sau de organizare si functionare, o parte
din atributiile sale directorului general al EXPROGAZ - S.A. si poate recurge, de asemenea, la
experti pentru solutionarea anumitor probleme.
n relatiile cu tertii EXPROGAZ - S.A. este reprezentata de directorul general, pe baza si n
limitele mputernicirilor date de consiliul de administratie, care semneaza actele de angajare fata
de acestia.
Presedintele consiliului de administratie este obligat sa puna la dispozitie actionarilor si cenzorilor,
la cererea acestora, toate documentele EXPROGAZ - S.A.
Membrii consiliului de administratie raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de EXPROGAZ
- S.A. pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la prevederile legale, pentru
abatere de la statut sau pentru greseli n administrarea acesteia. n astfel de situatii ei vor putea fi
revocati prin hotarre a adunarii generale a actionarilor.
Membrii consiliului de administratie vor depune o garantie, conform prevederilor legale.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru n consiliul de administratie persoanele prevazute n
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
Nu pot fi directori ai EXPROGAZ - S.A. si ai sucursalelor acesteia persoanele care sunt
incompatibile potrivit Legii nr. 31/1990, republicata.
ARTICOLUL 20
Atributiile consiliului de administratie, ale directorului general
si ale directorilor executivi
A. Consiliul de administratie are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aproba structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare a EXPROGAZ S.A.;
b) numeste si elibereaza din functie directorul general al EXPROGAZ - S.A.;
c) aproba nivelul garantiilor si modul de constituire a acestora pentru directorul general, directorii
executivi ai EXPROGAZ - S.A. si pentru persoanele care au calitatea de gestionar;
d) ncheie acte juridice prin care sa dobndeasca, sa nstraineze, sa nchirieze, sa schimbe sau sa
constituie n garantie bunuri aflate n patrimoniul EXPROGAZ - S.A., cu aprobarea adunarii
generale a actionarilor, atunci cnd legea impune aceasta conditie;
e) aproba delegarile de competenta pentru directorul general si pentru persoanele din conducerea
EXPROGAZ - S.A., n vederea executarii operatiunilor acesteia;
f) aproba ncheierea oricaror contracte pentru care nu a delegat competenta directorului general al
EXPROGAZ - S.A.;
g) supune anual adunarii generale a actionarilor, n termen de 60 de zile de la ncheierea
exercitiului financiar, raportul cu privire la activitatea EXPROGAZ - S.A., bilantul contabil si
contul de profit si pierderi pe anul precedent si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al

EXPROGAZ - S.A. pe anul n curs;

h) convoaca adunarea generala extraordinara a actionarilor ori de cte ori este nevoie;
i) aproba ncheierea contractelor de import-export pna la limita cuantumului valoric stabilit de
adunarea generala a actionarilor;
j) stabileste drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului EXPROGAZ - S.A., conform
structurii organizatorice aprobate;
k) stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor curente, a creditelor
comerciale pe termen scurt si aproba eliberarea garantiilor;
l) aproba numarul de posturi si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de
productie dupa caz;
m) aproba programele de productie, cercetare, dezvoltare, investitii;
n) stabileste si aproba politici pentru protectia mediului nconjurator, securitatea muncii, potrivit
reglementarilor legale n vigoare;
o) aproba documentele cu caracter de norme si regulamentele care reglementeaza activitatile
proprii;
p) stabileste strategia de marketing;
q) stabileste si aproba, n limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de adunarea generala a
actionarilor, modificari n structura acestuia, n limita competentelor pentru care a primit mandat;
r) negociaza contractul colectiv de munca prin mandatarea directorului general si aproba statutul
personalului;
s) stabileste si avizeaza participarea la constituirea de noi persoane juridice ori la asocierea cu alte
persoane juridice sau fizice din tara;
t) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor.
B. Directorul general reprezinta EXPROGAZ - S.A. n raporturile cu tertii si este numit de
consiliul de administratie.
Directorul general are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale EXPROGAZ - S.A. stabilite de consiliul de
administratie;
b) numeste directorii executivi cu avizul consiliului de administratie;
c) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul salariat n conditiile legii;
d) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi si directorii din cadrul sucursalelor;
e) participa la negocierea contractului colectiv de munca, a carui negociere si ncheiere se
desfasoara n conditiile legii, n limita mandatului dat de consiliul de administratie;
f) negociaza, n conditiile legii, contractele individuale de munca;
g) ncheie acte juridice, n numele si pe seama EXPROGAZ - S.A., n limitele mputernicirilor
acordate de consiliul de administratie;
h) stabileste ndatoririle si responsabilitatile personalului EXPROGAZ - S.A., pe compartimente;
i) aproba operatiunile de ncasari si plati, potrivit competentelor legale si prezentului statut;
j) aproba operatiunile de vnzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor legale si
prezentului statut;
k) mputerniceste directorii executivi si orice alta persoana sa exercite orice atributie din sfera sa
de competenta;
l) rezolva orice alta problema pe care consiliul de administratie a stabilit-o n sarcina sa.
C. Directorii executivi sunt numiti de directorul general si se afla n subordinea acestuia, sunt
functionari ai EXPROGAZ - S.A., executa operatiunile acesteia si sunt raspunzatori fata de aceasta
pentru ndeplinirea ndatoririlor lor, n aceleasi conditii ca si membrii consiliului de administratie.
Atributiile directorilor executivi si ale directorilor din cadrul sucursalelor sunt stabilite prin
regulamentul de organizare si functionare a EXPROGAZ - S.A.

CAPITOLUL VI
Comitetul de directie
ARTICOLUL 21
Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie, n
conditiile legii.
Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
Comitetul de directie prezinta raportul sau de activitate consiliului de administratie.
CAPITOLUL VII
Gestiunea
ARTICOLUL 22
Cenzorii
Gestiunea EXPROGAZ - S.A. este controlata de actionari si de 3 cenzori care sunt alesi de
adunarea generala a actionarilor. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie expert contabil.
n perioada n care statul detine mai mult de 20% din capitalul social unul dintre cenzori va fi
recomandat de Ministerul Finantelor.
Adunarea generala a actionarilor alege, de asemenea, acelasi numar de cenzori supleanti, care i
vor nlocui, n conditiile legii, pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control cenzorilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la
activitatea EXPROGAZ - S.A., la situatia patrimoniului, a profitului si a pierderilor.
Cenzorii au urmatoarele atributii principale:
a) n cursul exercitiului financiar verifica gospodarirea mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante,
a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de
administratie despre neregulile constatate;
b) la ncheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si a
informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor EXPROGAZ - S.A., a
bilantului contabil si a contului de profit si pierderi, prezentnd adunarii generale a actionarilor un
raport scris;
c) la lichidarea EXPROGAZ - S.A. controleaza operatiunile de lichidare;
d) prezinta adunarii generale a actionarilor punctul lor de vedere cu privire la propunerile de
reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si a obiectului de activitate ale
EXPROGAZ - S.A.
Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, n fiecare luna si inopinat, inspectii ale casei si sa verifice existenta titlurilor sau a
valorilor care sunt proprietatea EXPROGAZ - S.A. sau care au fost primite n gaj, cautiune ori n
depozit;
b) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, insernd n ordinea de
zi propunerile pe care le vor crede necesare;
c) sa constate depunerea garantiei din partea administratorilor;
d) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale statutului sa fie ndeplinite de administratori si de
lichidatori.
Cenzorii se ntrunesc la sediul EXPROGAZ - S.A. si iau decizii n unanimitate. Daca nu se
realizeaza unanimitatea, raportul cu divergente se nainteaza adunarii generale a actionarilor.
Cenzorii pot convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor, daca aceasta nu a fost
convocata de consiliul de administratie, n cazul n care capitalul social s-a diminuat cu mai mult
de 10% timp de 2 ani consecutivi sau ori de cte ori considera necesar pentru alte situatii privind
ncalcarea dispozitiilor legale si statutare.

Atributiile, drepturile si obligatiile cenzorilor se completeaza cu dispozitiile legale n acest

domeniu.
Cenzorii si cenzorii supleanti sunt numiti de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de
maximum 3 ani si pot fi realesi.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele prevazute n Legea nr. 31/1990, republicata,
si n reglementarile legale n vigoare.
Cenzorii sunt obligati sa depuna nainte de nceperea activitatii o garantie egala cu o treime din
garantia stabilita pentru membrii consiliului de administratie.
n caz de deces, mpiedicare fizica sau legala, ncetare sau renuntare la mandat a unui cenzor,
cenzorul supleant cel mai n vrsta l nlocuieste.
Daca n acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alta persoana
n locul vacant pna la cea mai apropiata adunare generala a actionarilor.
n cazul n care nu mai ramne n functie nici un cenzor, consiliul de administratie va convoca
adunarea generala a actionarilor, care va proceda la numirea altor cenzori.
Cenzorii vor trece ntr-un registru special deliberarile, precum si constatarile facute n exercitiul
mandatului lor.
Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala a actionarilor.
CAPITOLUL VIII
Activitatea EXPROGAZ - S.A.
ARTICOLUL 23
Finantarea activitatii proprii
Pentru ndeplinirea obiectului de activitate si n conformitate cu atributiile stabilite EXPROGAZ S.A. utilizeaza sursele de finantare constituite conform legii, credite bancare si alte surse
financiare.
ARTICOLUL 24
Exercitiul financiar
Exercitiul financiar ncepe la 1 ianuarie si se ncheie la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul
exercitiu financiar ncepe la data nmatricularii EXPROGAZ - S.A. la registrul comertului.
ARTICOLUL 25
Personalul
Personalul de conducere si de executie din cadrul EXPROGAZ - S.A. este numit, angajat si
concediat de directorul general.
Angajarea si concedierea personalului din sucursalele EXPROGAZ - S.A. se fac de directorii
sucursalelor.
Plata salariilor si a impozitelor aferente, a cotelor de asigurari sociale, precum si a altor obligatii
fata de bugetul de stat se va face potrivit legii.
Drepturile si obligatiile personalului EXPROGAZ - S.A. se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare, prin contractul colectiv de munca si prin reglementari proprii.
Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de
munca si de consiliul de administratie pentru personalul numit de acesta.
ARTICOLUL 26
Amortizarea mijloacelor fixe

Amortizarea activelor corporale si necorporale din patrimoniul EXPROGAZ - S.A. se va calcula

potrivit modului de amortizare stabilit de consiliul de administratie n conformitate cu prevederile
legale.
ARTICOLUL 27
Evidenta contabila si bilantul contabil
EXPROGAZ - S.A. va tine evidenta contabila n lei, va ntocmi anual bilantul contabil si contul de
profit si pierderi, avnd n vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a IV-a, conform prevederilor legale.
ARTICOLUL 28
Calculul si repartizarea profitului
Profitul EXPROGAZ - S.A. se stabileste pe baza bilantului contabil aprobat de adunarea generala
a actionarilor.
Profitul impozabil se stabileste n conditiile legii.
Profitul EXPROGAZ - S.A., ramas dupa plata impozitului pe profit, se va repartiza conform
hotarrii adunarii generale a actionarilor si dispozitiilor legale n vigoare, pentru constituirea de
fonduri destinate dezvoltarii, investitiilor, modernizarii, cercetarii sau de alte asemenea fonduri,
precum si pentru fondul cuvenit actionarilor pentru plata dividendelor.
EXPROGAZ - S.A. si constituie fond de rezerva si alte fonduri n conditiile legii.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de EXPROGAZ - S.A. n conditiile legii, dupa
aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala a actionarilor.
n cazul nregistrarii de pierderi adunarea generala a actionarilor va analiza cauzele si va hotar n
consecinta, potrivit legii.
ARTICOLUL 29
Registrele
EXPROGAZ - S.A. va tine, prin grija membrilor consiliului de administratie si, respectiv, a
cenzorilor, toate registrele prevazute de lege.
CAPITOLUL IX
Asocierea
ARTICOLUL 30
EXPROGAZ - S.A. poate constitui, singura sau mpreuna cu alte persoane juridice sau fizice,
romne ori straine, alte societati comerciale sau alte persoane juridice, n conditiile prevazute de
lege si de prezentul statut.
ARTICOLUL 31
EXPROGAZ - S.A. poate ncheia contracte de asociere cu alte persoane juridice sau fizice, fara
constituirea de noi persoane juridice, daca asocierea este destinata realizarii scopului si obiectului
sau de activitate.

ARTICOLUL 32
Conditiile de participare a EXPROGAZ - S.A. la constituirea de noi persoane juridice sau n
contracte de asociere se vor stabili prin actele constitutive sau prin contractul de asociere, care vor
fi aprobate de adunarea generala a actionarilor si, dupa caz, de consiliul de administratie.
ARTICOLUL 33
Modificarea formei juridice
Modificarea formei juridice a EXPROGAZ - S.A. se va putea face numai n temeiul hotarrii
adunarii generale extraordinare a actionarilor si cu ndeplinirea tuturor formalitatilor prevazute de
lege.
n perioada n care statul este actionar unic transformarea formei juridice a EXPROGAZ - S.A. se
va putea face numai cu aprobarea Ministerului Industriei si Comertului, prin reprezentantii sai
desemnati sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate comerciala va ndeplini formalitatile legale de nregistrare si publicitate cerute la
nfiintarea societatilor comerciale.
ARTICOLUL 34
Dizolvarea
Dizolvarea EXPROGAZ - S.A. va avea loc n urmatoarele situatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului sau de activitate;
b) declararea nulitatii;
c) hotarrea adunarii generale a actionarilor;
d) pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva pentru
motive ce nu atrag raspunderi de orice natura, daca adunarea generala a actionarilor nu decide
reconstituirea capitalului social sau reducerea lui la suma ramasa;
e) deschiderea procedurii privind falimentul;
f) cnd numarul actionarilor scade sub minimul legal;
g) alte cauze prevazute de lege sau de prezentul statut.
Dizolvarea EXPROGAZ - S.A. trebuie sa fie nscrisa la oficiul registrului comertului si publicata
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
ARTICOLUL 35
Lichidarea
Dizolvarea EXPROGAZ - S.A. are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.
Lichidarea EXPROGAZ - S.A. si repartizarea patrimoniului se fac n conditiile legii si cu
respectarea procedurii prevazute de lege.
ARTICOLUL 36
Litigiile
Litigiile de orice fel aparute ntre EXPROGAZ - S.A. si persoanele fizice sau juridice, romne ori
straine, sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun din Romnia.
Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre EXPROGAZ - S.A. si persoanele juridice
romne si straine pot fi solutionate si prin arbitraj, potrivit legii.

CAPITOLUL X
Dispozitii finale
ARTICOLUL 37
Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la societatile
comerciale cu capital de stat, cu cele ale Legii nr. 31/1990, republicata, precum si cu cele ale
Codului comercial si ale celorlalte reglementari legale n vigoare.
ANEXA Nr. 2.2
LISTA
cuprinznd Sucursalele EXPROGAZ - S.A.
Nr.
crt. Denumirea sucursalelor Localitatea Sediul
1. Sucursala Medias Medias Str. Unirii nr. 4
2. Sucursala Trgu Mures Trgu Mures Str. Salcmilor nr. 23

ANEXA Nr. 3.1

Guvernul Romniei
Statut
din 28 aprilie 2000
al Societatii Comerciale de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A.
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 194 din 4 mai 2000
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridica, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea
Denumirea societatii este Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz
Nord" - S.A.
n toate actele, facturile, scrisorile sau publicatiile emannd de la Societatea Comerciala de
Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. se mentioneaza denumirea acesteia,
precedata sau urmata de cuvintele "societate comerciala pe actiuni" sau de initialele "S.A.",
capitalul social, din care cel efectiv varsat potrivit ultimului bilant contabil aprobat, sediul,
numarul de nmatriculare n registrul comertului si codul fiscal.
ARTICOLUL 2
Forma juridica
Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A., denumita n
continuare DISTRIGAZ NORD - S.A., este persoana juridica romna avnd forma juridica de

societate comerciala pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile romne si cu

prezentul statut.
ARTICOLUL 3
Sediul
Sediul DISTRIGAZ NORD - S.A. este n municipiul Trgu Mures, Piata Trandafirilor nr. 21,
judetul Mures.
Sediul DISTRIGAZ NORD - S.A. poate fi schimbat n alta localitate din Romnia, pe baza
hotarrii adoptate de adunarea generala a actionarilor, potrivit legii.
La data nfiintarii, DISTRIGAZ NORD - S.A. are n componenta un numar de 12 sucursale
teritoriale, prevazute n anexa nr. 3.2 la prezenta hotarre.
DISTRIGAZ NORD - S.A. poate nfiinta n viitor filiale si/sau sedii secundare fara personalitate
juridica, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor.
ARTICOLUL 4
Durata
DISTRIGAZ NORD - S.A. se constituie pentru o durata nelimitata, cu ncepere de la data
nmatricularii acesteia n registrul comertului.
CAPITOLUL II
Scopul si obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
DISTRIGAZ NORD - S.A. are ca scop ndeplinirea strategiei comerciale stabilite pentru
distributia gazelor naturale, prin efectuarea, cu respectarea legislatiei romne, de acte de comert
corespunzatoare obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate
DISTRIGAZ NORD - S.A. are ca obiect de activitate:
1. distributia si comercializarea gazelor naturale - cod 4020, 5151;
2. exploatarea retelelor proprii de telecomunicatii, teletransmisie, telemasura, telecomanda si
prestarea de servicii de operare pentru terti;
3. dispecerizarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale si controlul utilizarii gazelor de catre
consumator;
4. proiectarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale;
5. cercetarea, proiectarea si ingineria tehnologica pentru activitatea proprie si pentru terti - cod
7420, 7430;
6. importul-exportul de gaze, diversificarea surselor de gaze (gaze naturale prin conducte, gaze
naturale lichefiate, gaze petroliere lichefiate) - cod 7420;
7. importul-exportul de materiale, piese de schimb, utilaje, echipamente si tehnologii etc.;
8. cooperarea intercomerciala n domeniul gazelor naturale;
9. servicii de management si marketing n domeniul gazelor naturale - cod 7414;
10. realizarea de operatiuni financiare pe pietele interne si externe de capital si de cooperare
economica intercomerciala - cod 6522, 6523, 6603;

11. participarea cu capital social, n conditiile legii, la constituirea de societati comerciale,

mpreuna cu persoane fizice si/sau juridice, romne sau straine, de drept privat;
12. operatiuni de comision si intermediere - cod 5112, 5114, 5119;
13. activitati specifice n domeniul protectiei si securitatii muncii, al sanatatii personalului, precum
si al prevenirii si stingerii incendiilor;
14. prestarea de servicii la consumatorii de gaze naturale, inclusiv realizarea de investitii la
consumatori, din fondurile proprii, pentru utilizarea, n conditii de eficienta, a gazelor naturale;
15. efectuarea si prestarea serviciilor de transport de marfuri si de persoane, cu mijloacele proprii
sau nchiriate - cod 6023, 6024;
16. efectuarea de operatiuni comerciale derivate din activitatile proprii;
17. consultanta si asistenta tehnica, lucrari de reparatii, ntretinere si exploatare, punere n
functiune etc., precum si valorificarea la intern a materialelor rezultate din stocuri, reparatii,
demolari, casari si a produselor secundare rezultate din activitatea de baza - cod 7414, 3710, 3720;
18. vnzarea, darea n locatie si nchirierea de spatii, terenuri si bunuri proprii unor persoane fizice
sau juridice, n conditiile legii - cod 7012, 7020, 7032, 7110, 7121, 7123, 7133, 7134;
19. operatiuni de leasing, conform legislatiei n vigoare cod 6521;
20. editarea de publicatii si lucrari tehnico-stiintifice, specifice activitatilor pe care le desfasoara cod 2211, 2215;
21. constructia, administrarea si vnzarea de locuinte, spatii de cazare pentru personalul propriu si
pentru terti cod 4521, 5511, 5523;
22. prestarea de activitati conexe legate de valorificarea patrimoniului propriu (turism, agrement,
alimentatie publica etc.) - cod 5511, 5512, 5523;
23. operatiuni de lucru aerian si aviatie generala, precum si prestari de servicii de acest gen catre
terti - cod 6220;
24. realizarea de activitati sociale, medicale, bancare, hoteliere, servicii de alimentatie publica,
activitati culturale, sportive pentru personalul propriu si pentru terti - cod 6613, 842, 8514, 9261,
9262;
25. comert intern, magazine de prezentare si desfacere, cantine - cod 5551, 5520, 511, 512, 513;
26. gospodarii-anexa pentru cresterea pasarilor si animalelor, producerea si comercializarea
produselor animaliere si vegetale - cod 013, 0130, 5211, 5552.
CAPITOLUL III
Capitalul social, actiunile
ARTICOLUL 7
Capitalul social
Capitalul social initial al DISTRIGAZ NORD - S.A. la data nfiintarii este de 113.335.389.000 lei
si se constituie prin preluarea capitalului social al Filialei de distributie a gazelor naturale
"Distrigaz Nord" - S.A. din cadrul Societatii Comerciale a Gazelor Naturale "Romgaz" - S.A.,
conform bilantului contabil la data de 31 decembrie 1999, fiind mpartit n 1.133.353 actiuni
nominative, fiecare actiune n valoare de 100.000 lei.
Capitalul social este n ntregime detinut de statul romn, n calitate de actionar unic, pna la
transmiterea actiunilor din proprietatea statului catre persoane fizice sau juridice, romne sau
straine, n conditiile legii, si este varsat integral la data constituirii DISTRIGAZ NORD - S.A.
Ministerul Industriei si Comertului reprezinta statul ca actionar unic la DISTRIGAZ NORD - S.A.
si exercita toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.
ARTICOLUL 8
Majorarea sau reducerea capitalului social

Majorarea capitalului social se face n conditiile legii.

Adunarea generala extraordinara a actionarilor sau, n situatia prevazuta la art. 14 ultimul alineat,
consiliul de administratie va putea decide majorarea capitalului social, cu respectarea dispozitiilor
legale n vigoare la data majorarii lui.
Capitalul social va putea fi majorat prin:
a) noi aporturi n numerar si/sau n natura;
b) ncorporarea rezervelor (n care vor putea fi incluse diferentele favorabile rezultate din
reevaluarea patrimoniului social), cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a
primelor de emisiune;
c) compensarea unor creante lichide si exigibile ale tertilor asupra DISTRIGAZ NORD - S.A. cu
actiuni ale acesteia;
d) alte surse stabilite de adunarea generala a actionarilor ori de consiliul de administratie, dupa caz,
potrivit legii.
Reducerea capitalului social se face n conditiile legii.
n cazul n care administratorii constata pierderea a jumatate din capitalul social, ei sunt obligati sa
convoace, n termen de maximum 60 de zile, adunarea generala extraordinara a actionarilor, care
va decide reconstituirea capitalului social, limitarea lui la valoarea ramasa sau dizolvarea
DISTRIGAZ NORD - S.A.
Reducerea capitalului social se va putea face numai dupa doua luni de la data publicarii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a hotarrii adunarii generale extraordinare a
actionarilor ori, n situatia prevazuta la art. 14 ultimul alineat, a hotarrii consiliului de
administratie, potrivit prevederilor legale.
ARTICOLUL 9
Actiunile
Drepturile si obligatiile aferente actiunilor aflate n proprietatea statului sunt exercitate de
Ministerul Industriei si Comertului.
Actiunile nominative ale DISTRIGAZ NORD - S.A. vor cuprinde toate elementele prevazute de
lege.
Actiunile nominative emise de DISTRIGAZ NORD - S.A. vor fi n forma dematerializata, prin
nscriere n cont. Conversia sau nstrainarea actiunilor se va putea realiza n conditiile stabilite de
adunarea generala a actionarilor, cu respectarea prevederilor legale. n conditiile legii, prin decizie
a adunarii generale a actionarilor, vor putea fi emise actiuni preferentiale, cu dividend prioritar,
fara drept de vot.
Evidenta actiunilor se va tine ntr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele
consiliului de administratie, registru care se pastreaza la sediul DISTRIGAZ NORD - S.A. sub
ngrijirea secretarului consiliului de administratie.
n registrul actiunilor se pot efectua modificari numai cu respectarea prevederilor legale n vigoare.
Actiunile emise de DISTRIGAZ NORD - S.A. pot fi grevate de un drept de uzufruct sau pot fi
gajate n conditiile legii si pot fi cotate la bursa si tranzactionate pe piata de capital.
Persoanele fizice sau juridice, romne ori straine, vor putea detine actiuni ale DISTRIGAZ NORD
- S.A. potrivit reglementarilor n vigoare.
ARTICOLUL 10
Obligatiuni
DISTRIGAZ NORD - S.A. este autorizata sa emita obligatiuni n conditiile legii.

ARTICOLUL 11
Drepturi si obligatii decurgnd din actiuni
Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari, potrivit legii, cu exceptia actiunilor preferentiale,
cu dividend prioritar, confera acestora dreptul la un vot n adunarea generala a actionarilor, dreptul
de a alege si de a fi alesi n organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului,
conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor legale, respectiv alte drepturi prevazute n
statut.
Detinerea actiunii certifica adeziunea de drept la statut.
Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile n cazul trecerii lor n proprietatea altor
persoane.
Cnd o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, nu se va nscrie transmiterea
dect n conditiile n care acestea desemneaza un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor
rezultnd din actiuni.
Obligatiile DISTRIGAZ NORD - S.A. sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii
raspund n limita valorii actiunilor pe care le detin.
Patrimoniul DISTRIGAZ NORD - S.A. nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale
ale actionarilor.
ARTICOLUL 12
Cesiunea si pierderea actiunilor
Actiunile sunt indivizibile cu privire la DISTRIGAZ NORD - S.A., care nu recunoaste dect un
singur proprietar pentru fiecare actiune. Cesiunea partiala sau totala a actiunilor ntre actionari sau
catre terti se efectueaza n conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative emise de DISTRIGAZ NORD S.A. se realizeaza prin declaratie facuta n registrul actionarilor, subscrisa de cedent si de cesionar
sau de mandatarii lor. De asemenea, transmiterea se mai poate realiza si prin act autentic, cu
efectuarea mentiunilor corespunzatoare n registrul actionarilor.
n cazul pierderii unor actiuni proprietarul va trebui sa anunte consiliul de administratie si sa faca
public faptul prin presa, n cel putin doua ziare de larga circulatie din localitatea n care se afla
sediul principal al DISTRIGAZ NORD - S.A. Actiunile pierdute se anuleaza. Anularea lor se va
publica n Monitorul Oficial al Romniei. Dupa 6 luni actionarul va putea obtine un duplicat al
actiunilor pierdute.
CAPITOLUL IV
Adunarea generala a actionarilor
ARTICOLUL 13
Reprezentare
n perioada n care statul este actionar unic la DISTRIGAZ NORD - S.A., interesele acestuia n
adunarea generala a actionarilor vor fi reprezentate de Ministerul Industriei si Comertului.
Reprezentantii n adunarea generala a actionarilor se numesc si se revoca prin ordin al ministrului
industriei si comertului.
ARTICOLUL 14
Atributii

Adunarea generala a actionarilor DISTRIGAZ NORD - S.A. este organul de conducere al acesteia,
care decide asupra activitatii si politicii ei economice.
Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala ordinara a actionarilor are urmatoarele atributii principale:
a) aproba propunerile privind strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare, de
restructurare economico-financiara a DISTRIGAZ NORD - S.A.;
b) alege si revoca cenzorii, conform prevederilor legale;
c) propune descarcarea de gestiune a consiliului de administratie;
d) stabileste nivelul remuneratiei membrilor consiliului de administratie, precum si a cenzorilor;
e) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al DISTRIGAZ NORD - S.A. pe exercitiul financiar
urmator;
f) stabileste nivelul remuneratiei directorului general al DISTRIGAZ NORD - S.A., precum si
premierea acestuia;
g) aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dupa analizarea rapoartelor consiliului de
administratie si al cenzorilor;
h) aproba repartizarea profitului conform legii;
i) hotaraste cu privire la folosirea dividendelor aferente actiunilor gestionate, pentru restructurare si
dezvoltare;
j) hotaraste cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor
externe; stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare de pe piata
interna si externa, a creditelor comerciale si a garantiilor, inclusiv prin gajarea actiunilor potrivit
legii;
k) hotaraste cu privire la nfiintarea sau la desfiintarea subunitatilor, fuziunea, divizarea
DISTRIGAZ NORD - S.A., participarea la constituirea de noi persoane juridice sau la asocierea cu
alte persoane juridice ori fizice, din tara sau din strainatate;
l) analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele referitoare la
profit si la dividende, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de
munca, protectia mediului, relatiile cu clientii;
m) se pronunta asupra gestiunii administratorilor si asupra modului de recuperare a prejudiciilor
produse DISTRIGAZ NORD - S.A. de catre acestia;
n) hotaraste cu privire la gajarea sau la nchirierea unor bunuri, unitati sau sedii proprii;
o) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie;
p) aproba delegarile de competenta pentru consiliul de administratie;
q) reglementeaza dreptul de preemtiune al actionarilor si al salariatilor DISTRIGAZ NORD - S.A.
cu privire la cesiunea actiunilor si aproba limitele si conditiile pentru cesionarea catre salariatii
DISTRIGAZ NORD - S.A. a unui numar de actiuni proprii;
r) ndeplineste orice alta atributie stabilita de lege n sarcina sa.
Pentru atributiile mentionate la lit. c), e), g), h), i), k), l), m), n), o) adunarea generala ordinara a
actionarilor nu va putea lua hotarri dect n urma obtinerii de catre fiecare reprezentant a unui
mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor se ntruneste pentru a hotar urmatoarele:
a) schimbarea formei juridice a DISTRIGAZ NORD - S.A.
b) mutarea sediului DISTRIGAZ NORD - S.A.
c) schimbarea obiectului de activitate;
d) majorarea capitalului social, precum si reducerea sau rentregirea lui prin emisiune de noi
actiuni, n conditiile legii;
e) fuziunea cu alte societati comerciale sau divizarea DISTRIGAZ NORD - S.A.
f) dizolvarea anticipata a DISTRIGAZ NORD - S.A.
g) emisiunea de obligatiuni;

h) modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si cesiunea

actiunilor;
i) orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarre pentru care este ceruta aprobarea
adunarii generale extraordinare a actionarilor;
j) aprobarea conversiei actiunilor nominative emise n forma dematerializata n actiuni nominative
emise n forma materializata si invers;
k) aprobarea conversiei actiunilor preferentiale si nominative dintr-o categorie n alta, n conditiile
legii.
Pentru hotarrile adunarii generale extraordinare a actionarilor fiecare reprezentant trebuie sa
obtina un mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va putea delega consiliului de administratie
exercitiul atributiilor sale mentionate la lit. b), c), d) si j).
ARTICOLUL 15
Convocarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie sau de un
membru al acestuia, pe baza mputernicirii date de presedinte.
Adunarile generale ordinare ale actionarilor au loc cel putin o data pe an, n cel mult doua luni de
la ncheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si
pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si
cheltuieli pe anul n curs.
Adunarea generala a actionarilor va fi convocata ori de cte ori va fi nevoie, n conformitate cu
prevederile legale n vigoare si cu dispozitiile prezentului statut, cu cel putin 15 zile nainte de data
stabilita.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii generale a actionarilor, precum si ordinea de
zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.
Cnd pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa
cuprinda textul integral al propunerilor.
Adunarea generala a actionarilor se ntruneste la sediul DISTRIGAZ NORD - S.A. sau n alt loc
indicat n convocare.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va fi convocata ori de cte ori este cazul, la
solicitarea actionarului unic sau la cererea consiliului de administratie ori a cenzorilor.
ARTICOLUL 16
Organizarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala ordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri daca la prima
convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin doua treimi din capitalul social, iar la
a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri daca la
prima convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin trei patrimi din capitalul social,
iar la a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
n ziua si la ora precizate n convocare sedinta adunarii generale a actionarilor va fi deschisa de
presedintele consiliului de administratie sau, n lipsa acestuia, de cel care i tine locul.
Presedintele consiliului de administratie va desemna dintre functionarii DISTRIGAZ NORD - S.A.
un secretar al adunarii generale a actionarilor, care va verifica ndeplinirea cerintelor legale si
statutare privind tinerea adunarii generale si va ntocmi procesul-verbal al sedintei.
Procesul-verbal va fi semnat de reprezentantii statului, desemnati sa reprezinte interesele

capitalului de stat (reprezentantii Ministerului Industriei si Comertului) si de secretarul care l-a

ntocmit.
Procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se va scrie ntr-un registru sigilat si parafat.
La fiecare proces-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, listele de prezenta a
actionarilor, precum si, dupa caz, mandatele speciale ale reprezentantilor mandatati de Ministerul
Industriei si Comertului.
La sedintele ordinare si extraordinare ale adunarii generale a actionarilor, n care se dezbat
probleme referitoare la raporturile de munca cu personalul DISTRIGAZ NORD - S.A., pot fi
invitati si reprezentantii salariatilor care nu sunt membri de sindicat, care nu vor avea drept de vot.
ARTICOLUL 17
Exercitarea dreptului de vot n adunarea generala a actionarilor
Hotarrile adunarilor generale ale actionarilor se iau prin vot deschis.
Votul va fi nominal n cazul hotarrilor a caror valabilitate este conditionata de existenta
mandatelor speciale.
Hotarrile se vor putea lua n conditiile si cu majoritatea prevazute de lege pentru adunarile
generale ordinare sau, dupa caz, pentru cele extraordinare.
La propunerea persoanei care prezideaza adunarea generala a actionarilor sau a unuia dintre
membrii adunarii generale a actionarilor se va putea decide ca votul sa fie secret si n alte cazuri,
cu exceptia situatiei n care este necesar votul nominal.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor,
pentru revocarea lor si pentru luarea hotarrilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Pentru a fi opozabile tertilor hotarrile adunarii generale a actionarilor vor fi depuse n termen de
15 zile la oficiul registrului comertului, pentru a fi mentionate, n extras, n registru si publicate n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
Ele nu vor putea fi executate nainte de aducerea la ndeplinire a formalitatilor prevazute mai sus.
Hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor n limitele legii si ale statutului sunt
obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunarea generala a actionarilor sau
care au votat mpotriva.
Actionarii care nu sunt de acord cu hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor, cu privire
la schimbarea obiectului de activitate, a sediului sau a formei juridice, au dreptul de a se retrage
din DISTRIGAZ NORD - S.A. si de a recupera contravaloarea actiunilor pe care le poseda,
conform prevederilor legale.
CAPITOLUL V
Consiliul de administratie
ARTICOLUL 18
Organizare
DISTRIGAZ NORD - S.A. este administrata de un consiliu de administratie compus din 5 membri.
Membrii consiliului de administratie sunt numiti pe o perioada de cel mult 4 ani si sunt revocati,
dupa caz, prin ordin al ministrului industriei si comertului si sunt remunerati pentru aceasta calitate
cu o indemnizatie lunara.
Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales prin vot secret de catre membrii
consiliului de administratie din rndul acestora.
Membrii consiliului de administratie pot avea calitatea de actionar.
n situatia n care se creeaza un loc vacant n consiliul de administratie adunarea generala a
actionarilor propune un nou administrator n vederea ocuparii acestuia. Durata pentru care este ales

noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a ramas pna la
expirarea mandatului predecesorului sau.
Consiliul de administratie se ntruneste lunar la sediul DISTRIGAZ NORD - S.A. sau ori de cte
ori este necesar, la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai.
Consiliul de administratie si desfasoara activitatea n baza propriului sau regulament si a
reglementarilor legale n vigoare.
Consiliul de administratie este prezidat de presedinte, iar n lipsa acestuia, de catre un membru, n
baza mandatului presedintelui. Presedintele numeste un secretar fie dintre membrii consiliului de
administratie, fie din afara acestuia.
Conducerea DISTRIGAZ NORD - S.A. se asigura de un director general, care nu este si
presedintele consiliului de administratie.
Pentru valabilitatea hotarrilor consiliului de administratie este necesara prezenta a cel putin doua
treimi din numarul membrilor, iar acestea se iau cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.
Dezbaterile consiliului de administratie au loc conform ordinii de zi stabilite si comunicate de
presedinte cu cel putin 7 zile nainte de data tinerii sedintei. Dezbaterile se consemneaza n
procesul-verbal al sedintei, care se scrie ntr-un registru sigilat si parafat de presedintele consiliului
de administratie.
Procesul-verbal se semneaza de toti membrii consiliului de administratie si de secretar. Pe baza
procesului-verbal secretarul consiliului de administratie redacteaza hotarrea acestuia, care se
semneaza de presedinte.
Consiliul de administratie poate delega prin regulamentul sau de organizare si functionare o parte
din atributiile sale directorului general al DISTRIGAZ NORD - S.A. si poate recurge, de
asemenea, la experti pentru solutionarea anumitor probleme.
n relatiile cu tertii DISTRIGAZ NORD - S.A. este reprezentata de directorul general, pe baza si n
limitele mputernicirilor date de consiliul de administratie, care semneaza actele de angajare fata
de acestia.
Presedintele consiliului de administratie este obligat sa puna la dispozitie actionarilor si cenzorilor,
la cererea acestora, toate documentele DISTRIGAZ NORD - S.A.
Membrii consiliului de administratie raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de DISTRIGAZ
NORD - S.A. pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la prevederile legale,
pentru abatere de la statut sau pentru greseli n administrarea acesteia. n astfel de situatii ei vor
putea fi revocati prin hotarrea adunarii generale a actionarilor.
Membrii consiliului de administratie vor depune o garantie, conform prevederilor legale.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru n consiliul de administratie persoanele prevazute n
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
Nu pot fi directori ai DISTRIGAZ NORD - S.A. si ai sucursalelor acesteia persoanele care sunt
incompatibile potrivit Legii nr. 31/1990, republicata.
ARTICOLUL 19
Atributiile consiliului de administratie, ale directorului general
si ale directorilor executivi
A. Consiliul de administratie are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aproba structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare a DISTRIGAZ
NORD - S.A.;
b) aproba nivelul garantiilor si modul de constituire a acestora pentru directorul general, directorii
executivi ai DISTRIGAZ NORD - S.A. si pentru persoanele care au calitatea de gestionar;
c) ncheie acte juridice prin care sa dobndeasca, sa nstraineze, sa nchirieze, sa schimbe sau sa
constituie n garantie bunuri aflate n patrimoniul DISTRIGAZ NORD - S.A., cu aprobarea

adunarii generale a actionarilor, atunci cnd legea impune aceasta conditie;

d) aproba delegarile de competenta pentru directorul general si pentru persoanele din conducerea
DISTRIGAZ NORD - S.A., n vederea executarii operatiunilor acesteia;
e) aproba competentele sucursalelor, pe domenii de activitate (economic, comercial, tehnic,
administrativ, financiar, juridic etc.), n vederea realizarii obiectului de activitate;
f) aproba ncheierea oricaror contracte pentru care nu a delegat competenta directorului general al
DISTRIGAZ NORD - S.A.;
g) supune anual adunarii generale a actionarilor, n termen de 60 de zile de la ncheierea
exercitiului financiar, raportul cu privire la activitatea DISTRIGAZ NORD - S.A., bilantul contabil
si contul de profit si pierderi pe anul precedent si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al
DISTRIGAZ NORD - S.A. pe anul n curs;
h) convoaca adunarea generala extraordinara a actionarilor ori de cte ori este nevoie;
i) aproba ncheierea contractelor de import-export pna la limita cuantumului valoric stabilit de
adunarea generala a actionarilor;
j) stabileste drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului DISTRIGAZ NORD - S.A.,
conform structurii organizatorice aprobate;
k) stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare curente, a creditelor
comerciale pe termen scurt si mediu si aproba eliberarea garantiilor;
l) aproba numarul de posturi si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de
productie, dupa caz;
m) stabileste si aproba politici pentru protectia mediului nconjurator, securitatea muncii, potrivit
reglementarilor legale n vigoare;
n) aproba documentele cu caracter de norme si regulamente care reglementeaza activitatile proprii;
o) stabileste strategia de marketing;
p) stabileste si aproba, n limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de adunarea generala a
actionarilor, modificari n structura acestuia, n limita competentelor pentru care a primit mandat;
r) negociaza contractul colectiv de munca prin mandatarea directorului general si aproba statutul
personalului;
s) avizeaza participarea la constituirea de noi persoane juridice ori la asocierea cu alte persoane
juridice sau fizice din tara;
t) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor.
B. Directorul general reprezinta DISTRIGAZ NORD - S.A. n raporturile cu tertii si este numit de
consiliul de administratie.
Directorul general are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale DISTRIGAZ NORD - S.A., stabilite de consiliul
de administratie;
b) numeste directorii executivi cu avizul consiliului de administratie;
c) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul salariat, n conditiile legii;
d) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi si directorii din cadrul sucursalelor;
e) participa la negocierea contractului colectiv de munca, ale carui negociere si ncheiere se
desfasoara n conditiile legii, n limita mandatului dat de consiliul de administratie;
f) negociaza, n conditiile legii, contractele individuale de munca;
g) ncheie acte juridice n numele si pe seama DISTRIGAZ NORD - S.A., n limitele
mputernicirilor acordate de consiliul de administratie;
h) stabileste ndatoririle si responsabilitatile personalului DISTRIGAZ NORD - S.A., pe
compartimente;
i) aproba operatiunile de ncasari si plati, potrivit competentelor legale si prezentului statut;
j) aproba operatiunile de vnzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor legale si
prezentului statut;

k) mputerniceste directorii executivi, directorii din cadrul sucursalelor si orice alta persoana sa
exercite orice atributie din sfera sa de competenta;
l) rezolva orice alta problema pe care consiliul de administratie a stabilit-o n sarcina sa.
C. Directorii executivi si directorii din cadrul sucursalelor sunt numiti de directorul general si se
afla n subordinea acestuia, sunt functionari ai DISTRIGAZ NORD - S.A., executa operatiunile
acesteia si sunt raspunzatori fata de aceasta pentru ndeplinirea ndatoririlor lor, n aceleasi conditii
ca si membrii consiliului de administratie.
Atributiile directorilor executivi sunt stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a
DISTRIGAZ NORD - S.A.
CAPITOLUL VI
Comitetul de directie
ARTICOLUL 20
Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie, n
conditiile legii.
Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
Comitetul de directie prezinta raportul sau de activitate consiliului de administratie.
CAPITOLUL VII
Gestiunea
ARTICOLUL 21
Cenzorii
Gestiunea DISTRIGAZ NORD - S.A. este controlata de actionari si de 3 cenzori care sunt alesi de
adunarea generala a actionarilor. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie expert contabil.
n perioada n care statul detine mai mult de 20% din capitalul social unul dintre cenzori va fi
recomandat de Ministerul Finantelor.
Adunarea generala a actionarilor alege, de asemenea, acelasi numar de cenzori supleanti care i vor
nlocui, n conditiile legii, pe cenzorii titulari.
Pentru a putea exercita dreptul de control cenzorilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la
activitatea DISTRIGAZ NORD - S.A., la situatia patrimoniului, a profitului si a pierderilor.
Cenzorii au urmatoarele atributii principale:
a) n cursul exercitiului financiar verifica gospodarirea mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante,
a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de
administratie despre neregulile constatate;
b) la ncheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si a
informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor DISTRIGAZ NORD - S.A.,
a bilantului contabil si a contului de profit si pierderi, prezentnd adunarii generale a actionarilor
un raport scris;
c) la lichidarea DISTRIGAZ NORD - S.A., controleaza operatiunile de lichidare;
d) prezinta adunarii generale a actionarilor punctul lor de vedere cu privire la propunerile de
reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si a obiectului de activitate ale
DISTRIGAZ NORD - S.A.
Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, n fiecare luna si inopinat, inspectii ale casei si sa verifice existenta titlurilor sau a
valorilor care sunt proprietatea DISTRIGAZ NORD - S.A. sau care au fost primite n gaj, cautiune
ori n depozit;
b) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, insernd n ordinea de

zi propunerile pe care le vor crede necesare;

c) sa constate depunerea garantiei din partea administratorilor;
d) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale statutului sa fie ndeplinite de administratori si de
lichidatori;
Cenzorii se ntrunesc la sediul DISTRIGAZ NORD - S.A. si iau decizii n unanimitate. Daca nu se
realizeaza unanimitatea, raportul cu divergente se nainteaza adunarii generale a actionarilor.
Cenzorii pot convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor, daca aceasta nu a fost
convocata de consiliul de administratie, n cazul n care capitalul social s-a diminuat cu mai mult
de 10% timp de 2 ani consecutivi sau ori de cte ori considera necesar pentru alte situatii privind
ncalcarea dispozitiilor legale si statutare.
Atributiile, drepturile si obligatiile cenzorilor se completeaza cu dispozitiile legale n acest
domeniu.
Cenzorii si cenzorii supleanti sunt numiti de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de
maximum 3 ani si pot fi realesi.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele prevazute n Legea nr. 31/1990, republicata,
si n reglementarile legale n vigoare.
Cenzorii sunt obligati sa depuna nainte de nceperea activitatii o garantie egala cu o treime din
garantia stabilita pentru membrii consiliului de administratie.
n caz de deces, mpiedicare fizica sau legala, ncetare sau renuntare la mandat a unui cenzor,
cenzorul supleant cel mai n vrsta l nlocuieste.
Daca n acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alta persoana
n locul vacant, pna la cea mai apropiata adunare generala a actionarilor.
n cazul n care nu mai ramne n functie nici un cenzor, consiliul de administratie va convoca
adunarea generala a actionarilor, care va proceda la numirea altor cenzori.
Cenzorii vor trece ntr-un registru special deliberarile, precum si constatarile facute n exercitiul
mandatului lor.
Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala a actionarilor.
CAPITOLUL VIII
Activitatea DISTRIGAZ NORD - S.A.
ARTICOLUL 22
Finantarea activitatii proprii
Pentru ndeplinirea obiectului de activitate si n conformitate cu atributiile stabilite DISTRIGAZ
NORD - S.A. utilizeaza sursele de finantare constituite conform legii, credite bancare si alte surse
financiare.
ARTICOLUL 23
Exercitiul financiar
Exercitiul financiar ncepe la 1 ianuarie si se ncheie la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul
exercitiu financiar ncepe la data nmatricularii DISTRIGAZ NORD - S.A. la registrul comertului.
ARTICOLUL 24
Personalul
Personalul de conducere si de executie din cadrul DISTRIGAZ NORD - S.A. este numit, angajat si
concediat de directorul general.
Angajarea si concedierea personalului din sucursalele DISTRIGAZ NORD - S.A. se fac de

conducatorii sucursalelor.
Plata salariilor si a impozitelor aferente, a cotelor de asigurari sociale, precum si a altor obligatii
fata de bugetul de stat se va face potrivit legii.
Drepturile si obligatiile personalului DISTRIGAZ NORD - S.A. se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare, prin contractul colectiv de munca si prin reglementari proprii.
Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de
munca si de consiliul de administratie pentru personalul numit de acesta.
ARTICOLUL 25
Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea activelor corporale si necorporale din patrimoniul DISTRIGAZ NORD - S.A. se va
calcula potrivit modului de amortizare stabilit de consiliul de administratie, n conformitate cu
prevederile legale.
ARTICOLUL 26
Evidenta contabila si bilantul contabil
DISTRIGAZ NORD - S.A. va tine evidenta contabila n lei, va ntocmi anual bilantul contabil si
contul de profit si pierderi, avnd n vedere normele metodologice elaborate de Ministerul
Finantelor.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a IV-a, conform prevederilor legale.
ARTICOLUL 27
Calculul si repartizarea profitului
Profitul DISTRIGAZ NORD - S.A. se stabileste pe baza bilantului contabil aprobat de adunarea
generala a actionarilor.
Profitul impozabil se stabileste n conditiile legii.
Profitul DISTRIGAZ NORD - S.A., ramas dupa plata impozitului pe profit, se va repartiza,
conform hotarrii adunarii generale a actionarilor si dispozitiilor legale n vigoare, pentru
constituirea de fonduri destinate dezvoltarii, investitiilor, modernizarii, cercetarii sau de alte
asemenea fonduri, precum si pentru fondul cuvenit actionarilor pentru plata dividendelor.
DISTRIGAZ NORD - S.A. si constituie fond de rezerva si alte fonduri n conditiile legii.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de DISTRIGAZ NORD - S.A. n conditiile legii,
dupa aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala a actionarilor.
n cazul nregistrarii de pierderi adunarea generala a actionarilor va analiza cauzele si va hotar n
consecinta, potrivit legii.
ARTICOLUL 28
Registrele
DISTRIGAZ NORD - S.A. va tine, prin grija membrilor consiliului de administratie si, respectiv, a
cenzorilor, toate registrele prevazute de lege.
CAPITOLUL IX
Asocierea
ARTICOLUL 29

DISTRIGAZ NORD - S.A. poate constitui, singura sau mpreuna cu alte persoane juridice sau
fizice, romne ori straine, alte societati comerciale sau alte persoane juridice, n conditiile
prevazute de lege si de prezentul statut.
ARTICOLUL 30
DISTRIGAZ NORD - S.A. poate ncheia contracte de asociere cu alte persoane juridice sau fizice,
fara constituirea de noi persoane juridice, daca asocierea este destinata realizarii scopului si
obiectului sau de activitate.
ARTICOLUL 31
Conditiile de participare a DISTRIGAZ NORD - S.A. la constituirea de noi persoane juridice sau
n contracte de asociere se vor stabili prin actele constitutive sau prin contractul de asociere, care
vor fi aprobate de adunarea generala a actionarilor si, dupa caz, de consiliul de administratie.
ARTICOLUL 32
Modificarea formei juridice
Modificarea formei juridice a DISTRIGAZ NORD - S.A. se va putea face numai n temeiul
hotarrii adunarii generale extraordinare a actionarilor si cu ndeplinirea tuturor formalitatilor
prevazute de lege.
n perioada n care statul este actionar unic transformarea formei juridice a DISTRIGAZ NORD S.A. se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Industriei si Comertului, prin reprezentantii
sai desemnati sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate comerciala va ndeplini formalitatile legale de nregistrare si publicitate cerute la
nfiintarea societatilor comerciale.
ARTICOLUL 33
Dizolvarea
Dizolvarea DISTRIGAZ NORD - S.A. va avea loc n urmatoarele situatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului sau de activitate;
b) declararea nulitatii;
c) hotarrea adunarii generale a actionarilor;
d) pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva pentru
motive ce nu atrag raspunderi de orice natura, daca adunarea generala a actionarilor nu decide
reconstituirea capitalului social sau reducerea lui la suma ramasa;
e) deschiderea procedurii privind falimentul;
f) cnd numarul actionarilor scade sub minimul legal;
g) alte cauze prevazute de lege sau de prezentul statut.
Dizolvarea DISTRIGAZ NORD - S.A. trebuie sa fie nscrisa la oficiul registrului comertului si
publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
ARTICOLUL 34
Lichidarea
Dizolvarea DISTRIGAZ NORD - S.A. are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.

