Conceptul de utilitate publica este relativ nou asimilat in reglementarile juridice din Romania.

Pana la
aparitia Ordonantei nr. 26/2000, doar in cazul Societatii de Cruce Rosie fusese mentionat caracterul
de utilitate publica al acesteia, impreuna cu o precizare privind efectele acestui statut - obligatia
autoritatilor publice de a acorda asistenta la cererea acesteia.

Pentru prima oara in Romania Ordonanta de Guvern nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
instituie notiunea de statut de utilitate publica acordat asociatiilor si fundatiilor care indeplinesc un
set minim de conditii si sunt supuse unor obligatii suplimentare de transparenta. Dupa unificarea in
2003 a tuturor facilitatilor fiscale in corpul Codului Fiscal regasim si referiri fiscale pentru statutul de
utilitate publica.

Practic, acest statut semnifica:

1. recunoasterea de catre autoritati a faptului ca anumite organizatii se disting de celelalte prin

gama de interese pe care le promoveaza si de servicii pe care le presteaza pentru
comunitate;
2. disponibilitatea autoritatilor de a acorda acestor organizatii anumite facilitati, stabilite prin
lege, de care se pot bucura doar organizatiile de utilitate publica, in chip preferential. Acest
lucru nu inseamna restrictionarea accesului altor organizatii la resurse publice!

Luand in considerare diversitatea domeniilor de activitate ale organizatiilor neguvernamentale,

institutiile publice centrale au elaborat criterii specifice si proceduri de acordare a statutului de
utilitate publica, dupa cum urmeaza:

 Ministerul Educatiei si Cercetarii a emis Ordinul nr. 5336/2004 pentru aprobarea Criteriilor specifice
si a procedurii de acordare a statutului de utilitate publica asociatiilor, fundatiilor si federatiilor care
desfasoara activitati din sfera de competenta a Ministerului Educatiei si Cercetarii;
 Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie a emis Ordinul nr. 139/2003 privind
aprobarea Criteriilor specifice Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie de acordare a
statutului de utilitate publica persoanelor juridice de drept privat fara scop patrimonial;
 Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap a emis Ordinul nr. 302/2003 privind aprobarea
Criteriilor specifice Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap de acordare a statutului de
utilitate publica persoanelor juridice de drept privat fara scop patrimonial
 Ministerul Culturii si Cultelor a emis Ordinul nr. 2664/2003 pentru aprobarea Criteriilor si procedurii
de acordare a statutului de utilitate publica asociatiilor, fundatiilor si federatiilor care desfasoara
activitati din sfera de competenta a Ministerului Culturii si Cultelor

Definirea statutului de utilitate publica si a activitatilor eligibile

Prin utilitate publica, în sensul OG 26/2000, se înțelege orice activitate care vizeaza atingerea unor
scopuri benefice in domenii de interes public general si/sau al unei colectivitati.

Orice asociatie fundatie sau federatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate
publica daca demonstreaza ca indeplineste anumite conditii de eligibilitate referitoare in principal la
activitatea acesteia.
Aceste conditii se refera la:
a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau al unor colectivitati, dupa caz;
b) functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite, facand dovada unei
activitati neintrerupte prin actiuni semnificative;
c) prezinta un raport de activitate din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare
semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de situatiile
financiare anuale si de bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii
cererii privind recunoasterea statutului de utilitate publica;
d) detine un patrimoniu, logistica, membri si personal angajat, corespunzator indeplinirii scopului
propus;
e) face dovada existentei unor contracte de colaborare si parteneriate cu institutii publice sau
asociatii ori fundatii din tara si din strainatate;
f) face dovada obtinerii unor rezultate semnificative in ceea ce priveste scopul propus sau prezinta
scrisori de recomandare din partea unor autoritati competente din tara sau din strainatate, care
recomanda continuarea activitatii.
Autoritatea responsabila cu acordarea statutului de utilitate publica
Autoritatea publica responsabila pentru acordarea statutului de utilitate publica este Guvernul
Romaniei (prin Secretariatul General) care prin hotarare de guvern acorda acest statut.
Hotararea de Guvern se acorda pe baza avizului favorabil primit din partea ministerelor de resort. In
cadrul Guvernului a fost desemnat Secretariatul General ca autoritate publica responsabila cu
primirea cererilor si comunicarea cu solicitantul.

