STATUTUL DE UTILITATE PUBLICĂ al persoanelor juridice de drept

privat fără scop patrimonial

1. CADRU LEGAL
Conform art. 38 şi următoarele din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, în forma sa
actualizată, oricare din persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial (asociaţie sau
fundaţie[1]) poate dobândi statutul de utilitate publică, prin Hotărâre a Guvernului.
Utilitate publică = orice activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al
unor colectivităţi – art. 381 OG 26/2000
2. CONDIŢII LEGALE CUMULATIVE (art. 38 alin. 1 din OG nr. 26/2000)

A. „activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivităţi, după caz;
B. funcţionează de cel puţin 3 ani şi a realizat o parte din obiectivele stabilite, făcând dovada unei
activităţi neîntrerupte prin acţiuni semnificative;
C. prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare
semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile
financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii
cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică;
D. deţine un patrimoniu, logistică, membri şi personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului
propus;
E. face dovada existenţei unor contracte de colaborare şi parteneriate cu instituţii publice sau
asociaţii ori fundaţii din ţară şi din străinătate;
F. face dovada obţinerii unor rezultate semnificative în ceea ce priveşte scopul propus sau
prezintă scrisori de recomandare din partea unor autorităţi competente din ţară sau din
străinătate, care recomandă continuarea activităţii”.
3. DOCUMENTE NECESARE

Pe lângă dovezile de îndeplinire a condiţiilor detaliate la pct. 2, cererea trebuie însoţită de

următoarele documente (potrivit art. 39 alin. 1¹ din OG 26/2000):
A, copii de pe actul constitutiv şi de pe statutul asociaţiei sau fundaţiei;
B. copie de pe dovada dobândirii personalităţii juridice (respectiv Încheierea pronunţată de
judecătoria prin care s-a dispus înscrierea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor);
C. dovada privind bonitatea asociaţiei sau fundaţiei, emisă de banca la care are deschis contul;
D. copie de pe dovada privind situaţia juridică a sediului asociaţiei sau fundaţiei;
E. numele şi adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanelor juridice, cu
care asociaţia sau fundaţia colaborează în mod frecvent în vederea realizării obiectului său de
activitate pentru care aceasta solicită recunoaşterea statutului de utilitate publică.
F. situaţiile financiare anuale şi bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani de activitate
– documente incluse, de altfel, şi printre condiţiile cumulative detalitate anterior/art. 38 alin. 1 din
OG nr. 26/2000);
G. lista persoanelor angajate şi copii de pe contractele de muncă ale angajaţilor;
H. copii de pe convenţiile de colaborare, calificări, scrisori de recomandare şi altele asemenea –
oricum necesare, conform condiţiilor legale obligatorii prezentate mai sus.
4. PROCEDURA DE ACORDARE

Stadiul I: Cerere adresată Secretariatului General al Guvernului, care o va transmite,

într-un termen de 15 zile, către organul de specialitate din cadrul administraţiei publice
centrale, ales după specificul activităţii asociaţiei/fundaţiei. Dacă se va ivi un conflict de
 competenţă între diverse autorităţi administrative, Secretariatul General al Guvernului va
soluţiona sesizarea oricăreia dintre părţi, în termen de 5 zile de la înregistrarea acesteia.

Stadiul al II-lea: În termen de 60 de zile de la recepţia cererii, autoritatea administrativă

trebuie să examineze îndeplinirea condiţiilor de către solicitant. Dacă:
– sunt îndeplinite condiţiile, autoritatea administrativă competentă propune Guvernului
României recunoaşterea statutului de utilitate publică.
– nu sunt îndeplinite condiţiile, autoritatea administrativă transmite, persoanei juridice
solicitante, un răspuns motivat, în termen de 30 de zile de la data luării deciziei. Acesta
poate fi atacat de solicitant cu respectarea procedurilor şi termenelor prevăzute de Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Stadiul al III-lea: În termen de 90 de zile de la înregistrarea cererii la autoritatea

administrativă, Guvernul României trebuie să decidă cu privire la acordarea sau nu a
statutului de utilitate publică al respectivei persoane juridice. În cazul unei soluţii de
respingere, aceasta va fi comunicată solicitantului de către autoritatea administrativă în
termen de 120 de zile, calculat de la data depunerii cererii.

Raportat la domeniul de activitate al asociaţiilor şi fundaţiilor, autorităţi administrative care

ar fi competente să soluţioneze cererile de recunoaştere a statutului de utilitate publică, sunt
(cu titlu exemplificativ): Ministerul Educaţiei Naţionale (potrivit Ordinului 5336/2004, publicat
în Monitorul Oficial nr. 124/09.02.2005), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (conform
Ordinului 2664/2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 383/03.06.2003) şi Ministerul Muncii şi
Justiţiei Sociale (sens în care relevant este Ordinul 115/2003, publicat în Monitorul Oficial nr.
299 din 06.05.2003).
5. DREPTURI rezultate din recunoaşterea statutului de utilitate publică
Conform OG nr. 26/2000, art. 41 alin. 1, persoana juridică cu statut de utilitate publică va avea
următoarele drepturi:
o de a i se atribui în folosinţă gratuită bunurile proprietate publică;
o de a menţiona în toate documentele pe care le întocmeşte că asociaţia sau fundaţia este
recunoscută ca fiind de utilitate publică (drept ce poate fi privit şi ca o obligaţie!)
6. FACILITĂŢI Prevăzute de Codul Fiscal din 2015 (Legea 227/2015)
Venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal:
o veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare pe:
clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate
publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice,
învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie,
organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale (nu se includ în această categorie veniturile
obţinute din prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate).
Scutiri de la plata impozitelor sau taxelor pe:
o clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din
România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în
administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
o terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din
România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în
administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia
terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice.
[1] În cazul federaţiilor, acestea pot fi recunoscute ca fiind de utilitate publică „dacă cel puţin două
treimi din numărul asociaţiilor şi fundaţiilor care o alcătuiesc sunt recunoscute ca fiind de utilitate
publică” – conform art. 45 alin. 2 din OG 26/2000.