Lichidarea DISTRIGAZ NORD - S.A. si repartizarea patrimoniului se fac n conditiile legii si cu

respectarea procedurii prevazute de lege.
ARTICOLUL 35
Litigiile
Litigiile de orice fel aparute ntre DISTRIGAZ NORD - S.A. si persoanele fizice sau juridice,
romne sau straine, sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun din Romnia.
Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre DISTRIGAZ NORD - S.A. si persoanele
juridice romne si straine pot fi solutionate si prin arbitraj, potrivit legii.
CAPITOLUL X
Dispozitii finale
ARTICOLUL 36
Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la societatile
comerciale cu capital de stat, cu cele ale Legii nr. 31/1990, republicata, precum si cu cele ale
Codului comercial si ale celorlalte reglementari legale n vigoare.
ANEXA Nr. 3.2
LISTA
cuprinznd sucursalele DISTRIGAZ NORD - S.A.
Nr.
crt. Denumirea sucursalelor Localitatea Sediul
1. Sucursala Alba Alba Iulia Str. Olteniei nr. 21 A
2. Sucursala Arad Arad str. Iuliu Maniu nr. 82-84
3. Sucursala Bacau Bacau str. Mihai Eminescu nr. 27
4. Sucursala Baia Mare Baia Mare str. Iuliu Maniu nr. 58
5. Sucursala Bistrita Bistrita Drumul Cetatii nr. 3
6. Sucursala Cluj Cluj-Napoca str. Decebal nr. 93
7. Sucursala Deva Deva str. Emanoil Gojdu nr. 85
8. Sucursala Iasi Iasi Str. Uzinei nr. 7
9. Sucursala Mures Trgu Mures Str. Barajului nr. 4
10. Sucursala Sibiu Sibiu Str. Rusciorului nr. 40
11. Sucursala Suceava Suceava str. Traian Vuia nr. 15/B
12. Sucursala Timisoara Timisoara Str. Independentei nr. 26-28

ANEXA Nr. 4.1

Statut
din 28 aprilie 2000
al Societatii Comerciale de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A.
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 194 din 4 mai 2000

CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridica, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea
Denumirea societatii este Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud"
- S.A.
n toate actele, facturile, scrisorile sau publicatiile emannd de la Societatea Comerciala de
Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. se mentioneaza denumirea acesteia,
precedata sau urmata de cuvintele "societate comerciala pe actiuni" sau de initialele "S.A.",
capitalul social, din care cel efectiv varsat potrivit ultimului bilant contabil aprobat, sediul,
numarul de nmatriculare n registrul comertului si codul fiscal.
ARTICOLUL 2
Forma juridica
Societatea Comerciala de Distributie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A., denumita n
continuare DISTRIGAZ SUD - S.A., este persoana juridica romna avnd forma juridica de
societate comerciala pe actiuni si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile romne si cu
prezentul statut.
ARTICOLUL 3
Sediul
Sediul DISTRIGAZ SUD - S.A. este n municipiul Bucuresti, str. Cavafii Vechi nr. 15, sectorul 3.
Sediul DISTRIGAZ SUD - S.A. poate fi schimbat n alta localitate din Romnia, pe baza hotarrii
adoptate de adunarea generala a actionarilor, potrivit legii.
La data nfiintarii DISTRIGAZ SUD - S.A. are n componenta un numar de 11 sucursale
teritoriale, prevazute n anexa 4.2 la prezenta hotarre.
DISTRIGAZ SUD - S.A. poate nfiinta n viitor filiale si/sau sedii secundare fara personalitate
juridica, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor.
ARTICOLUL 4
Durata
DISTRIGAZ SUD - S.A. se constituie pentru o durata nelimitata, cu ncepere de la data
nmatricularii acesteia n registrul comertului.
CAPITOLUL II
Scopul si obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
DISTRIGAZ SUD - S.A. are ca scop ndeplinirea strategiei comerciale stabilite pentru distributia
gazelor naturale, prin efectuarea, cu respectarea legislatiei romne, de acte de comert
corespunzatoare obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate

DISTRIGAZ SUD - S.A. are ca obiect de activitate:

1. distributia si comercializarea gazelor naturale - cod 4020, 5151;
2. dispecerizarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale si controlul utilizarii gazelor naturale
de catre consumator;
3. importul-exportul de gaze, diversificarea surselor de gaze (gaze naturale prin conducte, gaze
naturale lichefiate, gaze petroliere lichefiate) - cod 7420;
4. proiectarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale;
5. prestarea de servicii la consumatorii de gaze naturale, inclusiv realizarea de investitii la
consumatori, din fondurile proprii, pentru utilizarea, n conditii de eficienta, a gazelor naturale;
6. cercetarea, proiectarea si ingineria tehnologica pentru activitatea proprie si pentru terti - cod
7420, 7430;
7. exploatarea retelelor proprii de telecomunicatii, teletransmisie, telemasura, telecomanda si
prestarea de servicii de operare pentru terti - cod 6422, 6423;
8. importul-exportul de materiale, piese de schimb, utilaje, echipamente si tehnologii etc.;
9. cooperarea intercomerciala n domeniul gazelor naturale;
10. servicii de management si marketing n domeniul gazelor naturale - cod 7414;
11. verificarea metrologica a contoarelor prin laboratoare proprii - cod 7430;
12. realizarea de operatiuni financiare pe pietele interne si externe de capital si de cooperare
economica intercomerciala - cod 6522, 6523, 6603;
13. operatiuni de comision si intermediere - cod 5112, 5114, 5119;
14. activitati specifice n domeniul protectiei si securitatii muncii, al sanatatii personalului, precum
si al prevenirii si stingerii incendiilor - cod 7460;
15. efectuarea si prestarea serviciilor de transport de marfuri si de persoane cu mijloacele proprii
sau nchiriate - cod 6023, 6024;
16. efectuarea de operatiuni comerciale derivate din activitatile proprii;
17. consultanta si asistenta tehnica, lucrari de reparatii, ntretinere si exploatare, punere n
functiune etc., precum si valorificarea la intern a materialelor rezultate din stocuri, reparatii,
demolari, casari si a produselor secundare rezultate din activitatea de baza - cod 7414, 3710, 3720;
18. vnzarea, darea n locatie si nchirierea de spatii, terenuri si bunuri proprii unor persoane fizice
sau juridice, n conditiile legii - cod 7012, 7020, 7032, 7110, 7121, 7123, 7133, 7134;
19. operatiuni de leasing, conform legislatiei n vigoare - cod 6521;
20. editarea de publicatii si lucrari tehnico-stiintifice, specifice activitatilor pe care le desfasoara cod 2211, 2215;
21. constructia, administrarea si vnzarea de locuinte, spatii de cazare pentru personalul propriu si
pentru terti - cod 4521, 5511, 5523;
22. prestarea de activitati conexe legate de valorificarea patrimoniului propriu (turism, agrement,
alimentatie publica etc.) - cod 5511, 5512, 5523;
23. operatiuni de transport aerian si aviatie generala, precum si prestari de servicii de acest gen
catre terti - cod 6220;
24. realizarea de activitati sociale, medicale, de pregatire profesionala si specializare, hoteliere,
servicii de alimentatie publica, activitati culturale, sportive, pentru personalul propriu si pentru terti
- cod 6713, 8042, 8514, 9261, 9262;
25. comert intern, magazine de prezentare si desfacere, cantine - cod 5551, 5520, 511, 512, 513;
26. gospodarii-anexa pentru cresterea pasarilor si animalelor, producerea si co
ercializarea produselor animaliere si vegetale - cod 013, 0130, 5211, 5552.
CAPITOLUL III

Capitalul social, actiunile

ARTICOLUL 7
Capitalul social initial al DISTRIGAZ SUD - S.A. la data nfiintarii este de 135.802.698.000 lei si
se constituie prin preluarea capitalului social al Filialei de distributie a gazelor naturale Societatea
Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A. din cadrul Societatii Comerciale a Gazelor Naturale "Romgaz" S.A., conform bilantului contabil la data de 31 decembrie 1999, fiind mpartit n 1.358.026 actiuni
nominative, fiecare actiune n valoare de 100.000 lei.
Capitalul social este n ntregime detinut de statul romn, n calitate de actionar unic, pna la
transmiterea actiunilor din proprietatea statului catre persoane fizice ori juridice, romne sau
straine, n conditiile legii, si este varsat integral la data constituirii DISTRIGAZ SUD - S.A.
n capitalul social nu sunt incluse bunuri de natura celor prevazute la art. 135 alin. (4) din
Constitutie si de Legea nr. 213/1998.
Ministerul Industriei si Comertului reprezinta statul ca actionar unic la DISTRIGAZ SUD - S.A. si
exercita toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.
ARTICOLUL 8
Majorarea sau reducerea capitalului social
Majorarea capitalului social se face n conditiile legii.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor sau, n situatia prevazuta la art. 14 ultimul alineat,
consiliul de administratie va putea decide majorarea capitalului social, cu respectarea dispozitiilor
legale n vigoare la data majorarii lui.
Capitalul social va putea fi majorat prin:
a) noi aporturi n numerar si/sau n natura;
b) ncorporarea rezervelor (n care vor putea fi incluse diferentele favorabile rezultate din
reevaluarea patrimoniului social), cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a
primelor de emisiune;
c) compensarea unor creante lichide si exigibile ale tertilor asupra DISTRIGAZ SUD - S.A. cu
actiuni ale acesteia;
d) alte surse stabilite de adunarea generala a actionarilor ori de consiliul de administratie, dupa caz,
potrivit legii.
Reducerea capitalului social se face n conditiile legii.
n cazul n care administratorii constata pierderea a jumatate din capitalul social, ei sunt obligati sa
convoace, n termen de maximum 60 de zile, adunarea generala extraordinara a actionarilor, care
va decide fie reconstituirea capitalului social, fie limitarea lui la valoarea ramasa, fie dizolvarea
DISTRIGAZ SUD - S.A.
Reducerea capitalului social se va putea face numai dupa doua luni de la data publicarii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a hotarrii adunarii generale extraordinare a
actionarilor ori, n situatia prevazuta la art. 14 ultimul alineat, a hotarrii consiliului de
administratie, potrivit prevederilor legale.
ARTICOLUL 9
Actiunile
Drepturile si obligatiile aferente actiunilor aflate n proprietatea statului sunt exercitate de
Ministerul Industriei si Comertului.
Actiunile nominative ale DISTRIGAZ SUD - S.A. vor cuprinde toate elementele prevazute de
lege.

Actiunile nominative emise de DISTRIGAZ SUD - S.A. vor fi n forma dematerializata, prin
nscriere n cont. Conversia sau nstrainarea actiunilor se va putea realiza n conditiile stabilite de
adunarea generala a actionarilor, cu respectarea prevederilor legale. n conditiile legii, prin decizie
a adunarii generale a actionarilor, vor putea fi emise actiuni preferentiale, cu dividend prioritar,
fara drept de vot.
Evidenta actiunilor se va tine ntr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele
consiliului de administratie, registru care se pastreaza la sediul DISTRIGAZ SUD - S.A. sub
ngrijirea secretarului consiliului de administratie.
n registrul actiunilor se pot efectua modificari numai cu respectarea prevederilor legale n vigoare.
Actiunile emise de DISTRIGAZ SUD - S.A. pot fi grevate de un drept de uzufruct sau pot fi gajate
n conditiile legii si pot fi cotate la bursa si tranzactionate pe piata de capital.
Persoanele fizice ori juridice, romne sau straine, vor putea detine actiuni ale DISTRIGAZ SUD S.A. potrivit reglementarilor n vigoare.
ARTICOLUL 10
Obligatiuni
DISTRIGAZ SUD - S.A. este autorizata sa emita obligatiuni n conditiile legii.
ARTICOLUL 11
Drepturi si obligatii decurgnd din actiuni
Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari, potrivit legii, cu exceptia actiunilor preferentiale,
cu dividend prioritar, confera acestora dreptul la un vot n adunarea generala a actionarilor, dreptul
de a alege si de a fi alesi n organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului,
conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor legale, respectiv alte drepturi prevazute n
statut.
Detinerea actiunii certifica adeziunea de drept la statut.
Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile n cazul trecerii lor n proprietatea altor
persoane.
Cnd o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, nu se va nscrie transmiterea
dect n conditiile n care acestea desemneaza un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor
rezultnd din actiuni.
Obligatiile DISTRIGAZ SUD - S.A. sunt garantate cu capital social al acesteia, iar actionarii
raspund n limita valorii actiunilor pe care le detin.
Patrimoniul DISTRIGAZ SUD - S.A. nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale
ale actionarilor.
ARTICOLUL 12
Cesiunea si pierderea actiunilor
Actiunile sunt indivizibile cu privire la DISTRIGAZ SUD - S.A., care nu recunoaste dect un
singur proprietar pentru fiecare actiune. Cesiunea partiala sau totala a actiunilor ntre actionari sau
catre terti se efectueaza n conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative emise de DISTRIGAZ SUD S.A. se realizeaza prin declaratie facuta n registrul actionarilor, subscrisa de cedent si de cesionar
sau de mandatarii lor. De asemenea, transmiterea se mai poate realiza si prin act autentic, cu
efectuarea mentiunilor corespunzatoare n registrul actionarilor.
n cazul pierderii unor actiuni proprietarul va trebui sa anunte consiliul de administratie si sa faca

public faptul prin presa, n cel putin doua ziare de larga circulatie din localitatea n care se afla
sediul principal al DISTRIGAZ SUD - S.A. Actiunile pierdute se anuleaza. Anularea lor se va
publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Dupa 6 luni actionarul va putea obtine un
duplicat al actiunilor pierdute.
CAPITOLUL IV
Adunarea generala a actionarilor
ARTICOLUL 13
Reprezentare
n perioada n care statul este actionar unic la DISTRIGAZ SUD - S.A., interesele acestuia n
adunarea generala a actionarilor vor fi reprezentate de Ministerul Industriei si Comertului.
Reprezentantii n adunarea generala a actionarilor se numesc si se revoca prin ordin al ministrului
industriei si comertului.
ARTICOLUL 14
Atributii
Adunarea generala a actionarilor DISTRIGAZ SUD - S.A. este organul de conducere al acesteia,
care decide asupra activitatii politicii sale economice.
Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala ordinara a actionarilor are urmatoarele atributii principale:
a) aproba propunerile privind strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare, de
restructurare economico-financiara a DISTRIGAZ SUD - S.A.;
b) alege si revoca cenzorii, conform prevederilor legale;
c) propune descarcarea de gestiune a consiliului de administratie;
d) stabileste nivelul remuneratiei membrilor consiliului de administratie, precum si a cenzorilor;
e) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al DISTRIGAZ SUD - S.A. pe exercitiul financiar
urmator;
f) stabileste nivelul remuneratiei directorului general al DISTRIGAZ SUD - S.A., precum si
premierea acestuia;
g) aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dupa analizarea rapoartelor consiliului de
administratie si al cenzorilor;
h) aproba repartizarea profitului conform legii;
i) hotaraste cu privire la folosirea dividendelor aferente actiunilor gestionate, pentru restructurare si
dezvoltare;
j) hotaraste cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor
externe; stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare de pe piata
interna si externa, a creditelor comerciale si a garantiilor, inclusiv prin gajarea actiunilor potrivit
legii;
k) hotaraste cu privire la nfiintarea sau la desfiintarea subunitatilor, fuziunea, divizarea
DISTRIGAZ SUD - S.A., participarea la constituirea de noi persoane juridice ori la asocierea cu
alte persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate;
l) analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele referitoare la
profit si dividende, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de
munca, protectia mediului, relatiile cu clientii;
m) se pronunta asupra gestiunii administratorilor si asupra modului de recuperare a prejudiciilor
produse DISTRIGAZ SUD - S.A. de catre acestia;
n) hotaraste cu privire la gajarea sau la nchirierea unor bunuri, unitati ori sedii proprii;

o) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie;

p) aproba delegarile de competenta pentru consiliul de administratie;
q) reglementeaza dreptul de preemtiune al actionarilor si al salariatilor DISTRIGAZ SUD - S.A. cu
privire la cesiunea actiunilor si aproba limitele si conditiile pentru cesionarea catre salariatii
DISTRIGAZ SUD - S.A. a unui numar de actiuni proprii;
r) ndeplineste orice alta atributie stabilita de lege n sarcina sa.
Pentru atributiile mentionate la lit. c), e), g), h), i), k), l), m), n), o) adunarea generala ordinara a
actionarilor nu va putea lua hotarri dect n urma obtinerii de catre fiecare reprezentant a unui
mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor se ntruneste pentru a hotar urmatoarele:
a) schimbarea formei juridice a DISTRIGAZ SUD - S.A.;
b) mutarea sediului DISTRIGAZ SUD - S.A.;
c) schimbarea obiectului de activitate;
d) majorarea capitalului social, precum si reducerea sau rentregirea lui prin emisiune de noi
actiuni, n conditiile legii;
e) fuziunea cu alte societati comerciale sau divizarea DISTRIGAZ SUD - S.A.;
f) dizolvarea anticipata a DISTRIGAZ SUD - S.A.;
g) emisiunea de obligatiuni;
h) modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si cesiunea
actiunilor;
i) orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarre pentru care este ceruta aprobarea
adunarii generale extraordinare a actionarilor;
j) aprobarea conversiei actiunilor nominative emise n forma dematerializata n actiuni nominative
emise n forma materializata si invers;
k) aprobarea conversiei actiunilor preferentiale si nominative dintr-o categorie n alta, n conditiile
legii.
Pentru hotarrile adunarii generale extraordinare a actionarilor fiecare reprezentant trebuie sa
obtina un mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va putea delega consiliului de administratie
exercitiul atributiilor sale mentionate la lit. b), c), d) si j).
ARTICOLUL 15
Convocarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie sau de un
membru al acestuia, pe baza mputernicirii date de presedinte.
Adunarile generale ordinare ale actionarilor au loc cel putin o data pe an, n cel mult doua luni de
la ncheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si
pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si
cheltuieli pe anul n curs.
Adunarea generala a actionarilor va fi convocata ori de cte ori va fi nevoie, n conformitate cu
prevederile legale n vigoare si cu dispozitiile prezentului statut, cu cel putin 15 zile nainte de data
stabilita.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii generale a actionarilor, precum si ordinea de
zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.
Cnd pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa
cuprinda textul integral al propunerilor.
Adunarea generala a actionarilor se ntruneste la sediul DISTRIGAZ SUD - S.A. sau n alt loc
indicat n convocare.

Adunarea generala extraordinara a actionarilor va fi convocata ori de cte ori este cazul, la
solicitarea actionarului unic sau la cererea consiliului de administratie ori a cenzorilor.
ARTICOLUL 16
Organizarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala ordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri daca la prima
convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin doua treimi din capitalul social, iar la
a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri daca la
prima convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin trei patrimi din capitalul social,
iar la a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
n ziua si la ora precizate n convocare sedinta adunarii generale a actionarilor va fi deschisa de
presedintele consiliului de administratie sau, n lipsa acestuia, de cel care i tine locul.
Presedintele consiliului de administratie va desemna dintre actionarii DISTRIGAZ SUD - S.A. un
secretar al adunarii generale a actionarilor, care va verifica ndeplinirea cerintelor legale si statutare
privind tinerea adunarii generale si va ntocmi procesul-verbal al sedintei.
Procesul-verbal va fi semnat de reprezentantii statului, desemnati sa reprezinte interesele
capitalului de stat (reprezentantii Ministerului Industriei si Comertului) si de secretarul care l-a
ntocmit.
Procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se va scrie ntr-un registru sigilat si parafat.
La fiecare proces-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, listele de prezenta a
actionarilor, precum si, dupa caz, mandatele speciale ale reprezentantilor mandatati de Ministerul
Industriei si Comertului.
La sedintele ordinare si extraordinare ale adunarii generale a actionarilor, n care se dezbat
probleme referitoare la raporturile de munca cu personalul DISTRIGAZ SUD - S.A., pot fi invitati
si reprezentantii salariatilor care nu sunt membri de sindicat si care nu vor avea drept de vot.
ARTICOLUL 17
Exercitarea dreptului de vot n adunarea generala a actionarilor
Hotarrile adunarilor generale ale actionarilor se iau prin vot deschis.
Votul va fi nominal n cazul hotarrilor a caror valabilitate este conditionata de existenta
mandatelor speciale.
Hotarrile se vor putea lua n conditiile si cu majoritatea prevazute de lege pentru adunarile
generale ordinare sau, dupa caz, pentru cele extraordinare.
La propunerea persoanei care prezideaza adunarea generala a actionarilor sau a unuia dintre
membrii reprezentanti ai adunarii generale a actionarilor se va putea decide ca votul sa fie secret si
n alte cazuri, cu exceptia situatiei n care este necesar votul nominal.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor,
pentru revocarea lor si pentru luarea hotarrilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Pentru a fi opozabile tertilor hotarrile adunarii generale a actionarilor vor fi depuse n termen de
15 zile la oficiul registrului comertului, pentru a fi mentionate, n extras, n registru si publicate n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
Ele nu vor putea fi executate nainte de aducerea la ndeplinire a formalitatilor prevazute mai sus.
Hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor n limitele legii si ale statutului sunt
obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunarea generala a actionarilor sau
care au votat mpotriva.
Actionarii care nu sunt de acord cu hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor, cu privire

la schimbarea obiectului de activitate, a sediului sau a formei juridice, au dreptul de a se retrage

din DISTRIGAZ SUD - S.A. si de a recupera contravaloarea actiunilor pe care le poseda, conform
prevederilor legale.
CAPITOLUL V
Consiliul de administratie
ARTICOLUL 18
Organizare
DISTRIGAZ SUD - S.A. este administrata de un consiliu de administratie compus din 5 membri.
Membrii consiliului de administratie sunt numiti pe o perioada de 4 ani si sunt revocati prin ordin
al ministrului industriei si comertului si sunt remunerati pentru aceasta calitate cu o indemnizatie
lunara.
Consiliul de administratie este condus de un presedinte ales prin vot secret de catre membrii
consiliului de administratie din rndul acestora.
Membrii consiliului de administratie pot avea calitatea de actionar.
n situatia n care se creeaza un loc vacant n consiliul de administratie, adunarea generala a
actionarilor propune un nou administrator n vederea ocuparii acestuia. Durata pentru care este ales
noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a ramas pna la
expirarea mandatului predecesorului sau.
Consiliul de administratie se ntruneste lunar la sediul DISTRIGAZ SUD - S.A. sau ori de cte ori
este necesar, la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai.
Consiliul de administratie si desfasoara activitatea n baza propriului regulament si a
reglementarilor legale n vigoare.
Consiliul de administratie este prezidat de presedinte, iar n lipsa acestuia, de un membru, n baza
mandatului presedintelui. Presedintele numeste un secretar fie dintre membrii consiliului de
administratie, fie din afara acestuia.
Conducerea DISTRIGAZ SUD - S.A. se asigura de un director general, care nu este si presedintele
consiliului de administratie.
Pentru valabilitatea hotarrilor este necesara prezenta a cel putin doua treimi din numarul
membrilor consiliului de administratie, iar acestea se iau cu majoritatea simpla a membrilor
prezenti.
Dezbaterile consiliului de administratie au loc, conform ordinii de zi stabilite si comunicate de
presedinte, cu cel putin 7 zile nainte de data tinerii sedintei. Dezbaterile se consemneaza n
procesul-verbal al sedintei, care se scrie ntr-un registru sigilat si parafat de presedintele consiliului
de administratie.
Procesul-verbal se semneaza de toti membrii consiliului de administratie si de secretar. Pe baza
procesului-verbal secretarul consiliului de administratie redacteaza hotarrea acestuia, care se
semneaza de presedinte.
Consiliul de administratie poate delega, prin regulamentul sau de organizare si functionare, o parte
din atributiile sale directorului general al DISTRIGAZ SUD - S.A. si poate recurge, de asemenea,
la experti pentru solutionarea anumitor probleme.
n relatiile cu tertii DISTRIGAZ SUD - S.A. este reprezentata de directorul general, pe baza si n
limitele mputernicirilor date de consiliul de administratie, care semneaza actele de angajare fata
de acestia.
Presedintele consiliului de administratie este obligat sa puna la dispozitie actionarilor si cenzorilor,
la cererea acestora, toate documentele DISTRIGAZ SUD - S.A.
Membrii consiliului de administratie raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de DISTRIGAZ
SUD - S.A. pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la prevederile legale, pentru

abatere de la statut sau pentru greseli n administrarea acesteia. n astfel de situatii ei vor putea fi
revocati prin hotarre a adunarii generale a actionarilor.
Membrii consiliului de administratie vor depune o garantie, conform prevederilor legale.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru n consiliul de administratie persoanele prevazute n
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
Nu pot fi directori ai DISTRIGAZ SUD - S.A. si ai sucursalelor acesteia persoanele care sunt
incompatibile potrivit Legii nr. 31/1990, republicata.
ARTICOLUL 19
Atributiile consiliului de administratie, ale directorului general
si ale directorilor executivi
A. Consiliul de administratie are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aproba structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare a DISTRIGAZ SUD
- S.A.;
b) aproba nivelul garantiilor si modul de constituire a acestora pentru directorul general, directorii
executivi ai DISTRIGAZ SUD - S.A. si pentru persoanele care au calitatea de gestionar;
c) ncheie acte juridice prin care sa dobndeasca, sa nstraineze, sa nchirieze, sa schimbe sau sa
constituie n garantie bunuri aflate n patrimoniul DISTRIGAZ SUD - S.A., cu aprobarea adunarii
generale a actionarilor, atunci cnd legea impune aceasta conditie;
d) aproba delegarile de competenta pentru directorul general si pentru persoanele din conducerea
DISTRIGAZ SUD - S.A., n vederea executarii operatiunilor acesteia;
e) aproba competentele sucursalelor, pe domenii de activitate (economic, comercial, tehnic,
administrativ, financiar, juridic etc.), n vederea realizarii obiectului de activitate;
f) aproba ncheierea oricaror contracte pentru care nu a delegat competenta directorului general al
DISTRIGAZ SUD - S.A.;
g) supune anual adunarii generale a actionarilor, n termen de 60 de zile de la ncheierea
exercitiului financiar, raportul cu privire la activitatea DISTRIGAZ SUD - S.A., bilantul contabil
si contul de profit si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul bugetului de venituri si
cheltuieli al DISTRIGAZ SUD - S.A. pe anul n curs;
h) convoaca adunarea generala extraordinara a actionarilor ori de cte ori este nevoie;
i) aproba ncheierea contractelor de import-export pna la limita cuantumului valoric stabilit de
adunarea generala a actionarilor;
j) stabileste drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului DISTRIGAZ SUD - S.A.,
conform structurii organizatorice aprobate;
k) stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare curente, a creditelor
comerciale pe termen scurt si mediu si aproba eliberarea garantiilor;
l) aproba numarul de posturi si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de
productie, dupa caz;
m) stabileste si aproba politici pentru protectia mediului nconjurator, securitatea muncii, potrivit
reglementarilor legale n vigoare;
n) aproba documentele cu caracter de norme si regulamentele care reglementeaza activitatile
proprii;
o) stabileste strategia de marketing;
p) stabileste si aproba, n limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de adunarea generala a
actionarilor, modificari n structura acestuia, n limita competentelor pentru care a primit mandat;
r) negociaza contractul colectiv de munca prin mandatarea directorului general si aproba statutul
personalului;
s) avizeaza participarea la constituirea de noi persoane juridice sau la asocierea cu alte persoane

juridice sau fizice din tara;

t) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor.
B. Directorul general reprezinta DISTRIGAZ SUD - S.A. n raporturile cu tertii si este numit de
consiliul de administratie.
Directorul general are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale DISTRIGAZ SUD - S.A., stabilite de consiliul de
administratie;
b) numeste directorii executivi cu avizul consiliului de administratie;
c) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul salariat, n conditiile legii;
d) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi si directorii din cadrul sucursalelor;
e) participa la negocierea contractului colectiv de munca, a carui negociere si ncheiere se
desfasoara n conditiile legii, n limita mandatului dat de consiliul de administratie;
f) negociaza, n conditiile legii, contractele individuale de munca;
g) ncheie acte juridice, n numele si pe seama DISTRIGAZ SUD - S.A., n limitele
mputernicirilor acordate de consiliul de administratie;
h) stabileste ndatoririle si responsabilitatile personalului DISTRIGAZ SUD - S.A., pe
compartimente;
i) aproba operatiunile de ncasari si plati, potrivit competentelor legale si prezentului statut;
j) aproba operatiunile de vnzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor legale si
prezentului statut;
k) mputerniceste directorii executivi, directorii din cadrul sucursalelor si orice alta persoana sa
exercite orice atributie din sfera sa de competenta;
l) rezolva orice alta problema pe care consiliul de administratie a stabilit-o n sarcina sa.
C. Directorii executivi si directorii din cadrul sucursalelor sunt numiti de directorul general si se
afla n subordinea acestuia, sunt functionari ai DISTRIGAZ SUD - S.A., executa operatiunile
acesteia si sunt raspunzatori fata de aceasta pentru ndeplinirea ndatoririlor lor, n aceleasi conditii
ca si membrii consiliului de administratie.
Atributiile directorilor executivi sunt stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a
DISTRIGAZ SUD - S.A.
CAPITOLUL VI
Comitetul de directie
ARTICOLUL 20
Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie, n
conditiile legii. Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor
membrilor sai.
Comitetul de directie prezinta raportul sau de activitate consiliului de administratie.
CAPITOLUL VII
Gestiunea
ARTICOLUL 21
Cenzorii
Gestiunea DISTRIGAZ SUD - S.A. este controlata de actionari si de 3 cenzori care sunt alesi de
adunarea generala a actionarilor. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie expert contabil.
n perioada n care statul detine mai mult de 20% din capitalul social unul dintre cenzori va fi
recomandat de Ministerul Finantelor.
Adunarea generala a actionarilor alege, de asemenea, acelasi numar de cenzori supleanti, care i

vor nlocui, n conditiile legii, pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control cenzorilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la
activitatea DISTRIGAZ SUD - S.A., la situatia patrimoniului, a profitului si a pierderilor.
Cenzorii au urmatoarele atributii principale:
a) n cursul exercitiului financiar verifica gospodarirea mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante,
a portofoliului de efecte, casa si registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de
administratie despre neregulile constatate;
b) la ncheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si a
informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor DISTRIGAZ SUD - S.A., a
bilantului contabil si a contului de profit si pierderi, prezentnd adunarii generale a actionarilor un
raport scris;
c) la lichidarea DISTRIGAZ SUD - S.A. controleaza operatiunile de lichidare;
d) prezinta adunarii generale a actionarilor punctul lor de vedere cu privire la propunerile de
reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si a obiectului de activitate ale
DISTRIGAZ SUD - S.A.
Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, n fiecare luna si inopinat, inspectii ale casei si sa verifice existenta titlurilor sau a
valorilor care sunt proprietatea DISTRIGAZ SUD - S.A. sau care au fost primite n gaj, cautiune
sau n depozit;
b) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, insernd n ordinea de
zi propunerile pe care le vor crede necesare;
c) sa constate depunerea garantiei din partea administratorilor;
d) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale statutului sa fie ndeplinite de administratori si de
lichidatori.
Cenzorii se ntrunesc la sediul DISTRIGAZ SUD - S.A. si iau decizii n unanimitate. Daca nu se
realizeaza unanimitatea, raportul cu divergente se nainteaza adunarii generale a actionarilor.
Cenzorii pot convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor, daca aceasta nu a fost
convocata de consiliul de administratie, n cazul n care capitalul social s-a diminuat cu mai mult
de 10% timp de 2 ani consecutivi sau ori de cte ori considera necesar pentru alte situatii privind
ncalcarea dispozitiilor legale si statutare.
Atributiile, drepturile si obligatiile cenzorilor se completeaza cu dispozitiile legale n acest
domeniu.
Cenzorii si cenzorii supleanti sunt numiti de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de
maximum 3 ani si pot fi realesi.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele prevazute n Legea nr. 31/1990 privind
societatile comerciale, republicata, si n reglementarile legale n vigoare.
Cenzorii sunt obligati sa depuna nainte de nceperea activitatii o garantie egala cu o treime din
garantia stabilita pentru membrii consiliului de administratie.
n caz de deces, mpiedicare fizica sau legala, ncetare sau renuntare la mandat a unui cenzor,
cenzorul supleant cel mai n vrsta l nlocuieste.
Daca n acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alta persoana
n locul vacant pna la cea mai apropiata adunare generala a actionarilor.
n cazul n care nu mai ramne n functie nici un cenzor, consiliul de administratie va convoca
adunarea generala a actionarilor, care va proceda la numirea altor cenzori.
Cenzorii vor trece ntr-un registru special deliberarile, precum si constatarile facute n exercitiul
mandatului lor.
Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala a actionarilor.
CAPITOLUL VIII

Activitatea DISTRIGAZ SUD - S.A.

ARTICOLUL 22
Finantarea activitatii proprii
Pentru ndeplinirea obiectului de activitate si n conformitate cu atributiile stabilite DISTRIGAZ
SUD - S.A. utilizeaza sursele de finantare constituite conform legii, credite bancare si alte surse
financiare.
ARTICOLUL 23
Exercitiul financiar
Exercitiul financiar ncepe la 1 ianuarie si se ncheie la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul
exercitiu financiar ncepe la data nmatricularii DISTRIGAZ SUD - S.A. la registrul comertului.
ARTICOLUL 24
Personalul
Personalul de conducere si de executie din cadrul DISTRIGAZ SUD - S.A. este numit, angajat si
concediat de directorul general.
Angajarea si concedierea personalului din sucursalele DISTRIGAZ SUD - S.A. se face de
conducatorii sucursalelor.
Plata salariilor si a impozitelor aferente, a cotelor de asigurari sociale, precum si a altor obligatii
fata de bugetul de stat se va face potrivit legii.
Drepturile si obligatiile personalului DISTRIGAZ SUD - S.A. se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare, prin contractul colectiv de munca si prin reglementari proprii.
Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de
munca si de consiliul de administratie pentru personalul numit de acesta.
ARTICOLUL 25
Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea activelor corporale si necorporale din patrimoniul DISTRIGAZ SUD - S.A. se va
calcula potrivit modului de amortizare stabilit de consiliul de administratie n conformitate cu
prevederile legale.
ARTICOLUL 26
Evidenta contabila si bilantul contabil
DISTRIGAZ SUD - S.A. va tine evidenta contabila n lei, va ntocmi anual bilantul contabil si
contul de profit si pierderi, avnd n vedere normele metodologice elaborate de Ministerul
Finantelor.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
conform prevederilor legale.
ARTICOLUL 27
Calculul si repartizarea profitului
Profitul DISTRIGAZ SUD - S.A. se stabileste pe baza bilantului contabil aprobat de adunarea
generala a actionarilor.

Profitul impozabil se stabileste n conditiile legii.

Profitul DISTRIGAZ SUD - S.A., ramas dupa plata impozitului pe profit, se va repartiza conform
hotarrii adunarii generale a actionarilor si dispozitiilor legale n vigoare, pentru constituirea de
fonduri destinate dezvoltarii, investitiilor, modernizarii, cercetarii sau de alte asemenea fonduri,
precum si pentru fondul cuvenit actionarilor pentru plata dividendelor.
DISTRIGAZ SUD - S.A. si constituie fond de rezerva si alte fonduri n conditiile legii.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de DISTRIGAZ SUD - S.A. n conditiile legii,
dupa aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala a actionarilor.
n cazul nregistrarii de pierderi adunarea generala a actionarilor va analiza cauzele si va hotar n
consecinta, potrivit legii.
ARTICOLUL 28
Registrele
DISTRIGAZ SUD - S.A. va tine, prin grija membrilor consiliului de administratie si, respectiv, a
cenzorilor, toate registrele prevazute de lege.
CAPITOLUL IX
Asocierea
ARTICOLUL 29
DISTRIGAZ SUD - S.A. poate constitui, singura sau mpreuna cu alte persoane juridice ori fizice,
romne sau straine, alte societati comerciale sau alte persoane juridice, n conditiile prevazute de
lege si de prezentul statut.
ARTICOLUL 30
DISTRIGAZ SUD - S.A. poate ncheia contracte de asociere cu alte persoane juridice sau fizice,
fara constituirea de noi persoane juridice, daca asocierea este destinata realizarii scopului si
obiectului sau de activitate.
ARTICOLUL 31
Conditiile de participare a DISTRIGAZ SUD - S.A. la constituirea de noi persoane juridice sau n
contracte de asociere se vor stabili prin actele constitutive sau prin contractul de asociere, care vor
fi aprobate de adunarea generala a actionarilor si, dupa caz, de consiliul de administratie.
ARTICOLUL 32
Modificarea formei juridice
Modificarea formei juridice a DISTRIGAZ SUD - S.A. se va putea face numai n temeiul hotarrii
adunarii generale extraordinare a actionarilor si cu ndeplinirea tuturor formalitatilor prevazute de
lege.
n perioada n care statul este actionar unic transformarea formei juridice a DISTRIGAZ SUD S.A. se va putea face numai cu aprobarea Ministerului Industriei si Comertului, prin reprezentantii
sai desemnati sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate comerciala va ndeplini formalitatile legale de nregistrare si publicitate cerute la
nfiintarea societatilor comerciale.

ARTICOLUL 33
Dizolvarea
Dizolvarea DISTRIGAZ SUD - S.A. va avea loc n urmatoarele situatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului sau de activitate;
b) declararea nulitatii;
c) hotarrea adunarii generale a actionarilor;
d) pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva pentru
motive ce nu atrag raspunderi de orice natura, daca adunarea generala a actionarilor nu decide
reconstituirea capitalului social sau reducerea lui la suma ramasa;
e) deschiderea procedurii falimentului;
f) cnd numarul actionarilor scade sub minimul legal;
g) alte cauze prevazute de lege sau de prezentul statut.
Dizolvarea DISTRIGAZ SUD - S.A. trebuie sa fie nscrisa la oficiul registrului comertului si
publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
ARTICOLUL 34
Lichidarea
Dizolvarea DISTRIGAZ SUD - S.A. are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.
Lichidarea DISTRIGAZ SUD - S.A. si repartizarea patrimoniului se fac n conditiile legii si cu
respectarea procedurii prevazute de lege.
ARTICOLUL 35
Litigiile
Litigiile de orice fel aparute ntre DISTRIGAZ SUD S.A. si persoanele fizice sau juridice, romne
sau straine, sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun din Romnia.
Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre DISTRIGAZ SUD - S.A. si persoanele juridice,
romne si straine, pot fi solutionate si prin arbitraj, potrivit legii.
CAPITOLUL IX
Dispozitii finale
ARTICOLUL 36
Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la societatile
comerciale cu capital de stat, cu cele ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale,
republicata, precum si cu cele ale Codului comercial si ale celorlalte reglementari legale n
vigoare.
ANEXA Nr. 4.2
LISTA
cuprinznd sucursalele DISTRIGAZ SUD - S.A.
Nr.
crt. Denumirea sucursalelor Localitatea Sediul
1. Sucursala Bucuresti Bucuresti bd Marasesti nr. 4-6, sectorul 4
2. Sucursala Buzau Buzau Str. Unirii nr. 10

3. Sucursala Brasov Brasov str. Avram Iancu nr. 52-54

4. Sucursala Craiova Craiova str. Bibescu nr. 59 A
5. Sucursala Fagaras Fagaras Aleea Gazului nr. 1
6. Sucursala Galati Galati str. Mihai Bravu nr. 10
7. Sucursala Pitesti Pitesti Str. Lnariei nr. 7-9
8. Sucursala Ploiesti Ploiesti Bd Independentei nr. 10
9. Sucursala Trgu Jiu Trgu Jiu str. Al.I. Cuza nr. 5
10. Sucursala Trgoviste Trgoviste str. Tudor Vladimirescu nr. 40
11. Sucursala Rmnicu Vlcea Rmnicu Vlcea str. Banu Maracine nr. 44 A

ANEXA Nr. 5
Statut
din 28 aprilie 2000
al Societatii Nationale de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A.
Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 194 din 4 mai 2000
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridica, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea
Denumirea societatii este Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale
"Depogaz" - S.A.
n toate actele, facturile, scrisorile sau publicatiile emannd de la Societatea Nationala de
Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A. se mentioneaza denumirea acesteia,
precedata sau urmata de cuvintele "societate pe actiuni" sau de initialele "S.A.", capitalul social,
din care cel efectiv varsat potrivit ultimului bilant contabil aprobat, sediul, numarul de
nmatriculare n registrul comertului si codul fiscal.
ARTICOLUL 2
Forma juridica
Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A., denumita n
continuare DEPOGAZ - S.A., este persoana juridica romna, avnd forma juridica de societate
nationala pe actiuni, si si desfasoara activitatea n conformitate cu legile romne si cu prezentul
statut.
ARTICOLUL 3
Sediul
Sediul DEPOGAZ - S.A. este n municipiul Ploiesti, str. Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 184,
judetul Prahova.
Sediul DEPOGAZ - S.A. poate fi schimbat n alta localitate din Romnia, pe baza hotarrii
adoptate de adunarea generala a actionarilor, potrivit legii.

DEPOGAZ - S.A. poate nfiinta n viitor filiale si/sau sedii secundare fara personalitate juridica, cu
aprobarea adunarii generale a actionarilor.
ARTICOLUL 4
Durata
DEPOGAZ - S.A. se constituie pentru o durata nelimitata, cu ncepere de la data nmatricularii
acesteia n registrul comertului.
CAPITOLUL II
Scopul si obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
DEPOGAZ - S.A. are ca scop ndeplinirea strategiei pentru depozitarea subterana si productia
gazelor naturale, prin efectuarea, cu respectarea legislatiei romne, de acte de comert
corespunzatoare obiectului de activitate aprobat prin prezentul statut.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate
DEPOGAZ - S.A. are ca obiect de activitate:
1. depozitarea subterana a gazelor naturale - cod 6312;
2. productia de gaze naturale pentru:
- asigurarea continuitatii fluxului de nmagazinare;
- consumul tehnologic;
- livrarea n sistemul de transport;
3. cercetarea geologica pentru descoperirea rezervelor de petrol (gaze naturale, titei si condensat);
4. punerea n productie, interventii, reparatii capitale ale sondelor ce echipeaza depozitele, precum
si ale sondelor de extractie a zacamintelor de gaze naturale pentru activitatea proprie si pentru terti;
5. efectuarea de operatiuni tehnologice speciale de echipare a sondelor de injectie si extractie,
precum si a sondelor de productie pentru activitatea proprie si pentru terti;
6. comprimarea gazelor naturale n vederea exploatarii depozitelor de gaze naturale si a
zacamintelor cu presiuni scazute;
7. lucrari topografice pentru activitatea proprie si pentru terti;
8. injectia apelor de zacamnt rezultate din procesele de exploatare;
9. proiectarea geologica de zacamnt si a instalatiilor tehnologice de mica complexitate pentru
procesele de injectie-extractie a gazelor naturale - cod 7420;
10. efectuarea lucrarilor de redare n circuitul agricol a terenurilor degradate prin activitati
specifice, n interes propriu si pentru terti;
11. lucrari de constructii-montaj specifice activitatii de baza;
12. ntretinerea, verificarea, revizia si repararea instalatiilor tehnologice ale sondelor si conductelor
aferente, ale echipamentelor si sculelor specifice;
13. exploatarea, ntretinerea drumurilor din patrimoniu, n conditiile legii;
14. exploatarea retelelor proprii de telecomunicatii, teletransmisie, telemasura, telecomanda si
prestarea de servicii de operare pentru terti;
15. dispecerizarea propriilor sisteme de colectare a gazelor naturale;
16. operatiuni de comercializare a gazelor si a condensatului provenit din gaze, inclusiv importulexportul de gaze;

17. comert cu ridicata, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor - cod 515;

18. comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor - cod 5157;
19. comert cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi si gazosi si al produselor derivate - cod
5151;
20. diversificarea tehnologiilor de depozitare a gazelor pentru LPG si LNG;
21. importul-exportul de materiale, piese de schimb, utilaje, echipamente si tehnologii specifice
obiectului de activitate;
22. cooperari interne si internationale n domeniul productiei si depozitarii subterane a gazelor
naturale;
23. operatiuni de leasing, conform legislatiei n vigoare;
24. editarea de publicatii si lucrari tehnico-stiintifice, specifice activitatii pe care o desfasoara;
25. furnizarea de apa, energie electrica si termica, n conditiile legii - cod 4032, 4100;
26. transporturi terestre, transporturi prin conducte, transporturi rutiere de marfuri si de persoane,
pentru activitatea proprie si pentru terti;
27. realizarea de activitati sociale, medicale, culturale, sportive, hoteliere, servicii de alimentatie
publica pentru personalul propriu si pentru terti - cod 5511;
28. activitati specifice n domeniul securitatii si protectiei muncii, al sanatatii personalului;
29. activitati specifice n domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;
30. comert intern, magazine de prezentare si desfacere, cantine - cod 5551;
31. ntretinerea si repararea autovehiculelor proprii si pentru terti;
32. nchirierea altor mijloace de transport;
33. nchirierea masinilor si echipamentelor;
34. valorificarea pe plan local a gazelor provenite din sonde izolate sau din zacaminte de joasa
presiune (depletate), prin nfiintarea de distributii de gaze n localitatile nvecinate;
35. activitati de testari si analize.
CAPITOLUL III
Capitalul social, actiunile
ARTICOLUL 7
Capitalul social
Capitalul social initial al DEPOGAZ - S.A. la data nfiintarii este de 108.023.785 mii lei si se
constituie prin preluarea capitalului social al Filialei de distributie a gazelor naturale Societatea
Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A. din cadrul Societatii Nationale a Gazelor Naturale "Romgaz" S.A., conform bilantului contabil la data de 31 decembrie 1999, fiind mpartit n 1.080.237 actiuni
nominative, fiecare actiune n valoare de 100.000 lei.
Capitalul social este n ntregime detinut de statul romn, n calitate de actionar unic, pna la
transmiterea actiunilor din proprietatea statului catre persoane fizice sau juridice, romne sau
straine, n conditiile legii, si este varsat integral la data constituirii DEPOGAZ - S.A.
Ministerul Industriei si Comertului reprezinta statul ca actionar unic la DEPOGAZ - S.A. si
exercita toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.
ARTICOLUL 8
Majorarea sau reducerea capitalului social
Majorarea capitalului social se face n conditiile legii.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor sau, n situatia prevazuta la art. 14 ultimul alineat,
consiliul de administratie va putea decide majorarea capitalului social, cu respectarea dispozitiilor
legale n vigoare la data majorarii lui.

Capitalul social va putea fi majorat prin:

a) noi aporturi n numerar si/sau n natura;
b) ncorporarea rezervelor (n care vor putea fi incluse diferentele favorabile rezultate din
reevaluarea patrimoniului social), cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a
primelor de emisiune;
c) compensarea unor creante lichide si exigibile ale tertilor asupra DEPOGAZ - S.A. cu actiunile
acesteia;
d) alte surse stabilite de adunarea generala a actionarilor ori de consiliul de administratie, dupa caz,
potrivit legii.
Reducerea capitalului social se face n conditiile legii.
n cazul n care administratorii constata pierderea a jumatate din capitalul social, ei sunt obligati sa
convoace, n termen de maximum 60 de zile, adunarea generala extraordinara a actionarilor, care
va decide fie reconstituirea capitalului social, fie limitarea lui la valoarea ramasa, fie dizolvarea
DEPOGAZ - S.A.
Reducerea capitalului social se va putea face numai dupa doua luni de la data publicarii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a hotarrii adunarii generale extraordinare a
actionarilor ori, n situatia prevazuta la art. 14 ultimul alineat, a consiliului de administratie,
potrivit prevederilor legale.
ARTICOLUL 9
Actiunile
Actiunile nominative ale DEPOGAZ - S.A. vor cuprinde toate elementele prevazute de lege.
Actiunile nominative emise de DEPOGAZ - S.A. vor fi n forma dematerializata, prin nscriere n
cont. n conditiile legii, prin decizie a adunarii generale a actionarilor, vor putea fi emise actiuni
preferentiale, cu dividend prioritar, fara drept de vot.
Evidenta actiunilor se va tine ntr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele
consiliului de administratie, registru care se pastreaza la sediul DEPOGAZ - S.A., sub ngrijirea
secretarului consiliului de administratie.
n registrul actiunilor se pot efectua modificari numai cu respectarea prevederilor legale n vigoare.
Actiunile emise de DEPOGAZ - S.A. pot fi grevate pe un drept de uzufruct sau pot fi gajate, n
conditiile legii.
Persoanele fizice sau juridice, romne sau straine, vor putea detine actiuni ale DEPOGAZ - S.A.
potrivit reglementarilor n vigoare.
ARTICOLUL 10
Obligatiuni
DEPOGAZ - S.A. este autorizata sa emita obligatiuni n conditiile legii.
ARTICOLUL 11
Drepturi si obligatii decurgnd din actiuni
Fiecare actiune subscrisa si varsata de actionari potrivit legii, cu exceptia actiunilor preferentiale,
cu dividend prioritar, confera acestora dreptul la un vot n adunarea generala a actionarilor, dreptul
de a alege si de a fi alesi n organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului,
conform prevederilor prezentului statut si dispozitiilor legale, respectiv alte drepturi prevazute n
statut.
Detinerea actiunii certifica adeziunea de drept la statut.

Drepturile si obligatiile legate de actiuni urmeaza actiunile n cazul trecerii lor n proprietatea altor
persoane.
Cnd o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, nu se va nscrie transmiterea
dect n conditiile n care acestea desemneaza un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor
rezultnd din actiuni.
Obligatiile DEPOGAZ - S.A. sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar actionarii raspund n
limita valorii actiunilor pe care le detin.
Patrimoniul DEPOGAZ - S.A. nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligatii personale ale
actionarilor.
ARTICOLUL 12
Cesiunea actiunilor
Actiunile sunt indivizibile cu privire la DEPOGAZ - S.A., care nu recunoaste dect un singur
proprietar pentru fiecare actiune. Cesiunea partiala sau totala a actiunilor ntre actionari sau catre
terti se efectueaza n conditiile si cu procedura prevazute de lege.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor nominative emise de DEPOGAZ - S.A. se
realizeaza prin declaratie facuta n registrul actionarilor, subscrisa de cedent si de cesionar sau de
mandatarii lor. De asemenea, transmiterea se mai poate realiza si prin act autentic, cu efectuarea
mentiunilor corespunzatoare n registrul actionarilor.
ARTICOLUL 13
Pierderea actiunilor
n cazul pierderii unor actiuni proprietarul va trebui sa anunte consiliul de administratie si sa faca
public faptul prin presa, n cel putin doua ziare de larga circulatie. Actiunile pierdute se anuleaza.
Anularea lor se va publica n Monitorul Oficial al Romniei. Dupa 6 luni actionarul va putea
obtine un duplicat al actiunilor pierdute.
CAPITOLUL IV
Adunarea generala a actionarilor
ARTICOLUL 14
Atributii
Adunarea generala a actionarilor DEPOGAZ - S.A., este organul de conducere al acesteia, care
decide asupra activitatii si politicii ei economice. Reprezentantii n adunarea generala a actionarilor
se numesc si se revoca, dupa caz, prin ordin al ministrului industriei si comertului.
Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare.
Adunarea generala ordinara a actionarilor are urmatoarele atributii principale:
a) aproba propunerile privind strategia globala de dezvoltare, retehnologizare, modernizare, de
restructurare economico-financiara a DEPOGAZ - S.A.;
b) numeste si revoca cenzorii, conform prevederilor legale;
c) stabileste nivelul remuneratiei membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor;
d) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al DEPOGAZ - S.A. pe exercitiul financiar urmator;
e) aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi, dupa analizarea rapoartelor consiliului de
administratie si al cenzorilor;
f) aproba repartizarea profitului conform legii;
g) hotaraste cu privire la folosirea dividendelor aferente actiunilor gestionate, pentru restructurare
si dezvoltare;

h) hotaraste cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor

externe;
i) hotaraste cu privire la nfiintarea sau la desfiintarea subunitatilor, fuziunea, divizarea DEPOGAZ
- S.A., participarea la constituirea de noi persoane juridice sau la asocierea cu alte persoane
juridice ori fizice din strainatate;
j) analizeaza rapoartele consiliului de administratie privind stadiul si perspectivele referitoare la
profit si dividende, pozitia pe piata interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de
munca, protectia mediului, relatiile cu clientii;
k) se pronunta asupra gestiunii administratorilor si asupra modului de recuperare a prejudiciilor
produse DEPOGAZ - S.A. de catre acestia;
l) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie;
m) stabileste delegarile de competenta pentru consiliul de administratie;
n) reglementeaza dreptul de preemtiune al actionarilor si al salariatilor DEPOGAZ - S.A. cu
privire la cesiunea actiunilor si aproba limitele si conditiile pentru cesionarea catre salariatii
DEPOGAZ - S.A. a unui numar de actiuni proprii;
o) ndeplineste orice alta atributie stabilita de lege n sarcina sa.
Pentru atributiile mentionate la lit. c), d), e), f), g), h), j) si k) adunarea generala a actionarilor nu
va putea lua hotarri dect n urma obtinerii de catre fiecare reprezentant a unui mandat special
prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor se ntruneste pentru a hotar urmatoarele:
a) schimbarea formei juridice a DEPOGAZ - S.A.;
b) mutarea sediului DEPOGAZ - S.A.;
c) schimbarea obiectului de activitate;
d) majorarea capitalului social, precum si reducerea sau rentregirea lui prin emisiune de noi
actiuni, n conditiile legii;
e) fuziunea cu alte societati nationale sau divizarea DEPOGAZ - S.A.;
f) dizolvarea anticipata a DEPOGAZ - S.A.;
g) emisiunea de obligatiuni;
h) modificarea numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora, precum si cesiunea
actiunilor;
i) orice alta modificare a actului constitutiv sau orice alta hotarre pentru care este ceruta aprobarea
adunarii generale extraordinare a actionarilor;
j) aprobarea conversiei actiunilor nominative, emise n forma dematerializata, n actiuni
nominative, emise n forma materializata, si invers;
k) aprobarea conversiei actiunilor preferentiale si nominative dintr-o categorie n alta, n conditiile
legii.
Pentru hotarrile adunarii generale extraordinare a actionarilor fiecare reprezentant trebuie sa
obtina un mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va putea delega consiliului de administratie
exercitiul atributiilor sale mentionate la lit. d) si j).
ARTICOLUL 15
Convocarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala a actionarilor se convoaca de presedintele consiliului de administratie sau de un
membru al acestuia, pe baza mputernicirii date de presedinte.
Adunarile generale ordinare ale actionarilor au loc cel putin o data pe an, n cel mult doua luni de
la ncheierea exercitiului financiar, pentru examinarea bilantului contabil si a contului de profit si
pierderi pe anul precedent si pentru stabilirea programului de activitate si a bugetului de venituri si

cheltuieli pe anul n curs.

Adunarea generala a actionarilor va fi convocata ori de cte ori va fi nevoie, n conformitate cu
prevederile legale n vigoare si cu dispozitiile statutului, cu cel mult 15 zile nainte de data
stabilita.
Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii generale a actionarilor, precum si ordinea de
zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.
Cnd pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea statutului, convocarea va trebui sa
cuprinda textul integral al propunerilor.
Adunarea generala a actionarilor se ntruneste la sediul DEPOGAZ - S.A. sau n alt loc indicat n
convocare.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor va fi convocata ori de cte ori este cazul, la
solicitarea actionarului unic sau la cererea consiliului de administratie ori a cenzorilor.
ARTICOLUL 16
Organizarea adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala ordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri, daca la
prima convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin doua treimi din capitalul social,
iar la a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
Adunarea generala extraordinara a actionarilor este constituita valabil si poate lua hotarri, daca la
prima convocare actionarii prezenti sau reprezentati detin cel putin trei patrimi din capitalul social,
iar la a doua convocare, daca acestia detin cel putin jumatate din capitalul social.
n ziua si la ora precizate n convocare sedinta adunarii generale a actionarilor va fi deschisa de
presedintele consiliului de administratie sau, n lipsa acestuia, de cel care i tine locul.
Adunarea generala a actionarilor va alege dintre actionarii prezenti un secretar, care va verifica
lista de prezenta a actionarilor, indicnd capitalul social pe care l reprezinta fiecare si ndeplinirea
tuturor formalitatilor cerute de lege si de statut pentru tinerea sedintei si va ntocmi procesul-verbal
al adunarii generale a actionarilor.
Procesul-verbal va fi semnat de persoana care a prezidat sedinta si de secretarul care l-a ntocmit.
Procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se va scrie ntr-un registru sigilat si parafat.
La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a
actionarilor.
La sedintele ordinare si extraordinare ale adunarii generale a actionarilor, n care se dezbat
probleme referitoare la raporturile de munca cu personalul DEPOGAZ - S.A., pot fi invitati si
reprezentantii sindicatului si/sau reprezentantii salariatilor care nu sunt membri de sindicat, care nu
vor avea drept de vot.
ARTICOLUL 17
Exercitarea dreptului de vot n adunarea generala a actionarilor
Hotarrile adunarilor generale ale actionarilor se iau prin vot deschis.
La propunerea persoanei care prezideaza adunarea generala a actionarilor sau a unui grup de
actionari prezenti ori reprezentati, care detin cel putin o patrime din capitalul social, se va putea
decide ca votul sa fie secret.
Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor,
pentru revocarea lor si pentru luarea hotarrilor referitoare la raspunderea administratorilor.
Pentru a fi opozabile tertilor hotarrile adunarii generale a actionarilor vor fi depuse n termen de
15 zile la oficiul registrului comertului, pentru a fi mentionate, n extras, n registru si publicate n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.