Procedura acordarii statutului de utilitate publica

Asociatia sau fundatia interesata adreseaza o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o
inainteaza, in termen de 15 zile, ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice
centrale in a carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea. Acesta este obligat ca, in termen
de 60 de zile, sa examineze cererea si indeplinirea conditiilor prevazute de lege. In cazul in care
constata indeplinirea acestor conditii, autoritatea administrativa competenta va propune Guvernului
Romaniei recunoasterea. In caz contrar aceasta va transmite persoanelor juridice solicitante un
raspuns motivat, in termen de 30 de zile de la data luarii deciziei.

In cel mult 90 de zile de la data depunerii de catre organizatie a cererii, precum si a tuturor
documentelor necesare luarii deciziei, Guvernul Romaniei decide asupra propunerii de
recunoastere. Daca propunerea se respinge, solutia va fi comunicata asociatiei sau fundatiei de
catre autoritatea administrativa la care s-a inregistrat cererea de recunoastere, in termen de 120 de
zile de la data depunerii cererii si a documentelor necesare luarii deciziei.

Pentru dobandirea statutului de utilitate publica organizatia va trebui sa depuna impreuna cu cererea
de solicitare urmatoarele documente:
a) copii de pe actul constitutiv si de pe statutul asociatiei sau fundatiei;
b) copie de pe dovada dobandirii personalitatii juridice;
c) dovada privind bonitatea asociatiei sau fundatiei, emisa de banca la care are deschis contul;
d) copie de pe dovada privind situatia juridica a sediului asociatiei sau fundatiei;
e) numele si adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea si sediul persoanelor juridice, cu care
asociatia sau fundatia colaboreaza in mod frecvent in vederea realizarii obiectului sau de activitate
pentru care aceasta solicita recunoasterea statutului de utilitate publica.
f) situatiile financiare anuale si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani de activitate;
g) lista persoanelor angajate si copii de pe contractele de munca ale angajatilor;
h) copii de pe conventiile de colaborare, calificari, scrisori de recomandare si altele asemenea.

Beneficii recunoscute organizatiilor cu statut de utilitate publică

Drepturile de care se bucura organizatiile neguvernamentale recunoscute ca fiind de utilitate publica
le putem imparti in drepturi patrimoniale (facilitati fiscale) si drepturi nepatrimoniale (fara impact
financiar). Aceste drepturile sunt acordate atat prin intermediul OG 26/2000 cat si prin alte acte
normative speciale in deosebi Codul Fiscal.

Drepturile patrimoniale sau facilitatile fiscale se refera exclusive la avantaje financiare de care
beneficieza in mod particular asociatiile si fundatiile cu statut de utilitate publicam si se regasesc in
textul Codului Fiscal si textul OG 26/2000.

Facilitatile fiscale prevazute in Codul Fiscal de care se bucura organizatiile de utilitate publica sunt:
a) scutirea de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obtinute din reclama si publicitate pentru
pentru acele organizatiile nonprofit de utilitate publica din domeniul culturii, cercetarii stiintifice,
invatamantului, sportului, sanatatii.
b) scutirea de la plata accizelor pentru orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct
din imprumuturi nerambursabile, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii
nonprofit si de caritate precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica.
Scutirea de plata accizelor se face pentru o categorie limitata de produse precum: cafea, confectii
din blanuri naturale, articole din cristal etc.
c) scutirea de plata taxelor speciale pentru autoturismele care provin din donatii sau finantate direct
din imprumuturi nerambursabile acordate de catre guverne straine, organisme internationale si
organizatii nonprofit si de caritate, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica.
Taxa despre care e face referire in textul Codului fiscal este recenta taxa de prima inmatriculare care
se aplica pentru autoturismele si autovehiculele comerciale.

OG 26/2000 recunoaste dreptul organizatiilor cu statut de utilitate publica de a li se atribui in

folosinta gratuita bunurile proprietate publica. Acest drept a fost introdus odata cu modificarea adusa
prin Legea 246/2005 modificand prevederea trecuta ce se referea doar la dreptul de a i se
concesiona servicii publice fara caracter comercial;

Legi speciale fac referire la o serie de drepturi de care s-ar bucura asociatiile si fundatiile
recunoscute ca fiind de utilitate publica

Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 prevede posibilitatea acordarii de la bugetul de stat
sau a bugetelor locale de sume necesare pentru finantarea programelor sportive realizate de
structuri sportive de drept privat, fara scop lucrativ, de utilitate publica (Art.67)

In domeniul scutirii de la plata datoriei vamale Ordonanta Guvernului nr. 59/2003 acorda
organizatiilor de utiltate publica o serie de scutiri.
a) Sunt scutite de la plata drepturilor de import materialele educationale, stiintifice sau culturale care
sunt destinate institutiilor publice sau serviciilor publice ori de utilitate publica cu caracter educativ,
stiintific sau cultural;
b) Sunt scutite de la plata drepturilor de import, instrumentele si aparatele stiintifice care sunt
importate exclusiv in scopuri necomerciale.
c) Organizatiile care desfasoara o activitate de utilitate publica in domeniul invatamantului sau
cercetarii stiintifice sunt scutite de la plata drepturilor de import pentru animalele si substantele
biologice sau chimice care sunt utilizate exclusive in acest domeniu.

Legea nr. 90/2003 privind vanzarea spatiilor aflate in proprietatea privata a statului sau a unitatilor
administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice prevede ca sediile partidelor politice, pot
fi inchiriate numai persoanelor juridice de drept public sau de drept privat cu scop identic sau
asemanator. Normele metodologice ale acestei legi mentioneaza ca prin prin persoane juridice de
drept public sau de drept privat cu scop identic sau asemanator cu al partidului proprietar al spatiului
care ar urma sa fie inchiriat se inteleg si asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate
publica.

Dreptul nepatrimonial de care se bucura o organizatie recunoscuta ca fiind de utilitate publica este
acela de a mentiona in toate documentele pe care le intocmeste ca asociatia sau fundatia este
recunoscuta ca fiind de utilitate publica;
Responsabilitatile pe care le au Organizatiile cu statut de utilitate publica
Organizatiile de utilitate publica sunt beneficiari ai unor facilitati fiscale directe sau indirecte, aspect
care impune in sarcina acestora o serie de obligatii menite a contribui la transparenta si
responsabilitatea cheltuirii resurselor financiare.

Reglementarea cadru prevazuta in OG 26/2000 instituie in sarcina organizatiei de utilitate publica

urmatoarele obligatii:
a) obligatia de a mentine cel putin nivelul activitãtii si performantele care au determinat
recunoasterea;
b) obligatia de a comunica autoritãtii administrative competente orice modificãri ale actului constitutiv
si ale statutului, precum si rapoartele de activitate si bilanturile anuale; autoritatea administrativã are
obligatia sã asigure consultarea acestor documente de cãtre orice persoanã interesatã;
c) obligatia de a publica, in extras, in termen de 3 luni de la incheierea anului calendaristic,
rapoartele de activitate si situatiile financiare anuale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a,
precum si in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. Modelul extrasului
situatiilor financiare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Legea 544/2005 privind contenciosul administrativ asimileaza statutului de autoritate si organizatiile

care au dobandit statutul de utilitate publica si instituie in sarcina acestor organizatii o obligatie de a
raspunde in termen de 30 de zile solicitarii de informatii oricarei persoane care manifesta si
demonstreaza un interes.

Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului instituie in sarcina asociatiilor si fundatiilor cu statut
de utilitate publica obligatia de a furniza documentatii, date si informatii relevante indeplinirii functiilor
si atributiilor ce ii revin prefectului.

CAPITOLUL VI
Asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica

Art. 38.
(1) O asociatie sau o fundatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de
utilitate publica daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar, dupa caz;
b) functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite;
c) prezinta un raport din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare
semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit
de bilanturile si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani;
d) valoarea activului patrimonial pe fiecare an in parte este cel putin egala cu valoarea
patrimoniului initial.
(2) Guvernul Romaniei poate, la propunerea autoritatii administrative competente, sa
acorde o dispensa de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b) daca:
a) asociatia sau fundatia solicitanta a rezultat din fuziunea a doua sau mai multe
asociatii sau fundatii preexistente; si,
b) fiecare dintre asociatiile sau fundatiile preexistente ar fi indeplinit cele doua conditii,
daca ar fi formulat solicitarea in mod independent.