Ele nu vor putea fi executate nainte de aducerea la ndeplinire a formalitatilor prevazute mai sus.
Hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor n limitele legii si ale statutului sunt
obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la adunarea generala a actionarilor sau
care au votat mpotriva.
Actionarii care nu sunt de acord cu hotarrile luate de adunarile generale ale actionarilor cu privire
la schimbarea obiectului de activitate, a sediului sau a formei juridice au dreptul de a se retrage din
DEPOGAZ - S.A. si de a recupera contravaloarea actiunilor pe care le poseda, conform
prevederilor legale.
ARTICOLUL 18
Reprezentare
n perioada n care statul este actionar unic la DEPOGAZ - S.A. interesele acestuia vor fi
reprezentate de Ministerul Industriei si Comertului.
CAPITOLUL V
Consiliul de administratie
ARTICOLUL 19
Organizare
DEPOGAZ - S.A. este administrata de un consiliu de administratie compus din 5 membri.
Membrii consiliului de administratie sunt numiti pe o perioada de cel mult 4 ani si sunt revocati,
dupa caz, prin ordin al ministrului industriei si comertului si sunt remunerati pentru aceasta calitate
cu o indemnizatie lunara.
Administratorii pot avea calitatea de actionar.
n situatia n care se creeaza un loc vacant n consiliul de administratie, adunarea generala a
actionarilor propune un nou administrator n vederea ocuparii acestuia. Durata pentru care este ales
noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egala cu perioada care a ramas pna la
expirarea mandatului predecesorului sau.
Consiliul de administratie se ntruneste lunar la sediul DEPOGAZ - S.A. sau ori de cte ori este
necesar, la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai. Consiliul de
administratie este prezidat de presedinte, iar n lipsa acestuia, de un membru, n baza mandatului
presedintelui. Presedintele numeste un secretar fie dintre membrii consiliului de administratie, fie
din afara acestuia.
Conducerea DEPOGAZ - S.A. se asigura de un director general, care nu este si presedintele
consiliului de administratie.
Pentru valabilitatea deciziilor este necesara prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor
consiliului de administratie, iar deciziile se iau cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.
Dezbaterile consiliului de administratie au loc, conform ordinii de zi stabilite si comunicate de
presedinte. Dezbaterile se consemneaza n procesul-verbal al sedintei, care se scrie ntr-un registru,
sigilat si parafat de presedintele consiliului de administratie.
Procesul-verbal se semneaza de toti membrii consiliului de administratie si de secretar. Pe baza
procesului-verbal secretarul consiliului de administratie redacteaza hotarrea acestuia, care se
semneaza de presedinte.
Consiliul de administratie poate delega, prin regulamentul sau de organizare si functionare, o parte
din atributiile sale directorului general al DEPOGAZ - S.A. si poate recurge, de asemenea, la
experti pentru solutionarea anumitor probleme.
n relatiile cu tertii DEPOGAZ - S.A. este reprezentata de directorul general, pe baza si n limitele
mputernicirilor date de consiliul de administratie, care semneaza actele de angajare fata de acestia.

Presedintele consiliului de administratie este obligat sa puna la dispozitie actionarilor si cenzorilor,

la cererea acestora, toate documentele DEPOGAZ - S.A.
Membrii consiliului de administratie raspund individual sau solidar, dupa caz, fata de DEPOGAZ S.A. pentru prejudiciile rezultate din infractiuni sau abateri de la prevederile legale, pentru abatere
de la statut sau pentru greseli n administrarea acesteia. n astfel de situatii ei vor putea fi revocati
prin hotarre a adunarii generale a actionarilor.
Membrii consiliului de administratie vor depune o garantie, conform prevederilor legale.
Sunt incompatibile cu calitatea de membru n consiliul de administratie persoanele prevazute n
Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata.
Nu pot fi directori ai DEPOGAZ - S.A. persoanele care sunt incompatibile potrivit Legii nr.
31/1990, republicata.
ARTICOLUL 20
Atributiile consiliului de administratie, ale directorului general
si ale directorilor executivi
A. Consiliul de administratie are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aproba structura organizatorica si regulamentul de organizare si functionare ale DEPOGAZ S.A.;
b) numeste si elibereaza din functie directorul general al DEPOGAZ - S.A.;
c) aproba nivelul garantiilor si modul de constituire a acestora pentru directorul general, directorii
executivi ai DEPOGAZ - S.A. si pentru persoanele care au calitatea de gestionar;
d) ncheie acte juridice prin care sa dobndeasca, sa nstraineze, sa nchirieze, sa schimbe sau sa
constituie n garantie bunuri aflate n patrimoniul DEPOGAZ - S.A., cu aprobarea adunarii
generale a actionarilor, atunci cnd legea impune aceasta conditie;
e) stabileste delegarile de competenta pentru directorul general si pentru persoanele din conducerea
DEPOGAZ - S.A., n vederea executarii operatiunilor acesteia;
f) aproba ncheierea oricaror contracte pentru care nu a delegat competenta directorului general al
DEPOGAZ - S.A.;
g) supune anual adunarii generale a actionarilor, n termen de 60 de zile de la ncheierea
exercitiului financiar, raportul cu privire la activitatea DEPOGAZ - S.A., bilantul contabil si contul
de profit si pierderi pe anul precedent si proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al DEPOGAZ S.A. pe anul n curs;
h) convoaca adunarea generala extraordinara a actionarilor ori de cte ori este nevoie;
i) stabileste drepturile, obligatiile si responsabilitatile personalului DEPOGAZ - S.A., conform
structurii organizatorice aprobate;
j) stabileste competentele si nivelul de contractare a mprumuturilor bancare curente, a creditelor
nationale pe termen scurt si mediu si aproba eliberarea garantiilor;
k) aproba numarul de posturi si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de
productie;
l) stabileste si aproba politici pentru protectia mediului nconjurator, securitatea muncii, potrivit
reglementarilor legale n vigoare;
m) aproba documentele cu caracter de norme si regulamentele care reglementeaza activitatile
proprii;
n) stabileste strategia de marketing;
o) stabileste si aproba, n limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de adunarea generala a
actionarilor, modificari n structura acestuia, n limita competentelor pentru care a primit delegare;
p) negociaza contractul colectiv de munca prin mandatarea directorului general si aproba statutul
personalului;

r) avizeaza participarea la constituirea de noi persoane juridice sau la asocierea cu alte persoane
juridice sau fizice din tara;
s) rezolva orice alte probleme stabilite de adunarea generala a actionarilor.
B. Directorul general reprezinta DEPOGAZ - S.A. n raporturile cu tertii si este numit de consiliul
de administratie.
Directorul general are, n principal, urmatoarele atributii:
a) aplica strategia si politicile de dezvoltare ale DEPOGAZ - S.A., stabilite de consiliul de
administratie;
b) numeste directorii executivi cu avizul consiliului de administratie;
c) angajeaza, promoveaza si concediaza personalul salariat n conditiile legii;
d) numeste, suspenda sau revoca directorii executivi;
e) participa la negocierea contractului colectiv de munca, a carui negociere si ncheiere se
desfasoara n conditiile legii, n limita mandatului dat de consiliul de administratie;
f) negociaza, n conditiile legii, contractele individuale de munca;
g) ncheie acte juridice, n numele si pe seama DEPOGAZ - S.A., n limitele mputernicirilor
acordate de consiliul de administratie;
h) stabileste ndatoririle si responsabilitatile personalului DEPOGAZ - S.A., pe compartimente;
i) aproba operatiunile de ncasari si plati, potrivit competentelor legale si prezentului statut;
j) aproba operatiunile de vnzare si cumparare de bunuri, potrivit competentelor legale si
prezentului statut;
k) mputerniceste directorii executivi si orice alta persoana sa exercite orice atributie din sfera sa
de competenta;
l) rezolva orice alta problema pe care consiliul de administratie a stabilit-o n sarcina sa.
C. Directorii executivi sunt numiti de directorul general si se afla n subordinea acestuia, sunt
functionari ai DEPOGAZ - S.A., executa operatiunile acesteia si sunt raspunzatori fata de aceasta
pentru ndeplinirea ndatoririlor lor, n aceleasi conditii ca si administratorii.
Atributiile directorilor executivi sunt stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a
DEPOGAZ - S.A.
CAPITOLUL VI
Comitetul de directie
ARTICOLUL 21
Consiliul de administratie poate delega o parte din atributiile sale unui comitet de directie, n
conditiile legii.
Deciziile comitetului de directie se iau cu majoritatea absoluta a voturilor membrilor sai.
Comitetul de directie prezinta raportul sau de activitate consiliului de administratie.
CAPITOLUL VII
Gestiunea
ARTICOLUL 22
Cenzorii
Gestiunea DEPOGAZ - S.A. este controlata de actionari si de 3 cenzori care sunt alesi de adunarea
generala a actionarilor. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie expert contabil.
n perioada n care statul detine mai mult de 20% din capitalul social unul dintre cenzori va fi
recomandat de Ministerul Finantelor.
Adunarea generala a actionarilor alege, de asemenea, acelasi numar de cenzori supleanti, care i
vor nlocui, n conditiile legii, pe cenzorii titulari.

Pentru a putea exercita dreptul de control cenzorilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire la
activitatea DEPOGAZ - S.A., la situatia patrimoniului, a profitului si a pierderilor.
Cenzorii au urmatoarele atributii principale:
a) n cursul exercitiului financiar verif
ca gospodarirea mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa si
registrele de evidenta contabila si informeaza consiliul de administratie despre neregulile
constatate;
b) la ncheierea exercitiului financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si a
informatiilor prezentate de consiliul de administratie asupra conturilor DEPOGAZ - S.A., a
bilantului contabil si a contului de profit si pierderi, prezentnd adunarii generale a actionarilor un
raport scris;
c) la lichidarea DEPOGAZ - S.A. controleaza operatiunile de lichidare;
d) prezinta adunarii generale a actionarilor punctul lor de vedere cu privire la propunerile de
reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si a obiectului de activitate ale
DEPOGAZ - S.A.
Cenzorii sunt obligati, de asemenea:
a) sa faca, n fiecare luna si inopinat, inspectii ale casei si sa verifice existenta titlurilor sau a
valorilor care sunt proprietatea DEPOGAZ - S.A. sau care au fost primite n gaj, cautiune sau n
depozit;
b) sa ia parte la adunarile generale ordinare si extraordinare ale actionarilor, insernd n ordinea de
zi propunerile pe care le vor crede necesare;
c) sa constate depunerea garantiei din partea administratorilor;
d) sa vegheze ca dispozitiile legii si ale statutului sa fie ndeplinite de administratori si de
lichidatori.
Cenzorii se ntrunesc la sediul DEPOGAZ - S.A. si iau decizii n unanimitate. Daca nu se
realizeaza unanimitatea, raportul cu divergente se nainteaza adunarii generale a actionarilor.
Cenzorii pot convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor, daca aceasta nu a fost
convocata de consiliul de administratie, n cazul n care capitalul social s-a diminuat cu mai mult
de 10% timp de 2 ani consecutivi sau ori de cte ori considera necesar pentru alte situatii privind
ncalcarea dispozitiilor legale si statutare.
Atributiile, drepturile si obligatiile cenzorilor se completeaza cu dispozitiile legale n acest
domeniu.
Cenzorii si cenzorii supleanti sunt numiti de adunarea generala a actionarilor pe o perioada de
maximum 3 ani si pot fi realesi.
Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele prevazute n Legea nr. 31/1990, republicata.
Cenzorii sunt obligati sa depuna nainte de nceperea activitatii o garantie egala cu o treime din
garantia stabilita pentru membrii consiliului de administratie.
n caz de deces, mpiedicare fizica sau legala, ncetare sau renuntare la mandat a unui cenzor,
cenzorul supleant cel mai n vrsta l nlocuieste.
Daca n acest mod numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alta persoana
n locul vacant pna la cea mai apropiata adunare generala a actionarilor.
n cazul n care nu mai ramne n functie nici un cenzor, consiliul de administratie va convoca
adunarea generala a actionarilor, care va proceda la numirea altor cenzori.
Cenzorii vor trece ntr-un registru special deliberarile, precum si constatarile facute n exercitiul
mandatului lor.
Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea generala a actionarilor.
CAPITOLUL VIII

Activitatea DEPOGAZ - S.A.

ARTICOLUL 23
Finantarea activitatii proprii
Pentru ndeplinirea obiectului de activitate si n conformitate cu atributiile stabilite DEPOGAZ S.A. utilizeaza sursele de finantare constituite conform legii, credite bancare si alte surse
financiare.
ARTICOLUL 24
Exercitiul financiar
Exercitiul financiar ncepe la 1 ianuarie si se ncheie la 31 decembrie ale fiecarui an. Primul
exercitiu financiar ncepe la data nmatricularii DEPOGAZ - S.A. la registrul comertului.
ARTICOLUL 25
Personalul
Personalul de conducere si de executie din cadrul DEPOGAZ - S.A. este numit, angajat si
concediat de directorul general.
Plata salariilor si a impozitelor aferente, a cotelor de asigurari sociale, precum si a altor obligatii
fata de bugetul de stat se va face potrivit legii.
Drepturile si obligatiile personalului DEPOGAZ - S.A. se stabilesc prin regulamentul de
organizare si functionare, prin contractul colectiv de munca si prin statutul personalului.
Drepturile de salarizare si celelalte drepturi de personal se stabilesc prin contractul colectiv de
munca si de consiliul de administratie pentru personalul numit de acesta.
ARTICOLUL 26
Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea activelor corporale si necorporale din patrimoniul DEPOGAZ - S.A. se va calcula
potrivit modului de amortizare stabilit de consiliul de administratie n conformitate cu prevederile
legale.
ARTICOLUL 27
Evidenta contabila si bilantul contabil
DEPOGAZ - S.A. va tine evidenta contabila n lei, va ntocmi anual bilantul contabil si contul de
profit si pierderi, avnd n vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a IV-a, conform prevederilor legale.
ARTICOLUL 28
Calculul si repartizarea profitului
Profitul DEPOGAZ - S.A. se stabileste pe baza bilantului contabil aprobat de adunarea generala a
actionarilor.
Profitul impozabil se stabileste n conditiile legii.
Profitul DEPOGAZ - S.A., ramas dupa plata impozitului pe profit, se va repartiza conform
hotarrii adunarii generale a actionarilor si dispozitiilor legale n vigoare, pentru constituirea de

fonduri destinate dezvoltarii, investitiilor, modernizarii, cercetarii sau de alte asemenea fonduri,
precum si pentru fondul cuvenit actionarilor pentru plata dividendelor.
DEPOGAZ - S.A. si constituie fond de rezerva si alte fonduri n conditiile legii.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de DEPOGAZ - S.A. n conditiile legii, dupa
aprobarea bilantului contabil de catre adunarea generala a actionarilor.
n cazul nregistrarii de pierderi adunarea generala a actionarilor va analiza cauzele si va hotar n
consecinta, potrivit legii.
ARTICOLUL 29
Registrele
DEPOGAZ - S.A. va tine, prin grija administratorilor si, respectiv, a cenzorilor, toate registrele
prevazute de lege.
CAPITOLUL IX
Asocierea
ARTICOLUL 30
DEPOGAZ - S.A. poate constitui, singura sau mpreuna cu alte persoane juridice sau fizice,
romne ori straine, alte societati nationale sau alte persoane juridice, n conditiile prevazute de lege
si de prezentul statut.
ARTICOLUL 31
DEPOGAZ - S.A. poate ncheia contracte de asociere cu alte persoane juridice sau fizice, fara
constituirea de noi persoane juridice, daca asocierea este destinata realizarii scopului si obiectului
sau de activitate.
ARTICOLUL 32
Conditiile de participare a DEPOGAZ - S.A. la constituirea de noi persoane juridice sau n
contracte de asociere se vor stabili prin actele constitutive sau prin contractul de asociere, care vor
fi aprobate de adunarea generala a actionarilor si, dupa caz, de consiliul de administratie.
ARTICOLUL 33
Modificarea formei juridice
Modificarea formei juridice a DEPOGAZ - S.A. se va putea face numai n temeiul hotarrii
adunarii generale extraordinare a actionarilor si cu ndeplinirea tuturor formalitatilor prevazute de
lege.
n perioada n care statul este actionar unic transformarea formei juridice a DEPOGAZ - S.A. se va
putea face numai cu aprobarea Ministerului Industriei si Comertului, prin mputernicitii desemnati
sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate nationala va ndeplini formalitatile legale de nregistrare si publicitate cerute la
nfiintarea societatilor nationale.
ARTICOLUL 34
Dizolvarea

Dizolvarea DEPOGAZ - S.A. va avea loc n urmatoarele situatii:

a) imposibilitatea realizarii obiectului sau de activitate;
b) declararea nulitatii;
c) hotarrea adunarii generale a actionarilor;
d) pierderea unui jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva pentru
motive ce nu atrag raspunderi de orice natura, daca adunarea generala a actionarilor nu decide
reconstituirea capitalului social sau reducerea lui la suma ramasa;
e) deschiderea procedurii privind falimentul;
f) cnd numarul actionarilor scade sub minimul legal;
g) alte cauze prevazute de lege sau de prezentul statut.
Dizolvarea DEPOGAZ - S.A. trebuie sa fie nscrisa la oficiul registrului comertului si publicata n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
ARTICOLUL 35
Lichidarea
Dizolvarea DEPOGAZ - S.A. are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.
Lichidarea DEPOGAZ - S.A. si repartizarea patrimoniului se fac n conditiile legii si cu
respectarea procedurii prevazute de lege.
ARTICOLUL 36
Litigiile
Litigiile de orice fel aparute ntre DEPOGAZ - S.A. si persoanele fizice sau juridice, romne ori
straine, sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun din Romnia.
Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre DEPOGAZ - S.A. si persoanele juridice romne
si straine pot fi solutionate si prin arbitraj, potrivit legii.
CAPITOLUL X
Dispozitii finale
ARTICOLUL 37
Prevederile prezentului statut se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la societatile
nationale cu capital de stat, cu cele ale Legii nr. 31/1990, republicata, precum si cu cele ale
Codului comercial si ale celorlalte reglementari legale n vigoare.
ANEXA Nr. 6
INVENTARUL BUNURILOR CARE ALCnTUIESC DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI
- - Cod fiscal - Denumire -1. Ordonator principal de credite (Ministere sau autoritati ale administratiei - - -publice centrale) - - -2. Ordonator secundar de credite
-3. Ordonator tertiar de credite

-4. Regii autonome si companii/societati nationale aflate sub autoritatea ordonatorului - - -principal, institute nationale de cercetare dezvoltare, care functioneaza n baza O.G. - - -nr. 25/1995, aprobata prin Legea nr. 51/1996, cu modificarile ulterioare si dupa caz - - -societati cu capital majoritar de stat care au n administrare bunuri din patrimoniul - - -public al statului - - Grupa 8 Bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului
- Nr - Cod de - -Descriere tehnica-Vecinatati- - - - Regim juridic - Bun -crt.-clasificare- Denumire conducte gaze - (pe scurt) -(dupa caz,- Adresa -Anul- Valoare de
mobil/- - - pe scurt -(regionala)-P.F.- inventar - Situatia - Baza legala -imobil- - - - D - L - - - - 31.07.99 - juridica - a luarii n - - - - - (mm) - (km) - - - - - - administ. - - 1 - 2 - 3 - 4 - 5 - 6 - 7 - 8 - 9 - 10 - 15 - 1- 8,17 -ERNEI-CORUNCA FIR 1 - 500 - 22,100 - * - CLUJ -1966- 6.791.550.728-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 2- 8,17 -ERNEI-CORUNCA FIR 1 - 600 - 1,280 - * - MEDIAS -1966- 340.172.725-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 3- 8,17 -OCOLIRE SUG CORUNCA - 500 - 0,790 - * - CLUJ -1985- 1.007.411.023-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 4- 8,17 -CORUNCA-COROI FIR 1 - 600 - 12,740 - * - CLUJ -1970- 3.301.727.540-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 5- 8,17 -COROI-BARCUT - 700 - 51,000 - * - CLUJ -1973- 32.721.444.416-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 6- 8,17 -DEVIERE COND 700 ZONA RETIS - 700 - 3,000 - * - MEDIAS -19761.412.991.870-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 7- 8,17 -BARCUT- SINCA - 700 - 51,100 - * - BRASOV -1975- 7.525.335.259-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 8- 8,17 -TRAVERSARE OLT FAGARAS - 700 - 0,150 - * - BRASOV -1975- 390.990.288-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 9- 8,17 -SINCA-PALTIN - 700 - 10,600 - * - BRASOV -1974- 2.307.830.342-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 10- 8,17 -PALTIN-VARF DIHAM - 700 - 34,100 - * - BRASOV -1972- 8.564.022.082-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 11- 8,17 -VALEA CERBULUI-PLAT IN SINAIA - 700 - 19,700 - * - BRASOV -197310.694.591.370-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 12- 8,17 -PLAT IZV SINAIA-FILIPESTI - 700 - 59,200 - * - BUCURESTI -197025.585.017.988-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 13- 8,17 -TRAVERSARE PRAHOVA + CFR P - 700 - 1,410 - * - BUCURESTI -19964.388.955.000-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 14- 8,17 -FILIPESTI-MANESTI II - 500 - 17,000 - * - BUCURESTI -1975- 391.647.317-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 15- 8,17 -MANESTI-BUCIUMENI - 500 - 38,000 - * - BUCURESTI -1969- 9.790.277.552-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 16- 8,17 -COROI-SENEREUS - 600 - 10,400 - * - MEDIAS -1969- 13.446.770.017-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 17- 8,17 -SENEREUS-SELEUS - 600 - 10,600 - * - MEDIAS -1970- 4.092.610.422-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 18- 8,17 -SELEUS-BARCUT - 600 - 22,600 - * - MEDIAS -1969- 4.844.437.450-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 19- 8,17 -DEVIERE COROI - SINCA - 600 - 3,000 - * - MEDIAS -1976- 605.567.836-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 20- 8,17 -BARCUT-S.T.C. SINCA - 600 - 49,900 - * - BRASOV -1969- 8.876.652.858-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 21- 8,17 -TRAVERSARE OLT FAGARAS - 600 - 0,150 - * - BRASOV -1969- 163.621.532-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 22- 8,17 -SINCA-PALTIN - 600 - 10,600 - * - BRASOV -1969- 2.091.296.010-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 23- 8,17 -TIGMANDRU-PCT B - 500 - 24,000 - * - MEDIAS -1957- 7.410.560.453-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 24- 8,17 -PCT B-RODBAV - 500 - 38,000 - * - MEDIAS -1964- 636.811.514-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 25- 8,17 -RODBAV-S.T.C. SINCA - 500 - 44,400 - * - BRASOV -1964- 4.922.987.290-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 26- 8,17 -TRAV.OLT FAGARAS - 500 - 0,150 - * - BRASOV -1964- 80.485.088-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 27- 8,17 -INTERCONECTARE 20-24 D GALATI - 500 - 0,01 - * - BRASOV -1992240.136.212-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 28- 8,17 -SINCA-ST.89 - 500 - 32,200 - * - BRASOV -1964- 4.037.747.279-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 29- 8,17 -ST.89-ST.216 - 500 - 6,700 - * - BRASOV -1961- 130.113.311-n administrare.-H.G.

491/aug 98-Imobil- 30- 8,17 -ST.216-VALEA CERBULUI - 500 - 22,200 - * - BRASOV -1951- 13.656.120-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 31- 8,17 -VALEA CERBULUI-PLATOU IZVOR - 500 - 15,700 - * - BRASOV -199630.874.988.153-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 32- 8,17 -TRAVERSARE VALEA CERBULUI - 500 - 0,003 - * - BRASOV -1951- 36.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 33- 8,17 -TRAVERSARE VALEA CERBULUI - 500 - 0,003 - * - BRASOV -1951- 36.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 34- 8,17 -TRAVERSARE VALEA ALBA - 500 - 0,003 - * - BRASOV -1951- 36.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 35- 8,17 -TRAVERSARE CARBONIT SINAIA - 500 - 0,007 - * - BRASOV -1951- 17.661-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 36- 8,17 -SINAIA IZV-VALEA LARGA - 500 - 2,000 - * - BUCURESTI -1951- 988.420-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 37- 8,17 -VALEA LARGA-POSADA - 500 - 7,000 - * - BUCURESTI -1979- 7.396.790.594-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 38- 8,17 -TR. COND. 20' PRAHOVA-VAL - 500 - 0,075 - * - BUCURESTI -1979- 279.114.798n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 39- 8,17 -POSADA-BOBOLIA - 500 - 14,400 - * - BUCURESTI -1978- 204.545.335-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 40- 8,17 -BOBOLIA-TR RAU IALOMITA - 500 - 47,000 - * - BUCURESTI -19482.356.211.340-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 41- 8,17 -TRAV. IALOMITA-LUCEANCA - 500 - 4,000 - * - BUCURESTI -1948- 2.550.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 42- 8,17 -TRAV CATUNU (ODARASTI) - 500 - 0,802 - * - BUCURESTI -1951- 758.940-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 43- 8,17 -LUCEANCA-BUCURESTI - 500 - 26,500 - * - BUCURESTI -1965- 2.435.656.420-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 44- 8,17 -COLIBI-PCT. B (FIR I) - 500 - 33,350 - * - MEDIAS -1950- 4.896.171.835-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 45- 8,17 -PCT B-N SAS-RODBAV - 500 - 38 - * - MEDIAS -1951- 8.627.954-n administrare.-

H.G. 491/aug 98-Imobil- 46- 8,17 -RODBAV - M-TII PERSANI - 500 - 40,200 - * - BRASOV -1951- 34.511.816-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 47- 8,17 -TRAVERSARE OLT - 500 - 0,150 - * - BRASOV -1951- 1.134.000-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 48- 8,17 -M-TII PERSANI-ST.89 - 500 - 47,500 - * - BRASOV -1950- 36.631.215-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 49- 8,17 -M-TII PERSANI-ST.89 - 500 - 5,000 - * - BRASOV -1996- 9.624.130.824-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 50- 8,17 -COLIBI - PCT. B FIR 3 - 500 - 26,000 - * - MEDIAS -1960- 4.125.286.223-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 51- 8,17 -TRAV TARNAVA - 500 - 0,048 - * - MEDIAS -1960- 5.986.005-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil
- 52- 8,17 -DELENI-N SASESC - 500 - 7,35 - * - MEDIAS -1960- 53.407.679-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 53- 8,17 -PCT. B-ROTBAV - 350 - 38,000 - * - MEDIAS -1940- 180.388.690-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 54- 8,17 -RODBAV-ST 89 - 350 - 86,100 - * - BRASOV -1940- 1.143.332.614-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 55- 8,17 -TRAVERSARE VLADENI - 350 - 0,050 - * - BRASOV -1940- 72.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 56- 8,17 -PCT. B-ROTBAV - 250 - 38,000 - * - MEDIAS -1947- 2.052.536-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 57- 8,17 -ROTBAV-M-TII PERSANI - 250 - 25,800 - * - BRASOV -1947- 12.677.420-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 58- 8,17 -M-TII PERSANI-PAD BISERICII - 250 - 34,200 - * - BRASOV -1947- 782.116.000n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 59- 8,17 -PADUREA BISERICII-ZARNESTI - 300 - 5,5 - * - BRASOV -1947- 3.248.360-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 60- 8,17 -TRAVERSARE C.F. CODLEA - 250 - 0,020 - * - BRASOV -1947- 119.700-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 61- 8,17 -TRAVERSARE GHIMBAV - 250 - 0,040 - * - BRASOV -1947- 396.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 62- 8,17 -TRAV A P VULCANITA (ZARNESTI) - 250 - 0,05 - * - BRASOV -1947- 348.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 63- 8,17 -ST 89-KM 5 PREDEAL - 400 - 8,200 - * - BRASOV -1956- 203.458.727-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 64- 8,17 -KM. 5-PL IZV SINAIA - 400 - 23,400 - * - BRASOV -1958- 13.600.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 65- 8,17 -TRAVERSARI PRAHOVA (SINAIA) - 400 - 0,195 - * - BRASOV -1946- 276.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 66- 8,17 -PL IZV SINAIA-BREAZA - 400 - 25,500 - * - BUCURESTI -1965- 5.028.277.258-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 67- 8,17 -TRAV. S PRAHOVA+CF POSADA - 400 - 1,600 - * - BUCURESTI -19963.972.323.332-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 68- 8,17 -BREAZA-CAMPINA - 400 - 8,312 - * - BUCURESTI -1981- 3.114.324.580-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 69- 8,17 -COND IRMPS POIANA CAMPINA - 400 - 1,000 - * - BUCURESTI -19952.478.700.345-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 70- 8,17 -CAMPINA-NEDELEA - 400 - 19,530 - * - BUCURESTI -1928- 10.954.050-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 71- 8,17 -SILISTEA-BRADEANU - 500 - 100,274 - * - BRAILA -1966- 18.064.275.109-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 72- 8,17 -BRADEANU-GARBOVI - 500 - 22,000 - * - BRAITA -1965- 3.785.300.030-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 73- 8,17 -TRAV. AERIANA VALEA SARATA - 500 - 0,042 - * - BRAILA -1990- 382.167.895n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 74- 8,17 -GARBOVI-COSERENI - 500 - 17,347 - * - BRAILA -1965- 6.721.152.766-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 75- 8,17 -COSERENI-BUCURESTI - 500 - 38,000 - * - BUCURESTI -1965- 5.240.875.975-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 76- 8,17 -TRAV. COSERENI - 500 - 0,210 - * - BUCURESTI -1965- 139.224.873-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 77- 8,17 -SILISTEA-JUGUREANU - 800 - 60,800 - * - BRAILA -1989- 132.353.427.711-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 78- 8,17 -JUGUREANU-RUSETU - 800 - 11,9 - * - BRAILA -1990- 88.675.006.949-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 79- 8,17 -RUSETU-GARBOVI - 800 - 33,000 - * - BRAILA -1993- 1.823.867.601-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 80- 8,17 -GARBOVI-COSERENI - 800 - 25,500 - * - BRAILA -1989- 11.056.837.721-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 81- 8,17 -COSERENI-CUPLARE INEl - 800 - 38 - * - BUCURESTI -1990- 35.465.304.840-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 82- 8,17 -TRAV. IALOMITA-COSRENI - 800 - 0,150 - * - BUCURESTI -1990- 2.191.559.111n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 83- 8,17 -TRAV. BALTA COLCEAG - 800 - 0,180 - * - BUCURESTI -1990- 1.553.600.176-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 84- 8,17 -TRAV. BALTA MOSTISTEA - 800 - 0,120 - * - BUCURESTI -1990- 1.188.145.342-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 85- 8,17 -TRAV. CANAL MOSTISTEA - 800 - 0,126 - * - BUCURESTI -1990- 669.636.472-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 86- 8,17 -TRAV. VALEA SINDRILITA - 800 - 0,125 - * - BUCURESTI -1990- 993.621.630-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 87- 8,17 -TRAV. VALEA PASAREA - 800 - 0,155 - * - BUCURESTI -1990- 937.560.729-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 88- 8,17 -CORUNCA-COROI FIR 2 - 600 - 12,200 - * - CLUJ -1974- 4.251.624.325-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 89- 8,17 -OCOLIRE S.U. CORUNCA F2 - 500 - 0,710 - * - CLUJ -1985- 726.307.517-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 90- 8,17 -CORUNCA-COROI FIR 1 - 600 - 1,340 - * - MEDIAS -1974- 531.646.523-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 91- 8,17 -COLENTINA-BOBESTI - 700 - 20,200 - * - BUCURESTI -1965- 3.124.825.831-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 92- 8,17 -BOBESTI-JILAVA - 700 - 16,000 - * - BUCURESTI -1966- 3.521.229.220-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 93- 8,17 -JILAVA-BUCIUMENI - 700 - 31,000 - * - BUCURESTI -1967- 6.334.912.159-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 94- 8,17 -BUCIUMENI-COLENTINA - 700 - 23,400 - * - BUCURESTI -1967- 5.600.080.732-

n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 95- 8,17 -DEVIERE INEL ZONA MAGURELE - 700 - 3,200 - * - BUCURESTI -1972287.924.926-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 96- 8,17 -DEVIERE INEL ZONA CHIAJNA - 700 - 2,500 - * - BUCURESTI -1990494.159.344-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 97- 8,17 -TRAV. DAMBOVITA-INELBUC - 700 - 0,150 - * - BUCURESTI -1990588.078.775-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 98- 8,17 -BARBUNCESTI-SATU NOU - 400 - 23,15 - * - BRAILA -1969- 4.392.769.149-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 99- 8,17 -SATU NOU-BUZAU - 250 - 4,675 - * - BRAILA -1969- 465.334.760-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 100- 8,17 -BUZAU-ALBESTI - 400 - 15,05 - * - BRAILA -1970- 2.630.149.819-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 101- 8,17 -ALBESTI-MOISICA - 500 - 2,88 - * - BRAILA -1985- 2.603.591.290-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 102- 8,17 -JUGUREANU-SLOBOZIA - 500 - 40,89 - * - BRAILA -1970- 10.536.741.003-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 103- 8,17 -TRAVERSARE IALOMITA LA SLOBOZIA - 500 - 0,129 - * - BRAILA -1970412.730.898-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 104- 8,17 -SLOBOZIA-CALARASI - 400 - 40,191 - * - BRAILA -1976- 11.500.225.078-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 105- 8,17 -ST 89 RASNOV-ST 216 - 300 - 5 - * - BRASOV -1940- 8.675.158-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 106- 8,17 -ST 216-SRM PREDEAL - 300 - 7 - * - BRASOV -1940- 2.391.300-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 107- 8,17 -PREDEAL-SINAIA - 300 - 29 - * - BRASOV -1947- 8.874.940-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 108- 8,17 -TRAV PRAHOVA SINAIA - 300 - 0,1 - * - BRASOV -1946- 276.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 109- 8,17 -INTERCONECT 16-12T BUSTENI - 400 - 0,002 - * - BRASOV -1977- 57.136.779n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 110- 8,17 -TRAV PRAHOVA LA CAMPINA - 300 - 0,1 - * - BUCURESTI -1965- 17.847.670-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 111- 8,17 -CODLEA-RAU OLT - 250 - 22,2 - * - BRASOV -1974- 1.696.255.686-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 112- 8,17 -TRAVERSARE RIU OLT LA BOD - 250 - 0,06 - * - BRASOV -1985- 235.566.248n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 113- 8,17 -RAU OLT-SF. GHEORGHE - 250 - 20,8 - * - BRASOV -1974- 2.100.006.604-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 114- 8,17 -TRAV AERIANA PIRIU TIMIS SEC - 500 - 0,02 - * - BRASOV -1985- 269.160.162n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 115- 8,17 -RACORD SRM BRASOV 1 - 500 - 7,5 - * - BRASOV -1964- 150.000.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 116- 8,17 -RACORD SRM BRASOV 2 - 500 - 20,2 - * - BRASOV -1985- 9.833.684.845-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 117- 8,17 -RACORD SRM HOGHIZ - 300 - 20,3 - * - BRASOV -1975- 2.488.557.971-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 118- 8,17 -COND BEIA- HOGHIZ - 300 - 26,68 - * - BRASOV -1977- 2.801.583.765-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 119- 8,17 -SINAIA-CARPINIS - 500 - 7,4 - * - BRASOV -1974- 1.085.653.541-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 120- 8,17 -CARPINIS-FIENI - 500 - 31,4 - * - BRASOV -1975- 4.103.705.447-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 121- 8,17 -BUNESTI-PALOS - 150 - 15,6 - * - BRASOV -1980- 177.786.009-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 122- 8,17 -SRM BRAZI-SRM VEST - 500 - 5,715 - * - BUCURESTI -1997- 3.601.757.847-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 123- 8,17 -BRAZI-RAU TELEAJEN - 500 - 20,7 - * - BUCURESTI -1997- 16.385.530.787-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 124- 8,17 -TRAV AERIANA RAU TELEAJEN - 500 - 0,2 - * - BUCURESTI -1998121.164.285-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 125- 8,17 -GURA SUTII- BUCURESTI - 400 - 66,4 - * - BUCURESTI -1958- 6.571.380.967-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 126- 8,17 -DEV. GURA SUTII Z. DOMNESTI - 500 - 3,8 - * - BUCURESTI -19964.378.313.659-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 127- 8,17 -DEV. GURA SUTII Z. CHIAJNA - 400 - 2,5 - * - BUCURESTI -1990- 32.782.484-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 128- 8,17 -TRAV AER GURA SUTII-CHIAJNA - 400 - 0,3 - * - BUCURESTI -199057.598.528-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 129- 8,17 -TRAVERS COND GHINESTI - 400 - 0,4 - * - BUCURESTI -1957- 724.900-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 130- 8,17 -RACORD SRM TITAN - 500 - 4,2 - * - BUCURESTI -1965- 910.661.181-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 131- 8,17 -RACORD SRM FULGERU - 150 - 2,4 - * - BUCURESTI -1963- 195.604.889-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 132- 8,17 -RACORD SRM SCAIENI - 300 - 0,22 - * - BUCURESTI -1995- 36.627.588-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 133- 8,17 -NEDELEA-BLEJOI - 300 - 18,4 - * - BUCURESTI -1958- 9.448.740-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 134- 8,17 -DEVIERE BLEJOI - 300 - 2,7 - * - BUCURESTI -1995- 2.687.914.175-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 135- 8,17 -DEVIERE BLEJOI-SCAIENI - 250 - 1 - * - BUCURESTI -1993- 1.166.369.307-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 136- 8,17 -RACORD VLADENI - 300 - 6,375 - * - BUCURESTI -1944- 2229.835-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 137- 8,17 -COND VLADENI-MANESTI 2 - 300 - 2,264 - * - BUCURESTI -1944- 850.360-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 138- 8,17 -COND G SUTII-BRATESTI - 150 - 8,5 - * - BUCURESTI -1961- 1.744.980-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 139- 8,17 -BRATESTI- UDRESTI - 200 - 8,3 - * - BUCURESTI -1963- 318.195.709-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 140- 8,17 -UDRESTI-RAZVAD - 250 - 5,8 - * - BUCURESTI -1971- 348.756.859-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 141- 8,17 -COND FILIPESTI-RANAD - 500 - 21,2 - * - BUCURESTI -1970- 4.879.725.585-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 142- 8,17 -BRATASANCA-GARA PL VEST - 350 - 15,1 - * - BUCURESTI -1951- 7.397.730n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 143- 8,17 -GARA PL V-SRM VEST - 400 - 0,16 - * - BUCURESTI -1989- 476.821.257-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 144- 8,17 -RAC SRM KM 65 PLOIESTI (10,12,16)- 300 - 0,33 - * - BUCURESTI -1964234.340-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 145- 8,17 -COND BLEJOI-PLEASA - 250 - 3,3 - * - BUCURESTI -1964- 1.612.822-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 146- 8,17 -COND FILIPESTI-TELEAJEN - 250 - 13,4 - * - BUCURESTI -1964- 14.353.655-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 147- 8,17 -COND FINTA- PASTIRNACU - 500 - 5,9 - * - BUCURESTI -1964- 6.964.301-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 148- 8,17 -FILIPESTI-NEDELEA - 400 - 3,2 - * - BUCURESTI -1965- 3.223.608-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 149- 8,17 -SUBTRAV PRAHOVA FILIPESTI TG - 300 - 1,75 - * - BUCURESTI -19591.253.546-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 150- 8,17 -NEDELEA-PLOIESTI - 400 - 12,156 - * - BUCURESTI -1965- 12.322.964-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 151- 8,17 -COND SRM KM 65-SRM PLOIESTI V - 300 - 4,5 - * - BUCURESTI -19643.551.453-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 152- 8,17 -MANESTI-BRAZI FIR 2 - 500 - 13,012 - * - BUCURESTI -1961- 3.573.465.431-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 153- 8,17 -TRAV COND F2 MAN-BRAZI - 500 - 0,262 - * - BUCURESTI -1959- 1.064.815-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 154- 8,17 -MANESTI-BRAZI FIR 1 - 500 - 13,7 - * - BUCURESTI -1961- 3.802.898.817-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 155- 8,17 -TRAVERS COND F1 MANESTI-BRAZI - 500 - 0,262 - * - BUCURESTI -19591.064.815-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 156- 8,17 -CORD PM BUTIMANU MAGISTRALE - 300 - 0,98 - * - BUCURESTI -1976135.715.089-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 157- 8,17 -RACORD SRM TITAN NORD - 500 - 4,2 - * - BUCURESTI -1977- 1.802.220.560n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 158- 8,17 -CORD SRM TITU - 150 - 8,3 - * - BUCURESTI -1971- 479.328.706-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 159- 8,17 -ILEANA-SAT CRANG - 200 - 17,2 - * - BUCURESTI -1981- 3.752.486.212-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 160- 8,17 -SAT CRANG-SRM TITAN - 200 - 31,96 - * - BUCURESTI -1982- 7.782.645.675-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 161- 8,17 -COND PM COZIENI - 200 - 0,2 - * - BUCURESTI -1982- 69.756.320-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 162- 8,17 -FILIPESTI-GHIRDOVENI - 400 - 11,2 - * - BUCURESTI -1978- 2.035.095.063-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 163- 8,17 -GHIRDOVENI-SRM MORENI - 200 - 2 - * - BUCURESTI -1971- 203.712.549-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 164- 8,17 -RACORD SRM CET VEST - 500 - 1,7 - * - BUCURESTI -1987- 5.779.222.945-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 165- 8,17 -RACORD SRM INMT - 100 - 5,6 - * - BUCURESTI -1988- 152.635.181-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 166- 8,17 -COND V CALUGAREASCA-TELEAJEN - 300 - 9,3 - * - BUCURESTI -19896.018.031.154-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 167- 8,17 -CORD SRM MAGURELE - 500 - 1,1 - * - BUCURESTI -1983- 1.544.518.738-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 168- 8,17 -RACORD SRM FUNDULEA - 80 - 0,8 - * - BUCURESTI -1984- 188.930.582-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 169- 8,17 -COND LASLAU-ST US COROI - 500 - 6,5 - * - MEDIAS -1974- 2.554.118.374-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 170- 8,17 -COND LEG PROD 24-2B - 400 - 1,45 - * - MEDIAS -1975- 373.202.266-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 171- 8,17 -LASLAU-ZAGAR - 500 - 5 - * - MEDIAS -1983- 6.656.879.639-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 172- 8,17 -ZAGAR-SENEREUS - 500 - 2,7 - * - MEDIAS -1984- 219.475.735-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 173- 8,17 -COND KM 65-SRM TELEAJEN - 500 - 9,4 - * - BUCURESTI -1964- 11.201.908-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 174- 8,17 -COND. JUGUREANU-MOISICA F1 - 300 - 34,5 - * - BRAILA -19684.000.598.893-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 175- 8,17 -COND JUGUREANU MOISICA F2 - 400 - 34,186 - * - BRAILA -198011.084.219.875-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 176- 8,17 -COND PM GIRBOVI - 250 - 7,625 - * - BRAILA -1965- 624.047.692-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 177- 8,17 -COND GURA SUTII-GAESTI - 400 - 16 - * - BUCURESTI -1998- 14.909.499.787n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 178- 8,17 -COND CODLEA BOD - 200 - 13,2 - * - BRASOV -1941- 3.330.368-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 179- 8,17 -RACORD CRISTIAN-POIANA BV - 150 - 9,2 - * - BRASOV -1963- 1.298.749-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 180- 8,17 -COND CODLEA-UZ R FELDIOARA - 200 - 13,3 - * - BRASOV -1970499.082.352-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 181- 8,17 -RACORD ST IZOL SINCA - 80 - 4,6 - * - BRASOV -1985- 70.080.556-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 182- 8,17 -COND HIRLESTI-T. ALBENI - 250 - 12,8 - * - BUCURESTI -1961- 364.183.333-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 183- 8,17 -RACORD 10-12' KM 65 - 300 - 0,114 - * - BUCURESTI -1958- 45.600-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 184- 8,17 -RACORD SRM PAULESTI - 200 - 0,856 - * - BUCURESTI -1964- 23.291-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 185- 8,17 -RACORD SANATORIU MOROIENI - 80 - 2,41 - * - BRASOV -1956- 148.780-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 186- 8,17 -RAC. SRM PIRIUL RECE PREDEAL - 50 - 1,32 - * - BRASOV -1951- 84.840-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 187- 8,17 -RACORD SRM SPITAL AZUGA - 50 - 0,12 - * - BRASOV -1962- 7.080-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 188- 8,17 -RACORD SRM AZUGA - 150 - 0,15 - * - BRASOV -1947- 3.530-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 189- 8,17 -RACORD SRM PREDEAL - 300 - 0,064 - * - BRASOV -1951- 27.520-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 190- 8,17 -RACORD SANATORIU PREDEAL - 125 - 0,044 - * - BRASOV -1951- 7.260-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 191- 8,17 -RACORO SRM VLADENI - 125 - 0,05 - * - BRASOV -1958- 7.617-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 192- 8,17 -CONDUCTA RACORD INJECTIE BRASOV - 250 - 0,5 - * - BRASOV -1994205.085.777-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 193- 8,17 -RACORD SRM RASNOV - 200 - 0,6 - * - BRASOV -1975- 51.071.947-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 194- 8,17 -COND PM ROSIORU - 300 - 2,895 - * - BRAILA -1966- 487.434.462-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 195- 8,17 -RACORD SRM BOBOC - 80 - 0,35 - * - BRAILA -1987- 322.890.381-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 196- 8,17 -RACORD SRM SCULE RASNOV - 200 - 0,5 - * - BRASOV -1958- 356.940-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 197- 8,17 -RACORD SRM BOD - 100 - 0,01 - * - BRASOV -1942- 8.160-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 198- 8,17 -COND CAMPINA-SRM CAMPINA - 500 - 0,478 - * - BUCURESTI -19982.038.378.054-n administrare.-H.G. 491/aug 98-ImobilTUNARI - 500 - 0,15 - * - BUCURESTI -1982- 50.014.790-n administrare.-H.G. 491/aug 98Imobil- 200- 8,17 -RACORD SRM ICME BUCURESTI - 200 - 0,15 - * - BUCURESTI -1986260.230.060-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 201- 8,17 -COND ASPIRATIE BUTIMANU - 300 - 0,98 - * - BUCURESTI -1987378.794.661-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 202- 8,17 -PALTIN-PODUL DAMBOVICIOAREI - 600 - 40,500 - * - BRASOV -19688.675.662.990-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 203- 8,17 -TRAV. RAU LA PODUL DAMBOVICIOAREI- 600 - 0,050 - * - BRASOV -19682.743.975-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 204- 8,17 -POD DAMBOVICIOAREI-MATEIAS - 600 - 16,000 - * - BRASOV -19683.529.551.218-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 205- 8,17 -TR. RAU DAMBOVITA LA RUCAR - 600 - 0,350 - * - BRASOV -196829.477.941-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 206- 8,17 -TR. RAU DAMBOVITA LA DRAGOSLAVE - 600 - 0,200 - * - BRASOV -196836.927.774-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 207- 8,17 -MATEIAS-SCHITU GOLESTI - 600 - 20,000 - * - CRAIOVA -1968- 9.786.995.167n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 208- 8,17 -TRAVERSARE RAU TARGULUI - 600 - 0,130 - * - CRAIOVA -1968- 84.046.750n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 209- 8,17 -TR AER RAU ARGESEL - 600 - 0,025 - * - CRAIOVA -1972- 1.137.506.235-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 210- 8,17 -SCHITU GOLESTI-SLATIOARELE - 500 - 44,347 - * - CRAIOVA -196715.094.733.764-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 211- 8,17 -SLATIOARELE-VATA - 400 - 18,384 - * - CRAIOVA -1967- 4.761.000.847-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 212- 8,17 -VATA-CORBU - 300 - 28,375 - * - CRAIOVA -1965- 3.594.947.554-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 213- 8,17 -TRAV. SUBT. RAU DOAMNEI - 500 - 0,265 - * - CRAIOVA -1967- 114.581.145-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 214- 8,17 -TRAV. RAU ARGES - 500 - 0,231 - * - CRAIOVA -1967- 118.854.260-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 215- 8,17 -TRAV. RAU COTMEANA - 400 - 0,180 - * - CRAIOVA -1967- 54.982.461-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 216- 8,17 -SCHITU GOLESTI-STALPENI - 500 - 27,000 - * - CRAIOVA -197612.334.619.844-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 217- 8,17 -DEVIERE SCHITU GOLESTI-STALPENI - 500 - 1,5 - * - CRAIOVA -19751.154.025.375-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 218- 8,17 -STALPEN-PITESTI SUD - 600 - 27,739 - * - CRAIOVA -1977- 9.811.553.950-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 219- 8,17 -PITESTI SUD-CORBU - 500 - 44,443 - * - CRAIOVA -1976- 18.776.188.318-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 220- 8,17 -SCHITU GOLESTI-TIGVENI - 600 - 39,226 - * - CRAIOVA -1967- 11.923.258.127n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 221- 8,17 -TIGVENI-GOVORA - 600 - 24,838 - * - CRAIOVA -1969- 7.194.435.736-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 222- 8,17 -TRAV. ARGES - 600 - 0,378 - * - CRAIOVA -1967- 207.764.115-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 223- 8,17 -TRAV. VILSAN - 500 - 0,114 - * - CRAIOVA -1967- 39.555.821-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 224- 8,17 -TRAV. BRATIA - 500 - 0,155 - * - CRAIOVA -1967- 72.796.088-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 225- 8,17 -TRAV. DOAMNEI - 500 - 0,260 - * - CRAIOVA -1987- 136.818.870-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 226- 8,17 -TRAV. TOPOLOG - 500 - 0,250 - * - CRAIOVA -1967- 85.307.226-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 227- 8,17 -TRAV. OLT - 400 - 1,787 - * - CRAIOVA -1967- 1.138.891.189-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 228- 8,17 -GOVORA-DRAGASANI - 400 - 50,070 - * - CRAIOVA -1973- 12.848.772.764-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 229- 8,17 -RACORD SLATIOARELE-PITESTI - 500 - 7 - * - CRAIOVA -1967- 2.093.402.073n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 230- 8,17 -RACORD SRM VALEA IASULUI - 80 - 0,73 - * - CRAIOVA -1972- 26.135.449-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 231- 8,17 -RACORD SRM C LUNG MUSCEL (ARO) - 100 - 5,172 - * - CRAIOVA -1971226.278.983-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 232- 8,17 -RACORD SRM ELECTRO ARGES - 200 - 0,02 - * - CRAIOVA -1978- 27.255.104n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 233- 8,17 -LAUNELE-COTMEANA - 100 - 14,8 - * - CRAIOVA -1978- 840.181.339-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 234- 8,17 -COTMEANA-DRAGANU - 200 - 7,9 - * - CRAIOVA -1979- 955.776.434-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 235- 8,17 -DRAGANU PAPUCESTI - 200 - 20 - * - CRAIOVA -1978- 2.256.622.909-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 236- 8,17 -INTE FIR 2-SRM COLIBASI 2 - 250 - 0,9 - * - CRAIOVA -1978- 264.934.368-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 237- 8,17 -RACORD SRM C.C. - 250 - 1,2 - * - CRAIOVA -1972- 1.027.316.411-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 238- 8,17 -VATA-PITESTI SUD - 200 - 23,156 - * - CRAIOVA -1966- 3.370.740.309-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 239- 8,17 -RACORD SRM PITESTI SUD - 300 - 0,76 - * - CRAIOVA -1961- 675.166.103-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 240- 8,17 -COND VATA CORBU - 250 - 28,526 - * - CRAIOVA -1960- 3.447.503.679-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 241- 8,17 -COND PM CIURESTI - 250 - 5,32 - * - CRAIOVA -1961- 644.130.947-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 242- 8,17 -HOREZANI-OPORELU - 500 - 84,000 - * - CRAIOVA -1961- 16.323.019.606-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 243- 8,17 -OPORELU-TEUL ALBENI - 500 - 68,000 - * - CRAIOVA -1960- 10.619.313.084-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 244- 8,17 -TRAV. OLTET - 500 - 0,080 - * - CRAIOVA -1960- 5.395.487-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 245- 8,17 -ST. OLT - 500 - 0,300 - * - CRAIOVA -1960- 15.808.154-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 246- 8,17 -ALBENI-MAGURELE - 500 - 52,600 - * - BUCURESTI -1960- 6.646.346.040-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 247- 8,17 -COND GRADINARI-DRAGOMIRESTI - 500 - 7,3 - * - BUCURESTI -19631.441.676.199-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 248- 8,17 -DEALU-CASCIOREANCA - 500 - 1,300 - * - BUCURESTI -1967- 5.176.148.468-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 249- 8,17 -PADUREA-HOBAIA - 500 - 2,500 - * - BUCURESTI -1965- 2.665.073.880-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 250- 8,17 -HUREZAN-TETOIU - 500 - 30,480 - * - CRAIOVA -1983- 28.600.825.802-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 251- 8,17 -TETOIU-OVESELU - 500 - 14,000 - * - CRAIOVA -1981- 9.743.326.718-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 252- 8,17 -OVESELU-GUSOIENI - 500 - 19,550 - * - CRAIOVA -1982- 14.862.695.488-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 253- 8,17 -GUSOIENI-DRAGASANI - 500 - 19,000 - * - CRAIOVA -1979- 10.888.852.381-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 254- 8,17 -DRAGASANI-CORBU - 500 - 43,710 - * - CRAIOVA -1981- 28.762.420.254-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 255- 8,17 -CORBU-POPESTI - 500 - 25,850 - * - CRAIOVA -1983- 23.166.357.375-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 256- 8,17 -POPESTI-ALBENI - 500 - 5 - * - CRAIOVA -1982- 3.756.368.366-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 257- 8,17 -TRAV. RAU HUNGREA - 500 - 0,080 - * - CRAIOVA -1981- 202.671.329-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 258- 8,17 -ST. OLTET - 500 - 0,240 - * - CRAIOVA -1982- 527.419.997-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil-

- 259- 8,17 -TRAV. RAU CERNA - 500 - 0,130 - * - CRAIOVA -1982- 1.261.764.586-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 260- 8,17 -TRAV. RAU VEDEA - 500 - 0,240 - * - CRAIOVA -1982- 119.479.119-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 261- 8,17 -TRAV. RAU TELEORMAN - 500 - 0,260 - * - CRAIOVA -1982- 973.243.718-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 262- 8,17 -TRAV. COTMEANA - 500 - 0,080 - * - CRAIOVA -1982- 211.433.972-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 263- 8,17 -TRAV. ARGES LA POPESTI - 500 - 0,25 - * - BUCURESTI -1982- 227.143.900-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 264- 8,17 -ALBENI-BUCURESTI - 500 - 71,000 - * - BUCURESTI -1982- 32.949.989.725-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 265- 8,17 -HUREZANI-CORBU - 500 - 124,379 - * - CRAIOVA -1982- 83.591.234.374-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 266- 8,17 -TRAV. SUBTR. CERNA - 300 - 0,130 - * - CRAIOVA -1982- 69.428.769-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 267- 8,17 -TR. RAU PESCEANA - 300 - 0,090 - * - CRAIOVA -1982- 385.871.556-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 268- 8,17 -TR. RAU PESCEANA - 300 - 0,080 - * - CRAIOVA -1982- 329.730.410-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 269- 8,17 -TR. RAU PESCEANA - 300 - 0,130 - * - CRAIOVA -1982- 339.102.481-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 270- 8,17 -TRAV. RAU CUNGREA - 300 - 0,240 - * - CRAIOVA -1982- 1.301.816.914-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 271- 8,17 -TRAV. RAU OLTET - 300 - 0,300 - * - CRAIOVA -1982- 397.571.255-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 272- 8,17 -TRAV. RAU OLTET - 300 - 0,180 - * - CRAIOVA -1982- 2.056.423.110-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 273- 8,17 -TRAV. RAU OLT - 300 - 0,550 - * - CRAIOVA -1983- 217.106.323-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 274- 8,17 -TRAV. VEDEA - 300 - 0,240 - * - CRAIOVA -1982- 998.241.769-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 275- 8,17 -CORBU-TR. MAGURELE - 500 - 88,800 - * - CRAIOVA -1965- 18.180.761.691-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 276- 8,17 -CORBU-TR. MAGURELE - 500 - 88,800 - * - CRAIOVA -1997- 11.423.541.498-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 277- 8,17 -HUREZANI-BIBESTI - 500 - 16,500 - * - CRAIOVA -1997- 12.045.671.141-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 278- 8,17 -BIBESTI-ISALNITA - 500 - 52,295 - * - CRAIOVA -1976- 21.677.907.408-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 279- 8,17 -TRAV. COCOROVA - 500 - 0,155 - * - CRAIOVA -1976- 181.995.716-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 280- 8,17 -TRAV. BRADESTI - 500 - 0,154 - * - CRAIOVA -1976- 33.016.351-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 281- 8,17 -TRAV. CARNECI - 500 - 0,072 - * - CRAIOVA -1976- 66.595.099-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 282- 8,17 -TRAV. RACARI - 500 - 0,110 - * - CRAIOVA -1976- 140.167.532-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 283- 8,17 -TURBUREA-ISALNITA - 500 - 48,030 - * - CRAIOVA -1984- 44.871.316.978-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 284- 8,17 -COND.PM ZATRENI - 250 - 0,14 - * - CRAIOVA -1962- 256.100-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 285- 8,17 -COND IANCU JIANU-OVESELU - 400 - 25,937 - * - CRAIOVA -1958- 35.025.261n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 286- 8,17 -TRAV SUB OLTET - 300 - 0,12 - * - CRAIOVA -1948- 1.866.597-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 287- 8,17 -COND MOGOSESTI-SLATINA F1 - 200 - 16,2 - * - CRAIOVA -19641.505.194.547-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 288- 8,17 -COND MOGOSESTI-SLATINA F2 - 250 - 13 - * - CRAIOVA -1984- 530.238.614-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 289- 8,17 -RACORD SRM SCORNICESTI - 125 - 4,2 - * - CRAIOVA -1970- 8.274.051-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 290- 8,17 -RACORD SRM DRAGASANI (FINCA) - 150 - 3,7 - * - CRAIOVA -1969288.213.923-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 291- 8,17 -COND IANCU JIANU-BALS - 150 - 23,337 - * - CRAIOVA -1969- 136.882.823-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 292- 8,17 -COND DOBA-SLATINA - 250 - 14,65 - * - CRAIOVA -1973- 2.016.257.039-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 293- 8,17 -TRAVERSAREA RIULUI OLT - 250 - 0,6 - * - CRAIOVA -1973- 634.475.760-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 294- 8,17 -COND PM MADULARI - 350 - 3,161 - * - CRAIOVA -197g- 1.341.923.652-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 295- 8,17 -CONDALUNU-ZATRENI - 250 - 32,01 - * - CRAIOVA -1984- 14.234.766.570-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 296- 8,17 -TRAV SUB RIU OLTET - 250 - 0,04 - * - CRAIOVA -1984- 406.488.557-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 297- 8,17 -TRAV AER RIU OLTET - 250 - 0,12 - * - CRAIOVA -1984- 226.379.022-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 298- 8,17 -HATEG-DEALU BABII-PAROSENI - 500 - 43,538 - * - ARAD -19657.118.490.045-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 299- 8,17 -TRAV AER PAROSENI - 500 - 0,862 - * - ARAD -1965- 186.279.905-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 300- 8,17 -PAROSENI-VULCAN - 500 - 9,800 - * - ARAD -1958- 7.521.910-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 301- 8,17 -PAROSENI-M VULCAN-TURCINESTI - 500 - 26,500 - * - CRAIOVA -19587.266.590.297-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 302- 8,17 -TURCINESTI-ISALNITA - 500 - 97,400 - * - CRAIOVA -1967- 12.277.210.009-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 303- 8,17 -GHERCESTI-RAC CRAIOVITA/DEZB) - 500 - 4,519 - * - CRAIOVA -1984452.9T7.181-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 304- 8,17 -TRAVERSARE JIU - 500 - 0,520 - * - CRAIOVA -1967- 185.727.849-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 305- 8,17 -TRAVERSARE GILORT - 500 - 0,400 - * - CRAIOVA -1967- 103.997.559-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 306- 8,17 -TRAVERSARE COCOROVA - 500 - 0,110 - * - CRAIOVA -1967- 29.556.430-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 307- 8,17 -COND SIMNIG ISALNITA - 500 - 6,177 - * - CRAIOVA -1964- 2.002.262.088-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 308- 8,17 -CONO PM PETRESTI - 400 - 0,308 - * - CRAIOVA -1967- 128.262.519-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 309- 8,17 -RACORD SRM ROSTRAMO - 150 - 1,612 - * - CRAIOVA -1963- 137.110.808-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 310- 8,17 -TICLENI-TURCINESTI - 500 - 23,3 - * - CRAIOVA -1958- 3.517.287.798-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 311- 8,17 -TURCINESTI-BIRSESTI - 500 - 7,6 - * - CRAIOVA -1964- 2.270.579.346-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 312- 8,17 -TRAV AER JIU - 500 - 0,521 - * - CRAIOVA -1958- 993.836-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 313- 8,17 -RACORD SRM DOBRITA - 100 - 11,3 - * - CRAIOVA -1968- 26.546.747-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 314- 8,17 -COND. STRIMBA-TURCINESTI - 300 - 34,32 - * - CRAIOVA -19757.355.315.805-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 315- 8,17 -RACORD SRM AVICOLA TG JIU - 200 - 3,11 - * - CRAIOVA -19871.108.781.269-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 316- 8,17 -CONDUCTA TURBUREA-TURCENI - 300 - 11,8 - * - CRAIOVA -19792.902.713.663-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 317- 8,17 -COND PARC COTMEANA - 150 - 1,3 - * - CRAIOVA -1978- 120.061.648-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 318- 8,17 -RACORD SRM TETILA - 150 - 7,75 - * - CRAIOVA -1967- 35.046.937-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 319- 8,17 -INTERC RACORD TETILA - 150 - 0,94 - * - CRAIOVA -1985- 155.254.523-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 320- 8,17 -BOTORCA-CRACIUNEL - 500 - 40,000 - * - MEDIAS -1962- 6.976.499.405-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 321- 8,17 -DEVIERE COND VEST - 500 - 2,500 - * - MEDIAS -1995- 5.173.036.537-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 322- 8,17 -TRAV. JIDVEI - 500 - 0,038 - * - MEDIAS -1963- 27.873.950-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 323- 8,17 -TRAV. FEISA - 500 - 0,038 - * - MEDIAS -1963- 27.873.950-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 324- 8,17 -CRACIUNEL-ORASTIE - 500 - 66,405 - * - ARAD -1963- 5.060.149.119-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 325- 8,17 -ORASTIE-RECAS - 500 - 178,085 - * - ARAD -1958- 25.212.545.966-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 326- 8,17 -RECAS-ARAD - 400 - 42,214 - * - ARAD -1961- 4.899.224.535-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 327- 8,17 -TRAV CONDALBA IULIA - 500 - 0,310 - * - ARAD -1958- 4.335.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 328- 8,17 -TRAV TIMIS - 500 - 0,192 - * - ARAD -1958- 5.535.440-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 329- 8,17 -COROI-BOIAN - 600 - 39,664 - * - MEDIAS -1965- 11.730.405.234-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 330- 8,17 -BOIAN-BLAJ-CRACIUNEL - 600 - 29,536 - * - MEDIAS -1960- 653.910.007-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 331- 8,17 -TRAV. COROI 1 - 600 - 0,080 - * - MEDIAS -1970- 25.909.515-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 332- 8,17 -TRAV. TARNAVA LA COROI 2 - 600 - 0,080 - * - MEDIAS -1974- 50.337.984-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 333- 8,17 -TRAV. TARNAVA LA COROI 3 - 600 - 0,080 - * - MEDIAS -1973- 55.649.286-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 334- 8,17 -TRAV TARNAVA LA GANESTI - 600 - 0,100 - * - MEDIAS -1973- 76.095.712-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 335- 8,17 -CRACIUNEL-BACIA V2 - 500 - 85,465 - * - ARAD -1962- 15.705.259.865-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 336- 8,17 -BACIA-HATEG - 500 - 25,210 - * - ARAD -1966- 229.797.314-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 337- 8,17 -TRAV SUSP STREI LA TOTIA - 500 - 0,128 - * - ARAD -1962- 21.844.937-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 338- 8,17 -HATEG - BOUTARI - 500 - 42,205 - * - ARAD -1974- 10.678.637.446-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 339- 8,17 -BOUTARI - JUPA - 500 - 29,400 - * - ARAD -1975- 7.125.088.283-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 340- 8,17 -JUPA - RECAS - 500 - 64,013 - * - ARAD -1980- 31.405.723.129-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 341- 8,17 -TRAV TIMIS LA LUGOJEL - 500 - 0,610 - * - ARAD -1980- 576.498.900-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 342- 8,17 -TRAV BEGA LA BAPSA - 500 - 0,240 - * - ARAD -1980- 358.294.331-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 343- 8,17 -RECAS-ARAD - 500 - 39,622 - * - ARAD -1974- 9.402.404.592-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 344- 8,17 -TRAV MURES LA ARAD - 500 - 1,000 - * - ARAD -1975- 2.359.521.148-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 345- 8,17 -BAND - SAUSA - 600 - 13,000 - * - CLUJ -1970- 4.957.685.891-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 346- 8,17 -SEUSA (SINMARGHITA)-CERGHIZEL - 600 - 8,400 - * - CLUJ -19692.631.322.769-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 347- 8,17 -TRAV. MURES LA SANMARGHITA - 600 - 0,100 - * - CLUJ -1969- 201.985.609-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 348- 8,17 -CERGHIZEL- GANESTI - 600 - 4,500 - * - MEDIAS -1969- 1.453.783.520-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 349- 8,17 -GANESTI-BOTORCA - 600 - 13,350 - * - MEDIAS -1973- 5.824.601.466-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 350- 8,17 -BOTORCA-CRACIUNEL - 600 - 37,850 - * - MEDIAS -1974- 17.822.094.487-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 351- 8,17 -CRACIUNEL-ALBA - 600 - 31,085 - * - ARAD -1974- 14.351.747.452-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 352- 8,17 -ALBA-BACIA V3 - 600 - 49,739 - * - ARAD -1973- 17.786.571.443-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 353- 8,17 -TRAV TARNAVA MARE LA OBREJA - 600 - 0,150 - * - ARAD -1975- 70.052.949n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 354- 8,17 -TRAV LA VALEA PIANULUI - 600 - 0,100 - * - ARAD -1975- 66.403.553-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 355- 8,17 -TRAV LA OARDA DE JOS - 600 - 0,161 - * - ARAD -1975- 165.074.504-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 356- 8,17 -BAND - BAHNEA - 700 - 19,100 - * - CLUJ -1973- 10.289.551.345-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 357- 8,17 -TRAV. MURES LA SANMARGHITA - 700 - 0,100 - * - CLUJ -1974- 376.636.206-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 358- 8,17 -BAHNEA - IDRIFAIA - 700 - 2,250 - * - MEDIAS -1973- 1.216.841.550-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 359- 8,17 -SADINCA-LUNCA - 500 - 12,7 - * - MEDIAS -1988- 12.264.619.426-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 360- 8,17 -REFULARE LUNCA -TAUNI - 500 - 6,500 - * - MEDIAS -1986- 5.903.757.715-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 361- 8,17 -TAUNI - BALCACI - 500 - 16,100 - * - MEDIAS -1988- 12.666.238.759-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 362- 8,17 -A IULIA-ZLATNA - 200 - 29,51 - * - ARAD -1963- 183.166.946-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 363- 8,17 -TRAVERSARE AER ALBA IULIA - 250 - 0,5 - * - ARAD -1963- 110.519.925-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 364- 8,17 -ABRAMUT - SALONTA - 500 - 48,750 - * - CLUJ -1984- 61.399.163.934-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 365- 8,17 -SALONTA - AVRAM IANCU - 500 - 11,000 - * - CLUJ -1980- 2.924.086.544-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 366- 8,17 -TRAV. A CRIS REPEDE - 500 - 0,150 - * - CLUJ -1984- 19.936.592-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 367- 8,17 -AVRAM IANCU - ARAD - 500 - 60,100 - * - ARAD -1980- 33.541.816.895-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 368- 8,17 -RACORD SRM CUGIR - 150 - 8,12 - * - ARAD -1961- 494.179.904-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 369- 8,17 -DEVIERE RAC SRM CUGIR - 200 - 0,18 - * - ARAD -1984- 61.753.424-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 370- 8,17 -COND VINT SEBES - 200 - 6,5 - * - ARAD -1958- 390.025.941-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 371- 8,17 -RACORD SRM PORTELANUL ALBA IULIA - 150 - 0,9 - * - ARAD -197247.818.966-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 372- 8,17 -RACORD SRM NADRAG - 150 - 13,259 - * - ARAD -1960- 3.198.500-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 373- 8,17 -TRAVERSARE SUSPENDATA JENA - 200 - 0,09 - * - ARAD -1960- 4.091.538-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 374- 8,17 -RACORD SRM DEVA (DIN HUNEDOARA 1)- 300 - 5,814 - * - ARAD -1958238.156.991-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 375- 8,17 -RACORD SRM HUNEDOARA 2 - 400 - 8,386 - * - ARAD -1961- 1.009.048.362-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 376- 8,17 -JUPA - RESITA - 350 - 32,725 - * - ARAD -1959- 4.077.036.274-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 377- 8,17 -PRELUNGIRE JUPA-RESITA - 350 - 0,4 - * - ARAD -1985- 10.121.449-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 378- 8,17 -JUPA-RESITA 1 - 400 - 27,685 - * - ARAD -1973- 5.744.248.440-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 379- 8,17 -JUPA-RESITA 2 - 400 - 5 - * - ARAD -1974- 1.370.469.051-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 380- 8,17 -PRELUNGIRE JUPA-RESITA - 400 - 0,4 - * - ARAD -1985- 132.745.177-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 381- 8,17 -COND SOCENI-BOCSA - 200 - 12,407 - * - ARAD -1959- 644.158.092-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 382- 8,17 -COND RECAS-TIMISOARA F1 - 350 - 22,4 - * - ARAD -1960- 4.282.772.325-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 383- 8,17 -COND 12 RECAS TIMISOARA F2 - 300 - 22,498 - * - ARAD -1974- 3.306.441.415n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 384- 8,17 -COND SIMERIA MINTIA - 300 - 18 - * - ARAD -1968- 1.312.909.462-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 385- 8,17 -COND CALACEA-MASLOC F1 - 250 - 25,9 - * - ARAD -1968- 193.979.115-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 386- 8,17 -COND CALACEA MASLOC F2 - 400 - 26,11 - * - ARAD -1975- 3.427.345.864-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 387- 8,17 -RACORD SRM CARANSEBES - 200 - 4,45 - * - ARAD -1973- 33.304.854-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 388- 8,17 -RACORD SRM BARCEA - 200 - 0,58 - * - ARAD -1974- 36.905.458-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 387- 8,17 -RACORD SRM DEVA (MINTIA) - 250 - 2,25 - * - ARAD -1974- 187.035.883-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 390- 8,17 -COND FINTINELE-ARAD 2 - 300 - 4,95 - * - ARAD -1974- 460.856.794-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 391- 8,17 -COND SIMERIA-HUNEDOARA 1 - 300 - 10,77 - * - ARAD -1958- 716.526.956-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 392- 8,17 -CORD SRM OTELUL ROSU (V2) - 200 - 0,03 - * - ARAD -1976- 12.374.034-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 393- 8,17 -RACORD SRM ORASTIE 2 - 250 - 0,3 - * - ARAD -1976- 27.841.208-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 394- 8,17 -COND SINMARTIN-TIMISOARA - 300 - 22,66 - * - ARAD -1984- 4.726.434.883n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 395- 8,17 -COND POENI-TIMISOARA - 200 - 46,717 - * - ARAD -1981- 5.565.721.532-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 396- 8,17 -COND DUMBRAVITA -TIMISOARA 1 - 200 - 10,6 - * - ARAD -19831.425.848.726-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 397- 8,17 -RACORD SRM CHISINEU CRIS - 80 - 3,7 - * - ARAD -1986- 205.385.136-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 398- 8,17 -COND TAUNI-BALCACI - 400 - 16,100 - * - MEDIAS -1981- 6.312.876.539-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 399- 8,17 -RECAS-TIMISOARA - 500 - 23,700 - * - ARAD -1996- 20.467.828.347-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 400- 8,17 -RACORD SRM SANTIMBRU - 150 - 0,25 - * - ARAD -1963- 961.941.637-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 401- 8,17 -RACORD SRM ARAD III - 400 - 10 - * - ARAD -1991- 1.756.794.209-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 402- 8,17 -RACORD SRM SALONTA - 150 - 0,48 - * - CLUJ -1984- 412.856.156-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 403- 8,17 -ST. DUNARE IMP ISACCEA F2 - 1000 - 1,500 - * - CONSTANTA -198015.943.937.107-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 404- 8,17 -ISACCEA - PECINEAGA - 600 - 85,300 - * - CONSTANTA -1978- 53.517.066.350n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 405- 8,17 -TRAV. BRAT MACIN (GROPENI 3 FIRE)- 300 - 2,280 - * - CONSTANTA -19784.312.984.313-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 406- 8,17 -TRAVERS. DUNARII-GROPENI 3 FIRE - 300 - 1,800 - * - BRAILA -19789.463.411.987-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 407- 8,17 -PECINEAGA - SILISTEA - 600 - 57,000 - * - BRAILA -1978- 34.090.390.381-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 408- 8,17 -ST. DUNARE IMP ISACCEA F1 - 500 - 1,770 - * - CONSTANTA -198927.253.337.937-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 409- 8,17 -ISACCEA-DUNARE (VADENI) - 700 - 47,580 - * - CONSTANTA -198642.048.259.241-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 419- 8,17 -ST. DUNARE VADENI 2 FIRE - 500 - 1,916 - * - BRAILA -1986- 30.586.909.047-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 411- 8,17 -DUNARE-VADENI-SENDRENI - 700 - 11,700 - * - BRAILA -198615.194.263.584-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 412- 8,17 -ISACCEA - MAL DR (GROPENI) - 1000 - 45,030 - * - CONSTANTA -1990212.691.216.357-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 413- 8,17 -MAL DR DUNARE-ST FIR 2 (GROPENI) - 1000 - 1,900 - * - BRAILA -19939.936.097.879-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 414- 8,17 -ST.1 FIR 1 (GROPENI) - 1000 - 1,879 - * - BRAILA -1990- 134.589.660.371-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 415- 8,17 -DUNARE-SENDRENI - 1000 - 11,700 - * - BRAILA -1990- 54.095.257.341-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 416- 8,17 -SENDRENI - SILISTEA - 800 - 12,500 - * - BRALIA -1989- 22.831.024.047-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 417- 8,17 -COND TIGMANDRU - HETIUR - 500 - 10,200 - * - MEDIAS -19652.608.041.621-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 418- 8,17 -COROI - BORDOSIU - 600 - 13,173 - * - MEDIAS -1970- 9.542.286.750-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 419- 8,17 -BORDOSIU - MUGENI - 800 - 25,300 - * - MEDIAS -1972- 15.205.439.184-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 420- 8,17 -MUGENI-IASU - 600 - 8,700 - * - MEDIAS -1971- 10.309.960.106-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 421- 8,17 -TRAV. HETIUR - 600 - 0,050 - * - MEDIAS -1969- 8.740.377-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 422- 8,17 -TRAV PORUMBENI - 800 - 0,163 - * - MEDIAS -1970- 263.153.518-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 423- 8,17 -IASU - BATANI - 800 - 30,300 - * - BRASOV -1971- 9.342.673.825-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 424- 8,17 -BATANI - SANZAIENI - 800 - 37,000 - * - BRASOV -1970- 14.124.610.878-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 425- 8,17 -SANZIENI - MOGHIOROS - 800 - 22,000 - * - BRASOV -1971- 10.835.148.302-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 426- 8,17 -MOGHIOROSI - ONESTI - 800 - 40,000 - * - BACAU -1971- 11.969.078.662-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 427- 8,17 -ONESTI - HAN DOMNESTI - 800 - 47,000 - * - BACAU -1972- 15.258.132.210-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 428- 8,17 -HAN DOMNESTI-TECUCI - 800 - 33,300 - * - BRAILA -1972- 14.917.756.039-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 429- 8,17 -TECUCI-IZVOARELE (SENDRENI) - 800 - 54,5 - * - ERAILA -197226.493.614.472-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 430- 8,17 -TRAV RAU SIRET LA COSMESTI - 600 - 0,996 - * - BRAILA -19734.264.099.121-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 431- 8,17 -TRAVERSARE SIRET LA SENDRENI - 800 - 1,442 - * - BRAITA -19732.701.838.235-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 432- 8,17 -TRAV CHENDU - 600 - 0,017 - * - MEDIAS -1970- 44.418.926-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 433- 8,17 -TIGMANRDU - HETIUR - 500 - 10,400 - * - MEDIAS -1961- 754.363.466-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 434- 8,17 -HETIUR - IASU - 500 - 41,620 - * - MEDIAS -1959- 17.944.010.720-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 435- 8,17 -HETIUR - MUGENI-IASU - 700 - 1,500 - * - MEDIAS -1971- 1.116.737.247-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 436- 8,17 -TRAV. PORUMBENI - 700 - 0,080 - * - MEDIAS -1975- 44.495.233-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 437- 8,17 -IASU - DEAL MOGHIOROS - 700 - 93,716 - * - BRASOV -1959- 6.232.911.492-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 438- 8,17 -MOGHIOROS-ONESTI - 700 - 37,000 - * - BACAU -1959- 7.928.219.458-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 439- 8,17 -ONESTI-ADJUDUL VECHI - 500 - 45,000 - * - BACAU -1961- 4.917.244.178-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 440- 8,17 -ADJUDUL VECHI - SILISTEA - 500 - 129,000 - * - BRAILA -196118.749.064.615-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 441- 8,17 -ONESTI - HELEGIU F2 - 500 - 17,000 - * - BACAU -1970- 9.054.762.002-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 442- 8,17 -HELEGIU - RACOVA f2 - 500 - 39,000 - * - BACAU -1971- 3.002.485.715-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 443- 8,17 -RACOVA - SECUIENI - 500 - 18,000 - * - BACAU -1996- 17.469.149.443-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 444- 8,17 -SECUIENI - ROMAN LAMINOR - 500 - 17,000 - * - BACAU -1960- 616.293.266n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 445- 8,17 -ROMAN (LAMINOR)-GHERAIESTI - 500 - 5,000 - * - BACAU -19625.100.886.099-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 446- 8,17 -GHERAIESTI - IASI - 400 - 64,500 - * - BACAU -1963- 10.610.849.538-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 447- 8,17 -GHERAIESTI - IASI - 400 - 67,000 - * - BACAU -1977- 15.496.776.230-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 448- 8,17 -SENDRENI - SILISTEA - 600 - 12,920 - * - BRAILA -1972- 4.081.193.525-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 449- 8,17 -MIHAI BRAVU - NAVODARI - 600 - 82,256 - * - CONSTANTA -197949.307.231.813-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 450- 8,17 -SUBTR. DUNARE FIR II - 1200 - 1,200 - * - CONSTANTA -1988- 119.355.440.964n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 451- 8,17 -SUBTR. DUNARE FIR I - 1200 - 1,900 - * - CONSTANTA -1988- 138.764.625.170n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 452- 8,17 -ISACCEA - CASTELU - 1200 - 126,326 - * - CONSTANTA -1988- 694.566.799.521n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 453- 8,17 -SUBTR. CANAL DUNARE-MAREA - 1200 - 0,729 - * - CONSTANTA -198813.909.284.373-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 454- 8,17 -CASTELU - NEGRU VODA - 1200 - 5
,148 - * - CONSTANTA -1988- 299.574.639.271-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 455- 8,17 -COND. TR. GAZE TRANZIT I BULGARIA- 1000 - 183,500 - * - CONSTANTA
-1974- 356.200.000-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 456- 8,17 -ONESTI-HELEGIU F1 - 500 - 17,000 - * - BACAU -1960- 9.662.020.871-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 457- 8,17 -HELEGIU-RACOVA F1 - 500 - 39,000 - * - BACAU -1960- 2.522.128.295-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 458- 8,17 -RACOVA - SECUIENI - 500 - 18,000 - * - BACAU -1960- 4.914.226.434-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 459- 8,17 -SECUIENI - GHERAIESTI - 500 - 28,500 - * - BACAU -1985- 17.084.893.085-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 460- 8,17 -GHERAIESTI-DRAGUSENI - 500 - 41,000 - * - BACAU -1962- 1.378.641.510-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 461- 8,17 -DRAGUSENI-SPATARESTI - 500 - 24,000 - * - BACAU -1962- 3.272.693.251-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 462- 8,17 -SPATARESTI-TISAUTI (SALCIA) - 400 - 27,000 - * - BACAU -19612.956.048.797-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 463- 8,17 -TISAUTI (SALCIA) - BUCECEA - 350 - 16,500 - * - BACAU -1962- 1.864.197.830n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 464- 8,17 -COBATESTI - MORARENI - 300 - 5,8 - * - MEDIAS -1982- 3.258.467.330-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 465- 8,17 -MORARENI - ODORHEI - 300 - 10 - * - BRASOV -1982- 3.854.475.432-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 466- 8,17 -TRAV RIU TIRNAVA LA ODORHEI - 300 - 0,1 - * - BRASOV -1982- 105.404.693n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 467- 8,17 -COND SILISTEA-BRAILA - 350 - 8,891 - * - BRAILA -1961- 1.345.930.462-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 468- 8,17 -RACORD SRM CHISCANI - 350 - 15,885 - * - BRAILA -1961- 2.404.696.135-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 469- 8,17 -RACORD SRM CHISCANI - 500 - 15,816 - * - BRAILA -1973- 5.149.404.280-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 470- 8,17 -RACORD SRM GALATI ORAS - 400 - 12,579 - * - BRAILA -1961- 1.751.471.174n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 471- 8,17 -RACORD SRM ZAGNA VADENI - 100 - 2,554 - * - BRAILA -1961- 316.700-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 472- 8,17 -RACORD SRM CS GALATI FIR I - 500 - 4,208 - * - BRAILA -19731.459.665.875-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 473- 8,17 -RACORD SRM CS GALATI FIR II - 500 - 4,918 - * - BRAILA -19813.284.323.186-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 474- 8,17 -RACORD SRM CS GALATI FIR III - 500 - 4,965 - * - BRAILA -19865.026.353.369-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 475- 8,17 -STRAV CF CS GALATI - 500 - 0,15 - * - BRAILA -1981- 149.975.541-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 476- 8,17 -RACORD SRM ABATOR GL - 150 - 0,15 - * - BRAILA -1973- 39.294.539-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 477- 8,17 -RACORD SRM INDEP GALATI - 100 - 4,5 - * - BRAILA -1986- 771.636.723-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 478- 8,17 -RACORD SRM DOAGA - 150 - 18,358 - * - BRAILA -1961- 1.073.174.135-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 479- 8,17 -RACORD SRM FOCSANI - 250 - 19,43 - * - BRAILA -1973- 2.775.775.029-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 480- 8,17 -STRAV RIU PUTNA - 250 - 0,555 - * - BRAILA -1973- 157.421.218-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 481- 8,17 -STRAV RIU SUSITA - 250 - 0,3 - * - BRAILA -1973- 141.116.500-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 482- 8,17 -COND PM MUNTENI - 400 - 8,51 - * - BRAILA -1977- 3.146.122.098-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 483- 8,17 -INTERCON 20-32 MUNTENI - 500 - 4,7 - * - BRAILA -1989- 4.783.833.562-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 484- 8,17 -COND TEPU-MUNTENI - 300 - 10,41 - * - BRAILA -1977- 2.814.212.274-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 485- 8,17 -COND MATCA-MUNTENI - 200 - 10,2 - * - BRAILA -1977- 1.912.009.886-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 486- 8,17 -COND MATCA-MUNTENI - 200 - 0,136 - * - BRAILA -1978- 47.723.092-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 487- 8,17 -COND MOTOSENI-BARLAD - 250 - 33 - * - BRAILA -1986- 14.003.061.504-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 488- 8,17 -RACORD TUSNAD BAI - 80 - 5,3 - * - BRASOV -1971- 103.988.569-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 489- 8,17 -RACORD SANZAIENI-TG SECUIESC - 150 - 4,6 - * - BRASOV -197193.006.945-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 490- 8,17 -TG. SECUIESC - GHELINTA - 200 - 7,2 - * - BRASOV -1996- 3.212.645.357-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 491- 8,17 -GHELINTA - COVASNA - 200 - 11,5 - * - BRASOV -1985- 2.876.213.374-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 492- 8,17 -COND. MICFALAU-SF.GHEORGHE - 400 - 29,6 - * - BRASOV -199623.151.377.004-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 493- 8,17 -RACORD SRM BALAN - 250 - 30 - * - BRASOV -1994- 14.178.498.701-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 494- 8,17 -COND ODORHEI VLAHITA - 400 - 24 - * - BRASOV -1972- 3.139.053.730-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 495- 8,17 -COND VLAHITA-M CIUC - 300 - 33 - * - BRASOV -1972- 3.492.242.849-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 496- 8,17 -RACORD SRM VLAHITA - 200 - 0,2 - * - BRASOV -1972- 84.102.678-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 497- 8,17 -MUGENI-FELICENI - 200 - 4 - * - MEDIAS -1971- 635.465.811-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 498- 8,17 -FELICENI - ODORHEI - 200 - 8 - * - BRASOV -1971- 486.959.770-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 499- 8,17 -MUGENI - FELICENI - 300 - 4 - * - MEDIAS -1995- 2.843.576.314-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 500- 8,17 -FELICENI - ODORHEI - 300 - 8 - * - BRASOV -1995- 4.407.903.130-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 501- 8,17 -CORD SRM ODORHEI - 200 - 0,04 - * - BRASOV -1972- 40.778.115-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 502- 8,17 -RACORD SRM TECUCI - 250 - - * - BRAILA -1994- 267.539.060-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 503- 8,17 -RACORD LUNCANI-SRM BACAU 1 - 400 - 15,3 - * - BACAU -19968.116.528.940-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 504- 8,17 -RACORD SRM SASCUT - 150 - 9,5 - * - BACAU -1962- 1.374.820-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 505- 8,17 -RACORD SRM ROMAN ORAS - 250 - 0,8 - * - BACAU -1960- 50.873.038-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 506- 8,17 -RACORD SRM ROMAN LAMINOR - 250 - 0,5 - * - BACAU -1960- 21.902.465-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 507- 8,17 -CORD SRM BUCECEA - 250 - 0,342 - * - BACAU -1962- 30.587.488-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 508- 8,17 -RACORD SRM BOTOSANI - 200 - 17,092 - * - BACAU -1964- 1.022.755.037-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 509- 8,17 -RACORD SRM FALTICENI - 150 - 1,917
- 510- 8,17 -RACOVA-COSTISA - 500 - 9,5 - * - BACAU -1960- 1.180.937.175-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 511- 8,17 -COSTISA-P NEAMT - 400 - 35 - * - BACAU -1960- 4.132.260.659-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 512- 8,17 -COND OCOLIRE P NEAMT ORAS - 300 - 13 - * - BACAU -1971- 2.393.662.420n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 513- 8,17 -P NEAMT-BICAZ - 300 - 25 - * - BACAU -1959- 2.019.685.315-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 514- 8,17 -COND TAZLAU-SAVINESTI - 250 - 19 - * - BACAU -1968- 2.153.137.221-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil
- 515- 8,17 -RACORD SRM DOROHOI - 200 - 22,6 - * - BACAU -1973- 180.936.267-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 516- 8,17 -RACOVA-COSTISA - 500 - 12 - * - BACAU -1993- 2.952.415.515-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 517- 8,17 -COSTISA-SAVINESTI F2 - 400 - 28 - * - BACAU -1974- 4.834.429.395-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 518- 8,17 -COND URECHESTI-BACAU - 400 - 54 - * - BACAU -1977- 10.685.168.646-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 519- 8,17 -RACORD SRM FORTUS IASI - 500 - 12 - * - BACAU -1978- 4.869.765.322-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 520- 8,17 -COND FRASIN-SPATARESTI - 250 - 41,7 - * - BACAU -1984- 18.448.372.153-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 521- 8,17 -CORD SRM P NEAMT 2 - 250 - 0,2 - * - BACAU -1985- 241.734.148-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 522- 8,17 -COND MOINESTI-DARMANESTI - 500 - 20 - * - BACAU -1954- 507.000.158-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 523- 8,17 -COND TG OCNA-SL MOLDOVA - 250 - 12 - * - BACAU -1964- 3.618.579.631-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 524- 8,17 -RACORD SRM SUCEAVA - 350 - 6,216 - * - BACAU -1983- 3.904.107.549-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 525- 8,17 -RACORD SRM COMANESTI - 250 - 0,4 - * - BACAU -1961- 89.373.169-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 526- 8,17 -RACORD SRM SECUIENI - 200 - 7 - * - BACAU -1986- 1.620.563.816-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 527- 8,17 -COND HORODNICENI-BOSANCI - 200 - 7 - * - BACAU -1986- 2.238.772.475-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 528- 8,17 -RACORD SRM TG. FRUMOS - 150 - 1,8 - * - BACAU -1983- 235.761.112-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 529- 8,17 -COND SOCI-PASCANI - 300 - 13 - * - BACAU -1982- 4.711.158.886-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 530- 8,17 -CORD SRM BOTOSANI 2 - 250 - 17,092 - * - BACAU -1988- 7.939.011.937-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 531- 8,17 -RACORD SRM ANTIB IASI - 300 - 0,6 - * - BACAU -1972- 9.149.299-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 532- 8,17 -COND BUHOCI-V MALULUI - 400 - 37 - * - BACAU -1957- 25.327.947-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 533- 8,17 -RACORD BRADESTI - 150 - 1,2 - * - MEDIAS -1962- 125.249.886-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 534- 8,17 -RACORD PORUMBENII MICI - 200 - 2,3 - * - MEDIAS -1962- 53.557.554-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 535- 8,17 -RACORD SANATORIU TURIA - 80 - 0,23 - * - BRASOV -1964- 34.021-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 536- 8,17 -BAND-COASTA MARE FIR 1 - 500 - 9,125 - * - CLUJ -1969- 2.669.035.680-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 537- 8,17 -ULIES-COASTA MARE - 400 - 4,600 - * - CLUJ -1970- 1.148.640.583-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 538- 8,17 -COASTA MARE-SARMAS FIR 1 - 500 - 25,100 - * - CLUJ -1983- 12.210.144.641n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 539- 8,17 -BAND-ULIES - 500 - 15,100 - * - CLUJ -1972- 3.581.170.651-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 540- 8,17 -ULIES-SARMASEL - 500 - 22,670 - * - CLUJ -1988- 18.252.294.974-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 541- 8,17 -SARMAS(BALDA)-CAMARAS - 300 - 4,200 - * - CLUJ -1959- 657.192.506-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 542- 8,17 -CAMARAS-LUNCA CHITCAULUI - 300 - 65,880 - * - CLUJ -1959- 6.189.870.621n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 543- 8,17 -T.A. DEJ-SOMES - 300 - 0,153 - * - CLUJ -1959- 1.491.331-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 544- 8,17 -T.A. SUCUTARD - 300 - 0,130 - * - CLUJ -1959- 297.004-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 545- 8,17 -T.A. BUNESTI - 300 - 0,302 - * - CLUJ -1959- 257.694-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 546- 8,17 -SUBTR. SOMES-DEJ - 300 - 0,686 - * - CLUJ -1959- 586.681-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 547- 8,17 -CASEI-CORMENIS SJ - 300 - 25,000 - * - CLUJ -1959- 3.001.399.728-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 548- 8,17 -T.A. CIUMENI - 300 - 0,260 - * - CLUJ -1959- 1.225.177-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 549- 8,17 -T.A. CORMENIS - 300 - 0,148 - * - CLUJ -1959- 1.442.541-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 550- 8,17 -CORMENIS-APA MM - 300 - 64,000 - * - CLUJ -1959- 5.217.892.761-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil
- 551- 8,17 -DEVIERE ZONA BUCIUM - 300 - 2,000 - * - CLUJ -1996- 818.064.011-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 552- 8,17 -SUBTR. BOZINTA - 300 - 0,830 - * - CLUJ -1959- 1.230.834-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 553- 8,17 -APA-SATU MARE SM - 300 - 39,000 - * - CLUJ -1959- 5.471.438.922-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 554- 8,17 -SARMASEL-CAMARAS-BUNESTI - 500 - 41,360 - * - CLUJ -19636.953.151.708-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 555- 8,17 -TRAV.AER.SUCUTARD - 500 - 0,109 - * - CLUJ -1959- 67.718.931-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 556- 8,17 -TRAV.AER.SOMESUL MIC - 500 - 0,098 - * - CLUJ -1963- 31.526.908-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 557- 8,17 -BUNESTI-CASEI N2 - 500 - 15,200 - * - CLUJ -1974- 3.854.336.280-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 350 - 65,730 - * - CLUJ -1963- 9.569.169.481-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 559- 8,17 -TRAV. AER TG. LAPUS - 350 - 0,087 - * - CLUJ -1963- 17.808.633-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 560- 8,17 -SATU M.-BAIA MARE(G ASOC) - 300 - 61,640 - * - CLUJ -1981- 16.267.438.081n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 561- 8,17 -DEVIERE ZONA BREBENI - 300 - 3,000 - * - CLUJ -1996- 1.500.670.106-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 562- 8,17 -FANTANELE-CORVINESTI - 150 - 7,54 - * - CLUJ -1974- 835.407.159-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 563- 8,17 -CORVINESTI-BISTRITA - 150 - 23,363 - * - CLUJ -1974- 2.188.197.931-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 564- 8,17 -TRAV SIEU CRAINIMAT - 150 - 0,165 - * - CLUJ -1974- 114.340.330-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 565- 8,17 -TRAVERSARE PIRIU LECHINTA - 150 - 0,02 - * - CLUJ -1984- 28.399.109-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 566- 8,17 -SUBTRAVERSARE PIRIU SIEU - 150 - 0,228 - * - CLUJ -1984- 62.573.443-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 567- 8,17 -SUBTRAVERSARE CF SIEU MAGHERUS - 150 - 0,03 - * - CLUJ -1984143.907.042-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 568- 8,17 -FINTINELE-BISTRITA FIR 2 - 250 - 19,3 - * - CLUJ -1984- 9.054.664.699-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 569- 8,17 -ABRAMUT-PISCOLT - 400 - 28,500 - * - CLUJ -1984- 7.966.225.317-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 570- 8,17 -PISCOLT-SATU MARE - 400 - 45,650 - * - CLUJ -1978- 10.945.703.752-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 571- 8,17 -PANOU CAREI-PISCOLT - 200 - 0,500 - * - CLUJ -1978- 5.432.247-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 572- 8,17 -TRAV. HOMOROD PAULIAN - 400 - 0,080 - * - CLUJ -1978- 40.356.202-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 573- 8,17 -TRAV. CRASNA LA MOFTIN - 400 - 0,060 - * - CLUJ -1978- 136.118.752-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 574- 8,17 -TRAV. SOMES LA VETIS - 400 - 0,080 - * - CLUJ -1978- 813.938.281-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 575- 8,17 -COND FINTINELE-CESAR - 400 - 21,04 - * - CLUJ -1975- 2.636.744.285-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 576- 8,17 -CONDUCTA CORVINESTI-BECLEAN - 250 - 23,4 - * - CLUJ -19866.971.078.267-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 577- 8,17 -CONDUCTA PUINI-SUCUTARD - 150 - 1,35 - * - CLUJ -1986- 109.287.455-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 578- 8,17 -CONDUCTA REFULARE TAGA - 500 - 3,5 - * - CLUJ -1983- 1.273.453.913-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 579- 8,17 -COND ENCIU-LECHINTA - 150 - 4,24 - * - CLUJ -1974- 449.312.852-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil
- 580- 8,17 -RAC SRM POIANA CODRULUI - 150 - 6 - * - CLUJ -1974- 756.736.259-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 581- 8,17 -RACORD SRM DEJ IZVOR - 250 - 0,1 - * - CLUJ -1983- 18.859.734-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 582- 8,17 -COND BOCICAU-MEDIESU AURIT - 700 - 41,3 - * - CLUJ -199891.448.605.307-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 583- 8,17 -MEDIESU-TAUTII MAGHERAUTI - 700 - 27,5 - * - CLUJ -1998- 74.528.833.705n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 584- 8,17 -TAUTII MAGHERAUTI-ULMENI - 700 - 24,47 - * - CLUJ -1998- 39.072.147.507n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 585- 8,17 -CORMENIS-CASEI - 700 - 41,83 - * - CLUJ -1999- 64.381.333.800-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 586- 8,17 -RACORD SRM DEJ IZVOR - 200 - 0,1 - * - CLUJ -1962- 6.006.740-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 587- 8,17 -BAIA MARE-HIDEAGA - 200 - 12 - * - CLUJ -1959- 901.221.798-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 588- 8,17 -TRAV AER,SUB MOCIRA LAPUS - 200 - 0,06 - * - CLUJ -1959- 263.185-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 589- 8,17 -COND CORMENIS-ZALAU - 200 - 43,46 - * - CLUJ -1972- 7.338.719.133-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 590- 8,17 -COND BAND-SARMASEL - 500 - 4,5 - * - CLUJ -1970- 65.764.936-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil
- 591- 8,17 -RACORD SRM CATINA - 50 - 0,5 - * - CLUJ -1970- 54.604.704-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 592- 8,17 -BAZNA-BOTORCA F1 - 300 - 8,800 - * - MEDIAS -1953- 725.064.560-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 593- 8,17 -BAZNA-BOTORCA F2 - 300 - 7,800 - * - MEDIAS -1989- 5.285.920.444-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 594- 8,17 -BOTORCA-OZD - 500 - 15,300 - * - MEDIAS -1954- 3.211.226.330-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 595- 8,17 -OZD-C. TURZII - 500 - 31,050 - * - CLUJ -1953- 6.549.714.074-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 596- 8,17 -TRAV AER ARIES C.TURZII(LUNCANI) - 500 - 0,100 - * - CLUJ -1953- 956.950n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 597- 8,17 -CAMPIA TURZII-TURDA - 300 - 8,600 - * - CLUJ -1953- 809.077.634-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 598- 8,17 -TURDA-CLUJ - 300 - 28,690 - * - CLUJ -1957- 3.113.348.199-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 599- 8,17 -TRAV. ARIES LA TURDA - 300 - 0,188 - * - CLUJ -1957- 400.000-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 600- 8,17 -SARMASEL-CEANU MARE - 500 - 21,000 - * - CLUJ -1966- 3.636.477.371-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 601- 8,17 -CEAN-CLUJ - 500 - 33,400 - * - CLUJ -1966- 5.102.710.613-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 602- 8,17 -SARMASEL-CEANU MARE - 600 - 21,000 - * - CLUJ -1985- 16.367.169.381-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 603- 8,17 -CEANU MARE-CLUJ - 300 - 31,600 - * - CLUJ -1948- 4.608.074.630-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 604- 8,17 -CEANU MARE-CAMPIA TURZII - 600 - 17,500 - * - CLUJ -1985- 12.617.616.230n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 605- 8,17 -CAMPIA TURZII-TURDA - 400 - 7,500 - * - CLUJ -1960- 1.030.429.905-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 606- 8,17 -SUBTRAV.ARIES-LUNA - 0 - 0,150 - * - CLUJ -1985- 616.727.017-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 607- 8,17 -SUBTR CEANU MARE-CAMPIA TURZ - 0 - 0,100 - * - CLUJ -19851.937.626.041-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 608- 8,17 -RAC SRM SARMASEL - 100 - 0,084 - * - CLUJ -1966- 210.414-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 609- 8,17 -COND ZAU-CEANU MARE - 250 - 10,878 - * - CLUJ -1948- 6.980.179-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 610- 8,17 -COND SINCAI-CEANU MARE - 250 - 27 - * - CLUJ -1951- 14.895.350-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 611- 8,17 -CONDUCTA BOGATA ATINTIS - 250 - 4,298 - * - CLUJ -1953- 2.655.945-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 612- 8,17 -COND AVRAMESTI-CHETANI - 250 - 9,081 - * - CLUJ -1965- 52.988.209-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 613- 8,17 -COND LUNA-O.MURES (CJ) - 250 - 13,28 - * - CLUJ -1960- 5.908.300-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 614- 8,17 -LUNA-OCNA MURES (CJ) - 350 - 12,291 - * - CLUJ -1977- 1.936.726.516-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil
- 615- 8,17 -OCNA MURES-AIUD - 250 - 18,512 - * - CLUJ -1977- 3.081.200.312-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 616- 8,17 -COND LUNA-O.MURES (CJ) - 250 - 14,092 - * - CLUJ -1950- 5.885.800-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 617- 8,17 -COND OCNA MURES AIUD - 200 - 17,707 - * - CLUJ -1963- 1.838.667.833-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 618- 8,17 -CONDUCTA DOBRA-ZAU - 200 - 8,272 - * - CLUJ -1981- 1.398.127.704-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 619- 8,17 -RACORD SRM CIMPIA TURZII - 500 - 0,2 - * - CLUJ -1985- 1.087.378.393-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 620- 8,17 -COND.LEG.SRM CLUJ I-SRM CLUJ II - 400 - 6,1 - * - CLUJ -19945.078.558.497-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 621- 8,17 -COND COASTA MARE-SINCAI - 400 - 3,5 - * - CLUJ -1996- 1.758.246.679-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 622- 8,17 -COND. REFUL. BALDA - 400 - 0,4 - * - CLUJ -1975- 64.402.357-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 623- 8,17 -COND CEANU MARE-CAMPIA TURZII - 350 - 17,200 - * - CLUJ -193610.665.845-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 624- 8,17 -RACORD SRM LUDUS - 250 - 1,135 - * - CLUJ -1961- 505.060-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 625- 8,17 -COND PM SARMAS N-NV - 500 - 2 - * - CLUJ -1996- 2.168.264.125-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 626- 8,17 -COND PM SARMAS N-NV - 300 - 2 - * - CLUJ -1996- 571.893.332-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 627- 8,17 -COND. SINCAI-ZAU - 400 - 5,2 - * - CLUJ -1996- 3.184.295.909-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 628- 8,17 -COND ISTIHAZA-CUCI - 500 - 11,84 - * - CLUJ -1963- 2.570.677.050-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 629- 8,17 -ULIES-BAND - 500 - 15,000 - * - CLUJ -1976- 2.950.076.699-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 630- 8,17 -BAND-UNGHENI - 700 - 15,100 - * - CLUJ -1973- 5.077.490.226-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 631- 8,17 -COROI-UNGHENI - 500 - 4,300 - * - MEDIAS -1965- 1.198.193.329-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 632- 8,17 -UNGHENI-CUCI - 700 - 24,900 - * - CLUJ -1965- 13.624.553.843-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 633- 8,17 -ERNEI-CIC TG.MURES - 500 - 15,300 - * - CLUJ -1965- 803.688.295-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 634- 8,17 -CIC TG MURES-UNGHENI - 400 - 6,074 - * - CLUJ -1966- 1.047.008.141-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 635- 8,17 -DELENI-CUCERDEA - 500 - 12,9 - * - MEDIAS -1963- 2.188.464.909-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 636- 8,17 -CUCERDEA-IERNUT - 500 - 13,765 - * - CLUJ -1963- 3.195.437.183-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 637- 8,17 -IERNUT-CUCI - 500 - 2,745 - * - CLUJ -1963- 1.040.105.216-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 638- 8,17 -GANESTI-CERGHID - 500 - 15,92 - * - CLUJ -1927- 751.534-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 639- 8,17 -CERGHID-TG MURES - 250 - 10,744 - * - CLUJ -1927- 11.670.795-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 640- 8,17 -COND ERNEI-TG MURES GOLIRE - 600 - 16,978 - * - CLUJ -19762.602.176.845-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 641- 8,17 -COND VAIDEI-SANMARGHITA - 300 - 3,161 - * - CLUJ -1975- 321.527.662-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 642- 8,17 -COND VAIDEI-SANMARGHITA - 200 - 2,73 - * - CLUJ -1975- 483.617.267-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 643- 8,17 -COND LEG CIMP IERNUT1-SALCUD - 200 - 2,07 - * - CLUJ -1979- 218.759.427n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 644- 8,17 -COND ERNEI-REGHIN (20', 16') - 500 - 20 - * - CLUJ -1984- 11.529.594.997-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 645- 8,17 -COND VAIDEI-LECHINTA - 300 - 8,2 - * - CLUJ -1986- 677.743.861-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 646- 8,17 -COND. PM MADARAS - 150 - 5,6 - * - CLUJ -1991- 1.941.924.928-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 647- 8,17 -VAIDEI-BERGHIA - 300 - 6,52 - * - CLUJ -1980- 1.322.491.602-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 648- 8,17 -LECHINTA-IERNUT - 350 - 7,08 - * - CLUJ -1985- 427.550.172-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 649- 8,17 -IERNUT-CUCI (DIN LECHINTA) - 500 - 2 - * - CLUJ -1990- 1.978.308.692-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 650- 8,17 -RACORD SRM SANGIORGIU DE MS - 100 - 0,2 - * - CLUJ -1981- 148.095.890-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 651- 8,17 -COND REF S.C. SANMARTIN-ULIES - 500 - 9,38 - * - CLUJ -19721.654.754.688-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 652- 8,17 -COND REF S.C. SANMARTIN-ULIES - 400 - 7,55 - * - CLUJ -1973- 501.550.797n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 653- 8,17 -COND CORUNCA 20'-CUCI - 300 - 2,413 - * - CLUJ -1965- 204.594.353-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 654- 8,17 -COND INTERC UNGHENI-REF BAND - 300 - 0,28 - * - CLUJ -1980- 227.305.620n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 655- 8,17 -COND CIMP CUCERDEA - 200 - 1,43 - * - MEDIAS -1984- 865.212.247-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 656- 8,17 -BRATEI-MARPOD - 500 - 40,650 - * - MEDIAS -1975- 15.308.273.085-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 657- 8,17 -MARPOD-UCEA(SB) - 400 - 9,750 - * - MEDIAS -1962- 4.286.376.796-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 658- 8,17 -MARPOD-UCEA(BV) - 400 - 16,750 - * - BRASOV -1962- 4.937.200-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 659- 8,17 -UCEA-VICTORIA - 400 - 18,700 - * - BRASOV -1962- 18.768.643-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 660- 8,17 -INTERCONECTARE 10-16 - 250 - 0,01 - * - BRASOV -1962- 981.343-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 661- 8,17 -PUNCTUL B-VICTORIA - 250 - 30,600 - * - MEDIAS -1944- 17.062.928-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 662- 8,17 -INTERCONECTARE BRATEI-MARPOD - 250 - 1,000 - * - MEDIAS -1985227.620.603-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 663- 8,17 -TRAV.PARAU UCEA - 250 - 0,010 - * - BRASOV -1962- 11.047.935-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 664- 8,17 -VICTORIA 1-VICTORIA 2 - 300 - 3,500 - * - BRASOV -1996- 341.732.885-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 665- 8,17 -SRM VICTORIA I-SRM VICTORIA II - 250 - 0,65 - * - BRASOV -19942.230.616.480-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 666- 8,17 -TRAV COVES ILIMBAV - 250 - 0,165 - * - MEDIAS -1944- 280.000-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 667- 8,17 -TRAV AGNITA (PCT B VICTORIA) - 250 - 0,118 - * - MEDIAS -1961- 1.761.504n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 668- 8,17 -BARGHIS-RODBAV - 500 - 32,300 - * - MEDIAS -1980- 9.420.541.329-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 669- 8,17 -ROTBAV-FAGARAS - 500 - 16,000 - * - BRASOV -1981- 14.248.940.983-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 670- 8,17 -TRAV.OLT - 500 - 0,150 - * - BRASOV -1981- 1.450.723.019-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 671- 8,17 -PUNCTUL B-ROTBAV - 400 - 38,000 - * - MEDIAS -1961- 20.208.787-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 672- 8,17 -ROTBAV-FAGARAS - 400 - 22,700 - * - BRASOV -1961- 47.153.942-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 673- 8,17 -TRAV. OLT FAGARAS - 400 - 0,150 - * - BRASOV -1961- 40.619.658-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 674- 8,17 -SIBIU-ILIMBAV - 300 - 29,500 - * - MEDIAS -1953- 15.295.380-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 675- 8,17 -ILIMBAV-PCT.B - 250 - 23,700 - * - MEDIAS -1960- 18.339.453-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 676- 8,17 -COPSA MICA-AXENTE - 300 - 6,475 - * - MEDIAS -1971- 799.819.993-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 677- 8,17 -AXENTE-SIBIU - 300 - 33,520 - * - MEDIAS -1948- 777.820.772-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 678- 8,17 -TRAV VISA-SEICA MARE - 300 - 0,840 - * - MEDIAS -1960- 6.145.924-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 679- 8,17 -TRAV RUSI - 300 - 0,016 - * - MEDIAS -1940- 594.000-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 680- 8,17 -LUNCA-SIBIU - 500 - 36,630 - * - MEDIAS -1978- 17.702.913.465-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 681- 8,17 -TRAV-RIU-TIRNAVA-MARE-LA-LUNCA - 500 - 0,16 - * - MEDIAS -1988792.468.050-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 682- 8,17 -COND SRM SIBIU 1-SIBIU 2 - 300 - 4,936 - * - MEDIAS -1965- 58.815.519-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 683- 8,17 -COND-SIBIU I-SIBIU II-DUBLATA. - 300 - 7,65 - * - MEDIAS -19884.700.820.162-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 684- 8,17 -COND LEG SIBIU I SIBIU II - 300 - 1,164 - * - MEDIAS -1973- 635.660.372-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 685- 8,17 -SIBIU-CISNADIE-TALMACIU - 300 - 23,5 - * - MEDIAS -1946- 1.429.301.610-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 686- 8,17 -SIBIU-CISNADIE - 300 - 10,088 - * - MEDIAS -1994- 7.988.040.352-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 687- 8,17 -CISNADIE-TALMACIU - 300 - 9,732 - * - MEDIAS -1995- 5.675.982.808-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 688- 8,17 -COND PM ALAMOR - 200 - 6,8 - * - MEDIAS -1984- 2.057.669.705-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 689- 8,17 -RACORD SRM RUSI - 80 - 0,5 - * - MEDIAS -1998- 115.382-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 690- 8,17 -COND PETIS-BIRGHIS - 300 - 23,9 - * - MEDIAS -1981- 5.960.985.911-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 691- 8,17 -RACORD AGNITA - 200 - 0,376 - * - MEDIAS -1985- 343.948.824-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 692- 8,17 -RACORD SADINCA-SIBIU - 200 - 2,5 - * - MEDIAS -1987- 1.541.203.545-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 693- 8,17 -RACORD CHIRPAR - 200 - 2,35 - * - MEDIAS -1984- 974.667.222-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 694- 8,17 -COND GAZ ILIMBAV CHIRPAR - 250 - 7 - * - MEDIAS -1975- 867.122.597-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 695- 8,17 -COND ASPIRATII-PC-B-N-SASESC - 500 - 0,8 - * - MEDIAS -19871.039.352.444-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 696- 8,17 -COND-ASPIRATIE D=500-LA-SC-AGN - 500 - 1,4 - * - MEDIAS -19872.068.061.034-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 697- 8,17 -COND-REFULARE D=500 SC AGNITA - 500 - 1,4 - * - MEDIAS -19871.612.150.539-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 698- 8,17 -CORNATEL-AVRIG - 300 - 13,261 - * - MEDIAS -1969- 33.379.672-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 699- 8,17 -AVRIG-MIRSA - 200 - 6 - * - MEDIAS -1994- 2.883.327.581-n administrare.-H.G.
491/aug 98-Imobil- 700- 8,17 -COND AXENTE SEVER TAPU - 300 - 8,9 - * - MEDIAS -1989- 431.750.753-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil-

- 701- 8,17 -COND VICTORIA-FAGARAS - 250 - 23,7 - * - BRASOV -1985- 9.100.000.000-n

administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 702- 8,17 -COND. NOCRICH-MARPOD - 200 - 4,74 - * - MEDIAS -1995- 2.502.285.936-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 703- 8,17 -COND AXENTE SEVER-AGIRBICI - 300 - 5,985 - * - MEDIAS -1981188.440.811-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 704- 8,17 -TRAV VISA COND AXENTE SEVER - 300 - 0,03 - * - MEDIAS -1981- 8.821.806n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 705- 8,17 -RAC SRM UCEA DE SUS - 80 - 0,13 - * - BRASOV -1959- 11.921-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 704- 8,17 -RAC SRM UCEA DE JOS - 80 - 0,19 - * - BRASOV -1957- 17.470-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 707- 8,17 -RACORD SRM AGNITA - 125 - 1,8 - * - MEDIAS -1954- 263.261-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 708- 8,17 -COND GAZ NADES FINTINELE - 350 - 17,3 - * - MEDIAS -1957- 777.773.712-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 709- 8,17 -COND GAZ VIFOROASA FINTINELE - 300 - 4,3 - * - MEDIAS -195531.768.213-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 710- 8,17 -COND GAZ TIGMANDRU FINTINELE - 400 - 9,85 - * - MEDIAS -1966177.210.832-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 711- 8,17 -COND GAZ NADES SIGHISOARA - 250 - 7,41 - * - MEDIAS -1956- 134.561.466n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 712- 8,17 -COND TELINA SIGHISOARA J SB - 250 - 20 - * - MEDIAS -1977- 3.566.517.135n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 713- 8,17 -COND GAZ DELENI BOZIAS - 400 - 4,55 - * - MEDIAS -1964- 1.069.695.688-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 714- 8,17 -CONDUCTA-500-DELENI-TIRNAVENI 0 - 500 - 4,5 - * - MEDIAS -1991508.168.561-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 715- 8,17 -COND GAZ BAZNA SRM MEDIAS - 250 - 3,456 - * - MEDIAS -1956410.161.724-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 716- 8,17 -CONDUCTA-508-BAZNA-MEDIAS - 500 - 3,416 - * - MEDIAS -19911.163.819.199-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 717- 8,17 -COND GAZ COPSA MICA CARBOSIN - 500 - 4,3 - * - MEDIAS -1971-

1.761.842.553-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 718- 8,17 -COND GAZ SCH COPSA MICA - 250 - 4,5 - * - MEDIAS -1937- 1.215.980-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 719- 8,17 -COND CETATE-BOTORCA-COPSA - 300 - 27,000 - * - MEDIAS -19482.708.053.924-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 720- 8,17 -CONDUCTA GOLIRE COPSA MICA - 500 - 5,195 - * - MEDIAS -19913.270.267.537-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 721- 8,17 -CONDUCTA TR GAZ FINTINELE SOV - 200 - 31,8 - * - MEDIAS -19764.517.147.243-n administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- 722- 8,17 -CETATE-BLAJ - 300 - 20,100 - * - MEDIAS -1962- 2.491.837.328-n administrare.H.G. 491/aug 98-Imobil- 723- 8,17 -RACORD SRM CETATE BALTA - 80 - 0,015 - * - MEDIAS -1959- 246.850-n
administrare.-H.G. 491/aug 98-Imobil- - - TOTAL - -10693,645- - - -4.997.269.776.224- - - -

ANEXA Nr. 7
CONTRACTE
finantate din mprumutul B.I.R.D. 3723-RO, ncheiate pna la 29 martie 2000
Sume utilizate din contract
Nr. Valuta Valoarea
crt. Denumirea Furnizorul contractului contractului n valuta n echivalent
contractului USD
1. Pompa cu azot Stewart & Stevenson USD 916.889,02 916.889,02 918.405,58
si tubing flexibil Services Inc. (S.U.A.)
2. Echipamente pentru Geoservices (Franta) FRF 1.007.580,00 1.007.580,00 199.029,28
masurarea presiunii
n sonde
3. Unitati de filtrare Dowel Schlumberger - USD 317.553,17 317.553,17 317.553,17
Logelco Inc. (Panama)
4. Servicii de instalare a S.C. INSPET S.A. USD 4.000.000,0 3.553.589,86 3.557.738,13
sistemului de distributie Ploiesti (Romnia)
a gazelor naturale
5. Aparate electronice cu Metrolog SARL (Franta) FRF 680.900,00 680.900,00 111.130,98
memorie pentru nregistrarea
presiunii n sonde
6. Compresoare alternative; Dresser Rand Limited USD 12.522.000,00 10.242.587,20

10.241.116,89
electrocompresoare de (Marea Britanie)
gaze naturale
7. Unitati de slickline Friedrich Leutert DEM 1.775.163,50 1.775.163,50 996.794,99
pentru masuratori (Germania)
montate pe camioane
8. Echipamente de sistem Geoquest Hannover USD 1.335.502,00 860.768,50 860.192,81
der Schlumberger GmbH
(Germania)
9. Instalarea sistemului Preussag Wasser USD 5.500.000,00 5.076.717,38 5.088.595,25
de distributie a gazelor GmbH (Germania)
naturale Grup 2
10. Instalarea sistemului Preussag Wasser USD 2.400.000,00 2.195.314,48 2.198.910,62
de distributie a gazelor GmbH (Germania)
naturale Grup 3
11. Instalarea sistemului Sime (Italia) USD 6.300.000,00 5.633.735,47 5.648.381,06
de distributie a gazelor
naturale Grup 1
12. Consultanta pentru Arthur Andersen (S.U.A.) USD 1.500.000,00 1.467.698,89 1.469.485,72
restructurare
institutionala
13. Servicii de investigare Schlumberger-Logelco USD 338.472,62 290.930,86 290.766,58
complexa a sondelor (Panama)
14. Servicii de investigare Schlumberger-Logelco USD 713.104,54 626.957,15 626.936,33
complexa a sondelor (Panama)
15. Operatiuni de consolidare Halliburton Company USD 283.443,30 227.907,05 227.907,05
a nisipului la sonde GmbH (Austria)
16. Consultanta pentru BC Gas Inc. & Kenonic USD 3.278.940,58 3.143.451,22 3.148.039,33
management de proiect Controls Ltd (Canada)
17. Consultanta pentru Coopers & Lybrand USD 300.000,00 300.000,00 300.140,00
audit financiar (Marea Britanie)
18. mpachetari cu pietris Halliburton Company USD 1.079.686,03 845.380,83 845.645,06
la sonde GmbH (Austria)
TOTAL DOLARI S.U.A. (USD) USD 40.785.591,26 35.699.481,08 37.046.768,83
TOTAL FRANCI FRANCEZI (FRF) FRF 1.688.480,00 1.688.480,00 TOTAL MnRCI GERMANE (DEM) DEM 1.775.163,50 1.775.163,50 -

ANEXA Nr. 8
DATORIILE
nregistrate ntre filiale, respectiv ntre acestea si ROMGAZ,
la data de 31 decembrie 1999
- miliarde lei Creditori

TOTAL
Debitori Exprogaz Exprogaz Exprogaz SNGN
Medias Trgu Mures Ploiesti Romgaz
I. Datorii din livrari de gaze
si servicii de transport
Distrigaz Nord 758,6 685,0 111,0 79,5 1.634,1
Distrigaz Sud 766,5 621,6 169,6 42,2 1.599,9
Exprogaz Medias - - 76,9 428,9 505,8
Exprogaz Trgu Mures - - 21,5 511,5 533,0
Exprogaz Ploiesti - - - 78,6 78,6
TOTAL I 1.525,1 1.306,6 379,0 1.140,7 4.351,4
II. Datorii din taxa de exploatare 3%
(catre bugetul de stat)
Exprogaz Medias - - - 197,1 197,1
Exprogaz Trgu Mures - - - 155,5 155,5
Exprogaz Ploiesti - - - 17,7 17,7
TOTAL II - - - 370,3 370,3
III. Importuri si alte decontari
Exprogaz Medias - - - 40,7 40,7
Exprogaz Trgu Mures - - - 1,5 1,5
Exprogaz Ploiesti - - - 15,6 15,6
Distrigaz Trgu Mures - - - 2,3 2,3
Distrigaz Sud - - - 1,9 1,9
TOTAL III - - - 62,0 62,0
IV. Credit de la Banca Mondiala
Exprogaz Medias - - - 4,8 4,8
Exprogaz Trgu Mures - - - 4,0 4,0
Exprogaz Ploiesti - - - 183,6 183,6
Distrigaz Nord - - - 61,7 61,7
Distrigaz Sud - - - 217,4 217,4
TOTAL IV - - - 471,5 471,5
TOTAL GENERAL (I-IV): 1.525,1 1.306,6 379,0 2.044,5 5.255,2

Data adoptrii n Senat: Data adoptrii n Camera Deputailor:

Data promulgrii: 28/04/2000
Data intrrii n vigoare: 04/05/2000

HOTARARE nr. 647 din 12 iulie 2001

privind aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu 2001-2004

Emitent : GUVERNUL
Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 7 august 2001
In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 68 alin. (1) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrica si termica, cu modificarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se aproba Strategia nationala de dezvoltare energetica a Romaniei pe termen mediu - 2001-2004.
ART. 2
Sinteza Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei este prevazuta in anexa care face
parte din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul industriei
si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

ANEXA 1
SINTEZA
Strategiei nationale de dezvoltare energetica a Romaniei
pe termen mediu - 2001-2004

CAP. 1
Introducere
Data fiind importanta strategica a sectorului energetic in dezvoltarea pe baze durabile a economiei
nationale, evolutia acestuia trebuie conturata prin prognoze si strategii pe diferite orizonturi de
timp, astfel incat perspectivele de dezvoltare si necesitatile legate de asigurarea cu energie sa fie

cat mai corect estimate.

Aceasta necesitate este evidentiata in Programul de guvernare al actualului cabinet, care ia in
considerare Strategia economica a Romaniei pe termen mediu, precum si Planul de actiune al
Programului de guvernare in perioada 2001-2004, convenite cu Comisia Europeana.
In aplicarea Programului de guvernare Ministerul Industriei si Resurselor a apreciat ca oportuna
elaborarea acestei strategii care sa examineze conditionalitatile, optiunile, politicile si impactul
acestora, in vederea luarii deciziilor si stabilirii directiilor de actiune pentru implementarea lor.
Lucrarea, care are ca punct de plecare imperativul legat de dezvoltarea durabila a Romaniei in
contextul integrarii in Uniunea Europeana, ia in considerare principalele obiective si prioritati ale
strategiei energetice nationale pe termen lung. Principiile general valabile de care s-a tinut seama
sunt urmatoarele:
integrarea Romaniei in Uniunea Europeana nu poate avea loc fara realizarea unei cresteri
economice accelerate, cu ritmuri superioare mediei comunitare;
cresterea economica este o necesitate primordiala;
integrarea industriei energetice in structurile europene impune dezvoltarea durabila a sectorului
energetic;
remodelarea si restructurarea industriei energetice constituie un obiectiv major al procesului de
reforma a economiei nationale;
accelerarea privatizarii in sectorul energetic va conduce la aparitia unor structuri cu capacitate
concurentiala sporita;
intensificarea efortului investitional reprezinta o necesitate vitala pentru industria romaneasca;
efectele implementarii masurilor pentru atingerea reperelor comunitare depind si de potentialul
concurential in conditiile unei piete libere.
CAP. 2
Evolutii semnificative pe plan european si tendinte rezultate din Cartea verde a Comisiei
Uniunii Europene "Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentarea cu energie"
Activitatea din sectorul energetic european a fost puternic influentata de curentul de opinie initiat
impotriva energeticii nucleare. S-a readus astfel in discutie problema producerii de energie
electrica pe baza de carbune in centrale termoelectrice de mare putere, in conditiile dezvoltarii
unor tehnologii moderne de ardere si a unor instalatii de depoluare extrem de eficiente.
Cresterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica, in contextul cresterii dependentei de
importuri, a fost realizata prin utilizarea eficienta a energiei si diversificarea surselor de purtatori
de energie.
Printr-o sustinuta politica de conservare a energiei tarile Uniunii Europene au demonstrat
posibilitatea decuplarii ritmului de crestere a produsului intern brut (PIB) de ritmul de crestere a
consumului total de energie, luandu-se ca indicator de baza intensitatea energetica a PIB (definita
ca raportul dintre consumul de energie primara/finala si produsul intern brut).
O alta schimbare majora a constat in initierea si dezvoltarea, conform Directivei CE 96/92, a
procesului de demonopolizare prin deschiderea pietei de energie si in introducerea concurentei. Pe
ansamblu gradul de deschidere a pietei Uniunii Europene depaseste deja 60%. Tarile Uniunii
Europene au optat predominant pentru un model reglementat de acces la retea (RTPA), unele dintre
acestea introducand modele proprii de piata, inclusiv prin dezvoltarea burselor de energie electrica.
In prezent au loc dezbateri privind dezvoltarea retelelor internationale de transport de energie si a
unei institutii internationale de reglementare.
A fost adoptata Directiva UE 98/30 privind regulile pietei unice a gazelor naturale. In domeniul
petrolului exista o piata globalizata cu deschidere totala in care mecanismele concurentiale sunt
puternic dezvoltate. De asemenea, a fost adoptata Directiva UE 93/76 privind limitarea emisiilor

poluante prin cresterea eficientei energetice (Directiva SAVE).

Restructurarea companiilor de producere si distributie a energiei electrice din Uniunea Europeana
este marcata de procesul constituirii pietei unice europene, de diviziuni, achizitii si fuziuni, de
formare de holdinguri care vor domina aceasta piata.
Actualele evolutii de pe piata europeana tin seama de concluziile sintetizate in Cartea verde a
Comisiei Uniunii Europene, concluzii care converg in esenta spre opinia clara ca la orizontul luat
in calcul Uniunea Europeana ar putea deveni dependenta in proportie de aproape 70% de energia
din import.
La nivelul tarilor cele mai avansate in cursa pentru aderare (de exemplu: Cehia, Polonia, Ungaria)
sectorul energetic este constituit in companii distincte in cadrul activitatilor (dezintegrare verticala)
si in privatizare. In Ungaria, spre exemplu, accentul a fost pus pe atragerea capitalului strain si mai
putin pe competitie. Modelul de piata corespunzator optiunii initiale de cumparator unic, utilizat in
cateva tari din zona, este in curs de evolutie spre modele mai liberale.
Concluzii:
Sectorul energetic european a cunoscut schimbari majore.
S-a conturat necesitatea readucerii in discutie a producerii de energie electrica pe baza de carbune
in centrale termoelectrice de mare putere, de ultima generatie (in scopul reducerii dependentei de
importul de resurse energetice).
Cresterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a fost realizata prin diversificarea surselor
de purtatori de energie.
S-a realizat procesul de demonopolizare prin deschiderea pietei de energie, gradul de deschidere
depasind pe ansamblul Uniunii Europene circa 60%.
Tarile Uniunii Europene au optat pentru un model reglementat de acces la retea. In unele cazuri sau dezvoltat bursele de energie electrica.
Se impune dezvoltarea retelelor internationale de transport de energie si a unei institutii
internationale de reglementare.
Restructurarea companiilor de producere si distributie a energiei electrice din Uniunea Europeana
este marcata de procesul constituirii pietei unice europene.
Uniunea Europeana ar putea deveni la nivelul anului 2020 dependenta in proportie de aproape
70% de energia din import.
CAP. 3
Starea actuala a sectorului energetic al Romaniei.
Evolutia consumului de energie
3.1. Situatia actuala a resurselor energetice
In momentul de fata din resursele energetice interne se pot asigura:
- o productie in crestere de titei, prin exploatarea de catre Societatea Nationala a Petrolului
"Petrom" - S.A. a zacamintelor interne, in concordanta cu indeplinirea programelor de investitii;
- o productie anuala constanta de gaze naturale realizata de cei 3 producatori interni: Societatea
Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale "Exprogaz" - S.A.*), Societatea
Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale "Depogaz" - S.A.*) si Societatea Nationala
a Petrolului "Petrom" - S.A., prin exploatarea zacamintelor interne;
----------*) Prin Hotararea Guvernului nr. 575/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 343 din 27 iunie 2001, Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale
"Exprogaz" - S.A. a fuzionat cu Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale

"Depogaz" - S.A., infiintandu-se Societatea Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A.

- o productie anuala de huila in usoara crestere, realizata de Compania Nationala a Huilei - S.A.
prin exploatarea zacamintelor de huila (aflate in proportie de peste 95% in Valea Jiului);
- o productie anuala de lignit la un nivel de 25-30 milioane tone, realizata de Compania Nationala
a Lignitului Oltenia - S.A. prin exploatarea zacamintelor de lignit (aflate in proportie de peste 80%
in bazinul carbonifer Oltenia);
- o productie anuala constanta de carbune brun, realizata de cei 2 producatori, Societatea Nationala
a Carbunelui Ploiesti - S.A. si Societatea Comerciala "Banat" Anina - S.A., prin exploatarea
zacamintelor aflate in subteran si cariere; continua reducerea subventiilor in acest sector;
- o productie anuala de uraniu prin exploatarea zacamintelor existente de uraniu si prin
deschiderea, dezvoltarea si exploatarea unor noi zacaminte;
- un potential hidroenergetic amenajat pentru o productie anuala de energie electrica de peste 40%
din potentialul total amenajabil din Romania.
Fig. 1. - Consumul intern de titei
se gaseste la pag. 3 din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.
Fig. 2. - Consumul intern de gaze naturale
se gaseste la pag. 3 din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.
Acoperirea integrala a consumului intern de resurse energetice se realizeaza prin importul de
resurse, in principal pacura si gaze naturale. In cazuri limitate se importa huila si energie electrica.
3.2. Structura productiei de energie electrica
Capacitatea totala instalata la dispozitia Sistemului energetic national este structurata, in functie de
producatori, ca in fig. 3.
Fig. 3. - Capacitatea instalata in Sistemul energetic national
se gaseste la pag. 3 din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.
Puterea disponibila reprezinta in prezent circa 88% din capacitatea instalata, structura productiei de
energie electrica, in functie de producatori, fiind redata in fig. 4.
Fig. 4. - Structura pe producatori a energiei electrice produse la nivelul SEN in anul 2000
se gaseste la pag. 3 din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.
Principalii producatori de energie electrica:
- Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice "Termoelectrica" - S.A. este
principalul producator de energie electrica care are in administrare 20 de sucursale. Producerea
energiei electrice se face in centrale termoelectrice cu grupuri pe carbune si hidrocarburi si in
centrale de cogenerare care produc in plus si energie termica.
Al doilea mare producator din Sistemul energetic national este Societatea Comerciala de Producere
a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. care are in administrare 10 sucursale; producerea
energiei electrice se face in centrale hidroelectrice cu acumulare si pe firul apei.
- Al treilea producator important din Sistemul energetic national este Societatea Nationala
"Nuclearelectrica" - S.A., care dispune de o singura unitate de tip CANDU (Canada) cu puterea
instalata de 705 MW, functionand pe baza de uraniu natural si apa grea.

3.3. Starea infrastructurii si a nivelului tehnologic

In cadrul sectorului energetic majoritatea capacitatilor de productie si infrastructurile de transport
si distributie necesita masuri urgente de modernizare vizand cresterea eficientei si reducerea
impactului asupra mediului. Capacitatea productiva a fost limitata de disponibilitatea scazuta a
instalatiilor si de calitatea slaba a unor echipamente, gradul de utilizare a capacitatii totale fiind de
41,53%.
Sectorul purtatorilor de energie
Aducerea industriei carbonifere romanesti la nivelul standardelor moderne a condus la necesitatea
inchiderii unitatilor ineficiente, din totalul de 230 de mine si cariere aprobate pentru inchidere intre
1998 si 2000 executandu-se lucrari de inchidere la 22 de mine. In perioada 2001-2004 se vor
executa inchideri la circa 190 de mine si cariere. In sectorul gazelor naturale au fost realizate
investitii insemnate pentru extinderea retelelor de distributie. S-au realizat investitii pentru
cresterea capacitatii de import de gaze naturale, precum si pentru inmagazinarea subterana.
Sectorul energiei electrice
Puterea totala instalata a capacitatilor existente fizic in centrale electrice a fost la inceputul anului
2000 de 22.589 MW. Nivelul tehnologic al capacitatilor este relativ scazut. Gradul de poluare, desi
s-a redus ca urmare a scaderii productiei si a ponderii crescute a productiei de energie hidro si de
energie nucleara, continua sa prezinte posibilitati de reducere, in special la emisiile de SO(2) si de
pulberi.
O serie de investitii lansate inainte de 1990 in termocentrale si mai ales in hidrocentrale se afla in
diverse stadii de executie. Unele dintre acestea, considerate viabile economic, vor primi sprijin
financiar din partea statului in vederea finalizarii.
Sistemul de transport al energiei electrice cuprinde totalitatea retelelor electrice de 750 kV, 400 kV
si 220 kV. Aceste elemente ale sistemului de transport prezinta o uzura medie de 56% pentru statii
si de 67% pentru linii. Se resimte lipsa contorizarii, a informaticii de gestiune a consumurilor de
energie, a echipamentelor de telecomunicatii si a echipamentelor EMS/SCADA.
Infrastructura sectorului de distributie a energiei electrice pe intregul teritoriu al Romaniei este
constituita din totalitatea retelelor electrice de distributie care asigura vehicularea energiei electrice
de la nodurile retelei electrice de transport (220 kV si 400 kV) si din centralele electrice care
debiteaza pana la tensiuni de 110 kV. Retelele de distributie functioneaza la tensiuni intre 0,4 kV si
110 kV.
In sinteza se poate afirma ca viitoarele actiuni de modernizare a infrastructurii existente in
Sistemul electroenergetic national vor avea drept scop realizarea pe termen scurt a tuturor
cerintelor tehnice impuse prin licentele si standardele de performanta emise de Autoritatea
Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE, in conformitate cu directivele Uniunii
Europene.
Sectorul energiei termice
Cererea de energie termica este acoperita in circa 45 de localitati prin sisteme centralizate de
alimentare cu caldura. Retelele de transport si mai ales cele de distributie a energiei termice
prezinta un grad avansat de uzura, care provoaca pierderi mari, cu consecinte importante asupra
consumatorilor.
Rezulta cu pregnanta necesitatea reconsiderarii problematicii asigurarii energiei termice pe
ansamblul tarii si al localitatilor, a cerintei de reabilitare a grupurilor si retelelor de termoficare, a
introducerii cogenerarii de mica putere, a promovarii unor echipamente performante, intr-un
context legislativ si institutional modern, coroborat cu norme privind cresterea izolatiei termice a
cladirilor.
3.4. Evolutia consumului de energie (in ultimii 11 ani)
In linii mari evolutia consumului de energie a urmat evolutia economiei nationale, respectiv a

activitatii industriale, cu scaderi accentuate urmate de cresteri. Intre anii 1997-1999 consumul de
resurse energetice si de energie electrica si termica s-a diminuat corespunzator contractiei
economiei nationale (fig. 5); in raport cu anul 1999, in anul 2000 consumul a inregistrat o crestere
de 2,7% ca urmare a relansarii activitatilor din economie. Scaderea consumului de energie a indus
fenomene de criza in sectorul energetic, manifestate prin deteriorarea suplimentara a situatiei
financiare a marilor agenti economici din sector, prin incetinirea programelor de investitii si
reparatii, precum si prin disponibilizari de personal.
Fig. 5. - Evolutia consumului de energie (1992-2000)
se gaseste la pag. 4 din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.
3.5. Situatia cadrului legislativ si institutional
A fost promovata legislatia primara pentru sectoarele petrolier si minier si a fost creata Agentia
Nationala pentru Resurse Minerale.
Pentru sectorul energiei electrice si termice s-au emis: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
63/1998 privind energia electrica si termica, precum si Legea nr. 99/2000 pentru aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/1998 privind infiintarea, organizarea si functionarea
Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 300/2000, referitoare la Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE,
infiintata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 29/1998. Pentru sectorul gazelor naturale a
fost infiintata Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN)
prin Ordonanta Guvernului nr. 41/2000, stabilindu-se prin Ordonanta Guvernului nr. 60/2000 si
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2000 si o serie de reguli de functionare a sectorului.
In anul 2000 a fost realizata reforma in sectorul gazelor naturale prin adoptarea Hotararii
Guvernului nr. 334/2000 privind reorganizarea Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" S.A. si a continuat reforma in sectorul energetic, initiata prin Hotararea Guvernului nr. 365/2000,
prin adoptarea Hotararii Guvernului nr. 627/2000 privind reorganizarea Companiei Nationale de
Electricitate - S.A.
Prin Hotararea Guvernului nr. 22/2000 piata de energie electrica din Romania a fost deschisa in
proportie de 10%, ulterior prin Hotararea Guvernului nr. 982/2000 majorandu-se gradul de
deschidere la 15%.
A fost adoptata Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei.
In prezent la Ministerul Industriei si Resurselor exista proiectele de modificare a Legii petrolului si
a Legii minelor, precum si proiectul legii privind energia electrica si termica. Aceste proiecte
legislative vor fi inaintate in curand Parlamentului Romaniei spre analiza si adoptare.
3.6. Situatia la zi a principalilor agenti economici din sectorul energetic
Dupa parcurgerea celor doua etape de restructurare mentionate anterior si finalizate cu adoptarea
Hotararii Guvernului nr. 627/2000 sectorul de producere a energiei electrice este reprezentat de
Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice si Termice "Termoelectrica" - S.A. si
Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A., care produc si energie termica, precum si de
Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice "Hidroelectrica" - S.A. Compania
Nationala de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. asigura functionarea si
administrarea Sistemului national de transport, iar Societatea Comerciala de Distributie si
Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. este distribuitorul de energie electrica. Tranzactiile
comerciale dintre producatorii de energie si distribuitorul acesteia sunt realizate in cadru organizat
de catre operatorul comercial Societatea Comerciala "Opcom" - S.A., in prezent filiala a
Companiei Nationale de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. In sector mai exista
si Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, unicul producator si furnizor de apa grea pentru

Centrala Nuclearoelectrica de la Cernavoda.

Dupa initierea reformei sectoriale pe piata gazelor naturale au aparut Societatea Nationala de
Transport Gaze Naturale - "Transgaz" - S.A., administratorul Sistemului national de transport al
gazelor naturale, si Societatea Nationala de Depozitare Subterana a Gazelor Naturale - "Depogaz" S.A., respectiv Societatea Comerciala de Explorare si Productie a Gazelor Naturale "Exprogaz" S.A., care exploreaza si exploateaza zacaminte de gaze naturale si administreaza capacitatile de
inmagazinare subterana. Distribuitorii de gaze naturale sunt reprezentati de Societatea Comerciala
"Distrigaz Nord" - S.A. si de Societatea Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A.
Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A., principalul actor de pe piata interna a petrolului,
exploateaza si zacamintele de gaze naturale aflate in administrarea sa.
Principalii agenti economici din sectorul minier sunt Compania Nationala a Lignitului Oltenia S.A. (CNLO), Compania Nationala a Huilei - S.A. (CNH), Societatea Comerciala "Banat" Anina S.A. si Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti - S.A. (SNCP).
Proiectele de modificare a Legii petrolului si a Legii minelor, precum si noua Lege a energiei
electrice si termice vor clarifica pe deplin situatia juridica a patrimoniului si delimitarea, in baza
Legii nr. 213/1998, dintre proprietatea privata si, respectiv, publica a statului. Aceste noi acte
juridice vor permite incheierea, in baza Legii nr. 219/1998, a contractelor de concesiune pentru
proprietatea publica intre companii si Ministerul Industriei si Resurselor. Pentru exploatarea
zacamintelor de carbune a inceput din anul 1999, in baza prevederilor Legii minelor nr. 61/1996,
acordarea de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) a licentelor de exploatare
pentru companiile nationale.
Situatia economica si financiara a fost permanent incordata. In principal unitatile din fostul
CONEL, CNLO, CNH, PETROM si ROMGAZ au functionat, practic, ca "banci" pentru diverse
categorii de consumatori, acumuland importante creante care au generat restante la plata
furnizorilor de combustibili.
Blocajul financiar a afectat toti agentii economici din lantul energetic, impiedicand plata
obligatiilor catre stat, finantarea investitiilor din surse proprii si mai ales platile catre furnizorii
interni si externi de resurse energetice pentru perioada de iarna, luand forma unor crize energetice
grave.
Siguranta energetica a Romaniei a fost si este direct afectata de lipsa capabilitatii financiare a
agentilor economici din sectorul energetic. Masuri urgente au fost deja initiate pentru stoparea
deteriorarii infrastructurii energetice si pentru realizarea la timp a programelor de investitii si
reparatii strict necesare.
3.7. Sistemul de preturi, tarife, taxe, impozite si fonduri speciale
Preturile au fost stabilite prin reglementare directa, fiind insa destul de putin corelate cu costurile
reale de productie. Cresterea preturilor a fost de regula intarziata fata de evolutia inflatiei. Acest
fapt a facut ca marile societati din domeniul producerii energiei electrice sa inregistreze importante
pierderi. Un proces important, angajat fata de B.I.R.D. in anul 1995, a fost eliminarea subventiilor
incrucisate (realizat cu precadere in 1998 si 1999 - de exemplu, diminuarea tarifului la energia
electrica la consumul industrial si cresterea la cel casnic).
Sistemul de taxe si impozite, cu specificitati pentru fiecare sector, va trebui corelat in vederea
eliminarii distorsiunilor. In cazul gazelor naturale si al petrolului este avuta in vedere problema
eliminarii triplei impozitari (impozitul pe gaze, respectiv pe petrol, redeventa si taxa de
exploatare).
Interventia noilor autoritati de reglementare, inclusiv in domeniul preturilor, se dezvolta continuu,
masurile de ordin legislativ si functional care vor fi initiate urmand sa le consolideze independenta
si eficienta.

Concluzii:
Capacitatile de productie si infrastructurile de transport si distributie necesita masuri urgente de
modernizare.
Modernizarea infrastructurii existente la nivelul Sistemului electroenergetic national va permite
realizarea pe termen scurt a cerintelor tehnice si a standardelor de performanta, conform
directivelor Uniunii Europene.
Se impun reabilitarea grupurilor si a retelelor de termoficare, introducerea cogenerarii de mica
putere si promovarea unor echipamente performante.
A fost emisa legislatia primara pentru sectorul energetic. Ministerul Industriei si Resurselor a
elaborat versiuni modificate ale Legii petrolului si Legii minelor, precum si proiectul unei noi Legi
a energiei electrice si termice.
Siguranta energetica a Romaniei a fost direct afectata de lipsa capabilitatii financiare a agentilor
economici din sector.
Tariful mediu la energia electrica a fluctuat intre 40 si 52,8 dolari S.U.A./MWh, atingand un prag
minim de 19 dolari S.U.A./MWh; subventiile incrucisate la energia electrica au fost eliminate.
Fondul special de dezvoltare a sectorului energetic sustine investitiile din sector.
Autoritatile de reglementare sunt structuri ale caror independenta si eficienta vor fi consolidate.
CAP. 4
Principalele obiective si prioritati ale Strategiei energetice, corelate cu Strategia de
dezvoltare economica a Romaniei, in contextul integrarii in Uniunea Europeana
4.1. Principalele obiective ale Strategiei energetice nationale
Dezvoltarea durabila a sectorului energetic inseamna in mod esential satisfacerea necesarului de
energie la un pret competitiv, in conditii de calitate, de siguranta in alimentare si de utilizare
eficienta a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului. Conform estimarilor, tinandu-se
seama de ritmul de crestere de 1,6% al produsului intern brut (PIB) in anul 2000, ritmurile medii
anuale prognozate pentru dezvoltarea economica a Romaniei pe termen mediu pentru scenariul de
restructurare sunt in medie de 5,6% pe perioada 2001-2004, urmand o dinamica identica celei
prezentate in fig. 6. Diferentierea dinamicilor PIB/locuitor in structura releva un devans substantial
pentru sectorul tertiar catre anul 2004, ceea ce este posibil indeosebi ca urmare a procesului de
globalizare in domeniul serviciilor.
Fig. 6. - Evolutia produsului intern brut
se gaseste la pag. 6 din Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 444/7.08.2001.
Obiectivul principal al Strategiei nationale de dezvoltare energetica pe termen mediu il constituie
crearea unor piete eficiente de energie, a caror dezvoltare sa fie realizata in mod durabil, in conditii
de inalta calitate si siguranta a alimentarii cu energie, cu respectarea standardelor Uniunii
Europene referitoare la utilizarea eficienta a energiei si la protectia mediului.
Din obiectivul principal decurg urmatoarele obiective derivate:
a) incadrarea evolutiei sectorului energetic in dezvoltarea durabila a economiei Romaniei, folosirea
coerenta si optim directionata a mecanismelor specifice economiei de piata in curs de structurare si
consolidare;
b) interconectarea Sistemului electroenergetic national cu Sistemul Uniunii Europene pentru
coordonarea transportatorilor de electricitate (UCTE);
c) asigurarea unor surse stabile si diversificate de aprovizionare cu resurse energetice si formarea
stocurilor necesare pentru functionarea in deplina securitate a sistemului energetic;
d) diminuarea influentei negative a proceselor energetice asupra mediului;

e) corelarea (prin legi, reglementari si masuri administrative) a sectorului hidroenergetic cu cel al

gospodaririi apelor si apararii impotriva inundatiilor;
f) dezvoltarea tehnologica a intregului lant energetic: resurse naturale-productie-transportdistributie-consum;
g) completarea si perfectionarea cadrului institutional, inclusiv legislativ;
h) promovarea neechivoca a mecanismelor concurentiale pe piata energiei.
Strategia energetica este conceputa in 3 directii:
a) deblocarea financiara a sectorului energetic;
b) demararea privatizarii in subsectorul de distributie si apoi de producere a energiei electrice;
c) asigurarea functionarii si dezvoltarii stabile pe termen mediu a sectorului energetic, prin
stimularea investitiilor noi.
Introducerea graduala a mecanismelor de piata in sector va fi corelata cu reforma generala a
sistemului institutional si cu restructurarea economiei nationale in ansamblu.
4.2. Conditionalitati, optiuni posibile si decizii necesare pentru identificarea, evaluarea si
minimizarea riscurilor strategiei energetice
4.2.1. Conditionalitati
Exista o interconditionalitate fundamentala intre strategia energetica a tarii si Strategia nationala de
dezvoltare economica a Romaniei. In acest sens ar putea fi date ca exemple nivelul de crestere
economica, care asigura in mare masura resursele financiare necesare in vederea dezvoltarii
energetice nationale, precum si atingerea unui nivel de trai care sa permita acceptabilitatea sociala
a preturilor si a tarifelor la purtatorii de energie. Reciproc, gradul de succes in realizarea
obiectivelor de integrare europeana si euroatlantica, in mod evident, conditioneaza atat strategia
macroeconomica, cat si cea energetica.
Lucrarea ia in considerare, in conformitate cu obiectivele stabilite in Programul de guvernare
pentru integrarea Romaniei in structurile Uniunii Europene.
Desfasurarea, in corelare cu programele preconizate, a proceselor de restructurare si privatizare din
economia nationala, inclusiv din sectorul energetic, conditioneaza acoperirea necesarului de
fonduri de investitii si costuri sociale pentru asigurarea dezvoltarii durabile atat la nivel national,
cat si la nivelul sectorului energetic. Metoda majorarii capitalului de catre un investitor strategic,
printre diferite alte metode posibile, poate fi de dorit in comparatie cu simpla vanzare de active.
Un cadru de reglementare stabil, transparent si echitabil asigura credibilitate si reprezinta o
conditionalitate pentru asigurarea resurselor financiare necesare in vederea dezvoltarii durabile a
Romaniei. Viabilitatea agentilor economici din sectorul energetic va fi determinata in mod esential
de reducerea arieratelor inregistrate in raport cu furnizorii de purtatori de energie.
Strategia energetica a Romaniei depinde de nivelul international al preturilor la resursele
energetice si in primul rand de cel al titeiului, a carui estimare se bazeaza pe cotatiile
internationale.
Dimensionarea corecta a consumurilor energetice atat la agentii economici, cat si la populatie este
determinata de perfectionarea tehnologiilor, precum si de imbunatatirea sistemelor de masurare si
de gestiune a consumurilor energetice.
4.2.2. Optiuni si decizii
In cadrul strategiei energetice o optiune importanta se refera la gradul de liberalizare a pietei
purtatorilor de energie. Integrarea in Uniunea Europeana impune cresterea gradului de liberalizare
a acestor piete, dar o liberalizare a lor fara o consolidare suficienta a agentilor economici interni ar
putea conduce la o reducere a pietei acestora, precum si la aparitia unor investitii esuate.
Gradul de liberalizare a pietei interne nu este strans legat de realizarea securitatii energetice a tarii.
Aceasta depinde de gradul acceptabil politic privind dependenta de importul de resurse care ar

trebui sa se mentina la 30-40%.

Energetica nucleara reprezinta, prin caracteristicile tehnologice ale solutiei de echipare adoptate
(centrala nucleara de tip CANDU) si prin indicatorii de performanta tehnico-economica, o solutie
optima pentru indeplinirea cerintelor dezvoltarii economice durabile si pentru satisfacerea cererii
de energie electrica. Directiile strategice de dezvoltare a sectorului nuclear se inscriu in politica
generala de dezvoltare a sistemului energetic cu costuri minime si raspund cerintelor de protectie a
mediului si a populatiei.
La nivelul strategiei globale a sectorului energetic romanesc o optiune fundamentala consta in
dirijarea eforturilor in dezvoltarea resurselor energetice sau in programe de conservare a energiei.
Cel putin in urmatorii 2 ani politica de conservare a energiei va fi o prioritate.
Starea actuala a instalatiilor din sectorul energetic impune fie aducerea acestora la nivelul
tehnologic actual pe plan mondial, fie realizarea unor capacitati noi atat in sectoarele de extractie si
productie, cat si in cele de transport si distributie. O optiune importanta va fi adoptata in privinta
finalizarii unor hidrocentrale aflate in stadii apropiate de punerea in functiune.
Daca in ceea ce priveste necesitatea unor tarife locale pentru energia termica opiniile sunt
unanime, existenta unor tarife uniforme pe tara pentru energia electrica, din considerente de
coeziune sociala, reprezinta o decizie politica care poate fi discutata la momentul potrivit.
Statul va continua sa aiba un rol important in problematica conservarii energiei, a realizarii
stocurilor strategice de petrol si/sau de produse petroliere, impuse de adoptarea acquisului
comunitar. La nivel national, respectiv local va trebui sa creasca implicarea statului in
implementarea politicii energetice adoptate, cu luarea in considerare a principiului de subsidiaritate
si in concordanta cu obiectivul strategic de integrare a Romaniei in structurile euroatlantice.
4.3 Prioritati ale strategiei pe baza evolutiei macroeconomice si decizii de risc minim in alegerea
optiunilor
In concordanta cu evolutia macroeconomica definita in strategia nationala cererea de energie finala
va evolua intr-un ritm mediu anual de circa 2,5% in perioada 2001-2004, iar energointensitatea
economiei nationale se va reduce anual cu circa 3%. In aceste conditii consumul final de energie
electrica (cererea de energie electrica la consumatori) va creste anual in medie cu circa 4%.
Totalul resurselor energetice primare necesare pentru acoperirea cererii de energie se estimeaza sa
fie cuprins in perioada 2001-2004 intre 64,7 si 71,5 milioane tcc. Consumul final va atinge 45,6
miliarde kWh/an in 2004, iar productia bruta de energie electrica, 56,6 miliarde kWh/an.
4.3.1. Asigurarea cu resurse primare
Conform unui scenariu realist de dezvoltare productia interna de titei va fi de circa 6,6 milioane
tone in 2004, iar cea de gaze naturale, de circa 14 miliarde mc.
Limita economica justificata a productiei/consumului de lignit este de 27-29 milioane tone/an, pe
termen mediu neintrevazandu-se o crestere fata de acest nivel. Utilizarea huilei energetice din
Valea Jiului in centralele electrice este limitata de capacitatile existente si de costul ridicat de
exploatare (inca subventionat) la maximum 3,5 milioane tone/an.
Potentialul hidroenergetic tehnic amenajabil reprezinta circa 40 miliarde kWh/an, in prezent fiind
amenajat peste 40%. Sunt incepute si se afla in diferite stadii de realizare capacitati hidroenergetice
insumand un necesar de investitii pentru finalizare de circa 1,6 miliarde dolari S.U.A., din care
circa 0,7 miliarde dolari S.U.A. reprezinta cota folosintelor complexe.
Finalizarea Unitatii 2 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda, prevazuta pentru anul 2005,
va majora plafonul de utilizare a resurselor interne de combustibil nuclear pentru asigurarea
integrala a consumului pe durata de viata a celor doua unitati.
Pentru acoperirea consumului intern de resurse energetice importurile vor ajunge in 2004 la 6
miliarde mc gaze naturale si la 1,4 milioane tone pacura pentru termocentrale.

4.3.2. Producerea de energie electrica si termica

In domeniul producerii de energie electrica si termica este necesara finalizarea investitiilor privind
punerea in functiune a unor capacitati noi de peste 800 MW si reabilitarea si retehnologizarea unor
capacitati insumand peste 6.500 MW. In perioada 2001-2004 se vor realiza urmatoarele proiecte:
- Finalizarea si punerea in functiune pana in anul 2005 a Unitatii 2 a Centralei Nuclearoelectrice
Cernavoda (700 MW, cu o investitie ramasa de executat de 700 milioane dolari S.U.A.); corelat cu
finalizarea Unitatii 2, se va executa lucrarea privind reversibilitatea cascadei Slatina-Dunare si a
navigatiei pe acest sector prin racordarea cu fluviul Dunarea, prin Centrala Hidroelectrica Izlaz.
- Reabilitarea unor grupuri in termo- si hidrocentrale prin care se asigura cresterea eficientei si
prelungirea duratei de viata a capacitatilor respective:
in termocentrale va fi realizata pana in 2004 reabilitarea a 6 grupuri insumand o putere de peste
1.280 MW (Deva, Braila, Turceni, Bucuresti-Sud); investitia ramasa de executat este de circa
240,0 milioane dolari S.U.A.;
se va finaliza contractarea a 3 noi reabilitari cu atragere de fonduri externe de peste 250,0
milioane dolari S.U.A.: un grup in cogenerare de 150 MW, un grup de 210 MW si alte doua
grupuri in cogenerare de 50 MW;
se vor retehnologiza grupurile si va fi reabilitata ecluza de la Centrala Hidroelectrica "Portile de
Fier I", se va reabilita Centrala Hidroelectrica Lotru si va incepe retehnologizarea centralelor
"Portile de Fier II", Slatina-Dunare si Bicaz. Aceste lucrari insumeaza peste 2.200 MW, respectiv
circa 350 milioane dolari S.U.A., executia lor depasind etapa 2001-2004;
vor continua lucrarile la centralele hidroelectrice aflate in constructie pentru o putere instalata de
183 MW cu o investitie ramasa de executat de peste 110 milioane dolari S.U.A.; va fi reevaluata
situatia celorlalte capacitati nefinalizate insumand circa 900 MW, care necesita o investitie
suplimentara de executat de aproximativ 1,6 miliarde dolari S.U.A., executia lor depasind etapa
2004.
4.3.3. Transportul energiei electrice
In domeniul transportului energiei electrice, in perioada 2001-2004 se vor realiza urmatoarele
proiecte insumand peste 400 milioane dolari S.U.A. Reabilitarea si modernizarea sistemului de
transport-dispecer vor viza reabilitarea a circa 3.500 km linii electrice aeriene de 220 kV si 400 kV,
dezvoltarea si modernizarea sistemului EMS/SCADA, realizarea sistemului de masurare a energiei
electrice si modernizarea sistemului de telecomunicatii. Costul total al proiectului este de peste 230
milioane dolari S.U.A., din care peste 150 milioane dolari S.U.A. vor fi asigurati prin credite
furnizate de B.E.R.D., B.E.I. si prin Programul E.C. PHARE. Alte proiecte considerate prioritare
sunt realizarea liniei de 400 kV Arad-Oradea si a statiei de 400 kV Oradea, intarirea
interconexiunii cu UCTE prin realizarea unei noi LEA de 400 kV Oradea-Bekescsaba si
reabilitarea unor statii de 400 kV si 220 kV, deosebit de importante pentru functionarea sistemului.
4.3.4. Distributia energiei electrice
In domeniul furnizarii si distributiei energiei electrice se au in vedere pentru perioada 2001-2004
proiecte de dezvoltare, reabilitare si modernizare insumand circa 340 milioane dolari S.U.A. In
domeniul lucrarilor de electrificari rurale, care prevad ca energia electrica trebuie sa patrunda in
toate locuintele din Romania, fondurile aferente programului insumeaza peste 150 milioane dolari
S.U.A.
4.3.5. Asigurarea cu resurse financiare
Din totalul resurselor financiare necesare in vederea sustinerii productiei circa 55% vor fi alocate
in sectorul petrol si gaze naturale, circa 41% in sectorul energetic, iar restul de 4% in sectorul
carbune. La nivel de sector circa 70% din resursele necesare in sectorul energetic vor fi acoperite

din credite bancare, in timp ce in sectorul de petrol si gaze naturale circa 93% din resurse vor fi
acoperite din surse proprii. Resursele pentru sustinerea productiei in sectorul carbune vor fi
acoperite in proportie de 25% prin alocatii de la bugetul de stat.
Din totalul resurselor financiare necesare in vederea realizarii programelor de investitii circa 75%
vor fi alocate in sectorul energiei electrice si termice, in timp ce in sectorul petrol si gaze naturale
vor fi alocate circa 20%. La nivel de sector circa 60% din resursele necesare in sectorul energetic
vor fi acoperite din credite bancare externe, in timp ce in sectorul petrol si gaze naturale se remarca
faptul ca circa 58% din resursele necesare vor fi acoperite din credite bancare externe, iar 42% din
surse proprii. In sectorul carbune resursele necesare in vederea realizarii programelor de investitii
vor fi, in principal, acoperite in proportie de 59% prin alocatii de la bugetul de stat si in proportie
de 24% din credite bancare externe.
Din totalul resurselor financiare necesare in vederea sustinerii productiei si realizarii programelor
de investitii circa 48% vor fi acoperite din credite bancare externe, circa 8,6% din credite bancare
interne si circa 33% din surse proprii. Se mai remarca faptul ca in acoperirea necesarului de resurse
numai 4,6% reprezinta cota-parte ce se va constitui prin alocari din Fondul special de dezvoltare a
sectorului energetic si numai 5,8% prin alocari de la bugetul de stat.
4.3.6. Decizii majore privind dezvoltarea pe termen lung
Deciziile majore privind dezvoltarea pe termen lung a sectorului energetic vor fi corelate cu
evolutiile pe piata combustibililor, cu evolutia tehnologica si capabilitatea economiei romanesti.
Cresterea productiei de energie electrica si termica pe gaze naturale va fi corelata cu evolutiile
productiilor aferente perimetrelor din Marea Nordului, Rusia, zona Marii Caspice si Orientul
Mijlociu si realizarea gazoductului din zona Marii Caspice catre Europa Centrala si de Vest.
Utilizarea carbunelui energetic impune, in scopul dezvoltarii capacitatilor de productie, atragerea
in sectorul minier a unor investitii de peste 250 milioane dolari S.U.A., iar pentru modernizarea si
retehnologizarea capacitatilor de extractie din subteran, de peste 100 milioane dolari S.U.A.
Domeniul gazelor naturale
Principalele directii pe termen mediu in domeniul gazelor naturale sunt:
- alocarea de resurse financiare pentru activitatea de cercetare-explorare in vederea descoperirii de
noi rezerve de titei si gaze naturale si pentru asigurarea productiei la nivelurile prognozate;
- siguranta alimentarii cu gaze naturale prin reabilitarea si optimizarea sistemului de transport si a
retelelor de distributie a gazelor naturale, prin dezvoltarea capacitatii de inmagazinare subterana de
la 1,4 miliarde mc in anul 2000 la 3,5 miliarde mc in anul 2004 si prin realizarea unor racorduri de
interconectare regionala, cum ar fi, spre exemplu, conexiunea Arad-Szeged.
Domeniul petrolului
In domeniul petrolului sunt importante o serie de actiuni vizand:
- reabilitarea si dezvoltarea sistemului national de transport si depozitare a titeiului si produselor
petroliere (inclusiv promovarea unor reglementari specifice);
- initierea de contacte in vederea stabilirii unor acorduri care sa sustina realizarea oleoductului
ConstantaTrieste.
Domeniul utilizarii eficiente a energiei
In domeniul utilizarii eficiente a energiei si folosirii resurselor regenerabile vor fi lansate o serie de
proiecte, cum ar fi:
- realizarea Observatorului Energetic National (O.E.N.), avand drept scop sinteza datelor privind
productia si consumul de energie, calcularea indicatorilor energetici, pornindu-se de la o baza de
date unica, veridica si performanta, si corelarea datelor nationale si internationale privind productia
si consumul de energie;
- imbunatatirea managementului energetic vizand crearea conditiilor necesare pentru formarea si
asigurarea autoritatii persoanelor calificate pentru gestiunea energiei la consumatorii industriali;

- utilizarea rationala a energiei electrice si a gazelor naturale in industrie;

- realizarea zonelor demonstrative de eficienta energetica la Ploiesti si Craiova printr-o finantare
sustinuta de Guvern, Uniunea Europeana si Global Environment Fund (GEF);
- infaptuirea programului national de reglare si contorizare a energiei termice pentru consumatorii
racordati la sistemele de termoficare urbana, prin cooperare cu Uniunea Europeana;
- realizarea Fondului Roman pentru Eficienta Energetica, pentru sustinerea proiectelor de investitii,
prin cooperare cu GEF si Banca Mondiala; promovarea programului de reducere a costului
energiei termice pentru populatia din zonele montane, prin inlocuirea combustibilului lichid cu
biomasa;
- extinderea programului de investitii inceput prin cooperarea cu B.E.R.D. si vizand extinderea
reabilitarii retelelor de termoficare si in alte orase;
- aplicarea directivelor Uniunii Europene pentru echipamente electrocasnice si cazane de
capacitate mica. Concluzii:
Obiectivul principal:
-------------------crearea unor piete eficiente de energie, a caror dezvoltare durabila sa fie realizata in conditii de
inalta calitate si siguranta a alimentarii cu energie, de utilizare eficienta a energiei si de protectie a
mediului.
Obiectivele derivate:
-------------------incadrarea evolutiei sectorului energetic in dezvoltarea durabila a economiei Romaniei;
interconectarea SEN cu sistemul UCTE;
asigurarea unor surse diversificate de resurse energetice si formarea stocurilor pentru functionarea
sigura a SEN;
corelarea legislativa a sectorului hidroenergetic cu cel al gospodaririi apelor si al apararii
impotriva inundatiilor;
dezvoltarea tehnologica a intregului lant energetic;
completarea si perfectionarea cadrului institutional si legislativ;
promovarea neechivoca a mecanismelor concurentiale pe piata de energie.
Directiile fundamentale de actiune:
-----------------------------------deblocarea financiara a sectorului energetic;
asigurarea functionarii si dezvoltarii stabile pe termen mediu;
demararea privatizarii.
Conditionalitati:
-----------------Desfasurarea restructurarii si privatizarii in sectorul energetic conditioneaza acoperirea
necesarului de fonduri de investitii si costuri sociale.
In anumite situatii majorarea substantiala a capitalului de catre un investitor strategic este de dorit
in comparatie cu simpla vanzare de active.
Un cadru de reglementare stabil, transparent si echitabil asigura credibilitate.
Viabilitatea agentilor economici din sectorul energetic este determinata de reducerea arieratelor.
Strategia energetica a Romaniei depinde de cotatiile internationale ale resurselor energetice.
Optiuni posibile:
-----------------*T*
Gradul de liberalizare a Mult Putin
pietei purtatorilor de energie
Dezvoltarea pe scara larga Da Nu

a sectorului energetic nuclear:

Programul de investitii Carbune Gaze
pentru sustinerea (intern) naturale
sectorului (import)
Cresterea eficientei Reabilitare Capacitati
instalatiilor din sectorul si noi
energetic retehnologizare
*ST*
Prioritati pe termen mediu privind asigurarea cu resurse financiare
Din totalul resurselor financiare necesare in vederea sustinerii productiei circa 55% vor fi utilizate
in sectorul de petrol si gaze naturale. Pentru sustinerea productiei in sectorul energiei electrice si
termice, inclusiv pentru acoperirea importurilor de pacura si gaze naturale de catre Societatea
Comerciala "Termoelectrica" - S.A., vor fi utilizate circa 41% din totalul de resurse financiare.
Restul de 4% din resurse vor fi folosite pentru sustinerea productiei interne de carbune energetic.
La nivel sectorial circa 70% din resursele necesare sectorului energiei electrice si termice vor fi
asigurate prin credite bancare, iar in sectorul de petrol si gaze naturale circa 93% din resurse vor fi
acoperite din surse proprii. In sectorul minier 25% din resurse vor fi acoperite prin alocatii de la
bugetul de stat, iar restul din surse proprii.
Din totalul resurselor financiare necesare in vederea realizarii programelor de investitii circa 75%
vor fi utilizate in sectorul energiei electrice si termice, in timp ce in sectorul de petrol si gaze
naturale vor fi folosite circa 20%. La nivel de sector circa 60% din resursele necesare sectorului
energiei electrice si termice vor fi acoperite prin credite bancare externe, in timp ce in sectorul de
petrol si gaze naturale resursele necesare vor fi acoperite in proportie de 42% din surse proprii si
58% din credite bancare externe. In sectorul minier circa 59% din resursele pentru investitii vor fi
acoperite prin alocatii bugetare, iar circa 24% din credite bancare externe.
Decizii privind dezvoltarea pe termen lung:
-----------------------------------------cresterea productiei de resurse energetice primare;
cresterea capacitatilor de stocare;
dezvoltarea comertului transfrontalier;
utilizarea eficienta a energiei si folosirea resurselor regenerabile.
CAP. 5
Politici, instrumente si resurse necesare pentru realizarea principalelor obiective ale
Strategiei energetice nationale
5.1. Mecanismele de creare, functionare si dezvoltare a pietelor deschise de energie
5.1.1. Piata resurselor de energie primara
Petrol - consolidarea mecanismelor concurentiale in zonele de extractie, rafinare, distributie si
import
Gaze naturale - crearea si dezvoltarea mecanismelor concurentiale de extractie, stocare, distributie
si import
Carbune - consolidarea capacitatilor viabile si de perspectiva, precum si reducerea costului
carbunelui pentru a fi competitiv pe piata
Combustibil nuclear - sustinerea dezvoltarii si eficientizarii capacitatilor in vederea cresterii
competitivitatii fata de import

5.1.2. Pietele energiei electrice si termice

Piata energiei electrice va evolua spre o piata deschisa transnationala si integrata cu piata
energetica a Uniunii Europene in principal. Piata energiei termice ramane intrinsec o piata locala
ce va evolua in sensul demonopolizarii locale. Formarea si consolidarea pietelor de energie
electrica si termica sunt sustinute de continuarea procesului de restructurare si inceperea
privatizarii companiilor de producere si distributie.
Piata angro de energie electrica functioneaza prin aranjamente comerciale intre participanti privind
energia electrica si serviciile asociate, fiecare participant fiind in drept sa fie platit strict pentru
activitatea prestata.
La nivelul producatorilor si furnizorilor piata devine treptat concurentiala, iar pentru activitatile de
transport si distributie ea ramane pe deplin reglementata. Accesul pe piata se face prin acordarea de
autorizatii si licente. Piata contractelor, cu preturi si cantitati reglementate, functioneaza in paralel
cu piata concurentiala a contractelor bilaterale negociate si a vanzarilor si cumpararilor de pe piata
spot. Orice participant la piata, detinator de licenta, este indreptatit sa aiba acces reglementat
(RTPA) la retelele de transport si de distributie. Consumatorii eligibili isi pot alege furnizorul de
energie electrica, cu care incheie contracte bilaterale negociate (cantitati si preturi).
Pentru anul 2000 gradul initial de deschidere a pietei de energie electrica a fost stabilit la 10%,
ulterior fiind sporit la 15%. Se preconizeaza cresterea gradului de deschidere la cel putin 30% pana
in anul 2004.
Va fi dezvoltata piata concurentiala a serviciilor de sistem electroenergetic, cu impact semnificativ
asupra sigurantei SEN si asupra calitatii serviciului de alimentare cu energie.
Piata de energie termica (abur si/sau apa fierbinte) se constituie la nivelul localitatilor si al zonelor
industriale adiacente. Activitatile de transport si de distributie a energiei termice vor ramane
reglementate.
5.1.3. Crearea pietei de servicii energetice si cresterea rolului Agentiei Romane pentru Conservarea
Energiei
Se vor lua masuri pentru crearea unei piete de servicii energetice, in special in zona
consumatorilor, avand ca scop reducerea intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei,
simultan cu reducerea emisiilor poluante si a impactului negativ asupra mediului. Recent a intrat in
vigoare Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, care sporeste rolul Agentiei
Romane pentru Conservarea Energiei in activitatile mentionate anterior.
5.2. Privatizarea sectorului energetic
Marile cerinte de finantare a sectorului energetic si realizarea capabilitatii concurentiale fac
necesara accelerarea privatizarii activitatilor de distributie si producere a energiei. Distributia poate
fi privatizata integral, in timp ce productia in termocentrale va putea fi privatizata in proportie de
25-40%. In acest interval investitorii privati pot desfasura si un numar semnificativ de proiecte
hidro- noi. Ritmul si metodele de privatizare trebuie sa asigure realizarea unor venituri acceptabile
pentru obiectivele energetice alese, consolidarea sigurantei energetice si indeplinirea obiectivelor
postprivatizare (competitivitatea, modernizarea infrastructurii, intarirea viabilitatii financiare si a
capabilitatii concurentiale pe piata a agentilor economici) si de protectie sociala.
Privatizarea va putea rezolva probleme de finantare a investitiilor, consolidarea guvernantei
corporative si a unui management performant, intrarea pe terte piete. Necesitatea recuperarii
capitalului privat investit va putea duce insa intr-o prima etapa la cresterea tarifelor si la nevoia
garantarii de catre stat a recuperarii investitiilor de capital.
In domeniul producerii de energie electrica si termica, pe baza unor analize financiare ale
rezultatelor centrelor de cost, se vor externaliza acele activitati care induc pierderi si care nu
prezinta perspectiva unei viitoare redresari. Investitori romani si straini vor fi atrasi in realizarea in

comun cu producatorii de energie electrica in termo- si hidrocentrale de societati mixte in care

partile sa participe cu actiuni. Unele centrale electrice de termoficare sau termice vor fi transferate
la administratia locala sau vor fi transformate in societati comerciale la care Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A. sa poata detine actiuni. Se are in vedere privatizarea a doua societati de
producere pe an. O parte dintre hidrocentralele in curs de executie pot fi concesionate in sistem
BOT (Built-Operate-Transfer) si cu costuri ingropate.
Privatizarea sectorului de distributie a energiei electrice va putea demara in anul 2002, dupa o
pregatire prealabila corespunzatoare, cu privatizarea a doua companii regionale de distributie,
separate din actuala societate de distributie. Modalitatile de atragere a capitalului privat vor tine
seama de concluziile studiului PHARE referitor la aceasta problema. In mod similar se va proceda
si in domeniul distributiei gazelor naturale, pana in anul 2004 dorindu-se initierea privatizarii a
doua dintre societatile de distributie.
Pentru privatizarea Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. au fost reluate discutiile cu
consultantul desemnat pentru derularea acestui proces. Sunt vizate identificarea celor mai bune
metode de privatizare, precum si stabilirea momentului propice pentru derularea efectiva a
procesului de privatizare.
5.3. Cooperarea internationala
Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic au nevoie in mod esential de suportul proceselor
de cooperare internationala. La nivelul institutiilor sunt fundamentale asistenta tehnica si transferul
de know-how pentru crearea, perfectionarea si armonizarea legislatiei primare si secundare cu cea
a Uniunii Europene. La nivelul agentilor economici este necesara coordonarea dintre institutiile
statului si companii, pentru sustinerea intereselor economice ale sectorului prin mecanismele
cooperarii regionale si bilaterale.
Ca prioritati vor fi sustinute proiecte vizand interconectarea la retelele electroenergetice
internationale, interconectarea la UCTE, proiectele pentru dezvoltarea sectoarelor petrol si gaze
naturale, precum si crearea unei piete regionale a energiei electrice. O alta directie prioritara o
constituie reducerea poluarii mediului, inclusiv a poluarii transfrontaliere, si de aici promovarea
conceptului de implementare in comun (joint implementation) si valorificarea potentialului
existent in Romania, relativ la comertul cu emisii.
Directiile principale de cooperare internationala sunt strans legate de procesul de integrare in
Uniunea Europeana. In acest context vor fi dezvoltate cu prioritate proiectele comune cu Ungaria
si vor fi intensificate actiunile de cooperare cu Bulgaria, Ucraina si Iugoslavia. Cooperarea
internationala in plan comercial va trebui sa aiba in vedere si interesele economice de export de
energie electrica din Romania in terte tari.
5.4. Cercetare, dezvoltare si diseminare tehnologica (R, D&D)
Directiile esentiale in care trebuie orientate eforturile care vor fi sustinute in acest domeniu,
precum si cele mai importante dintre temele aferente sunt, in principal, urmatoarele:
sisteme de energie mai curate;
energie eficienta si sigura - conservarea energiei in procesul de productie, transport, distributie si
utilizare;
formarea si dezvoltarea pietei de energie - sisteme informatice avansate de monitorizare, de
automatizare si protectie, de proces si de gestiune;
eficienta energiei si resurse regenerabile de energie;
utilizarea eficienta si sigura a energiei nucleare in dezvoltarea durabila;
asigurarea protectiei mediului si a populatiei contra radiatiilor ionizante.
Strategia in R, D&D in domeniul energetic va permite diferentierea subsectoarelor de traditie si cu
rezultate deosebite, unde se pot aplica "strategii tari" sau chiar "de strapungere", de acele

subsectoare in care se recomanda promovarea unor "strategii de contact" cu R, D&D din tarile
dezvoltate.
5.5. Restructurare. Perfectionarea guvernantei corporative
Restructurarea sectoriala va cuprinde restructurarea companiilor si societatilor nationale sau a
societatilor comerciale din sector. Restructurarea se va incheia pe termen scurt/mediu, dupa care
evolutia agentilor economici va fi consecinta mecanismelor economice, a privatizarii si proceselor
de achizitii si fuziuni. Procesul de restructurare va succede definirii si implementarii mecanismelor
de piata si aranjamentelor comerciale aferente, intr-un cadru juridic stabil si clar, nivelului de
concurenta dorit, fara a exercita presiuni suplimentare asupra tarifului sau asupra garantiilor
guvernamentale si bugetului de stat. Restructurarea va conduce la consolidarea companiilor
respective si nu va afecta siguranta energetica a tarii si nici nu va determina aparitia unor investitii
esuate in proportie insemnata. In acest context, in domeniul producerii de energie electrica si
termica va fi avuta in vedere reorganizarea Societatii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. ca
societate cu doua entitati distincte. La orizontul anului 2002 Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A. va disparea, iar cele doua entitati vor deveni societati independente.
Concomitent va continua trecerea graduala a unor centrale de cogenerare in obiectul de activitate
al unor societati municipale, corelat cu aplicarea unor tarife la energia termica diferentiate local. In
domeniul distributiei de energie electrica va avea loc reorganizarea Societatii Comerciale de
Distributie si Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. in 8 sucursale regionale si o
sucursala rezultata din externalizarea activitatilor suport. In sectorul de gaze naturale reorganizarea
va duce, din necesitatea eliminarii suprapunerilor existente in domeniile de activitate aferente, la
transformarea societatilor comerciale "Depogaz" - S.A. si "Exprogaz" - S.A. intr-o singura
societate.
Indiferent de forma efectiva juridica de organizare, delimitarea costurilor pe centre de cost si de
profit, eliminarea subventiilor mascate prin ingradiri de piata ("ring-fencing") adecvate sunt
necesare.
Guvernanta corporativa eficienta va fi realizata definitiv prin privatizare si aportul de management
performant, cu precadere in domeniul comercial si financiar. Deoarece statul va continua sa
exercite rolul de proprietar, temporar, in cazul proprietatii private a statului si de lunga durata in
cazul proprietatii publice, guvernanta corporativa trebuie perfectionata si in cazul unitatilor din
proprietatea statului. Vor fi intarite autonomia efectiva de gestiune a conducerii executive si
stabilitatea acesteia si vor fi eliminate ingerintele politicului in activitatea curenta de gestiune
economica.
5.6. Resursele umane
In perspectiva cresterii investitiilor si deci a productivitatii tendinta generala va consta in reducerea
numarului de personal si apropierea de indicatorii de performanta din Uniunea Europeana. Acest
proces ridica trei aspecte:
necesitatea de sustinere a perfectionarii profesionale. Un accent deosebit trebuie pus pe cresterea
valorii manageriale a cadrelor de conducere;
sustinerea unui proces de protectie activa si un adecvat acompaniament social pentru cei care vor
fi disponibilizati;
motivarea personalului cu pregatire specifica (calificat) si autorizat (licentiat).
Pentru sustinerea deciziilor de schimbare in sectorul energetic se va asigura un dialog permanent
cu salariatii si cu organizatiile sindicale reprezentative, in vederea informarii acestora asupra
obiectivelor planificate si rezultatelor obtinute.
5.7. Sistemul de preturi, tarife, taxe si impozite

In politica tarifara se va trece de la administrarea preturilor si tarifelor de catre stat la sistemul

autoritatilor de reglementare autonome. Metodologiile pentru stabilirea tarifelor reglementate atat
pentru energia electrica, cat si pentru cea termica se vor baza in viitor pe costurile marginale corect
fundamentate ale activitatilor de producere, transport, distributie si furnizare. Alinierea la legislatia
europeana impune viitoarea amendare a tarifelor cu costurile externe, care reflecta in principal
impactul asupra mediului natural si economic si introducerea unor optiuni stimulative pentru
dezvoltarea de proiecte de eficienta energetica sau de utilizare a surselor regenerabile.
Tariful la energia electrica pentru populatie va continua sa fie uniform la nivel national, in primul
rand din considerente de coeziune sociala. Dupa anul 2004 trecerea la mecanisme perfectionate de
piata ar putea face necesara revederea acestui principiu si introducerea de tarife diferentiate pentru
consumatorii finali.
Se vor generaliza tarifele locale la energia termica, diferentiate pe durate de utilizare a puterii
termice maxime pentru agentii economici, astfel incat la schimbari de comportament datorate
procesului tehnologic sa nu se produca abateri mari ale pretului mediu de revenire.
Pentru domeniul hidrocarburilor vor fi analizate reducerea subventiilor incrucisate industriepopulatie, in "cos" mai echilibrat, gaze din tara - gaze din import, si stabilirea unor tarife mai
ridicate pentru transport si distributie, care sa permita reabilitarea in mai mare masura a retelelor.
5.8. Protectia mediului
Actuala lucrare incearca sa alinieze Romania pe termen mediu si lung cu tarile Uniunii Europene
in privinta principalelor prevederi referitoare la impactul energeticii asupra mediului. Reducerea
impactului proceselor energetice asupra mediului si apropierea Romaniei de normele prevazute in
acest domeniu de reglementarile Uniunii Europene urmeaza sa se realizeze prin lucrarile de
reabilitare si modernizare mentionate, ecologizarea haldelor de zgura si cenusa, monitorizarea
continua a calitatii mediului in zona marilor obiective energetice, reabilitarea solurilor poluate si
redarea terenurilor in circuitul agricol, reducerea emisiilor de noxe la rafinarii si minimizarea
pierderilor, refacerea ecologica a unor zone petrolifere si prin reducerea riscului in operare.
Finalizarea si punerea in functiune a Unitatii 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda vor
contribui semnificativ la procesul de reducere a impactului sectorului energetic asupra mediului.
De asemenea, in domeniul petrolier urmeaza sa se produca benzine si motorine ecologice si sa se
continue elaborarea de norme si reglementari pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
unor produse petroliere in conformitate cu standardele Uniunii Europene. In sectorul extractiv se
vor urmari monitorizarea, prevenirea si reducerea impactului asupra mediului, precum si
reabilitarea zonelor miniere dezafectate.
Sectorul energetic poate si trebuie sa beneficieze de oportunitatea creata de potentialul de reducere
a emisiilor de gaze cu efect de sera, prin mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la
Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, ratificat de Romania
prin Legea nr. 3/2001. Valorificarea acestui potential prin proiecte "implementate in comun" sau
"comert cu emisii" este o importanta sursa de finantare a procesului de eficientizare si dezvoltare
durabila a sectorului energetic. Compatibilitatea cu mediul pentru produsele si tehnologiile
energetice este parte integranta a competitivitatii acestora.
Concluzii:
Dezvoltarea pietelor concurentiale de purtatori de energie se va face treptat. Consolidarea acestora
va fi sustinuta de continuarea restructurarii si de inceperea privatizarii companiilor de producere si
distributie.
Deschiderea pietei trebuie sa conduca la cresterea competitivitatii economiei nationale fara
afectarea in mod negativ a consumatorilor captivi.
Va fi creata piata de servicii energetice in scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea
eficienta a energiei.

Marile cerinte de finantare a sectorului energetic si realizarea capabilitatii concurentiale intr-o

piata la nivelul Uniunii Europene impun accelerarea privatizarii.
Privatizarea va putea rezolva probleme de finantare a investitiilor, consolidarea guvernantei
corporative si a unui management performant, precum si intrarea pe terte piete.
Continuarea si amplificarea cooperarii energetice depind de exigentele comerciale si, respectiv, de
cele ale functionarii interconectate cu UCTE.
Consolidarea componentei de protectie a mediului in eficientizarea si dezvoltarea durabila a
sectorului energetic.
CAP. 6
Cadrul institutional si legislativ
Cadrul legislativ al sectorului energetic, care a fost creat pana in prezent, va fi completat si
perfectionat prin aprobarea prin lege a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 63/1998 privind
energia electrica si termica.
In decurs de 3 luni, in cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE
si al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) se vor
reglementa suprapunerile legislative si se va actiona, urmarindu-se autonomia si independenta
acestora.
Vor fi elaborate si promovate o lege care sa permita valorificarea serviciilor implicite ale
amenajarilor complexe in sistemul gospodaririi apelor si protectiei impotriva inundatiilor, precum
si o lege privind stocurile de siguranta de titei si/sau produse petroliere.
Vor fi promovate proiectele de modificare a Legii petrolului si Legii minelor, precum si o noua
lege a energiei electrice si termice. Va fi definitivata punerea in aplicare a hotararilor Guvernului
nr. 138/2000 si nr. 627/2000 privind continuarea procesului de restructurare in sectorul energetic si
elaborarea celorlalte hotarari ale Guvernului referitoare la viitoarele structuri organizatorice in
domeniul energetic.
Dezvoltarea institutionala va actiona in directia intaririi capacitatii institutionale a Ministerului
Industriei si Resurselor in domeniul energiei, pe linia elaborarii de strategii, politici, legislatie
primara, controlului, a dezvoltarii Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor
Naturale (ANRGN), a consolidarii sistemului independent de reglementare si a guvernantei
echilibrate a Autoritatii Nationale
de Reglementare in Domeniul Energiei - ANRE, Autoritatii Nationale de Reglementare in
Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Comisiei
Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare si Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei
si a asigurarii unei structuri institutionale pentru gestionarea stocurilor strategice de titei si/sau
produse petroliere, conform cerintelor Uniunii Europene.
Cadrul legislativ va clarifica pe deplin regimul proprietatii. Vor fi eliminate neconcordantele dintre
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si Legea nr. 219/1998
privind regimul concesiunilor, astfel incat sa fie inlaturate dificultatile de finantare a activitatilor
operationale si de dezvoltare aferente proprietatii publice.
Concluzii:
Cadrul legislativ al sectorului energetic existent in prezent va fi completat si perfectionat prin
promovarea de catre Ministerul Industriei si Resurselor a unor proiecte de acte normative adecvate.
Acestea vor clarifica pe deplin si regimul proprietatii.
Politica energetica si legislatia aferenta vor intra mai accentuat in procesul de racordare la
politicile comunitare si de armonizare cu acquisul comunitar.
Dezvoltarea institutionala va urmari crearea si perfectionarea functionarii eficiente a institutiilor

care asigura realizarea rolului statului.

CAP. 7
Concluzii finale
Necesitatea elaborarii acestei lucrari a aparut ca urmare a corectivelor din Programul de guvernare
al noului Cabinet in "Strategia economica a Romaniei pe termen mediu" si Planul de actiune
guvernamental pe perioada pana in anul 2004, convenite cu Comisia Uniunii Europene.
In contextul evolutiilor semnificative pe plan european si al tendintelor conturate de Cartea verde a
Comisiei Uniunii Europene "Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentare cu energie"
au fost identificate urmatoarele principii general valabile:
Integrarea in Uniunea Europeana nu poate avea loc fara realizarea unei cresteri economice
accelerate, stabila si de durata, cu ritmuri superioare mediei comunitare.
Cresterea economica nu este un deziderat, ci o necesitate primordiala.
Integrarea industriei energetice in structurile europene impune dezvoltarea durabila a sectorului
energetic.
Remodelarea si restructurarea industriei energetice in special constituie un obiectiv major al
procesului de reforma a economiei nationale.
Se impun accelerarea privatizarii in sectorul energetic si crearea unor structuri cu capacitate
concurentiala sporita.
Intensificarea efortului investitional reprezinta o necesitate vitala.
Prezenta lucrare se incadreaza in "Strategia de dezvoltare energetica de perspectiva a Romaniei" si
urmareste sa pregateasca luarea unor decizii in alternativele pe care le are la dispozitie tara noastra.
Definitivarea strategiei si politicilor energetice necesita in esenta decizii privind:
- acceptarea unui import maxim de 40% pe ansamblul purtatorilor de energie, din considerente de
siguranta in alimentare;
- pornindu-se de la decizia precedenta, stabilirea evolutiei gradului de liberalizare a pietei de
energie electrica, respectiv de gaze naturale;
- precizarea solutiei optime de restructurare in domeniul productiei de energie electrica si termica,
al gazelor naturale si carbunelui;
- alegerea optiunii de privatizare specifice fiecaruia dintre subsectoarele energetice;
- stabilirea raportului optim dintre optiunea gaze naturale din import si optiunea carbuni si pacura,
cu considerarea inaspririi reglementarilor de protectie a mediului;
- mentinerea unor tarife uniforme pe tara pentru energia electrica, din considerente de coeziune
sociala;
- intensificarea efortului investitional atat la purtatorii de energie, cat si pe intregul lant productietransportdistributie.
In vederea aducerii la indeplinire a strategiei energetice pe urmatorii 4 ani si a planului de actiune
elaborat se desprind concluziile prezentate in continuare:
- Siguranta in alimentarea cu energie electrica si termica a tarii este conditionata de realizarea unui
import de maximum 40% pe ansamblul purtatorilor de energie (gaze naturale, pacura si carbune
superior).
- Finalizarea Unitatii 2 de la Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda se inscrie ca prioritate in
politica generala de dezvoltare a sistemului energetic cu costuri minime si raspunde, prin solutia
tehnologica adoptata, cerintelor de protectie a mediului.
- Finalizarea de investitii de punere in functiune a unor capacitati hidroenergetice insumand peste
900 MW. Fondurile necesare insumeaza circa 1,0 miliarde dolari S.U.A.
- Realizarea programelor de investitii din sectorul de producere a energiei electrice si termice
reprezinta un efort financiar de peste 2,8 miliarde dolari S.U.A.

- Reabilitarea si modernizarea Sistemului national de transport al energiei electrice si realizarea

conexiunilor in vederea interconectarii la UCTE insumeaza circa 450 milioane dolari S.U.A.
- Proiectele de dezvoltare si modernizare a sectorului de distributie a energiei electrice insumeaza
circa 335 milioane dolari S.U.A. Fondurile aferente sustinerii programului de electrificari rurale
insumeaza circa 150 milioane dolari S.U.A.
- Realizarea programului de utilizare eficienta a energiei vizand proiecte de dezvoltare
institutionala, tehnice aplicative si de preluare a reglementarilor Uniunii Europene in acest
domeniu reprezinta un efort financiar de circa 1.250 milioane lei si 3 milioane dolari S.U.A.
- Se impune demararea de urgenta a procesului de privatizare in sectoarele de producere si
distributie a energiei electrice.
- Privatizarea va permite finantarea investitiilor, consolidarea guvernantei corporative si a unui
management performant, intrarea pe terte piete.
- Dezvoltarea pietelor concurentiale de purtatori de energie se va face treptat. Va fi creata piata de
servicii energetice in scopul reducerii intensitatii energetice prin utilizarea eficienta a energiei.
- Continuarea si amplificarea cooperarii internationale in domeniul energetic depind de exigentele
comerciale si, respectiv, de cele ale functionarii interconectate cu UCTE.
- Consolidarea componentei de protectie a mediului in eficientizarea si dezvoltarea durabila a
sectorului energetic.
- Pe baza unor analize financiare, a rezultatelor centrelor de cost va continua externalizarea
activitatilor care induc pierderi si care nu prezinta perspective de redresare viitoare, in vederea
consolidarii procesului de restructurare a societatilor din sectorul energetic. Cadrul legislativ al
sectorului energetic va clarifica pe deplin regimul proprietatii.
- Politica energetica si legislatia aferenta vor intra mai accentuat in procesul de racordare la
politicile comunitare si, respectiv, de armonizare cu acquisul comunitar.
- Dezvoltarea institutionala va urmari crearea si perfectionarea functionarii eficiente a institutiilor
care asigura realizarea rolului statului.
HOTARAREA GUVERNULUI
nr. 784 din 7 septembrie 2000 (*republicata*)
privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea autorizatiilor si
licentelor in sectorul gazelor naturale*)
MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 13 martie 2003
*) Republicata in temeiul art. II din Hotararea Guvernului nr. 1.248/2002,
dandu-se textelor o noua numerotare. Hotararea Guvernului nr. 784/2000 a
fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 466 din 25
septembrie 2000, si a fost modificata si completata prin Hotararea Guvernului
nr. 1.248/2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 840 din
21 noiembrie 2002.
ARTICOL UNIC
Se aproba Regulamentul pentru acordarea autorizatiilor si licentelor in sectorul
gazelor naturale, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta
hotarare.

ANEXA 1
REGULAMENT
pentru acordarea autorizatiilor si licentelor
in sectorul gazelor naturale
CAP. 1
Dispozitii generale
Autoritate
ART. 1
Prezentul regulament este emis in conformitate cu prevederile art. 5 lit. i) din
Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind infiintarea, organizarea si
functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor
Naturale (ANRGN), aprobata cu modificari prin Legea nr. 791/2001, precum si
ale art. 58 alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 60/2000 privind
reglementarea activitatilor din sectorul gazelor naturale, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 463/2001.
Domeniul de aplicare
ART. 2
Prezentul regulament se aplica persoanelor juridice care solicita acordarea
unei autorizatii pentru initierea infiintarii, functionarea si modificarea unor
capacitati de productie, transport, inmagazinare/stocare, tranzit, dispecerizare
si distributie a gazelor naturale sau a unei licente pentru a desfasura activitati
comerciale de furnizare, transport, inmagazinare/stocare, tranzit, dispecerizare
si distributie in sectorul gazelor naturale.
Competente
ART. 3
ANRGN emite, acorda, suspenda sau retrage autorizatii si licente pentru
obiectivele din sectorul gazelor naturale, respectiv pentru activitatile de
productie, transport, inmagazinare/stocare, tranzit, dispecerizare, distributie si
furnizare a gazelor naturale.
Definitii si abrevieri
ART. 4

Definirea unor termeni si lista cuprinzand abrevierile sunt prevazute in anexele

nr. 1 si 2.
CAP. 2
Tipuri de autorizatii si licente
ART. 5
Autorizatiile pot fi:
a) autorizatii de infiintare;
b) autorizatii de functionare;
c) autorizatii de modificare.
ART. 6
Autorizatiile de infiintare sunt destinate realizarii de capacitati de productie,
transport, inmagazinare/stocare, tranzit, dispecerizare si distributie a gazelor
naturale.
ART. 7
Autorizatiile de functionare au ca obiect:
a) obiectivele/sistemele de productie a gazelor naturale;
b) obiectivele/sistemele de transport al gazelor naturale;
c) obiectivele/sistemele de inmagazinare/stocare a gazelor naturale;
d) obiectivele/sistemele de dispecerizare a gazelor naturale;
e) obiectivele/sistemele de distributie a gazelor naturale.
ART. 8
Autorizatiile de modificare au ca obiect:
a) obiectivele/sistemele de productie a gazelor naturale;
b) obiectivele/sistemele de transport al gazelor naturale;
c) obiectivele/sistemele de inmagazinare/stocare a gazelor naturale;
d) obiectivele/sistemele de dispecerizare a gazelor naturale;

e) obiectivele/sistemele de distributie a gazelor naturale.

ART. 9
Licentele pot fi:
a) licenta de furnizare a gazelor naturale;
b) licenta de transport al gazelor naturale;
c) licenta de inmagazinare/stocare a gazelor naturale;
d) licenta de dispecerizare a gazelor naturale;
e) licenta de distributie a gazelor naturale;
f) licenta de tranzit al gazelor naturale.
CAP. 3
Regimul autorizatiilor si al licentelor in sectorul gazelor naturale
SECTIUNEA 1
Procedurile, termenele si conditiile de acordare a autorizatiilor si licentelor
ART. 10
Autorizatiile/licentele se acorda persoanelor juridice care desfasoara activitati
in sectorul gazelor naturale.
ART. 11
(1) Pentru obtinerea unei autorizatii/licente solicitantii se vor adresa autoritatii
competente, la sediul acesteia, cu cereri tipizate scrise, insotite de
documentele justificative prevazute la art. 13 si 14 sau, dupa caz, la art. 13 si
15.
(2) Solicitantul trebuie sa fie persoana juridica cu sediul in Romania.
Solicitantul, persoana juridica straina, care nu detine un sediu stabil in
Romania, poate sa stabileasca si sa mentina, in conditiile legii, un sediu
secundar pe intreaga durata a autorizarii si/sau a licentierii.
(3) Nu pot primi autorizatie/licenta solicitantii aflati in procedura reorganizarii
judiciare sau a falimentului si nici solicitantii carora le-a fost retrasa sau
anulata o autorizatie/licenta intr-o perioada de 5 ani anteriori inregistrarii
cererii, in acelasi domeniu.

(4) Cererea intocmita conform modelului prevazut in anexa nr. 3 va fi inscrisa

intr-un registru cu regim special la Departamentul autorizari, licentieri,
reglementari si atestari tehnice din cadrul ANRGN.
ART. 12
(1) ANRGN, prin Departamentul autorizari, licentieri, reglementari si atestari
tehnice, analizeaza daca documentatia depusa de solicitant corespunde
prevederilor prezentului regulament si ii comunica acestuia daca exista
documente necorespunzatoare, in termen de 30 de zile calendaristice de la
data inregistrarii documentatiei de catre acesta. In acest caz solicitantul va
completa documentatia conform observatiilor facute, in termen de maximum
15 zile de la primirea comunicarii.
(2) In functie de tipul autorizatiei/licentei solicitate, responsabilul din partea
ANRGN poate verifica la fata locului realitatea datelor inscrise in
documentatie. Rezultatul verificarilor faptice de la fata locului se inscrie intr-un
proces-verbal care este semnat de acesta si de solicitantul autorizatiei/licentei.
In situatia in care se constata ca datele inscrise in documentatie nu corespund
realitatii, acestea se vor mentiona distinct in procesul-verbal si pot constitui
motivatie pentru neacordarea/suspendarea autorizatiei/licentei.
SECTIUNEA 2
Documente solicitate pentru toate tipurile de autorizatii si licente
ART. 13
La solicitarea acordarii autorizatiei/licentei se vor prezenta urmatoarele
documente:
a) actul constitutiv al societatii comerciale, in care sa fie precizata activitatea
pentru care se solicita autorizatia/licenta, in copie legalizata;
b) certificatul de inregistrare atribuit societatii comerciale, in copie legalizata;
c) informatii privind situatia financiara, conform modelului prevazut in anexa
nr. 4, certificata de directia finantelor publice;
d) curriculum vitae pentru echipa manageriala a societatii comerciale, care sa
ateste capabilitatea manageriala a acesteia;
e) organigrama, din care sa rezulte inclusiv existenta unei structuri de
asigurare a mentenantei preventive, astfel incat sa faca posibila utilizarea
eficienta a obiectivelor/sistemelor de productie, transport, dispecerizare,
tranzit, inmagazinare/stocare sau distributie a gazelor naturale; de asemenea,
structura si necesarul de personal, care sa ateste capabilitatea solicitantului in
domeniu;

f) documente privind capabilitatea tehnica in domeniu, conform modelului

prevazut in anexa nr. 5;
g) declaratia scrisa, pe propria raspundere, a reprezentantului legal al
societatii comerciale privind valoarea actualizata a investitiei si/sau a
obiectivelor pentru care se solicita autorizarea, respectiv capacitatea si/sau
cantitatea de gaze naturale pentru care se solicita licenta, in vederea calcularii
tarifelor aferente.
SECTIUNEA 3
Documente specifice tipului de autorizatie/licenta
ART. 14
Documentele prevazute la art. 13 vor fi insotite, in functie de tipul autorizatiei,
de urmatoarele acte:
A. Pentru autorizatia de infiintare:
a) date si elemente de identificare privind amplasarea obiectivului din sectorul
gazelor naturale;
b) caracteristici tehnice ale obiectivului, conform proiectului tehnicoeconomic
avizat de operatorul licentiat;
c) studiul de fezabilitate, intocmit de un proiectant autorizat conform
legislatiei in vigoare si/sau conform standardelor internationale;
d) autorizatia de construire, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare;
e) avizul tehnic care sa contina cerintele tehnice de racordare, dupa caz, la
conductele colectoare aferente sistemelor de productie, la SNT si/sau la
retelele de distributie a gazelor naturale, eliberat de producator, de operatorul
de sistem de transport sau de distributie a gazelor naturale;
f) contractul de concesiune a serviciului de distributie si/sau a bunurilor
aferente, in copie, avizat de ANRGN.
B. Pentru autorizatia de functionare:
a) autorizatia de infiintare sau procesul-verbal de punere in functiune, pentru
obiectivele existente la data intrarii in vigoare a prezentului regulament;
b) autorizatia de mediu, conform prevederilor legale in vigoare;
c) documentele de constituire a comisiilor de receptie;

d) procesul-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, semnat de comisia de

receptie, constituita conform legislatiei in vigoare;
e) documente care sa ateste autorizarea personalului de catre ISCIR si de
catre B.R.M.L.;
f) lista personalului autorizat de catre ANRGN, care participa la receptia
lucrarii;
g) fisa cuprinzand structura de personal pe specialitati, care atesta calificarea
acestuia;
h) autorizarea metrologica a laboratoarelor AMC/PRAM, conform Hotararii
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
in constructii si/sau contracte de prestari de servicii perfectate cu societati
care au asemenea laboratoare.
C. Pentru autorizatia de modificare:
a) date si elemente de identificare privind amplasarea obiectivului din sectorul
de gaze supus modificarii;
b) caracteristici tehnice ale obiectivului modificat, conform proiectului tehnicoeconomic;
c) studiul de fezabilitate, intocmit de un proiectant autorizat conform
legislatiei in vigoare si/sau conform standardelor internationale;
d) avizul tehnic care sa contina cerintele tehnice de racordare, dupa caz, la
conductele colectoare aferente sistemelor de productie, la SNT si/sau la
retelele de distributie a gazelor naturale, eliberat de producator, de operatorul
de sistem de transport, respectiv de operatorul de sistem de distributie a
gazelor naturale, dupa caz;
e) autorizatia de construire, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare.
ART. 15
Documentele prevazute la art. 13 vor fi insotite, in functie de tipul licentei, de
urmatoarele acte:
A. Pentru licenta de furnizare a gazelor naturale:
a) documentul emis de organismul de certificare privind initierea procesului de
certificare a sistemului calitatii, conform prevederilor familiei de standarde ISO
9000, si, dupa caz, a sistemului de management de mediu, conform
prevederilor familiei de standarde ISO 14000, din care sa rezulte derularea

procesului de implementare a acestora in cadrul agentului economic care

solicita licenta, cu finalizare in termen de 2 ani; solicitantii de licente care au
finalizat procesele de certificare prevazute mai sus vor prezenta certificatele
emise de catre organismele de certificare;
b) regulamentul de organizare si functionare a agentului economic, care sa
ateste existenta unui sistem de comunicare cu clientii, precum si a unui sistem
de colectare a reclamatiilor consumatorilor si de rezolvare a acestora;
c) lista cuprinzand sediile secundare.
B. Pentru licenta de transport al gazelor naturale:
a) fisa cuprinzand structura personalului pe specialitati, care atesta calificarea
acestuia;
b) autorizatia de functionare pentru instalatiile exploatate;
c) lista cuprinzand sediile secundare;
d) listele cuprinzand instalatiile de transport - conducte, SRM, S.C., SCV, PM aferente fiecarui sediu secundar;
e) documentul emis de organismul de certificare privind initierea procesului de
certificare a sistemului calitatii, conform prevederilor familiei de standarde ISO
9000, si a sistemului de management de mediu, conform prevederilor familiei
de standarde ISO 14000, din care sa rezulte derularea procesului de
implementare a acestora in cadrul agentului economic care solicita licenta, cu
finalizare in termen de 2 ani; solicitantii de licente care au finalizat procesele
de certificare prevazute mai sus vor prezenta certificatele emise de catre
organismele de certificare;
f) regulamentul de organizare si functionare a agentului economic;
g) acordul de concesiune, incheiat cu Agentia Nationala pentru Resurse
Minerale, pentru concesionarea sistemului national de transport al gazelor
naturale, conform Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificarile si completarile
ulterioare, si Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor.
C. Pentru licenta de inmagazinare/stocare a gazelor naturale:
a) autorizatia de functionare pentru capacitatile de inmagazinare/stocare a
gazelor naturale;
b) autorizatia de mediu conform prevederilor legale in vigoare;
c) fisa cuprinzand structura personalului pe specialitati, care atesta calificarea
acestuia;

d) lista cuprinzand sediile secundare;

e) listele cuprinzand capacitatile de inmagazinare/stocare a gazelor naturale,
aferente fiecarui sediu secundar;
f) documentul emis de organismul de certificare privind initierea procesului de
certificare a sistemului calitatii, conform prevederilor familiei de standarde ISO
9000, si a sistemului de management de mediu, conform prevederilor familiei
de standarde ISO 14000, din care sa rezulte derularea procesului de
implementare a acestora in cadrul agentului economic care solicita licenta, cu
finalizare in termen de 2 ani; solicitantii de licente care au finalizat procesele
de certificare prevazute mai sus vor prezenta certificatele emise de catre
organismele de certificare;
g) regulamentul de organizare si functionare a agentului economic;
h) acordul de concesiune, incheiat cu Agentia Nationala pentru Resurse
Minerale, pentru convertirea zacamantului comercial depletat si/sau a
cavernelor saline in depozite de inmagazinare subterana a gazelor naturale,
conform Legii nr. 134/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii
nr. 219/1998.
D. Pentru licenta de dispecerizare a gazelor naturale:
a) fisa cuprinzand structura personalului pe specialitati, care atesta calificarea
acestuia;
b) lista cuprinzand sediile secundare;
c) listele cuprinzand sistemele de dispecerizare aferente sediului central si
fiecarui sediu secundar;
d) documentul emis de organismul de certificare privind initierea procesului de
certificare a sistemului calitatii, conform prevederilor familiei de standarde ISO
9000, din care sa rezulte derularea procesului de implementare a sistemului
de calitate in cadrul agentului economic care solicita licenta, cu finalizare in
termen de 2 ani; solicitantii de licente care au finalizat procesele de certificare
prevazute mai sus vor prezenta certificatele emise de catre organismele de
certificare;
e) regulamentul de organizare si functionare a agentului economic.
E. Pentru licenta de distributie a gazelor naturale:
a) fisa cuprinzand structura personalului pe specialitati, care atesta calificarea
acestuia;

b) contractul de concesiune a serviciului de distributie si/sau a bunurilor

aferente, in copie, avizat de ANRGN;
c) lista cuprinzand sediile secundare;
d) listele cuprinzand obiectivele aferente sistemului de distributie
corespunzatoare fiecarei localitati - conducte si instalatii tehnologice -, cu
mentionarea principalelor caracteristici tehnice;
e) documentul emis de organismul de certificare privind initierea procesului de
certificare a sistemului calitatii, conform prevederilor familiei de standarde ISO
9000, si a sistemului de management de mediu, conform prevederilor familiei
de standarde ISO 14000, din care sa rezulte derularea procesului de
implementare a acestora in cadrul agentului economic care solicita licenta, cu
finalizare in termen de 2 ani; solicitantii de licente care au finalizat procesele
de certificare prevazute mai sus vor prezenta certificatele emise de catre
organismele de certificare;
f) regulamentul de organizare si functionare a agentului economic, care sa
ateste existenta unui sistem de colectare a reclamatiilor consumatorilor de
gaze naturale si de rezolvare a acestora, precum si a unui sistem de
comunicare cu clientii, prin care acestia sa fie informati despre modificarile de
acte normative in domeniu.
F. Pentru licenta de tranzit al gazelor naturale:
a) fisa cuprinzand structura personalului pe specialitati, care atesta calificarea
acestuia;
b) autorizatia de functionare pentru instalatiile exploatate;
c) conventia/conventiile interguvernamentale si contractele-cadru incheiate
intre entitatile corespondente din statele implicate;
d) lista cuprinzand sediile secundare;
e) listele cuprinzand instalatiile de tranzit - conducte, SRM, S.C., SCV, PM aferente fiecarui sediu secundar;
f) documentul emis de organismul de certificare privind initierea procesului de
certificare a sistemului calitatii, conform prevederilor familiei de standarde ISO
9000, si a sistemului de management de mediu, conform prevederilor familiei
de standarde ISO 14000, din care sa rezulte derularea procesului de
implementare a acestora in cadrul agentului economic care solicita licenta, cu
finalizare in termen de 2 ani; solicitantii de licente care au finalizat procesele
de certificare prevazute mai sus vor prezenta certificatele emise de catre
organismele de certificare;

g) regulamentul de organizare si functionare a agentului economic.

ART. 16
Licentele de furnizare se pot acorda producatorilor si distribuitorilor de gaze
naturale si/sau altor persoane juridice care prezinta garantii financiare emise
de banca solicitantului, in vederea desfasurarii activitatii de furnizare pentru
care solicita licenta.
SECTIUNEA 4
Termene de valabilitate a autorizatiilor/licentelor
ART. 17
(1) Dupa verificarea documentatiei depuse de solicitant, ANRGN, prin
Departamentul autorizari, licentieri, reglementari si atestari tehnice,
intocmeste un raport prin care propune motivat acordarea/refuzul de acordare
a autorizatiei/licentei. In raport se va preciza durata maxima de valabilitate
propusa pentru autorizatie/licenta, dupa cum urmeaza:
a) autorizatiile prevazute la art. 6 si 8 sunt valabile pe durata executarii
lucrarilor aferente, cuprinse in studiul de fezabilitate;
b) autorizatiile prevazute la art. 7 sunt valabile pentru o perioada de maximum
30 de ani;
c) licentele prevazute la art. 9 lit. a) si c) sunt valabile pentru o perioada de
maximum 30 de ani;
d) licentele prevazute la art. 9 lit. b), d) si e) sunt valabile pentru o perioada
de maximum 15 ani;
e) licentele prevazute la art. 9 lit. f) sunt valabile pe durata acordului incheiat
intre parti, cu precizarea ca se modifica corespunzator la eventualele
amendari ale acordului de tranzit.
(2) Raportul este prezentat spre analiza Comitetului de reglementare al
ANRGN, in vederea emiterii deciziei de acordare/respingere. Sedinta
Comitetului de reglementare este publica. Discutiile din cadrul sedintei vor fi
inregistrate, iar inregistrarea pe suport electronic se va pastra o durata de
minimum 5 ani.
SECTIUNEA 5
Acordarea autorizatiei/licentei
ART. 18

(1) ANRGN decide asupra acordarii autorizatiei/licentei in termen de pana la

60 de zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete de catre
solicitant.
(2) Acordarea sau refuzul de acordare a autorizatiei/licentei se face prin
decizie a presedintelui ANRGN.
(3) In termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii de catre ANRGN a
instiintarii privind acordarea autorizatiei/licentei si a facturii emise, solicitantul
va face dovada platii tarifului aferent.
(4) Neprezentarea in termenul prevazut la alin. (3) a dovezii de achitare a
tarifului atrage refuzul eliberarii deciziei de catre ANRGN.
ART. 19
Acordarea sau refuzul de acordare a autorizatiei/licentei se motiveaza in baza
urmatoarelor criterii obligatorii:
a) caracterul complet al documentatiei prezentate;
b) existenta unui cadru tehnico-organizatoric care sa permita indeplinirea
conditiilor prevazute in autorizatii si in licente;
c) asigurarea resurselor financiare;
d) asigurarea cu personal calificat si competent;
e) calitatea serviciilor asigurate clientilor;
f) calitatea manageriala - experienta profesionala si de conducere;
g) asigurarea sanatatii si securitatii personalului;
h) protectia mediului;
i) eficienta energetica a capacitatilor pentru activitatile cu caracter de
monopol supuse autorizarii.
ART. 20
Autorizatiile/licentele vor contine, dupa caz, urmatoarele prevederi principale:
a) drepturile conferite de autorizatie/licenta;
b) conditionari, limitari si restrictii privind continuitatea si nivelurile de
functionare a obiectivelor autorizate;

c) interdictii si sarcini privind securitatea persoanelor, protectia proprietatii si a

mediului inconjurator, afectarea unor activitati de interes public;
d) continutul servitutii, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr.
60/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 463/2001;
e) datele tehnice privind obiectivul autorizat;
f) asigurarea egalitatii de tratament a clientilor si evitarea oricaror
discriminari;
g) prezervarea unui mediu concurential normal in domeniu prin evitarea
dezechilibrelor pe piata si a practicilor anticoncurentiale;
h) obligativitatea pentru titularii de licente prevazute la art. 9 lit. b), c) si e) de
a asigura accesul tuturor producatorilor si consumatorilor la sistemul de
transport, de inmagazinare/stocare si de distributie;
i) obligativitatea pentru titularii de licente prevazute la art. 9 lib. b) si c) de a
asigura, dupa caz, stocurile de siguranta de combustibil, lubrifianti, piese de
schimb, materiale necesare pentru functionarea capacitatilor de productie,
transport si inmagazinare/stocare pentru o perioada de minimum 90 de zile
sau, prin contracte, necesarul de combustibil, gaze naturale, lubrifianti, piese
de schimb, materiale, care sa permita indeplinirea obligatiilor de furnizare a
gazelor naturale;
j) obligativitatea pentru titularii de licente prevazute la art. 9 lit. a) si e) de a
respecta standardele de performanta referitoare la calitatea serviciului de
furnizare a gazelor naturale catre consumatori si de a prezenta rapoarte
anuale privind indeplinirea cerintelor specificate in standardele de
performanta;
k) obligativitatea pentru titularii de licente de a prezenta periodic, semestrial
sau, dupa caz, anual, rapoarte tehnice si financiare privind activitatea
acestora; pentru rapoartele financiare este obligatorie separarea evidentei
contabile intre activitatile licentiate si cele nelicentiate;
l) obligativitatea pentru titularii de autorizatii/licente de a furniza informatii
catre autoritatea competenta, referitoare la tipul de date, periodicitatea,
formatul de transmitere a datelor si altele asemenea.
ART. 21
(1) Autorizatiile si licentele se inregistreaza intr-un registru in care inscrierea
se face in ordinea emiterii lor.
(2) Numarul autorizatiei/licentei este numarul de ordine din acest registru.

(3) Registrul este unic si poate fi consultat de cei interesati la sediul ANRGN,
cu acordul acesteia, conform unui program care va fi afisat.
(4) Modelele de autorizatie/licenta sunt prezentate in anexele nr. 6 si 7.
ART. 22
Autorizatia/licenta se elibereaza in doua exemplare, dintre care un exemplar
este transmis de autoritatea competenta titularului, iar un exemplar se
ataseaza la dosarul-anexa la registru.
ART. 23
(1) Deciziile presedintelui ANRGN de acordare a autorizatiilor/licentelor vor fi
publicate pe cheltuiala titularului de autorizatie in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea a IV-a, iar deciziile de respingere a acestora vor fi
comunicate solicitantilor in termen de 15 zile calendaristice de la data
emiterii.
(2) Deciziile presedintelui ANRGN privind acordarea/refuzul acordarii
autorizatiei/licentei pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, in
conditiile Ordonantei Guvernului nr. 41/2000, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 791/2001.
CAP. 4
Procedura de modificare a autorizatiilor si licentelor
ART. 24
(1) La cererea titularilor sau din proprie initiativa ANRGN poate decide, in
conformitate cu prevederile legale, modificarea autorizatiilor/licentelor
eliberate initial, in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care survin unele schimbari ale circumstantelor de la data
eliberarii autorizatiilor/licentelor sau a unor evenimente care conduc la
imposibilitatea desfasurarii activitatilor de productie, transport, tranzit,
inmagazinare/stocare, distributie sau furnizare de gaze naturale ori a pietei
gazelor naturale;
b) in cazul unor modificari ale statutului titularului de autorizatie/ licenta - prin
divizare, fuziune, transformare, schimbarea obiectului de activitate, a
denumirii, a sediului, modificarea capitalului social - sau al unor modificari ale
patrimoniului, precum si in alte cazuri de afectare a conditiilor in care
autorizatia sau licenta a fost eliberata.
(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) modificarea
autorizatiilor/licentelor se va face din initiativa ANRGN, cu respectarea

egalitatii de tratament a titularilor si in raport cu natura situatiei care a

determinat modificarea. ANRGN va comunica in scris titularilor de
autorizatie/licenta modificarile survenite. In aceste cazuri ANRGN va elibera
titularilor autorizatii sau licente cu un continut modificat.
(3) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) titularul autorizatiei/licentei va
notifica ANRGN, in termen de 30 de zile de la aparitia situatiei nou-create,
solicitarea de modificare. Dupa primirea notificarii ANRGN va examina situatia
nou-creata si va dispune, daca solicitarea este intemeiata, dupa caz:
a) modificarea corespunzatoare a autorizatiilor/licentelor, eliberand autorizatii
sau licente cu un continut modificat;
b) emiterea unor amendamente la conditiile asociate autorizatiei/licentei
existente.
(4) In cazul in care, pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b), nu se poate
proceda in conformitate cu prevederile alin. (3), titularul de autorizatie va
solicita ANRGN aprobarea transferului autorizatiei catre alta persoana juridica.
In acest caz persoana juridica catre care se face transferul trebuie sa faca
dovada, in prealabil, ca indeplineste conditiile de autorizare prevazute la art.
13.
CAP. 5
Procedura de suspendare si de retragere a autorizatiilor si licentelor
ART. 25
(1) In cazul in care titularul autorizatiei/licentei nu isi indeplineste obligatiile
legale din motive neimputabile acestuia, precum si in cazul nerespectarii
conditionarilor, limitarilor, restrictiilor, interdictiilor sau a sarcinilor stabilite
prin autorizatie/licenta, constatate de ANRGN din oficiu ori sesizate de catre
terti sau prin notificarea de catre titular, ANRGN va proceda dupa cum
urmeaza:
a) daca situatia creata se poate remedia, acorda un termen de conformare de
maximum 6 luni, sub sanctiunea suspendarii autorizatiei/licentei;
b) daca situatia creata nu se poate remedia, retrage autorizatia/licenta.
(2) Pentru neindeplinirea sau, dupa caz, indeplinirea necorespunzatoare a
obligatiilor care rezulta din autorizatie/licenta, imputabile titularului, ANRGN va
dispune:
a) daca situatia creata se poate remedia, suspendarea autorizatiei/licentei pe
o perioada de 60 de zile calendaristice in vederea remedierii situatiei create si
conformarii cu autorizatia/licenta; in acest sens titularul autorizatiei/licentei

are obligatia de a depune la ANRGN, in termen de maximum 30 de zile

calendaristice, documentele care sa ateste remedierea situatiilor care au
condus la suspendarea autorizatiei/licentei;
b) daca situatia creata nu se poate remedia, retragerea autorizatiei/licentei.
(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2) persoanele prejudiciate il pot actiona
pe titular in justitie pentru repararea pagubei cauzate.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), ANRGN poate dispune continuarea
activitatii in regim controlat, daca activitatea afecteaza interesele
consumatorilor de gaze naturale.
ART. 26
Prin decizie ANRGN va suspenda titularului autorizatia/licenta in caz de
incepere a procedurii reorganizarii judiciare sau a falimentului; titularul este
obligat sa notifice ANRGN situatia aparuta, in termen de 15 zile calendaristice
de la data declansarii acestei proceduri.
ART. 27
ANRGN va retrage titularului autorizatia/licenta in urmatoarele situatii:
a) incapacitate de plata;
b) faliment;
c) in conditiile prevazute la art. 24 alin. (1) lit. b), daca acestea sunt de natura
sa conduca la imposibilitatea indeplinirii de catre titularul autorizatiei/licentei a
obligatiilor asumate.
CAP. 6
Sanctiuni
ART. 28
Pentru orice incalcare de catre titularul autorizatiei/licentei a termenilor sau a
conditiilor prevazute in acestea autoritatea competenta va aplica titularului
sanctiuni contraventionale, potrivit dispozitiilor art. 14 din Ordonanta
Guvernului nr. 41/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 791/2001, si ale
art. 87 din Ordonanta Guvernului nr. 60/2000, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 463/2001.
CAP. 7
Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 29
(1) Autoritatea competenta va pune la dispozitie celor interesati orice
document sau date obtinute din analiza unei cereri, din verificarile efectuate
pe parcurs sau din luarea unei masuri de punere in aplicare, in conformitate cu
instructiunile privind regimul eliberarii documentelor, emise de ANRGN.
(2) Instructiunile prevazute la alin. (1) vor fi elaborate de ANRGN in termen de
30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, fiind aprobate
prin decizie a presedintelui acesteia.
(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) informatiile confidentiale sau de
afaceri, stabilite de comun acord cu ANRGN, a caror difuzare poate cauza
daune economice, informatiile cu regim special si informatiile care constituie
secret de stat.
ART. 30
Lista cuprinzand tarifele pentru acordarea de autorizatii si licente este
prevazuta in anexa nr. 8.
ART. 31
Agentii economici din sectorul gazelor naturale sunt obligati sa solicite
acordarea autorizatiilor/licentelor in conditiile art. 16 din Ordonanta Guvernului
nr. 41/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 791/2001, pana la aceasta
data beneficiind de autorizatie/licenta provizorie.
ART. 32
Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezentul regulament.
ANEXA 1
DEFINITII
1. acces la sistemul de transport si/sau de distributie - dreptul unui producator,
furnizor si/sau consumator eligibil de a utiliza sistemul, achitand tarifele si
indeplinind obligatiile de utilizare a acestuia;
2. asigurare - resursele financiare prezervate de titularul de autorizatie/licenta,
care sa ii permita acestuia fie inlocuirea oricaror elemente de active
deteriorate sau distruse din cauza unor avarii, accidente sau a altor
evenimente fortuite, fie plata unor penalizari, despagubiri catre terti, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare;
3. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale
(ANRGN) - institutie publica autonoma, cu personalitate juridica, care creeaza,

aplica si urmareste sistemul de reglementari obligatorii la nivel national,

necesar pentru functionarea sectorului gazelor naturale in conditii de eficienta,
siguranta, concurenta, transparenta si protectie a consumatorilor si a
mediului;
4. autorizatie - permisiune acordata unei persoane juridice, romana sau
straina, pentru a construi, a pune in functiune si/sau a opera ori a modifica o
instalatie de productie, transport, tranzit, inmagazinare/stocare, dispecerizare
si distributie a gazelor naturale:
a) autorizatie de infiintare - actul tehnic si juridic emis de ANRGN, prin care se
acorda permisiunea unei persoane juridice, romana sau straina, pentru a
infiinta capacitati de productie, transport, inmagazinare/stocare, tranzit,
dispecerizare si distributie a gazelor naturale;
b) autorizatie de functionare - actul tehnic si juridic emis de ANRGN, care
atesta functionarea obiectivelor din sectorul gazelor naturale, existente in
functiune la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, precum si
punerea in functiune a obiectivelor noi;
c) autorizatie de modificare - actul tehnic si juridic emis de ANRGN, prin care
se acorda permisiunea unei persoane juridice pentru modernizarea,
retehnologizarea, extinderea si reabilitarea unui obiectiv de productie,
transport, tranzit, inmagazinare/stocare, distributie, furnizare si utilizare a
gazelor naturale, precum si pentru reparatia capitala a acestuia, in urma
careia se modifica caracteristicile tehnice care au facut obiectul autorizatiei;
5. bonitate financiara - masura a increderii, de natura financiara, pe care o
prezinta o persoana juridica in momentul solicitarii unei autorizatii/licente;
6. capacitate - posibilitatea unui obiectiv din sectorul gazelor naturale de a
produce, de a transfera, de a transporta, de a inmagazina/stoca, de a distribui
si/sau de a transforma gaze naturale;
7. caracteristici tehnice - totalitatea datelor si elementelor de natura tehnica,
specifice unui obiectiv din sectorul gazelor naturale;
8. cod - colectie de reglementari cu caracter tehnic si comercial, emise de
autoritatea competenta, prin care se stabilesc reguli si proceduri obligatorii
pentru agentii economici din sectorul gazelor naturale;
9. consumator captiv - persoana fizica sau juridica, romana ori straina, care
este obligata, datorita configuratiei sistemului de distributie, sa contracteze
gaze naturale cu un anumit producator sau distribuitor, titular al licentei de
furnizare:
a) consumator rezidential - consumatorul care utilizeaza gazele naturale in
scopul incalzirii spatiilor proprii, producerii apei calde, pentru gatit si pentru

care furnizarea se face fara limita de consum, pana la nivelul debitului maxim
instalat; in particular, termenul uz rezidensial face referire la consumul casnic
in gospodarii individuale, apartamente de bloc, obiective sociale, culturale, de
ocrotire a sanatatii, institutii si altele asemenea;
- consumator rezidential individual - consumul casnic in gospodarii individuale,
apartamente de bloc sau cu un consum de gaze naturale de maximum 10.000
mc/an;
- consumator rezidential colectiv - consumul casnic in gospodarii sau
apartamente de bloc, cu contorizari comune si un consum de gaze naturale
mai mare de 10.000 mc/an;
- alti consumatori rezidentiali - institutii publice, unitati de invatamant, spitale,
crese, gradinite, servicii sociale, precum si altele asemenea;
b) consumator industrial - consumatorul care utilizeaza gazele naturale ca
materie prima in industria chimica sau pentru procese tehnologice in industrie,
sectorul extractiv, sectorul materialelor de constructii si altele asemenea,
exclusiv producerea de energie electrica, clasificati astfel:
- consumator industrial mic - cu un consum de gaze naturale de maximum
100.000 mc/an;
- consumator industrial mare - cu un consum de gaze naturale de minimum
100.000 mc/an;
- consumator din industria chimica - care utilizeaza gazele naturale ca materie
prima in industria chimica de sinteza;
- consumator din sectorul producerii de energie electrica - consumatorul care
utilizeaza gazele naturale in scopul producerii de energie electrica pentru
utilitati publice;
c) consumator comercial - consumatorul care utilizeaza gaze naturale in
sectorul comercial, restaurante, hoteluri, centre de afaceri sau in agricultura,
sere si utilizari similare, pentru care furnizarea se face fara limita de consum,
pana la nivelul debitului maxim instalat;
d) consumator din sectorul distributiei districtuale a agentului termic consumatorul care utilizeaza gaze naturale pentru producerea de energie
termica, in scopul distributiei publice; furnizarea se realizeaza in limita
cantitatilor de gaze naturale contractate si in conformitate cu graficul de
furnizare prevazut in contractul de furnizare;
10. consumator eligibil - persoana fizica sau juridica, romana ori straina, care
are deplina libertate de a cumpara gaze naturale de la orice producator si/sau
furnizor, avand acces la retelele de transport si/sau de distributie;

11. dispecerizare - corelarea si echilibrarea permanenta si operativa, la nivelul

retelelor si al sistemelor, a resurselor - productie, import si altele asemenea cu consumurile rezultate din obligatiile de livrare, inclusiv luarea masurilor de
limitare a efectelor situatiilor exceptionale - temperaturi foarte scazute,
calamitati naturale, avarii majore - prin folosirea de mijloace specifice;
12. distribuitor de gaze naturale - persoana juridica, romana sau straina,
autorizata si/sau licentiata, care are ca specific activitatea de distributie a
gazelor naturale, precum si comercializarea acestora catre consumatorii
captivi intr-o zona delimitata;
13. furnizor de gaze naturale - persoana juridica, romana sau straina, titulara a
licentei de furnizare a gazelor naturale;
14. gaze naturale - gazele libere din zacamintele de gaz metan, gazele
dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum
si gazele rezultate din extractia sau separarea hidrocarburilor lichide;
15. inmagazinare subterana - proces ciclic de depozitare care consta in
introducerea/injectia si extragerea/extractia unor cantitati de gaze naturale
si/sau lichide in/din spatii etanse - medii poroase, acvifere, cavitati si altele
asemenea - la diferite presiuni si temperaturi;

ORDIN nr. 199 din 19 iunie 2001

privind unele masuri pentru intarirea disciplinei in sectorul gazelor naturale
Emitent : MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR
Publicat in : MONITORUL OFICIAL nr. 379 din 11 iulie 2001
Ministrul industriei si resurselor,
avand in vedere necesitatea asigurarii caracterului nediscriminatoriu in stabilirea si alocarea lunara
a cotelor procentuale cantitative de gaze naturale, aferente amestecului de gaze naturale din
productia interna si din import, cu implicatii asupra derularii contractelor de achizitie si de
furnizare catre consumatori a gazelor naturale,
in temeiul prevederilor:
a) Hotararii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si
Resurselor, cu modificarile ulterioare;
b) Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 85/2001;
c) Deciziei presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale nr.
52/2001 privind aprobarea Regulamentului de programare, functionare si dispecerizare a
Sistemului national de transport al gazelor naturale,
emite prezentul ordin.
ART. 1
Producatorii de gaze naturale au obligatia sa asigure programul de inmagazinare subterana,

livrarile catre societatile de distributie, redeventa si consumurile tehnologice, conform anexei la

prezentul ordin.
ART. 2
(1) Producatorii interni au dreptul sa vanda gaze naturale din productia lunara proprie
comercializabila, destinata consumatorilor eligibili, pe baze contractuale conform contractelorcadru autorizate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.
(2) In functie de solutia tehnica de alimentare a consumatorilor eligibili - racordare directa la
Sistemul national de transport al gazelor naturale sau in retelele de distributie - Societatea
Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Medias si societatile de distributie vor
incheia cu consumatorii in cauza contracte separate pentru prestarea serviciilor de transport si,
dupa caz, de distributie. Cu 10 zile inainte de luna de livrare Dispeceratul National de Gaze
Naturale - Operatorul de piata va transmite producatorilor cota procentuala lunara din productia
interna, stabilita pentru livrarile catre consumatorii eligibili.
(3) Serviciile de transport si distributie vor fi prestate numai in situatia in care consumatorul
eligibil face dovada catre Dispeceratul National de Gaze Naturale - Operatorul de piata referitoare
la nominalizarile obtinute de la furnizorii de gaze din productia interna si din import, pe toata
durata lunii de livrare.
(4) In situatia nerespectarii conditiilor prevazute la art. 2 alin. (3), la sesizarea Dispeceratului
National de Gaze Naturale - Operatorul de piata, Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale
"Transgaz" - S.A. Medias va sista prestarea serviciilor de transport.
ART. 3
(1) Cu 7 zile inainte de luna de livrare producatorii vor transmite Dispeceratului National de Gaze
Naturale - Operatorul de piata nivelurile cantitative orare/zilnice/lunare care fac obiectul
contractelor cu consumatorii eligibili si cu societatile de distributie.
(2) Cantitatile orare/zilnice/lunare livrate in baza contractelor directe de catre producatori
consumatorilor eligibili conform contractelor-cadru autorizate de Autoritatea Nationala de
Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale nu vor depasi procentul lunar din productia interna,
stabilit de Dispeceratul National de Gaze Naturale - Operatorul de piata si aprobat de Autoritatea
Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.
(3) Cantitatile din productia interna ce vor intra zilnic in structura efectiva a fiecarui consumator
eligibil cu contracte directe cu producatorii vor fi egale procentual cu cantitatile din amestecul
intern/import al agentilor economici ai caror furnizori sunt societatile de distributie.
ART. 4
(1) Dispeceratul National de Gaze Naturale Operatorul de piata va inainta zilnic Autoritatii
Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale un raport operativ privind respectarea
achizitiilor de gaze naturale din productia interna si din import de catre societatile de distributie
licentiate si consumatorii eligibili, conform cotelor procentuale ale amestecului import/intern
stabilit la inceputul lunii.
(2) In termen de 15 zile calendaristice de la incheierea lunii de livrare societatile de distributie vor
inainta Dispeceratului National de Gaze Naturale - Operatorul de piata situatia detaliata privind
cantitatile de gaze naturale din productia interna si din import, facturate fiecarui agent economic
din categoria captivi. Dispeceratul National de Gaze Naturale - Operatorul de piata va inainta
Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale un raport privind amestecul
de gaze naturale realizat atat pentru consumatorii captivi, cat si pentru cei eligibili.

ART. 5
(1) Producatorii de gaze naturale vor livra gazele cu titlu de redeventa catre Societatea Comerciala
"Termoelectrica" - S.A., achitarea contravalorii acestora urmand sa fie efectuata de Societatea
Comerciala "Electrica" - S.A. pe baza unei conventii de plata intre producator - Societatea
Comerciala "Termoelectrica" S.A. si Societatea Comerciala "Electrica" - S.A.
(2) In cazul in care in termen de 30 de zile de la emiterea facturii nu se achita integral
contravaloarea gazelor livrate, reprezentand redeventa petroliera, producatorii vor livra gazele cu
titlu de redeventa altor consumatori.
(3) In situatia in care gazele cu titlu de redeventa nu acopera integral necesarul de consum al
beneficiarilor selectati in conditiile art. 5 alin. (2), diferenta va fi completata cu cantitati de gaze in
amestec intern/import in cotele procentuale aprobate la inceputul lunii de livrare de catre
Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.
ART. 6
(1) Pretul gazelor naturale destinate consumatorilor captivi se stabileste pe categorii de
consumatori prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor
Naturale, emis pe baza propunerilor de preturi si tarife reglementate, inaintate de producatori,
distribuitori, transportatori si de operatorii depozitelor subterane, in conditiile Criteriilor si
metodelor pentru stabilirea preturilor si a tarifelor reglementate in sectorul gazelor naturale,
aprobate prin Decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Gazelor
Naturale nr. 79/2001.
(2) Pretul gazelor naturale din productia interna destinate celorlalte categorii de consumatori se
stabileste de producatori ca pret de referinta pentru fiecare trimestru, cu 15 zile in avans, ca medie
a preturilor practicate in baza contractelor-cadru de achizitie incheiate cu societatile de distributie
pe ultimele 3 luni.
(3) Pretul gazelor naturale in amestec intern/import livrate agentilor economici se va fundamenta
trimestrial de catre societatile de distributie in functie de evolutia consumului, a productiei interne
si a pretului de achizitie al gazelor din import si va fi aprobat de Autoritatea Nationala de
Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale.
ART. 7
(1) Plata gazelor naturale din productia interna va fi achitata producatorilor si prestatorilor de
servicii de inmagazinare de catre consumatorii eligibili si de societatile de distributie in termen de
maximum 30 de zile de la emiterea facturii de catre producatori.
(2) In cazul neachitarii platii gazelor naturale catre producatorii si prestatorii de servicii de
inmagazinare, in conditiile alin. (1), acestia vor informa Dispeceratul National de Gaze Naturale Operatorul de piata despre sistarea alimentarii cu gaze.
ART. 8
Nerespectarea prevederilor prezentului ordin de catre conducerile agentilor economici din sectorul
productiei, transportului, distributiei si inmagazinarii subterane a gazelor naturale atrage
sanctionarea acestora in conditiile prevazute de lege.
ART. 9
Societatea Comerciala "Exprogaz" - S.A. Medias, Societatea Nationala "Depogaz" - S.A. Ploiesti,
Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, Societatea Nationala de Transport
Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Medias, Societatea Comerciala "Distrigaz Nord" - S.A. Targu
Mures, Societatea Comerciala "Distrigaz Sud" - S.A. Bucuresti, distribuitorii licentiati si autorizati

de Autoritatea de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale si Directia generala petrol si gaze

vor aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 10
Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu

ANEXA 1

IulieAugustSeptembrieOctombrie
NoiembrieDecembrieTOTAL
2001200120012001
20012001iuliedecembrie2001

Surse
interne
EXPROGAZ,
dincare*):381,50337,00375,10563,80
725,84829,843.213,08

- inmagazinat
/extras
126,20
117,90
75,10
0,00
98,64
153,44
319,20/252,08

redeventa25,4024,9025,4030,60
35,2038,10179,60

consumtehnologic
TRANSGAZ+
SIDEX35,2842,1533,2053,50
55,6061,70281,43


contractedirecte
EXPROGAZ+
agentieconomici+
TERMOELECTRICA69,0965,9162,1872,1573,95
61,90405,18

societatide
distributie251,73204,04254,32407,55561,09
668,142.346,87

DEPOGAZ,din
care*):37,5537,8040,2047,0057,92
65,52285,99

inmagazinat/
extras6,105,202,800,00
7,9212,3214,10/20,24

redeventa1,801,701,651,90
2,152,5511,75

consumtehnologic
propriu0,500,500,701,00
1,101,104,90

contractedirecte
DEPOGAZ+
TERMOELECTRICA3,64

3,64

societati

dedistributie31,6135,6037,8544,1054,67
61,87265,70

S.N.P.PETROM,
dincare*):331,10350,70361,80449,50505,44
557,542.556,08

inmagazinat
/extras127,70108,1076,200,00
73,44114,24312,00/187,68

consumurisucursale+
schele95,4585,3093,6093,00
90,7094,10552,15

contractedirecte,
dincare:141,10165,40168,25172,90173,80
174,90996,35

redeventa+livraridirecte
(TERMO
ELECTRICA)58,8064,9063,5566,9067,30
68,40389,85

altelivraridirecteS.N.P.
PETROM6,6213,5014,7016,00
16,5016,5083,82

contractedirecteS.N.P.
PETROM+agentieconomici+
TERMO
ELECTRICA75,6887,0090,0090,00
90,0090,00522,68

societatide
distributie94,56100,0099,95183,60
240,94288,541.007,59

TOTAL
INMAGAZINAT/
EXTRAS260,00231,20154,100,00
180,00280,00645,30/460,00

Surseinternepentrusocietatide
distributie377,90339,64392,12635,25
856,701.018,553.620,16

Surseinternepentrucontractedirecteagenti
economici+TERMO
ELECTRICA148,41152,91152,18162,15
163,95151,90931,50

*)Inperioadaiulieseptembrie2001nusuntinclusecantitatile
inmagazinate,
iarinperioadanoiembriedecembrie2001suntincluse
cantitatileextrase
dininmagazinare.

TOTALNECESARIMPORT,
dincare:112,33304,09325,45330,61
514,26670,292.257,03

societatide
distributie46,4665,9584,4181,6192,33
147,09517,85

agentieconomicicucontractedirecte
cuEXPROGAZ12,7220,2923,3215,5018,95
28,80119,58

agentieconomicicucontractedirectecuS.N.P.
PETROM7,8626,7833,7519,3323,06
41,88152,66

TERMO
ELECTRICA25,44156,50149,40179,60
345,35417,951.274,24

SIDEX19,8534,5734,5734,5734,57
34,57192,70

N.B.:Lainceputulfiecareilunidelivrarenecesaruldeimportva
ficorelatinfunctiedeevolutiacererii.

ORDIN Nr. 238/14.06.2002 .

Avand in vedere dispozitiile Legii nr. 219/1998, privind regimul concesiunilor, a

Legii nr. 213/1998, privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia,
prevederile O.U.G. nr.9/2002 de modificare a Legii nr.326/2001 privind serviciile
publice de gospodarire comunala prin care au fost eliminate alimentarea cu energie
electrica, gaze naturale, din cadrul serviciilor de gospodarire comunala;
Vazand solicitarile unor societati comerciale cu privire la emiterea unor acorduri
de concesiune pentru exploatare in domeniul energiei electrice si gazelor naturale;
In temeiul Hotararii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Industriei si Resurselor, modificata prin Hotararea Guvernului nr.
235/2001, al Hotararii Parlamentului Romaniei nr.39/28.12.2000 pentru acordarea

increderii Guvernului si al Decretului Prezidential nr.611/28.12.2000 pentru numirea

Guvernului Romaniei;
Ministrul Industriei si Resurselor emite urmatorul
ORDIN
Art.1. Pe data prezentului ordin se constituie comisia in componenta redata in
anexa, pentru a desfasura activitatea de concesionare in domeniul energiei electrice
si gazelor naturale, avand rolul activitatii concedente pentru sectoarele din aria de
interes a ministerului.
Art.2. Comisia isi va desfasura activitatea in baza unui Regulament propriu cu
privire la acordurile de concesiune.
Art.3. Documentatia, caietul de sarcini care vor fi analizate in vederea
acordarii concesiunii si a organizarii procedurilor legale pentru selectia operatorului
se vor depune insotite de o cerere de catre solicitantii interesati.
Art.4. Acordurile de concesiune se emit in trmen de 30 de zile de la data
depunerii documentatiei.
Art.5. Directia Programe de Dezvoltare, Exploatare Resurse, Directia Generala
Energie, Directia Generala Petrol si Gaze, Directia Generala Legislatie, Contencios
Management si Directia Generala Buget, Contabilitate Interna, vor aduce la
indeplinire prevederile prezentului ordin.
S.S. M I N I S T R U,
DAN IOAN POPESCU
Anexa la Ordinul nr.238/14.06.2002

Componenta

Comisiei

1.

Traian Cojocaru director al Directiei Programe de Dezvoltare,

Exploatare Resurse - presedinte.

2.

Emilia Nineaca consilier la Directia Programe de Dezvoltare,

Exploatare Resurse - secretar.

3.

Aurica Calotescu consilier la Directia Generala Energie membru.

4.

Georgeta Gealap consilier la Directia Generala Petrol si Gaze - membru.

5.

Silviu Moldoveanu expert la Directia Generala Legislatie, Contencios,

Management membru.

6.

Magdalena Bradean consilier la Directia Generala Buget,

Contabilitate Interna membru.

7.

Camelia Gogulescu expert la Directia Generala Petrol si Gaze membru.

ORDIN 361/ 2002

al ministrului industriei si resurselor pentru aprobarea Regulamentului de functionare a Comisiei pentru activitatea de concesionare in domeniul
distributiei energiei electrice si gazelor naturale din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor

REGULAMENT
de functionare a Comisiei pentru activitatea de concesionare in domeniul
distributiei energiei electrice si gazelor naturale din cadrul Ministerului Industriei si
Resurselor.
Art.1.- Comisia pentru activitatea de concesionare in domeniul distributiei
energiei electrice si gazelor naturale constituita prin Ordinul ministrului industriei si
resurselor nr.238/2002, isi va desfasura activitatea in baza legii nr. 219/1998 privind
regimul concesiunilor, ale legii nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul
juridic al acesteia si ale Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.9/2002 pentru
modificarea Legii serviciilor publice de gospodarire comunala nr. 326/2001.
Art.2.- Procedurile privind acordarea concesiunilor in domeniul mentionat vor
parcurge urmatoarele etape:
a)
initierea concesiunii;
b)
elaborarea si aprobarea studiului de oportunitate;
c)
elaborarea si aprobarea caietului de sarcini ;
d)
aprobarea concesionarii prin hotarare a Guvernului;
e)
organizarea licitatiei;
f)
incheierea contractului de concesionare;
Art.3.- Initiativa concesionarii o poate avea concedentul sau orice investitor
interesat.
Initierea procedurii de concesionare de catre concedent se realizeaza prin
intocmirea studiului de oportunitate.
Initierea procedurii de concesionare de catre orice investitor interesat se
realizeaza prin inaintarea catre Ministerul Industriei si Resurselor Comisia pentru
activitatea de concesionare in domeniul distributiei energiei electrice si gazelor
naturale a unei scrisori de intentie cuprinzand propunerea de concesionare, datele de
identificare a investitorului, manifestarea ferma si serioasa a intentiei de
concesionare, obiectul concesiunii si planul de afaceri.

Art.4.- Elaborarea studiului de oportunitate se realizeaza de catre concedent si

va
cuprinde in principal urmatoarele elemente:
a)
descrierea bunului, a activitatii sau a serviciului public care urmeaza sa fie
concesionat;
b)
motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu, care justifica
acordarea concesiunii;
c)
investitiile necesare pentru modernizare sau extindere;
d)
nivelul minim al redeventei;
e)
modalitatea de acordare a concesiunii avuta in vedere va fi licitatia
publica
deschisa sau licitatia publica deschisa cu preselectie; in cazul in care licitatia
publica nu a condus la desemnarea unui castigator, conform legislatiei in
vigoare, va fi declansata procedura negocierii directe.
f) durata estimata a concesiunii;
g)
termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare;
h)
avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale si
al
Statului Major General privind obiectul concesiunii in infrastructura sistemului
national de aparare, dupa caz;
Aprobarea studiului de oportunitate se face prin ordin al ministrului
industriei
si resurselor, initiat de Comisia pentru activitatea de concesionare in domeniul
distributiei energiei electrice si gazelor naturale.
Art.5. Elaborarea caietului de sarcini se realizeaza de concedent in baza
studiului de oportunitate si va cuprinde in mod obligatoriu:
a)
conditiile de exploatare a concesiunii si obiectivele de ordin economic,
financiar si de mediu urmarite de concedent privind exploatarea eficace a bunurilor,
activitatilor sau serviciilor ce fac obiectul concesiunii;
b)
investitiile pe care concesionarul este obligat sa le realizeze si
termenele
de realizare a acestora;
c)
clauzele financiare si de asigurari ;
d)
regimul bunurilor utilizate de concesionar in derularea concesiunii;
e)
obligatiile privind protectia mediului, stabilite conform legislatiei in
vigoare.
Caietul de sarcini poate cuprinde:
a)
obiectul concesiunii : datele necesare pentru identificarea exacta a
obiectului concesiunii, care se vor obtine din fundamentarea tehnico- economica
prevazuta in studiul de oportunitate, identificarea bunurilor rezultate in urma
inventarierii si evaluarii;
b)
destinatia bunurilor, activitatilor sau serviciilor ce fac obiectul
concesiunii;
c)
obligativitatea asigurarii activitatilor si serviciilor publice in regim de
continuitate si permanenta;
d)
interdictia subconcesionarii bunului, a activitatii ori a serviciului
public
concesionat;
e)
conditiile in care concesionarul poate inchiria bunul concesionat pe
durata concesiunii;
f)
durata concesiunii, care nu poate depasi 49 de ani;

g)
h)
i)

redeventa minima si modul de calcul al acesteia;

valoarea investitiilor facute pana la data concesionarii;
conditiile impuse de natura bunurilor, activitatilor sau serviciilor
publice
ce fac obiectlul concesiunii, cum sunt : protejarea secretului de stat, materiale cu
rgim special, conditii de siguranta in exploatare , conditii privind folosirea si
conservarea patrimoniului cultural national,dupa caz , protectia mediului, protectia
muncii,conditiile impuse de acordurile si conventiile internationale la care Romania
este parte;
j)
modul de organizare a concesionarului; optiunea autoritatii
concedente
pentru forma de organizare a concesionarului;
k)
cuantumul garantiilor ce urmeaza sa fie depuse de concesionar, in
conformitate cu art. 34 din legea nr.29/1998;
l)
clauze referitoare la incetarea contractului de concesiune ;
m)
in cazul activitatilor sau serviciilor publice in derulare, clauze
referitoare
la personalul angajat si la protectia sociala ;
n)
orice alte conditii specifice care vor fi stabilite de catre concedent ;

Aprobarea caietului de sarcini se face prin ordin al ministrului industriei si resurselor ,

initiat de Comisia pentru activitatea de concesionare in domeniul distributiei energiei electrice si
gazelor naturale.
Art.6. Aprobarea concesionarii bunurilor proprietate publica se realizeaza prin
hotarare a Guvernului initiata de Ministerul Industriei si Resurselor , pe baza caietului
de sarcini al concesiunii.
Art.7. Dupa aprobarea concesiunii prin hotarare a Guvernului, concedentul
( Ministerul Industriei si Resurselor ) va proceda la organizarea licitatiei pentru
atribuirea concesiunii.
Concedentul va proceda la publicarea anuntului privind organizarea licitatiei in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, intr-un cotidian de circulatie nationala si
intr-unul de circulatie locala.
Comisia pentru activitatea de concesionare in domeniul distributiei energiei
electrice si gazelor naturale va pune la dispozitia ofertantilor (contra cost)
documentatia de licitatie intocmita in conformitate cu Normele metodologice cadru
de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, aprobate prin
Hotararea Guvernului nr.216/1999, ce va cuprinde:
instructiuni pentru ofertanti;
caietul de sarcin.
Comisia de evaluare va fi numita prin ordin al ministrului industriei si resurselor
si va fi alcatuita din 5 membri, din care 3 reprezentanti ai concedentului , un
reprzentant al Ministerului Finantelor Publice si un reprezentant al ministerului Apelor
si Protectiei Mediului.
Art.8.- Dupa primirea raportului comisiei de evaluare si trecerea perioadei
aferente rezolvarii eventualelor contestatii, Comisia pentru activitatea de
concesionare in domeniul distributiei energiei electrice si gazelor naturale va proceda
la incheierea contractului de concesiune cu ofertantul desemnat castigator.
MINISTERUL INDUSTRIEI I
RESURSELOR

AGENIA NAIONAL PENTRU

RESURSE MINERALE

ORDIN Nr. 49/14/2003

privind valorificarea cantitilor de gaze naturale noi din producia intern
In baza prevederilor Legii petrolului nr. 134/1995,
in temeiul prevederilor Hotararii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si ale Hotararii Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
ministrul industriei si resurselor si presedintele Agentiei Nationale pentru
Resurse Minerale emit urmatorul ordin:
Art. 1. - (1) Gaze naturale noi din productia interna reprezinta cantitatile de gaze
naturale provenite din noi zacaminte sau prin reabilitarea campurilor de extractie a
gazelor naturale, rezultate din operatiuni petroliere efectuate de catre persoane
juridice romane sau straine, in baza acordurilor petroliere.
(2) Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, denumita in continuare ANRM, in
calitate de concedent in acordurile petroliere, are obligatia de a certifica lunar
cantitatile de gaze naturale care se incadreaza in prevederile alin. (1).
Art. 2. - (1) Persoanele juridice romane sau straine, titulare sau cotitulare ale
acordurilor petroliere, vor incheia contracte de vanzare-cumparare cu oricare dintre
furnizorii licentiati si/sau consumatorii eligibili de gaze naturale pentru cantitatile de
gaze naturale noi obtinute in conditiile art. 1.
(2) Obligatia furnizorilor licentiati si a consumatorilor eligibili prevazuti la alin. (1)
de a achizitiona gaze naturale din import se reduce cu cantitatile reprezentand
achizitiile de gaze naturale noi din productia interna.
Art. 3. - (1) Pretul de valorificare al gazelor naturale noi din productia interna este
negociabil, in limita unui procent de maximum 80% din pretul mediu ponderat de
achizitie al gazelor naturale din import, calculat pentru anul calendaristic anterior, in
conditii de livrare DAF (la care se adauga comisioanele vamale aferente cantitatilor
de gaze naturale importate).
(2) Pretul de valorificare negociat in conditiile alin. (1) cuprinde redeventa,
impozitul pe gaze naturale si, dupa caz, pana la reactualizarea acordurilor petroliere,
taxa de exploatare.
(3) Calculul pretului mediu ponderat al gazelor naturale achizitionate din import se
efectueaza de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor
Naturale, denumita in continuare ANRGN.
(4) La efectuarea calculului pretului mediu ponderat al gazelor naturale
achizitionate din import ANRGN ia in considerare:
a) cantitatile de gaze naturale importate;
b) conditiile standard de presiune si temperatura;
c) preturile de import, in conditii de livrare DAF;
d) comisioanele vamale, aferente cantitatilor de gaze naturale importate.
Art. 4. - In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin,
Ministerul Industriei si Resurselor va publica pretul mediu ponderat al gazelor
naturale achizitionate din import, determinat de catre ANRGN, conform art. 3.
Art. 5. - ANRGN, Directia generala control, protectia mediului din cadrul ANRM,
Directia generala petrol si gaze din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor,
Operatorul de piata din cadrul Dispeceratului National de Gaze Naturale, precum si
partile la contractele prevazute la art. 2 alin. (1) vor duce la indeplinire prevederile
prezentului ordin.
Art. 6. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu
MINISTERUL INDUSTRIEI I RESURSELOR

Presedintele Agentiei Nationale

pentru Resurse Minerale,
Maria Iuliana Stratulat

ORDIN Nr. 292/9.05.2003

privind valorificarea cantitilor de gaze naturale pe piaa intern
n temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) i ale art. 9 pct. 3 din Hotrrea
Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea i funcionarea Ministerului Industriei i
Resurselor, cu modificrile i completrile ulterioare,
n vederea echilibrrii cantitative a componentelor din producia intern i din
import i pentru asigurarea unei structuri echitabile a livrrilor de gaze naturale ctre
consumatorii finali,
ministrul industriei i resurselor emite prezentul ordin.
Art. 1. Furnizarea gazelor naturale pentru consumatorii finali se realizeaz n
amestec, constituit din gaze naturale din producia intern i din import, denumit n
continuare amestec de gaze naturale.
Art. 2. Operatorul de pia din cadrul Dispeceratului Naional de Gaze Naturale
determin lunar structura amestecului de gaze naturale, n condiiile acoperirii
integrale a cererii pieei, structur pe care o supune spre avizare Autoritii Naionale
de Reglementare n Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN).
Art. 3. (1) Titularii de acorduri petroliere au obligaia de a disponibiliza ntreaga
producie de gaze naturale pentru asigurarea componentei din producia intern n
structura amestecului de gaze naturale.
(2) Fac excepie de la prevederile alin.(1) :
a) cantitile de gaze naturale reinjectate n zcminte, exceptate de la plata
redevenei, n condiiile legii;
b) gazele naturale noi din producia intern, valorificate conform Ordinului
ministrului industriei i resurselor i al preedintelui Ageniei Naionale
pentru Resurse Minerale nr. 49/14/2003 privind valorificarea cantitilor de
gaze naturale noi din producia intern, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003.
Art. 4. - Agenia Naional pentru Resurse Minerale (ANRM), n calitate de concedent
n acordurile petroliere, are obligaia de a certifica lunar cantitile de gaze naturale
care se ncadreaz n prevederile art. 3 alin.(2) lit. a).
Art. 5. Obligaia de a respecta structura amestecului de gaze naturale,
determinat n condiiile art. 2, revine :
a)
operatorilor liceniai, pentru cantitile de gaze naturale furnizate
consumatorilor captivi;
b)
consumatorilor eligibili;

c)

operatorilor din sectorul gazelor naturale, pentru cantitile de gaze

naturale destinate consumului propriu, cu excepia situaiilor prevzute la
art.3 alin. (2) lit. a) i b).

Art. 6. ANRM, ANRGN, Direcia restructurarea i piaa sector petrol i gaze naturale
din cadrul Ministerului Industriei i Resurselor, Operatorul de pia din cadrul
Dispeceratului Naional de Gaze Naturale, consumatorii eligibili, precum i operatorii
din sectorul gazelor naturale vor aduce la ndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 7. Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.

Ministrul industriei i resurselor

Dan Ioan Popescu

Bucureti, 9 mai 2003

Nr. 292
MONITORUL OFICIAL, PARTEA I nr. 376 din 2 iunie 2003
MINISTERUL INDUSTRIEI
SI RESURSELOR
ORDIN nr. 317 din 26 mai 2003
privind calcularea pretului mediu ponderat de achizitie a gazelor naturale
din import pentru anul 2002, aplicabil la valorificarea gazelor naturale din
productia interna in anul 2003
In baza prevederilor Legii petrolului nr. 134/1995 si a prevederilor art. 3 si 4 din
Ordinul ministrului industriei si resurselor si al presedintelui Angentiei Nationale
pentru Resurse Minerale nr. 49/14/2003 privind valorificarea cantitatilor de gaze
naturale noi din productia interna,
in temeiul Hotararii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea
Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul industriei si resurselor emite urmatorul ordin:
Articol unic - Valorificarea in anul 2003 a gazelor naturale noi din productia interna
se face prin negocierea pretului acestora, in limita unui procent de maximum 80% din
pretul mediu ponderat de achizitie a gazelor naturale din import pentru anul 2002,
calculat la 108,9 USD/1.000 mc, respectiv 3.604.934 lei/1.000 mc.
Ministrul industriei
si resurselor,
Dan Ioan Popescu

Bucuresti, 26 mai 2003.

Nr. 317.
ORDIN nr. 47/2003

pentru aprobarea Procedurii de emitere a avizului

in vederea autorizarii executarii constructiilor amplasate in vecinatatea
obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale

In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii

lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale
Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale
Ordonantei Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitatilor din sectorul
gazelor naturale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 463/2001,
In temeiul Hotararii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea
Ministerului Economiei si Comertului, al Hotararii Guvernului nr. 740/2003 privind
organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si
al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea
Ministerului Administratiei si Internelor,

ministrul economiei si comertului, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului si ministrul

administratiei si internelor emit urmatorul ordin:

ORDIN

ART. 1
Se aproba Procedura de emitere a avizului in vederea autorizarii executarii
constructiilor amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si
gaze naturale, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

p. Ministrul economiei
si comertului,
Mihai Berinde,
secretar de stat

p. Ministrul transporturilor,
constructiilor si turismului,
Ileana Tureanu,
secretar de stat

Ministrul administratiei
si internelor,
Ioan Rus

ANEXA

PROCEDURA

de emitere a avizului in vederea autorizarii executarii constructiilor amplasate in

vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale

CAP. I

Dispozitii generale

Scopul
ART. 1
Scopul prezentei proceduri este de a stabili modalitatea de emitere a avizului
operatorilor din sectorul petrol si gaze naturale in vederea autorizarii executarii
constructiilor amplasate in vecinatatea obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si
gaze naturale, avandu-se in vedere:
a) asigurarea securitatii si continuitatii alimentarii cu titei, gazolina, etan,
condensat, produse petroliere si gaze naturale a consumatorilor;
b) asigurarea protectiei mediului si a sigurantei constructiilor persoanelor fizice si
juridice;
c) asigurarea operarii si intretinerii in conditii de siguranta si eficienta a
infrastructurii de transport titei, gazolina, etan, condensat si produse petroliere,
precum si de productie, inmagazinare, transport si distributie a gazelor naturale.

Domeniul de aplicare
ART. 2
Prevederile prezentei proceduri se aplica in cazul autorizarii executarii lucrarilor de
constructii, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, cu exceptia celor de la lit. b).

CAP. II
Obligatiile operatorilor din sectorul petrol si gaze naturale, ale
autoritatilor administratiei publice locale si ale persoanelor fizice si juridice
care realizeaza lucrari de constructii

SECTIUNEA 1
Obligatiile operatorilor din sectorul petrol si gaze naturale

ART. 3

Operatorii din sectorul petrol si gaze naturale cu atributii in dezvoltarea,

exploatarea, intretinerea, verificarea si repararea obiectivelor/sistemelor care
alcatuiesc infrastructura necesara alimentarii cu titei, gazolina, condensat, etan si
produse petroliere, precum si cu gaze naturale a consumatorilor finali/beneficiarilor
sunt:
a) producatorii de titei si gaze naturale;
b) operatorii sistemelor de inmagazinare subterana a gazelor naturale;
c) Societatea Comerciala "Conpet" - S.A. Ploiesti, care este operatorul Sistemului
national de transport titei;
d) Societatea Comerciala "Petrotrans" - S.A. Ploiesti, care este operatorul
Sistemului de transport produse petroliere;
e) Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Medias, care
este operatorul Sistemului national de transport gaze naturale;
f) Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti, care opereaza propria
retea de transport si distributie a gazelor naturale;
g) operatorii sistemelor de distributie a gazelor naturale;
h) Societatea Comerciala "Oil Terminal" - S.A. Constanta, care este operatorul
rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, statiilor
de pompare, precum si al celorlalte instalatii si echipamente aferente acestora.
ART. 4
Obiectivele/sistemele din sectorul petrol si gaze naturale care alcatuiesc
infrastructura aferenta productiei si transportului de petrol si gaze naturale,
inmagazinarii si distributiei de gaze naturale sunt constituite, in principal, din:
a) instalatii tehnologice de suprafata, statii de comprimare si conducte de colectare
aferente activitatilor de productie a titeiului si gazelor naturale si de inmagazinare a
gazelor naturale;
b) conducte de transport si statii de pompare aferente Sistemului national de
transport titei si Sistemului de transport produse petroliere;
c) conducte de transport, statii de comanda vane, noduri tehnologice si statii de
comprimare aferente Sistemului national de transport gaze naturale si retelei proprii
de transport al gazelor naturale a Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A.
Bucuresti;
d) racorduri si statii de reglare-masurare a gazelor naturale aferente Sistemului
national de transport gaze naturale si retelei proprii de transport al gazelor naturale a
Societatii Nationale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucuresti;
e) sisteme de distributie a gazelor naturale;

f) alte instalatii tehnologice: statii de protectie catodica, instalatii de odorizare gaz.

ART. 5
Operatorii din sectorul petrol si gaze naturale au obligatia de a dezvolta, exploata,
intretine, verifica si repara infrastructura aferenta in conditii de siguranta, eficienta
economica si de protectie a mediului.

ART. 6
(1) Pentru protectia si functionarea normala a obiectivelor/sistemelor din sectorul
petrol si gaze naturale sunt instituite prin norme tehnice, elaborate de catre
autoritatile competente, zone de protectie si zone de siguranta a acestora.
(2) Obiectivele/sistemele din sectorul petrol si gaze naturale se marcheaza si se
protejeaza in conformitate cu normativele tehnice in vigoare.

ART. 7
In vederea evidentierii obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si gaze naturale
existente pe teritoriul judetelor, operatorii din sectorul petrol si gaze naturale vor
transmite anual consiliilor judetene planuri administrative la scara 1:100.000
cuprinzand traseele si amplasamentele obiectivelor/sistemelor din sectorul petrol si
gaze naturale, cu respectarea prevederilor aplicabile in domeniul clasificarii
informatiilor.

ART. 8
(1) Operatorii din sectorul petrol si gaze naturale au obligatia de a notifica in scris,
in termen de maximum 3 zile lucratoare de la data constatarii, orice situatie vizand
executarea de lucrari neautorizate in zona de protectie si/sau de siguranta a
obiectivelor/sistemelor aferente.
(2) Notificarea se va transmite, dupa caz, in vederea dispunerii masurilor legale,
catre urmatoarele autoritati:
a) primariilor locale;

Ministerul
Economiei si
Comertului

Agentia Nationala pentru

resurse Minerale

Nr 386/22.12.2003

Nr. 194/10.12.2003

Ordin privind aprobarea pretului de referinta al gazelor

naturale extrase in Romania
incepind cu trimestrul I al anului 2004
Avind in vedere Adresa Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul
Gazelor Naturale nr 3.392/2003, conform prevederilor art. 1 din Ordinul
ministrului industriei si resurselor si al presedintelui Agentiei Nationale pentru
resurse Minerale nr. 124/2001 privind metodologia de stabilire a pretului de
referinta pentru gazele naturale extrase in Romania, in temeiul prevederilor
art.5 alin(6) din Hotarirea Guvernului nr 738/2003 privind organizarea si
functionarea Ministarului Economiei si Comertului si ale art.4 alin (3) din
Hotararea Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei
Nationale pentru Resurse minerale,ministrul economiei si comertului si
presedintele Agentiei pentru resurse Minerale emit urmatorul ordin:
Art. 1 . -Valoerea pretului de referinta pentru gazele naturale extrase in
Romania, care sta la baza calcului contravalorii redeventei petroliere si al
valorii productiei brute de gaze naturale, incepind cu trimestrul I al anului
2004, este 2567246 lei/1000 nm3.
Art.2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul economiei si
comertului
Dan Ioan Popescu

Presedintele Agentiei Nationale

pentru Resurse Minerale
Maria Iuliana Stratulat

ORDIN nr. 711 din 20 octombrie 2004

pentru abrogarea Ordinului ministrului industriei si resurselor nr. 440/2002
privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea si verificarea
personalului care desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in
sectorul gazelor naturale si a Regulamentului pentru autorizarea si verificarea
agentilor economici care desfasoara activitati de proiectare, executie si
exploatare in sectorul gazelor naturale
EMITENT:
MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.014 din 3 noiembrie 2004
Avand in vedere dispozitiile art. 8 lit. c) din Legea gazelor nr. 351/2004,

in temeiul Hotararii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si

functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificarile si
completarile ulterioare,
ministrul de stat, ministrul economiei si comertului, emite urmatorul ordin:
ART. 1
Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 440/2002 privind aprobarea
Regulamentului pentru autorizarea si verificarea personalului care desfasoara
activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor naturale si a
Regulamentului pentru autorizarea si verificarea agentilor economici care
desfasoara activitati de proiectare, executie si exploatare in sectorul gazelor
naturale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 745 din 11
octombrie 2002, se abroga.
ART. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
p. Ministrul de stat,
ministrul economiei si comertului,
Iulian Iancu,
secretar de stat
Bucuresti, 20 octombrie 2004.
Nr. 711.
_______________

DIRECTIVA PARLAMENTULUI I A CONSILIULUI EUROPEAN 98/30/CE

din 22 iunie 1998
privind reglementrile comune pentru piaa intern n sectorul gazelor naturale
PARLAMENTUL EUROPEAN I CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avnd n vedere Tratatul de instituire a Comunitii Europene, n special art. 57 alin. (2), art. 66 i
art. 100a,
avnd n vedere propunerea Comisiei (1)aaaa,
avnd n vedere avizul Comitetului Economic i Social (2),
acionnd n conformitate cu procedura stabilit n art. 189b din Tratat (3),
xxx

(1)

ntruct, n conformitate cu art. 7a din Tratat, piaa intern se refer la o zon fr frontiere
interne, n care este asigurat circulaia liber a bunurilor, persoanelor, serviciilor i a
capitalului; ntruct este important s se adopte msuri pentru a finaliza constituirea pieei
interne;

(2)

ntruct, n conformitate cu art. 7c din Tratat, trebuie s se ia n consideraie diferenele de

dezvoltare dintre diversele economii, n timp ce derogrile acordate trebuie s fie de natur
temporar i s afecteze ct mai puin funcionarea pieei comune;

(3)

ntruct crearea unei piee competitive n domeniul gazelor naturale reprezint un element
important n constituirea pieei interne de energie;

(4)

ntruct Directiva Consiliului 91/296/CEE din 31 mai 1991 privind tranzitul gazelor
naturale prin sistemele de reele (4) i Directiva Consiliului 90/337/CEE din 29 iunie 1990
privind procedura comunitar de mbuntire a transparenei tarifelor gazelor naturale i
energiei electrice pentru utilizatorii finali din industrie (5), reprezint o prim faz a
constituirii pieei interne n domeniul gazelor naturale;

(5)

ntruct n prezent este necesar s se adopte noi msuri n vederea constituirii pieei interne
n domeniul gazelor naturale;

(6)

ntruct prevederile prezentei directive nu trebuie s aduc atingere aplicrii integrale a

Tratatului, n special cu privire la acele dispoziii referitoare la libera circulaie a bunurilor
pe piaa intern i la reglementrile din domeniul concurenei i nu afecteaz atribuiile
Comisiei ce-i revin prin Tratatul menionat;
ntruct piaa intern a gazelor naturale trebuie constituit ealonat, pentru a permite
industriei s se adapteze ntr-o manier flexibil i ordonat la noul mediu creat i pentru a
ine seam de diversele structuri de pia din statele membre;

(7)

(8)

ntruct constituirea pieei interne n sectorul gazelor naturale trebuie s favorizeze

interconectarea i interoperabilitatea sistemelor, de exemplu prin caliti compatibile ale
gazelor naturale;

(9)

ntruct pentru organizarea i funcionarea sectorului gazelor naturale trebuie stabilit un

anumit numr de reglementri comune; ntruct, n conformitate cu principiul
subsidiaritii, aceste reglementri nu sunt altceva dect principii care ofer un cadru
general, a cror punere n practic revine statelor membre, permind astfel fiecrui stat
membru s menin sau s aleag regimul care corespunde cel mai bine unei anumite
situaii particulare, n special n ceea ce privete autorizrile i supervizarea contractelor de
livrare;

(10)

ntruct aprovizionarea cu gaze naturale din exterior are o importan deosebit pentru
achiziia de gaze naturale n statele membre care depind foarte mult de importul de gaze
naturale;

(11)

ntruct, ca regul general, ntreprinderile din sectorul gazelor naturale trebuie s

funcioneze fr a fi supuse discriminrii;

(12)

ntruct, pentru unele state membre, impunerea de obligaii de servicii publice poate fi
necesar pentru a asigura sigurana alimentrii, protecia consumatorilor i a mediului, pe
care n opinia acestor state libera concuren nu le poate neaprat garanta de la sine;

(13)

ntruct planificarea pe termen lung poate fi un mijloc de ndeplinire a respectivelor

obligaii de servicii publice, cu analizarea posibilitii de acces la sistem a unor teri;
ntruct statele membre pot monitoriza contractele de achiziie cu plata la livrare, iniiate cu
scopul de a fi permanent informate asupra situaiei livrrilor de gaze naturale;

(14)

ntruct art. 90 alin. (1) din Tratat oblig statele membre s respecte reglementrile din
domeniul concurenei cu privire la ntreprinderile publice i la ntreprinderile crora li s-au
acordat drepturi speciale sau exclusive;

(15)

ntruct, prin art. 90 alin. (2) din Tratat, ntreprinderile crora li s-a ncredinat furnizarea
de servicii de interes economic general se supun acestor reglementri n anumite condiii;
ntruct aplicarea prezentei directive are un impact asupra activitilor acestor ntreprinderi;
ntruct, dup cum se menioneaz n art. 3 alin. (3), statele membre nu trebuie s aplice
prevederile art. 4, n special, n ceea ce privete infrastructura lor de distribuie, pentru a nu
mpiedica, n fapt sau n drept, ndeplinirea obligaiilor de interes economic general impuse
ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale;

(16)

ntruct, ca urmare a impunerii de obligaii de servicii publice ntreprinderilor din sectorul

gazelor naturale, statele membre nu trebuie s respecte reglementrile relevante ale
Tratatului, aa cum sunt acestea interpretate de Curtea de Justiie a Comunitilor
Europene;
ntruct trebuie stabilite criteriile i procedurile principale cu privire la autorizaiile pe care
statele membre le pot acorda pentru construirea sau funcionarea instalaiilor importante din
cadrul sistemului lor naional; ntruct aceste dispoziii nu trebuie s aduc atingere
reglementrilor relevante din legislaia naional care se refer la necesitatea unei
autorizaii pentru construirea i funcionarea instalaiilor importante; ntruct, cu toate
acestea, necesitatea unei autorizaii nu trebuie s aib ca efect restrngerea concurenei
dintre ntreprinderile din sectorul gazelor naturale;

(17)

(18)

ntruct Decizia Parlamentului i a Consiliului European nr. 1254/96/CE din 5 iunie 1996
care stabilete o serie de orientri cu privire la reelele energetice transeuropene (1),
contribuie la dezvoltarea unor infrastructuri integrate pentru sectorul gazelor naturale;

(19)

ntruct reglementrile tehnice pentru funcionarea sistemelor i a magistralelor directe

trebuie s fie transparente i s asigure interoperabilitatea sistemelor;

(20)

ntruct trebuie stabilite regulile de baz cu privire la ntreprinderile de transport,

depozitare i gaze naturale lichefiate, precum i cele cu privire la ntreprinderile de
distribuie i furnizare;

(21)

ntruct este necesar s se asigure accesul autoritilor competente la conturile interne ale
ntreprinderilor, n condiii de confidenialitate;

(22)

ntruct conturile ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale complet integrate trebuie s
asigure un grad ridicat de transparen; ntruct conturile trebuie separate pe diferite

activiti, dac acest lucru este necesar, pentru a se evita discriminarea, subvenionarea
ncruciat sau alte denaturri ale concurenei, innd seam, n cazurile reprezentative, c
pentru raiuni contabile transportul cuprinde i un proces de re-gazificare; ntruct nu
trebuie s se solicite conturi separate entitilor juridice (ca, de exemplu, bursa de valori sau
bursa de contracte la termen futures) care n afara acestei caliti comerciale nu
ndeplinesc nici o funcie a unei ntreprinderi din sectorul gazelor; ntruct, conturile
integrate pentru producia de hidrocarburi i activitile aferente acesteia se pot realiza n
cadrul cerinelor prezentei directive privind conturile pentru activiti nelegate de sectorul
gazelor naturale; ntruct informaiile relevante din art. 23 alin. (3) trebuie s cuprind,
unde este cazul, date contabile despre conductele de alimentare din amonte;
(23)

ntruct, n conformitate cu prezenta directiv, trebuie deschis accesul n sistem i trebuie

ca acesta s conduc la un nivel de deschidere a pieelor suficient i, unde este cazul,
comparabil n diferite state membre; ntruct, n acelai timp, deschiderea pieelor nu
trebuie s creeze un dezechilibru inutil n sistemul concurenial dintre ntreprinderile din
diferite state membre;

(24)

ntruct, datorit diversitii structurilor i caracteristicilor particulare ale sistemelor din

statele membre, sunt necesare proceduri diferite pentru accesul la sistem, funcionnd n
conformitate cu criterii obiective, transparente i nediscriminatorii;

(25)

ntruct, pentru a realiza o pia competitiv n sectorul gazelor naturale, trebuie s se

asigure accesul la reelele de conducte de alimentare din amonte; ntruct, n ceea ce
privete accesul la aceste reele de conducte de alimentare din amonte se impune un
tratament difereniat, innd cont, n special, de caracteristicile speciale de ordin economic,
tehnic i operaional ale respectivelor reele; ntruct dispoziiile prezentei directive nu
aduce n nici un caz atingere reglementrilor naionale fiscale;

(26)

ntruct sunt necesare dispoziii referitoare la autorizarea, construcia i utilizarea

magistralelor directe;

(27)

ntruct sunt necesare dispoziii cu privire la procedurile referitoare la protecie i la

soluionarea divergenelor;

(28)

ntruct trebuie evitat orice abuz ce decurge din deinerea unei poziii dominante i orice
comportament acaparator;

(29)

ntruct sunt necesare dispoziii referitoare la derogri temporare, deoarece anumite state
membre se pot confrunta cu dificulti deosebite n ceea ce privete adaptarea sistemelor
lor;

(30)

ntruct contractele pe termen lung pentru achiziie cu plata la livrare reprezint o realitate
a pieei, n scopul asigurrii furnizrii de gaze naturale n statele membre; ntruct, n
special, sunt necesare dispoziii privind derogrile de la anumite prevederi ale prezentei
directive n cazul unei ntreprinderi din sectorul gazelor naturale care are sau ar putea avea
serioase dificulti economice din cauza obligaiilor sale de achiziie cu plata la livrare;
ntruct aceste derogri nu trebuie s submineze scopul prezentei directive de liberalizare a
pieei interne n sectorul gazelor naturale; ntruct orice contract de achiziie cu plata la
livrare ncheiat sau rennoit dup intrarea n vigoare a prezentei directive trebuie ncheiate

cu pruden, pentru a nu mpiedica o deschidere semnificativ a pieei; ntruct, prin

urmare, astfel de derogri trebuie limitate n timp i ca domeniu de aplicare i trebuie
acordate ntr-o manier transparent, sub supravegherea Comisiei;
(31)

ntruct sunt necesare dispoziii speciale n ceea ce privete pieele i investiiile din alte
sectoare care nu au ajuns nc ntr-un stadiu dezvoltat; ntruct derogrile pentru aceste
piee i sectoare trebuie limitate n timp i ca domeniu de aplicare; ntruct, n sensul
asigurrii transparenei i uniformitii, rolul Comisiei trebuie s fie esenial n ceea ce
privete acordarea respectivelor derogri;

(32)

ntruct prezenta directiv constituie o nou etap de liberalizare; ntruct, odat cu

intrarea ei n vigoare, vor continua s existe, totui, unele obstacole n comerul cu gaze
naturale ntre statele membre; ntruct este necesar s se fac propuneri de mbuntire a
funcionrii pieei interne n sectorul gazelor naturale, pe baza experienei; ntruct, prin
urmare, Comisia trebuie s raporteze Parlamentului European i Consiliului privind
aplicarea prezentei directive,

ADOPT PREZENTA DIRECTIV:

CAPITOLUL I

DOMENIUL DE APLICARE SI DEFINIII

Articolul 1
Prezenta directiv stabilete reglementrile comune privind transportul, distribuia,
furnizarea i depozitarea gazelor naturale. Ea stabilete reglementrile cu privire la
organizarea i funcionarea sectorului gazelor naturale, inclusiv a gazelor naturale
lichefiate (GNL), accesul la pia, operarea sistemelor, precum i criteriile i
procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizaii de transport, distribuie,
furnizare i depozitare a gazelor naturale.

Articolul 2
n sensul prezentei directive:

1. ntreprindere din sectorul gazelor naturale reprezint orice persoan fizic sau juridic care
desfoar cel puin una din urmtoarele activiti: producie, transport, distribuie, furnizare,
achiziionare sau depozitare de gaze naturale, inclusiv GNL, care rspunde de realizarea
sarcinilor comerciale, tehnice i/sau de ntreinere legate de respectivele activiti, fr a
include ns utilizatorii finali;
2. reea de conducte de alimentare din amonte reprezint orice conduct sau reea de conducte
exploatate i/sau construite ca parte a unui proiect de producere de gaze naturale sau petrol sau
utilizate pentru transportul gazelor naturale produse n cadrul unuia sau mai multor proiecte de
acest gen ctre o instalaie sau terminal de prelucrare sau ctre un terminal de descrcare de
coast;

3. transport reprezint transportul gazelor naturale printr-o reea de conducte de nalt presiune,
alta dect o reeaua de alimentare din amonte, pentru a fi livrate consumatorilor;
4.

ntreprindere de transport reprezint orice persoan fizic sau juridic care realizeaz
activitatea de transport;

5.

distribuie reprezint transportul gazelor naturale prin reelele de conducte locale sau
regionale, pentru a fi livrate consumatorilor;

6.

ntreprindere de distribuie reprezint orice persoan fizic sau juridic ce realizeaz

activitatea de distribuie;

7.

furnizare reprezint livrarea i/sau vnzarea de gaze naturale, inclusiv GNL, ctre
consumatori;

8.

ntreprindere de furnizare reprezint orice persoan fizic sau juridic care realizeaz
activitatea de furnizare;

9. staie de depozitare reprezint o staie utilizat pentru stocarea gazelor naturale i care este
deinut i/sau exploatat de o ntreprindere din sectorul gazelor naturale, cu excepia acelei
pri utilizate pentru operaiuni de producie;
10. ntreprindere de depozitare reprezint orice persoan fizic sau juridic care realizeaz
activitatea de depozitare;
11. instalaie GNL reprezint un terminal destinat lichefierii gazului natural sau descrcrii,
depozitrii i re-gazeificrii GNL;
12. sistem reprezint orice reea de transport i/sau reea de distribuie i/sau instalaie GNL
deinut i/sau exploatat de o ntreprindere din sectorul gazelor naturale, inclusiv instalaiile
acesteia pentru furnizarea de servicii auxiliare, precum i cele ale ntreprinderilor conexe,
necesare pentru asigurarea accesului, transportului i distribuiei;
13. sistem interconectat reprezint un numr de sisteme legate ntre ele;
14. magistral direct reprezint o conduct de gaze naturale complementar sistemului
interconectat;
15. ntreprindere integrat din sectorul gazelor naturale reprezint o ntreprindere integrat pe
vertical sau pe orizontal;
16. ntreprindere integrat pe vertical reprezint o ntreprindere din sectorul gazelor naturale
care ndeplinete dou sau mau mai multe din activitile de producie, transport, distribuie,
furnizare sau depozitate de gaze naturale;
17. ntreprindere integrat pe orizontal reprezint o ntreprindere din sectorul gazelor naturale
care ndeplinete cel puin una din activitile de producie, transport, distribuie, furnizare sau
depozitate de gaze naturale, precum i o activitate din afara sectorului gazelor naturale;

18. ntreprinderi conexe reprezint ntreprinderi afiliate, n sensul art. 41 din Directiva a aptea a
Consiliului 83/349/CEE, din 13 iunie 1983, pe baza art. 54 alin. (3) lit. (g) din Tratatul cu
privire la conturile consolidate (1), i/sau ntreprinderi asociate, n sensul art. 33 alin. (1) din
acelai document, i/sau ntreprinderi care aparin acelorai acionari;
19. utilizator de sistem reprezint orice persoan juridic sau fizic ce alimenteaz sistemul sau
se alimenteaz din sistem;
20. clieni reprezint angrositi sau utilizatori finali de gaze naturale, precum i ntreprinderi din
sectorul gazelor naturale care achiziioneaz gaze naturale n cantiti mari;
21. utilizator final reprezint un consumator care achiziioneaz gaze naturale pentru uz propriu;
22. angrositi reprezint, acolo unde statele membre recunosc existena acestora, orice persoan
fizic sau juridic care achiziioneaz i vinde gaze naturale, dar care nu ndeplinete activiti
de transport sau distribuie n interiorul sau n afara sistemului n care sunt stabilii;
23. planificare pe termen lung reprezint planificarea capacitii de furnizare i transport a
ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale pe termen lung, n scopul satisfacerii cererii de
gaze naturale a sistemului, diversificrii surselor i asigurrii livrrilor ctre clieni;
24. pia n curs de dezvoltare reprezint un stat membru n care prima livrare comercial din
cadrul primului contract de furnizare de gaze naturale pe termen lung s-a efectuat cu maxim
zece ani n urm;
25. siguran reprezint att sigurana furnizrii i alimentrii, ct i securitate tehnic;

CAPITOLUL II
REGLEMENTRI GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SECTORULUI

Articolul 3
1. Pe baza organizrii lor instituionale i lund n considerare principiul subsidiaritii,
statele membre iau toate msurile pentru ca, fr s aduc atingere dispoziiilor de la
alin. (2), ntreprinderile din sectorul gazelor naturale s fie exploatate n conformitate
cu principiile prezentei directive, n scopul constituirii unei piee competitive n
sectorul gazelor naturale, fr a face nici o discriminare ntre astfel de ntreprinderi n
ceea ce privete drepturile i obligaiile acestora.
2. Prin considerarea integral a principalelor dispoziii ale Tratatului, n special art. 90,
statele membre pot impune ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale, viznd
interesul economic general, obligaii de servicii publice care pot fi legate de
siguran, inclusiv sigurana furnizrii, caracterul regulat, calitatea i preul livrrilor,
precum i protecia mediului nconjurtor. Astfel de obligaii trebuie s fie clar
definite, transparente, nediscriminatorii i verificabile; aceste obligaii, mpreun cu

orice revizuiri aferente, trebuie s fie publicate i notificate imediat Comisiei de ctre
statele membre. Ca mijloc de ndeplinire a obligaiilor de servicii publice n ceea ce
privete sigurana furnizrii, statele membre care doresc acest lucru pot introduce
implementarea planificrii pe termen lung, cu considerarea posibilitii de acces la
sistem a unor tere pri.
3. Statele membre pot decide s nu aplice dispoziiile art. 4 cu privire la distribuie, n
msura n care aplicarea acestor prevederi ar mpiedica, de fapt sau de drept,
ndeplinirea obligaiilor de interes economic general impuse ntreprinderilor din
sectorul gazelor naturale i n msura n care dezvoltarea comerului nu este afectat
astfel nct s fie contrar intereselor comunitare. Interesele comunitare cuprind,
ntre altele, concurena referitoare la clienii eligibili, n conformitate cu prezenta
directiv i cu art. 90 din Tratat.
Articolul 4
1. n cazurile n care este necesar o autorizaie (de exemplu, licen, permis,
concesionare, consimmnt sau aprobare) pentru construirea sau exploatarea
instalaiilor de gaze naturale, statele membre sau orice alt autoritate competent
desemnat de acestea acord autorizaii pentru construirea i/sau exploatare pe
teritoriul lor a unor astfel de instalaii, conducte i echipamente asociate, n
conformitate cu dispoziiile de la alineatele (2) - (4). De asemenea, statele membre
sau orice alt autoritate competent desemnat de acestea pot, n temeiul acelorai
dispoziii, s acorde autorizaii pentru furnizarea de gaze naturale i pentru angrositi.
2. n cazul n care statele membre dein un sistem de autorizare, atunci ele stabilesc
criteriile obiective i nediscriminatorii care trebuie ndeplinite de o ntreprindere ce
solicit autorizaie pentru construirea i/sau exploatarea de instalaii de gaze naturale
sau care solicit o autorizaie pentru furnizarea de gaze naturale. Criteriile i
procedurile nediscriminatorii privind acordarea de autorizaii trebuie fcute publice.
3. Statele membre garanteaz c motivele pentru care se refuz acordarea unei
autorizaii sunt obiective i nediscriminatorii i sunt aduse la cunotina solicitantului.
Motivele unui astfel de refuz sunt transmise Comisiei spre informare. Statele membre
stabilesc o procedur prin care solicitantul poate face apel mpotriva unui astfel de
refuz.

4. n scopul dezvoltrii unor noi zone alimentate i a unei exploatri eficiente n general, fr a
aduce atingere dispoziiilor art. 20, statele membre pot refuza acordarea unei noi autorizaii pentru
construirea i exploatarea sistemelor de conducte de distribuie n orice zon anume, odat ce un
astfel de sistem de conducte s-a construit sau este propus a fi construit n respectiva zon i dac
nu este saturat capacitatea existent sau propus.
Articolul 5
Statele membre garanteaz elaborarea i punerea la dispoziie a reglementrilor tehnice care
stabilesc cerinele tehnice minime de proiectare i cerinele operaionale pentru conectarea la
sistem a instalaiilor GNL, a staiilor de depozitare, a altor sisteme de transport sau distribuie,
precum i a magistralelor directe. Aceste reglementri tehnice trebuie s asigure
interoperatibilitatea sistemelor i s fie obiective i nediscriminatorii. Ele trebuie s fie notificate
Comisiei n conformitate cu art. 8 din Directiva Consiliului 83/189/CEE din 28 martie 1983 care

stabilete procedura de transmitere a informaiilor n domeniul standardelor i reglementrilor

tehnice (1).

CAPITOLUL III
TRANSPORTUL, DEPOZITAREA I GAZELE NATURALE LICHEFIATE
Articolul 6
Statele membre iau toate msurile necesare pentru a asigura c ntreprinderile de
transport, depozitare i/sau de GNL funcioneaz n conformitate cu prevederile art. 7
i 8.

Articolul 7
1. Orice ntreprindere de transport, depozitare i/sau de GNL exploateaz,
menine i dezvolt, n condiii economice, instalaii de transport,
depozitare i/sau de GNL sigure, fiabile i eficiente, innd seam de
implicaiile de mediu.
2. Indiferent de situaie, ntreprinderile de transport, depozitare i/sau de GNL nu face
discriminri ntre utilizatorii de sistem sau clasele de utilizatori de sistem, n special n
favoarea ntreprinderilor lor conexe.
3. Orice ntreprindere de transport, depozitare i/sau de GNL pune la dispoziia
oricrei alte ntreprinderi de transport, oricrei alte ntreprinderi de depozitare i/sau
oricrei alte ntreprinderi de distribuie suficiente informaii pentru a asigura c
transportul i depozitarea de gaze naturale poate fi realizat n condiii compatibile cu
exploatarea eficient i sigur a sistemului interconectat.
Articolul 8
1. Fr a aduce atingere dispoziiilor art. 12 sau oricrei altei obligaii legale privind
divulgarea de informaii, fiecare ntreprindere de transport, depozitare i/sau de GNL
pstreaz confidenialitatea asupra tuturor informaiilor sensibile din punct de vedere
comercial obinute de la teri pe durata derulrii activitilor sale.
2. n contextul achiziionrii sau vnzrii de gaze naturale prin alte ntreprinderi de
transport sau ntreprinderi conexe, ntreprinderile de transport nu abuzeaz de
informaiile considerate sensibile din punct de vedere comercial, obinute de la teri
n contextul asigurrii sau negocierii accesului la sistem.
CAPITOLUL IV
DISTRIBUIA I FURNIZAREA
Articolul 9

1. Statele membre iau toate msurile pentru ca ntreprinderile de distribuie s

funcioneze n conformitate cu prevederile art. 10 i 11.
2. Statele membre pot impune ntreprinderilor de distribuie i/sau de furnizare
obligaia de a livra ctre clienii dintr-o anumit zon sau ctre anumite clase de
clieni sau pentru ambele categorii. Tariful pentru astfel de livrri poate fi
reglementat, de exemplu n sensul asigurrii unui tratament egal pentru clienii n
cauz.
Articolul 10
1. Fiecare ntreprindere de distribuie exploateaz, menine i dezvolt, n condiii
economice, un sistem sigur, fiabil i eficient, innd seam de implicaiile de mediu.
2. Indiferent de situaie, ntreprinderile de distribuie nu trebuie s fac discriminri
ntre utilizatorii de sistem sau clasele de utilizatori de sistem, n special n favoarea
ntreprinderilor lor conexe.
3. Fiecare ntreprindere de distribuie pune la dispoziia oricrei alte ntreprinderi de
distribuie, i/sau de transport i/sau de depozitare suficiente informaii pentru a
asigura c transportul i depozitarea de gaze naturale pot fi realizate n condiii
compatibile cu funcionarea sigur i eficient a sistemului interconectat.
Articolul 11
1. Fr a aduce atingere art. 12 sau oricrei obligaii legale privind divulgarea de
informaii, fiecare ntreprindere de distribuie pstreaz confidenialitatea asupra
informaiilor sensibile din punct de vedere comercial, obinute pe durata derulrii
activitilor sale.
2. n contextul achiziionrii sau vnzrii de gaze naturale prin alte ntreprinderi de
transport sau ntreprinderi conexe, ntreprinderile distribuie nu trebuie s abuzeze de
informaiile sensibile din punct de vedere comercial, obinute de la teri n contextul
asigurrii sau negocierii accesului la sistem.
CAPITOLUL V
SEPARAREA I TRANSPARENA CONTURILOR
Articolul 12
Statele membre sau orice autoritate competent desemnat de acestea, inclusiv
autoritile de soluionare a divergenelor menionate n art. 21 alin. (2) i art. 23 alin.
(3), au drept de acces la acele conturi ale ntreprinderilor din sectorul gazelor
naturale, conform celor prevzute n art. 13, necesare pentru ndeplinirea funciilor
lor. Statele membre i orice autoritate competent desemnat de acestea, inclusiv
autoritile de soluionare a divergenelor, vor pstra confidenialitatea asupra
informaiilor sensibile din punct de vedere comercial. Statele membre pot introduce
excepii de la principiul confidenialitii, dac acest lucru este necesar pentru ca
respectivele autoriti competente s-i ndeplineasc atribuiile.
Articolul 13

1. Statele membre iau toate msurile necesare pentru a asigura c respectivele

conturi ale ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale sunt inute n conformitate cu
dispoziiile de la alienatele 2 5 din prezentul articol.
2. ntreprinderile din sectorul gazelor naturale, indiferent de forma de proprietate sau
de regimul juridic, ntocmesc, prezint spre verificare i public rapoartele contabile
anuale, n conformitate cu reglementrile din legislaia naional referitoare la
rapoartele contabile anuale ale ntreprinderilor cu rspundere limitat, adoptate n
conformitate cu cea de-a patra Directiv a Consiliului 78/660/CEE din 25 iulie 1978,
pe baza art. 54 alin. (3) lit. (g) din Tratat, cu privire la rapoartele contabile anuale ale
anumitor tipuri de companii (1).
ntreprinderile care, din punct de vedere legal, nu sunt obligate s-i publice
rapoartele contabile anuale pstreaz la sediul lor o copie a acestora, pus la
dispoziia publicului.
3. n sistemul lor de contabilitate intern, ntreprinderile integrate de gaze naturale
in conturi separate pentru activitile de transport, distribuie i depozitare a gazelor
naturale i, acolo unde este cazul, conturi consolidate pentru activitile desfurate
n afara sectorului gazelor naturale, cum li s-ar cere s fac dac respectivele
activiti ar fi realizate de ntreprinderi separate, n vederea evitrii discriminrii,
subvenionrii ncruciate i denaturrii concurenei. Aceste conturi interne cuprind
un bilan i un cont de profit i pierderi pentru fiecare activitate n parte.
n cazul n care se aplic dispoziiile art. 16 i accesul la sistem se face pe baza unui
tarif unic att pentru transport, ct i pentru distribuie, conturile pentru activitile
de transport i distribuie pot fi combinate.
4. n contabilitatea lor intern, ntreprinderile precizeaz, fr a aduce atingere
reglementrilor de contabilitate aplicabile pe plan naional, regulile de alocare a
activului i pasivului, a cheltuielilor i veniturilor, precum i cele pentru rata de
amortizare, reguli pe care le respect n ntocmirea conturilor separate menionate n
alin. (3). Aceste reguli pot fi modificate numai n cazuri excepionale. Astfel de
modificri trebuie s fie menionate i justificate temeinic.
5. Rapoartele contabile anuale indic prin note orice tranzacie de un anumit volum
realizat de ntreprinderile conexe.

CAPITOLUL VI
ACCESUL LA SISTEM
Articolul 14

Pentru organizarea accesului la sistem, statele membre pot alege una sau ambele
proceduri menionate n art. 15 i 16. Aceste proceduri opereaz n conformitate cu
criterii obiective, transparente i nediscriminatorii.
Articolul 15
1. n cazul accesului negociat, statele membre adopt toate msurile necesare pentru
a permite ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale i clienilor eligibili, fie din
interiorul, fie din exteriorul teritoriului acoperit de sistemul interconectat, s
negocieze accesul la sistem astfel nct s ncheie contracte de furnizare ntre ele, pe
baza unor acorduri comerciale liber consimite. Prile contractante sunt obligate s
negocieze accesul la sistem n mod cinstit.
2. Contractele de acces la sistem se negociaz cu principalele ntreprinderi din
sectorul gazelor naturale. Statele membre solicit ntreprinderilor din sectorul gazelor
naturale s-i publice principalele condiii comerciale pentru utilizarea sistemului n
primul an dup punerea n aplicare a dispoziiilor prezentei directive i ulterior n
fiecare an.
Articolul 16
Statele membre care opteaz pentru procedura unui acces reglementat, adopt toate
msurile necesare pentru a acorda ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale i
clienilor eligibili, fie din interiorul, fie din exteriorul teritoriului acoperit de sistemul
interconectat, dreptul de acces la sistem, pe baza tarifelor publicate i/sau a altor
condiii i obligaii privind utilizarea respectivului sistem. Acest drept de acces pentru
clienii eligibili trebuie acordat astfel nct s permit acestora ncheierea de
contracte de livrare cu ntreprinderile concurente din sectorul gazelor naturale, altele
dect deintorul i/sau operatorul sistemului sau o ntreprindere conex.
Articolul 17
1. ntreprinderile din sectorul gazelor naturale pot refuza accesul la sistem n temeiul
lipsei de capacitate sau n cazul n care accesul la sistem le-ar mpiedica s-i
ndeplineasc obligaiile de servicii publice menionate n art. 3 alin. (2), care le sunt
atribuite pe baza unor serioase dificulti economice i financiare legate de
contractele de achiziie cu plata la livrare, avnd n vedere criteriile i procedurile
menionate n art. 25, precum i alternativa pentru care respectivul stat membru a
optat n conformitate cu alin. (1) din articolul menionat anterior. n cazul unui
asemenea refuz, se vor prezenta motive justificate n mod temeinic.
2. Statele membre iau toate msurile necesare pentru a asigura c ntreprinderile din
sectorul gazelor naturale care refuz accesul la sistem motivnd lipsa de capacitate
sau lipsa de conectare, efectueaz toate extinderile necesare, n msura n care sunt
economic justificate sau dac clientul potenial dorete s plteasc aceste extinderi.
Aceste msuri se adopt n cazul n care statele membre aplic dispoziiile art. 4 alin.
(4).
Articolul 18
1. Statele membre menioneaz clienii eligibili, respectiv acei clieni de pe teritoriul
lor care au capacitatea legal de a contracta sau de a achiziiona gaze naturale n

conformitate cu art. 15 i 16, avnd n vedere c toi clienii menionai n alin. (2) din
prezentul articol trebuie s fie inclui.
2. Statele membre adopt toate msurile necesare pentru a asigura c cel puin
urmtorii clieni sunt desemnai ca fiind clieni eligibili:
-

centralele electrice pe gaze, indiferent de nivelul anual al consumului lor; cu

toate acestea i cu scopul de a proteja echilibrul pieei lor de energie electric,
statele membre pot introduce un prag de eligibilitate, care nu trebuie s
depeasc nivelul propus pentru ali utilizatori finali, pentru producerea
combinat de energie electric i termic. Aceste praguri de eligibilitate sunt
transmise Comisiei spre informare.

ali utilizatori finali care consum mai mult de 25 milioane de metri cubi de gaze
naturale pe an pe fiecare loc de consum.

3. Statele membre asigur c, n urma definiiei date pentru clienii eligibili

menionat n alin. (1), rezult o deschidere a pieei de cel puin 20% din consumul
anual total de gaz, al pieei naionale de gaze naturale.
4. Procentajul menionat la alin. (3) crete la 28% din consumul anual total de gaze
naturale al pieei naionale de gaze naturale dup cinci ani de la intrarea n vigoare a
prezentei directive i la 33% din acelai consum dup 20 de ani de la intrarea n
vigoare a prezentei directive.
5. Dac definiia dat clienilor eligibili menionat n alin. (1) duce la o deschidere a
pieei de mai mult de 30% din consumul anual total de gaze naturale, raportat la
piaa naional de gaze naturale, atunci statul membru n cauz poate modifica
definiia dat pentru clienii eligibili n aa fel nct deschiderea pieei s fie redus
pn la nu mai puin de 30% raportat la acelai consum anual naional. Statele
membre trebuie s modifice definiia dat pentru clienii eligibili ntr-o manier
echilibrat, fr a crea dezavantaje specifice pentru anumite tipuri sau clase de
clieni eligibili, dar innd seam de structurile existente pe pia.
6. Pentru a asigura c deschiderea pieei naionale de gaze naturale crete n
decursul a zece ani, statele membre adopt urmtoarele msuri:
-

pragul stabilit la alin. (2) a doua liniu pentru clienii eligibili, alii dect centrale
electrice pe gaze, se reduce la 15 milioane metri cubi pe ani pe loc de consum
dup cinci ani de la intrarea n vigoare a prezentei directive i la 5 milioane de
metri cubi pe an pe loc de consum dup zece ani de la intrarea n vigoare a
prezentei directive,

procentajul menionat la alin. (5) crete la 38% din consumul total anual de gaze
naturale raportat la piaa naional dup cinci ani de le intrarea n vigoare a
prezentei directive i la 43% dup zece ani de la intrarea n vigoare a prezentei
directive, raportat la acelai consum total.

7. n ceea ce privete pieele n curs de dezvoltare, deschiderea treptat a pieei

prevzut n prezentul articol ncepe s fie aplicat de la data expirrii perioadei de
derogare menionate n art. 26 alin. (2).

8. ntreprinderile de distribuie, dac nu sunt deja menionate ca fiind clieni eligibili

n temeiul alin. (1), au capacitatea legal de a contracta gaze naturale n
conformitate cu art. 15 i 16 pentru volumul de gaze naturale consumat de clienii lor
desemnai ca fiind eligibili n cadrul sistemului lor de distribuie, n scopul furnizrii de
gaze naturale ctre acei clieni.
9. Pn la data de 31 ianuarie a fiecrui an, statele membre trebuie s publice
criteriile de definire a clienilor eligibili menionai n alin. (1). Aceste informaii,
mpreun cu orice alte informaii necesare pentru justificarea realizrii deschiderii
pieei n temeiul prezentului articol, se trimit Comisiei Europene pentru a fi publicate
n Jurnalul Oficial of Comunitilor Europene. Comisia poate solicita unui stat membru
s modifice specificaiile, dac acestea creeaz obstacole pentru corecta aplicare a
prezentei directive n ceea ce privete funcionarea fr probleme a pieei interne de
gaze naturale. Dac statul membru n cauz nu se conformeaz acestei solicitri n
termen de trei luni, atunci se adopt o decizie final n conformitate cu procedura I
din art. 2 din Decizia Consiliului 87/373/CEE din 13 iulie 1987, care stabilete
procedurile de exercitare a atribuiilor de aplicare conferite Comisiei (1).
Articolul 19
1. Pentru a evita crearea de dezechilibre n deschiderea pieelor de gaze naturale pe
durata perioadei menionate n art. 28:
(a) contractele de livrare de gaze naturale, ncheiate n conformitate cu dispoziiile
art. 15, 16 i 17 cu un client eligibil din sistemul unui alt stat membru, nu sunt
interzise dac clientul este considerat eligibil n ambele sisteme implicate:
(b) n cazurile n care tranzaciile descrise la lit. (a) de mai sus sunt refuzate din
cauz c respectivul client este considerat eligibil numai n unul din cele dou
sisteme, atunci Comisia poate obliga partea care refuz, innd seam de situaia
existent pe pia i de interesele comune, s execute respectiva livrare de gaze
naturale, la solicitarea statului membru n care se afl clientul eligibil.
2. n paralel cu aplicarea procedurii i a programului de realizare prezentat la art. 28
i nu mai trziu de jumtatea perioadei prevzute n acelai articol, Comisia
revizuiete aplicarea dispoziiilor din alin. (1) lit. (b) din prezentul articol, pe baza
dezvoltrilor pieei, innd seam de interesul comun. Pe baza experienei, Comisia
analizeaz aceast situaie i raporteaz orice posibil dezechilibru n deschiderea
pieei de gaze naturale, care face obiectul prevederilor alin.1 lit. (b).
Articolul 20
1.

Statele membre adopt msurile necesare pentru a permite:

ntreprinderilor din sectorul gazelor naturale nfiinate pe teritoriul lor s furnizeze

gaze naturale clienilor descrii n art. 18 din prezenta directiv, printr-o
magistral direct,

furnizarea de gaze naturale de ctre o ntreprindere din sectorul gazelor naturale

oricrui client eligibil de pe teritoriul su, printr-o magistral direct.

2. n cazurile n care este necesar o autorizaie (de exemplu, licen, permis,

concesionare, consimmnt sau aprobare) pentru construirea sau funcionarea unor

magistrale directe, statele membre sau orice autoritate desemnat de acestea,

stabilesc criteriile de acordare a autorizaiilor de construire i exploatare a
respectivelor magistrale pe teritoriul lor. Aceste criterii trebuie s fie obiective,
transparente i nediscriminatorii.
3. Statele membre pot decide ca astfel de autorizaii de construcie a unei magistrale
directe s fac obiectul refuzului accesului la sistem, pe baza dispoziiilor art. 17, sau
iniierii unei proceduri de soluionare a divergenelor, n temeiul art. 21.
Articolul 21
1. Statele membre asigur ca prile s negocieze accesul la sistem n mod cinstit i
ca nici una dintre ele s nu abuzeze de poziia sa de negociere pentru a mpiedica
realizarea cu succes a unei astfel de negocieri.
2. Pentru soluionarea rapid a divergenelor aprute n legtur cu negocierile
respective, statele membre desemneaz o autoritate competent, independent de
prile n cauz. Aceast autoritate soluioneaz n special divergenele legate de
negocierile i refuzul accesului la sistem, care se ncadreaz n domeniul de aplicare a
prezentei directive. Autoritatea competent i prezint concluziile fr ntrziere sau,
dac este posibil, n termen de 12 sptmni de la introducerea divergenei spre
soluionare. Recurgerea la respectiva autoritate se face fr a aduce atingere
exercitrii drepturilor de apel n conformitate cu legislaia comunitar.
3. n cazul unor divergene ntre ri, autoritatea de soluionare a divergenelor este
acea autoritate de soluionare a divergenelor care rspunde de sistemul
ntreprinderii din sectorul gazelor naturale care refuz utilizarea sau accesul la
sistem. n divergenele ntre state, n cazul n care de sistemul n cauz rspund mai
multe autoriti, acestea se consult ntre ele n scopul asigurrii aplicrii unitare a
dispoziiilor prezentei directive.
Articolul 22
Statele membre creeaz mecanisme de reglementare, control i transparen
adecvate i eficiente, astfel nct s se evite orice abuz ce poate decurge din
deinerea unei poziii dominate, n special n detrimentul clienilor, i orice
comportament acaparator. Aceste mecanisme iau n considerare prevederile
Tratatului, n special art. 86.
Articolul 23
1. Statele membre adopt msurile necesare pentru a asigura c ntreprinderile din
sectorul gazelor naturale i clienii care sunt considerai eligibili n temeiul art. 18,
indiferent de locul unde se afl acetia, pot obine accesul la reele de conducte de
alimentare din amonte, inclusiv la instalaiile care furnizeaz servicii tehnice legate
de accesul n cauz, n conformitate cu prezentul articol, cu excepia acelor pri ale
acestor reele i instalaii care sunt utilizate pentru operaii locale de producie pe
amplasamentul unui teren unde este produs gazul natural. Msurile sunt transmise
Comisiei n conformitate cu dispoziiile art. 29.
2. Accesul la care se face referire n alin. (1) se asigur n maniera stabilit de ctre
respectivul stat membru n conformitate cu instrumente legale relevante. Statele
membre aplic obiectivele unui acces corect i deschis, realiznd o pia de gaze

naturale competitiv i evitnd orice abuz ce poate decurge din deinerea unei poziii
dominante, lund n considerare sigurana i regularitatea livrrilor, capacitatea
disponibil existent sau care poate fi disponibil, precum i protecia mediului. Se
poate ine seama de urmtoarele:
(a) necesitatea de a refuza accesul n cazul n care exist incompatibilitate de
specificaii tehnice care nu poate fi rezolvat ntr-un mod acceptabil;
(b) necesitatea de a evita dificulti care nu pot fi depite ntr-o manier acceptabil
i care ar putea prejudicia producia eficient, curent i viitoare, de hidrocarburi,
inclusiv producia din sectoare de viabilitate economic marginal;
(c) necesitatea de a respecta nevoile rezonabile, susinute cu documente
corespunztoare, ale deintorului sau operatorului reelei de conducte de
alimentare din amonte, cu privire la transportul i prelucrarea gazelor naturale,
precum i interesele tuturor celorlali utilizatori ai reelei de conducte de
alimentare din amonte sau a principalelor instalaii de prelucrare i manipulare
care pot fi afectate; i
(d) necesitatea de a aplica propriile legi i proceduri administrative, n conformitate
cu legea comunitar, cu privire la acordarea autorizaiilor de producere sau de
dezvoltare a sistemelor de conducte de alimentare.
3. Statele membre asigur existena tuturor aranjamentelor pentru soluionarea
divergenelor, inclusiv o autoritate independent, independent de prile implicate,
care s aib acces la toate informaiile relevante, pentru a permite soluionarea
rapid a divergenelor privind accesul la reeaua de conducte de alimentare din
amonte, lund n considerare criteriile prevzute la alin. (2) i numrul prilor ce pot
fi implicate n negocierea accesului la astfel de reele.
4. n cazul unor divergene ntre state, se aplic aranjamentele de soluionare a
divergenelor pentru statul membru care refuz accesul i sub jurisdicia cruia se
afl reeaua de conducte de alimentare din amonte. n cazul n care, ntr-o divergen
ntre ri, reeaua de conducte de alimentare din amonte se afl sub jurisdicia mai
multor state membre, se consult statul membru n cauz pentru a se asigura c
prevederile prezentei directive sunt aplicate unitar.
CAPITOLUL VII
DISPOZIII FINALE
Articolul 24
1. n cazul unei crize neprevzute aprute pe piaa de energie sau dac este
ameninat sigurana fizic sau securitatea persoanelor, a aparatelor sau a
instalaiilor sau integritatea sistemului, statul membru poate adopta msuri de
protecie temporare.
2. Aceste msuri trebuie s afecteze ct mai puin posibil funcionarea pieei interne
i nu trebuie s depeasc, din punct de vedere al domeniului de aplicare, ceea ce
este strict necesar pentru remedierea dificultilor aprute pe neateptate;

3. Statul membru n cauz informeaz imediat celelalte state membre i Comisia cu

privire la aceste msuri, care poate decide ca respectivul stat membru s modifice
sau s anuleze msurile n cauz, n msura n care acestea denatureaz concurena
i au efecte negative asupra comerului ntr-o manier care este de natur s
contravin intereselor comune.
Articolul 25
1. Dac o ntreprindere din sectorul gazelor naturale se confrunt sau consider c se
va confrunta cu serioase dificulti economice i financiare din cauza angajamentelor
de plat la livrare acceptate prin unul sau mai multe din contractele sale de achiziie
a gazelor naturale, se poate transmite statului membru n cauz, sau autoritii
competente desemnat de acesta, o solicitare pentru acordarea unei derogri
temporare de la dispoziiile art. 15 i/sau art. 16. n funcie de opiunea statelor
membre, solicitarea se prezint pentru fiecare caz n parte, nainte sau dup
refuzarea accesului la sistem. De asemenea, statele membre pot oferi ntreprinderilor
din sectorul gazelor naturale posibilitatea de a prezenta solicitarea nainte sau dup
refuzarea accesului la sistem. n cazul n care o ntreprindere din sectorul gazelor
naturale a refuzat accesul la sistem, solicitarea se transmite imediat. Solicitrile
trebuie s fie nsoite de toate informaiile relevante privind natura i gravitatea
problemei, precum i privind eforturile ntreprinse de ntreprinderea respectiv pentru
rezolvarea problemei.
Dac nu exist soluii alternative, disponibile n mod rezonabil, care s in seama de
dispoziiile alin. (3), statul membru sau autoritatea competent desemnat de acesta
poate decide acordarea derogrii.
2. Statul membru sau autoritatea competent desemnat de acesta ntiineaz
imediat Comisia cu privire la decizia de acordare a derogrii, oferind toate informaiile
relevante privind respectiva derogare. Aceste informaii pot fi transmise Comisiei ntro form agregat, pentru a permite Comisiei s ia o decizie ntemeiat. n termen de
patru luni de la primirea acestei informri, Comisia poate solicita statului membru
respectiv sau autoritii desemnate de acesta s modifice sau s retrag decizia de
acordare a derogrii. Dac respectivul stat membru sau autoritatea desemnat de
acesta nu se conformeaz cu aceast solicitare n termen de patru sptmni, se
adopt o decizie de urgen n conformitate cu procedura I din art. 2 al Deciziei
87/373/CEE.
Comisia pstreaz confidenialitatea informaiilor sensibile din punct de vedere
comercial.
3. La luarea deciziilor cu privire la derogrile menionate n alin. (1), statul membru
sau autoritatea competent desemnat de acesta, precum i Comisia, in seama, n
special, de urmtoarele criterii:
(a) scopul de a crea o pia de gaze naturale competitiv;
(b) necesitatea de a ndeplini obligaiile de servicii publice i de a asigura sigurana
furnizrii;
(c) poziia pe pia a ntreprinderii din sectorul gazelor naturale i stadiul actual al
concurenei pe aceast pia;

(d) gravitatea dificultilor economice i financiare cu care se confrunt

ntreprinderile din sectorul gazelor naturale i ntreprinderile de transport sau
clienii eligibili;
(e) datele semnrii i condiiile contractului n cauz, inclusiv msura n care acesta
ine seama de schimbrile de pe pia;
(f)

eforturile fcute pentru a gsi o soluie problemei respective;

(g) msura n care, n cazul acceptrii angajamentelor de plat asumate prin

contractele de achiziie cu plata la livrare n cauz, ntreprinderea ar fi putut s
prevad, ntr-o manier rezonabil, posibilitatea apariiei unor dificulti serioase
avnd n vedere dispoziiile prezentei directive;
(h) gradul de conectare a sistemului cu alte sisteme i gradul de interoperabilitate a
acestor sisteme; i
(i)

efectele pe care acordarea unei derogri le-ar putea avea asupra aplicrii corecte
a dispoziiilor prezentei directive cu privire la funcionarea fr probleme a pieei
interne de gaze naturale.

Decizia privind solicitarea de derogare referitoare la contractele de achiziie cu plata

la livrare ncheiate nainte de intrarea n vigoare a prezentei directive nu trebuie s
conduc la situaii care s fac imposibil gsirea unor piee de desfacere alternative,
viabile din punct de vedere economic. Se consider c nu este posibil s apar
dificulti serioase n nici un caz n care vnzrile de gaze naturale nu scad sub
nivelul garaniilor minime de vnzare incluse n contratele de achiziie de gaze
naturale cu plata la livrare, n msura n care aceste contracte pot fi adaptate sau
dac ntreprinderea este capabil s gseasc piee de desfacere alternative.
4. ntreprinderile din sectorul gazelor naturale crora nu li s-a acordat o derogare, n
sensul menionat la alin. (1), nu trebuie s refuze sau nu trebuie s continue s refuze
accesul la sistem din cauza angajamentelor de plat acceptate n cadrul contractelor
de achiziie de gaze naturale cu plata la livrare. Statele membre asigur respectarea
dispoziiilor relevante din capitolul VI.
5. Orice derogare acordat n temeiul dispoziiilor de mai sus trebuie s fie susinut
prin documente legale. Comisia public decizia n Jurnalul Oficial al Comunitilor
Europene.
6. n termen de cinci ani de la intrarea n vigoare a prezentei directive, Comisia
prezint un raport de analiz asupra experienei ctigate din aplicarea prezentului
articol, cu scopul de a permite Parlamentului European i Consiliului s analizeze, n
timp util, necesitatea ajustrii acestuia.
Articolul 26
1. Statele membre care nu sunt conectate direct la sistemul interconectat al nici unui
alt stat membru i care au un singur furnizor principal extern se pot abate de la
prevederile art. 4, art.18 alin. (1), (2), (3), (4) i (6) i/sau ale art. 20 din prezenta
directiv. Un furnizor care deine un segment de pia mai mare de 75% este
considerat drept furnizor principal. Aceast derogare expir automat cnd nceteaz

aplicarea a cel puin uneia din aceste trei condiii. Orice derogare de acest fel trebuie
adus la cunotina Comisiei.
2. Un stat membru ce poate fi definit ca pia n curs de dezvoltare i care, ca urmare
a punerii n aplicare a prezentei directive, se confrunt cu probleme serioase fr
legtur cu angajamentele contractuale privind achiziia cu plata la livrare
menionate n art. 25, se pot abate de la dispoziiile art. 4, art. 18 alin. (1), (2), (3), (4)
i (6) i/sau ale art. 20 din prezenta directiv. Prezenta derogare expir automat cnd
respectivul stat membru nu mai poate fi definit ca pia n curs de dezvoltare. Orice
derogare de acest fel trebuie adus la cunotina Comisiei.
3. n cazurile n care aplicarea prezentei directive ar crea probleme serioase ntr-o
zon limitat din punct de vedere geografic a unui stat membru, n special n ceea ce
privete dezvoltarea infrastructurii de transport, i n vederea ncurajrii investiiilor,
statul membru poate solicita Comisiei o derogare temporar de la dispoziiile art. 4,
art.18 alin. (1), (2), (3), (4) i (6) i/sau ale art. 20, pentru realizarea de dezvoltri n
respectiva zon.
4. Comisia poate acorda derogarea menionat n alin. (3) de mai sus, prin luarea n
considerare, n special, a urmtoarelor criterii:
-

necesitatea investiiilor n infrastructuri, a cror exploatare ar fi nerentabil n

condiiile unei piee competitive;
nivelul i perspectivele de rambursare a investiiilor necesare;
dimensiunea i vechimea sistemului de gaze naturale din zona respectiv;
perspectivele pieei de gaze naturale n cauz;
dimensiunile i caracteristicile geografice ale zonei sau regiunii respective; i
factorii social-economici i demografici;

Se poate acorda o derogare numai dac n zona respectiv nu exist nici un fel de
infrastructur n domeniul gazelor naturale sau dac o asemenea infrastructur exist
de mai puin de zece ani. O derogare temporar nu poate depi zece ani de la data
primei livrri de gaze naturale n zona respectiv.
5. nainte de a adopta o decizie n conformitate cu dispoziiile din alin. (4), Comisia
informeaz statele membre cu privire la solicitrile transmise n temeiul alin. (3), n
condiiile respectrii confidenialitii informaiilor. Aceast decizie, mpreun cu
derogrile menionate n alin. (1) i (2), se publica n Jurnalul Oficial al Comunitilor
Europene.
Articolul 27
1. nainte de sfritul primului an de la intrarea n vigoare a prezentei directive,
Comisia nainteaz Parlamentului European i Consiliului un raport privind cerinele
de armonizare care nu au legtur cu dispoziiile prezentei directive. Dac este
necesar, Comisia anexeaz la acest raport orice propuneri de armonizare considerate
necesare pentru funcionarea eficient a pieei interne de gaze naturale.
2. Parlamentul European i Consiliul transmit punctele lor de vedere asupra
respectivelor propuneri n termen de doi ani de la naintarea lor.
Articolul 28

Comisia analizeaz aplicarea prezentei directive i nainteaz un raport privind

experiena ctigat n domeniul funcionrii pieei interne de gaze naturale i privind
punerea n aplicare a reglementrilor generale menionate la art. 3, pentru a permite
Parlamentului European i Consiliului s analizeze n termen util, din perspectiva
experienei acumulate, posibilitatea introducerii de noi dispoziii pentru continuarea
mbuntirii pieei interne de gaze naturale, care ar avea efect 10 ani de la data
intrrii n vigoare a prezentei directive.
Articolul 29
Statele membre pun n aplicare legile, reglementrile i dispoziiile administrative
necesare, n conformitate cu prezenta directiv, cel mai trziu n termen de doi ani de
la data menionat n art. 30. Statele membre informeaz imediat Comisia n aceast
privin.
Dac statele membre adopt aceste dispoziii, atunci acestea cuprind o trimitere la
prezenta directiv sau sunt nsoite de a astfel de trimitere n momentul publicrii lor
oficiale. Metodele de a face o astfel de trimitere se stabilesc de ctre statele membre.
Articolul 30
Prezenta directiv intr n vigoare n a douzecea zi de la data publicrii ei n Jurnalul
Oficial al Comunitilor Europene.
Articolul 31
Prezenta directiv se adreseaz statelor membre.
Adoptat la Luxemburg, 22 iunie 1998.
Pentru Parlamentul European,

Pentru
Consiliu,

Preedintele,
Preedintele,
J.M. GIL-ROBLES

(1)

J. CUNNINGHAM

JO C 65, 14.03.1992, p.14 i JO C 123, 04.05.1994, p. 26.

JO C 73, 15.03.1993, p.31 i JO C 195, 18.07.1994, p.82.
(3)
Avizul Parlamentului European din 17 noiembrie 1993 (JO C 329, 06.12.1993, p.182), Poziia comun a Consiliului
(CE) nr. 17/98 din 12 februarie 1998 (JO C 91, 26.03.1998, p.46) i Decizia Parlamentului European din 30 aprilie
1998 (JO C 152, 18.05.1998), Decizia Consiliului din 11 mai 1998.
(4)
JO L 147, 12.06.1991, p.37. Directiv modificat ultima dat de Directiva 95/49/CE (JO L 233, 30.09.1995, p.86).
5)
JO L 185, 17.07.1990, p.16. Directiv modificat ultima dat de Actul de Aderare din 1994.
(1)
JO L 161, 29.06.1996, p.147. Decizie modificat ultima dat prin Decizia nr. 1047/97/CE (JO L 152, 11.06.1997,
p.12).
(1)
JO L 193, 18.07.1983, p.1. Directiv modificat ultima dat prin Actul de Aderare din 1994.
(1)
JO L 109, 26.04.1983, p.8. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 96/139/CE (JO L 32, 10.02.1996, p.31).
(2)

(1)
(1)

JO L 222, 14.08.1978, p.11. Directiv modificat ultima dat prin Directiva 94/8/CE (JO L 82, 25.03.1994, p.33).
JO L 197, 18.07.1987, p.33.

31991L0296
DIRECTIVA CONSILIULUI
din 13 mai 1991
privind tranzitul gazelor naturale prin reelele magistrale
(91/296/CEE)
CONSILIUL COMUNITILOR EUROPENE,
avnd n vedere Tratatul de instituire a Comunitii Economice Europene, n special
art.100a,

avnd n vedere propunerea Comisiei [1],

n cooperare cu Parlamentul European [2],
avnd n vedere avizul Comitetului Economic i Social [3],
ntruct se impune adoptarea msurilor necesare n vederea stabilirii treptate a pieei interne ntr-o
perioad care expir la 31 decembrie 1992; ntruct consiliile europene succesive au recunoscut
necesitatea realizrii unei piee interne unice i, n special la Rhodos, n sectorul energetic;
ntruct realizarea pieei interne a energiei n general i n sectorul gazelor naturale n special
necesit elaborarea unei strategii energetice comunitare care s ofere soluii provocrilor
reprezentate de:
-

securitatea aprovizionrii,

protecia mediului;

ntruct realizarea pieei interne unice implic o mai bun integrare a pieei europene a energiei;
ntruct gazele naturale reprezint o component esenial a balanei energetice a Comunitii;
ntruct, n contextul diversificrii surselor de energie, este de dorit s se recurg pe scar mai larg
la gazele naturale;
ntruct, n realizarea pieei interne a energiei, n special n sectorul gazelor naturale, se va ine
seama de obiectivul coeziunii economice i sociale;
ntruct obiectivul pieei interne a gazelor naturale este de a asigura niveluri ridicate de
rentabilitate, de compatibilitate cu mediul i de securitate a aprovizionrii prin libertatea
schimburilor, fr restricii inacceptabile n ceea ce privete concurena; ntruct, pentru atingerea
acestui obiectiv, trebuie s se in seama de caracteristicile specifice ale sectorului gazelor naturale;
ntruct, n realizarea pieei interne a gazelor naturale, trebuie s se in seama nu numai de datele
comparabile din statele membre, ci i de anumite divergene care uneori sunt considerabile;

ntruct ntre reelele magistrale de gazoducte de nalt presiune din rile europene exist
schimburi de gaze naturale al cror volum crete de la an la an i care au implicaii pe planul
investiiilor; ntruct exploatarea interconexiunilor permite mbuntirea securitii aprovizionrii
Comunitii cu gaze naturale, precum i reducerea costurilor;
ntruct schimburile de gaze naturale ntre reelele magistrale de gazoducte de nalt presiune au o
importan att de mare nct tranzaciile solicitate i urmrile acestora ar trebui s fie cunoscute n
mod sistematic de ctre Comisie;
ntruct este posibil i de dorit s se ajung la o cretere a schimburilor de gaze naturale ntre
reelele magistrale, fr neglijarea necesitilor legate de securitatea i calitatea aprovizionrii cu
gaze naturale; ntruct studiile elaborate arat c o cretere a schimburilor de gaze naturale ntre
reelele magistrale poate duce la scderea costurilor investiiilor;
ntruct, n anii urmtori, se vor realiza interconexiuni suplimentare ntre mai multe state membre,
pentru a permite o aprovizionare corespunztoare;
ntruct creterea schimburilor de gaze naturale ntre reelele magistrale ar ncuraja, de asemenea,
cooperarea ntre ntreprinderile de transport al gazelor naturale n vederea optimizrii
echipamentelor de transport al gazelor naturale; ntruct aceast optimizare va reprezenta un factor
economic suplimentar;
ntruct mai exist obstacole n calea creterii schimburilor de gaze naturale ntre reelele
magistrale; ntruct respectarea obligaiei de tranzitare a gazului natural prin reelele magistrale i
introducerea unui sistem de control n aceast privin, n funcie de specificul sectorului gazelor
naturale, pot diminua aceste obstacole, atunci cnd ele nu rezult din starea tehnologiilor ori a
reelelor;
ntruct obligaia i sistemul de control menionate mai sus privesc tranzitul de gaze naturale care
corespunde schimburilor de interes comunitar, adic tranzitul prin reelele magistrale de nalt
presiune;
ntruct condiiile financiare, tehnice i juridice legate de acest tranzit trebuie s fie n general
stabilite printr-un acord direct ntre reelele interesate;
ntruct condiiile de tranzit trebuie s fie echitabile i s nu cuprind, direct sau indirect, dispoziii
contrare regulilor de concuren comunitare;
ntruct, pentru a facilita ncheierea de contracte de tranzit, Comisia prevede crearea unei proceduri
de conciliere la care prile vor fi obligate s se supun la cererea uneia dintre ele, fr ca rezultatul
acestei proceduri s aib un efect juridic obligatoriu;
ntruct este necesar armonizarea msurilor luate de statele membre, atunci cnd acestea afecteaz
tranzitul gazelor naturale;
ntruct crearea unei piee interne a gazelor naturale va stimula integrarea treptat a reelelor
naionale de gaze naturale; ntruct, n acest context, anumite aciuni speciale legate de

infrastructur ar duce la accelerarea conectrii regiunilor periferice i insulare ale Comunitii la

ntreaga reea interconectat;
ntruct interconectarea marilor reele europene se nscrie ntr-un teritoriu geografic care nu
coincide cu frontierele Comunitii; ntruct cooperarea cu statele tere din reeaua european
interconectat prezint un interes evident n acest domeniu,
ADOPT PREZENTA DIRECTIV:
Articolul 1
Statele membre iau msurile necesare pentru a facilita, pe teritoriul lor, tranzitul gazelor naturale
ntre reelele magistrale de transport de nalt presiune, n condiiile stabilite de prezenta directiv.
Articolul 2
1.
n sensul prezentei directive i fr a se aduce atingere acordurilor speciale ncheiate ntre
Comunitate i tere ri, constituie tranzit de gaze naturale ntre reelele magistrale orice operaiune
de transport al gazelor naturale care ndeplinete urmtoarele condiii:
a) transportul este efectuat de unitatea sau de unitile responsabile n fiecare stat
membru de o reea magistral de gaze naturale de nalt presiune, cu excepia
reelelor de distribuie, pe teritoriul unui stat membru i care particip la buna
funcionare a interconexiunilor europene de nalt presiune;

b) reeaua de origine sau de destinaie final este situat pe teritoriul Comunitii;

c) transportul implic trecerea cel puin a unei frontiere intracomunitare.

2.
Se ncadreaz n dispoziiile prezentei directive reelele magistrale de transport al gazelor
naturale de nalt presiune existente n statele membre i entitile care rspund de ele, a cror list
este cuprins n anex. Lista este actualizat de Comisie, dup consultarea statului membru
interesat, ori de cte ori acest lucru este necesar, n contextul obiectivelor prezentei directive i
inndu-se seama n special de alin. (1) lit. (a).
Articolul 3
1.
Contractele privind tranzitul de gaze naturale ntre reelele magistrale se negociaz ntre
entitile rspunztoare de aceste reele i de calitatea serviciilor asigurate de ele i, dac este
cazul, cu entitile rspunztoare, n statele membre, de importul i exportul de gaze naturale.
2.
n conformitate cu regulile Tratatului, condiiile de tranzit trebuie s fie nediscriminatorii i
echitabile pentru toate prile interesate, s nu conin dispoziii abuzive sau restricii nejustificate
i s nu pun n pericol securitatea aprovizionrii sau calitatea serviciilor, n special inndu-se
seama ntru totul de utilizarea capacitilor de rezerv de producie i de depozitare, precum i de
exploatarea ct mai eficient a sistemelor existente.
3.
Statele membre iau msurile necesare pentru ca, fr ntrziere, entitile din jurisdicia lor
i care sunt menionate n anex:

s comunice Comisiei i autoritilor naionale interesate orice cerere de tranzit,

s iniieze negocieri privind condiiile tranzitului de gaze naturale solicitat,

s informeze Comisia i autoritile naionale interesate cu privire la ncheierea contractelor de

tranzit,

s informeze Comisia i autoritile naionale interesate cu privire la motivele pentru care, la

expirarea termenului de dousprezece luni de la data comunicrii cererii, negocierile nu au dus la
ncheierea unui contract.
4.
Fiecare dintre entitile interesate poate solicita supunerea condiiilor de tranzit medierii
unui organism creat i prezidat de Comisie, n care s fie reprezentate unitile rspunztoare de
reelele magistrale ale Comunitii.
Articolul 4
Dac motivele lipsei unui acord privind tranzitul solicitat se dovedesc nejustificate sau
insuficiente, Comisia, acionnd la plngerea solicitantului sau din proprie iniiativ, pune n
aplicare procedurile prevzute de dreptul comunitar.
Articolul 5
Statele membre pun n aplicare legile, reglementrile i dispoziiile administrative necesare, n
conformitate cu prezenta directiv, nainte de 1 ianuarie 1992. Statele membre informeaz imediat
Comisia n aceast privin.
n momentul adoptrii de ctre statele membre, aceste msuri trebuie s conin o referire la
prezenta directiv sau s fie nsoite de o astfel de referire cu ocazia publicrii lor oficiale.
Metodele prin care se face o astfel de referire sunt hotrte de ctre statele membre.
Articolul 6
Prezenta directiv se adreseaz statelor membre.
Adoptat la Bruxelles, 31 mai 1991.
Pentru Consiliu
Preedintele
A. BODRY

bH
rdl
GmbH
port
GmbH
ms AG (EWE)
haft
mbH
GmbH
GmbH
bH
AG

AG
mbH
e Westfalen

AG

AG
ittelrhein
erg
GmbH
GmbH

Reeaua de alimentare a
distribuitorilor finali (municipaliti
etc.) i a marilor consumatori finali

utschland
er/Nordhessen
werke
iedersachsen
AG
G
Wasser AG
dt Stuttgart AG
Reeaua de alimentare general

SA (ENAGAS) Reeaua de alimentare a

Gas
distribuitorilor finali (municipaliti
etc.) i a marilor consumatori finali

Reeaua de alimentare general

ne (Cefem)
Reeaua de gaze de nalt presiune