Art. 39.
(1) Recunoasterea unei asociatii sau a unei fundatii de utilitate publica se face prin
hotarare a Guvernului. In acest scop, asociatia sau fundatia interesata adreseaza o
cerere ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale in a
carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea.
(2) Conflictele de competenta aparute intre autoritatile publice prevazute la alin. (1)
privind inregistrarea cererii se solutioneaza, la sesizarea oricareia dintre parti, de catre
Secretariatul General al Guvernului, in termen de 5 zile de la data inregistrarii sesizarii.
(3) In vederea solutionarii conflictului, autoritatile publice prevazute la alin. (1) sunt
obligate sa puna la dispozitie Secretariatului General al Guvernului toate informatiile
necesare rezolvarii acestuia. Ordinul secretarului general al Guvernului este definitiv.

Art. 40.
(1) Autoritatea administrativa competenta este obligata sa examineze cererea si
indeplinirea conditiilor prevazute la art. 38 in termen de cel mult 60 de zile. In cazul in
care constata indeplinirea acestor conditii, aceasta va propune Guvernului Romaniei
recunoasterea. In caz contrar, autoritatea administrativa va transmite persoanei juridice
solicitante un raspuns motivat.
(2) In cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevazute la alin. (1), Guvernul
Romaniei decide asupra propunerii de recunoastere. Daca propunerea se respinge,
solutia va fi comunicata asociatiei sau fundatiei de autoritatea administrativa la care s-a
inregistrat cererea de recunoastere.

Art. 41.
Recunoasterea utilitatii publice confera asociatiei sau fundatiei urmatoarele drepturi si
obligatii:
a) dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial, in conditiile
legii;
b) dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale;
c) dreptul de a mentiona in toate documentele pe care le intocmeste ca asociatia sau
fundatia este recunoscuta ca fiind de utilitate publica;
d) obligatia de a mentine cel putin nivelul activitatii si performantele care au determinat
recunoasterea;
e) obligatia de a comunica autoritatii administrative competente orice modificari ale
actului constitutiv si ale statutului, precum si rapoartele de activitate si bilanturile
anuale; autoritatea administrativa are obligatia sa asigure consultarea acestor
documente de catre orice persoana interesata;
f) obligatia de a publica, in extras, rapoartele de activitate si bilanturile anuale in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si in Registrul national al
persoanelor juridice fara scop patrimonial.

Art. 42.
(1) Recunoasterea utilitatii publice se face pe durata nedeterminata.
(2) In cazul in care asociatia sau fundatia nu mai indeplineste una sau mai multe dintre
conditiile care au stat la baza recunoasterii utilitatii publice, Guvernul, la propunerea
autoritatii administrative competente sau a Ministerului Justitiei, va retrage actul de
recunoastere.
(3) Retragerea va interveni si in situatia neindeplinirii obligatiilor prevazute la art. 41.
(4) Imprejurarile prevazute la alin. (2) si (3) pot fi sesizate autoritatii administrative
competente, Ministerului Justitiei sau Guvernului, de catre orice alta asociatie sau
fundatie ori de catre orice autoritate sau institutie publica interesata.

Art. 43.
In cazul dizolvarii asociatiei sau fundatiei recunoscute ca fiind de utilitate publica,
bunurile ramase in urma lichidarii se vor repartiza, prin hotarare a Guvernului, catre alte
asociatii ori fundatii cu scop similar sau catre institutii publice.

Art. 44.
Litigiile referitoare la recunoasterea utilitatii publice a asociatiilor si fundatiilor interesate
se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile
ulterioare.

Art. 45.
Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica federatiilor, daca prin lege nu se dispune
altfel.

CAPITOLUL VII
Veniturile
Art. 46.
(1) Veniturile asociatiilor sau federatiilor provin din:
a) cotizatiile membrilor;
b) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale;
c) dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatii sau de federatii;
d) venituri realizate din activitati economice directe;
e) donatii, sponsorizari sau legate;
f) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevazute de lege.
(2) Veniturile fundatiilor sunt cele prevazute la alin. (1) lit. b)-g).

Art. 47.
Asociatiile si fundatiile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asociatii
si fundatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi
societati comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei sau
fundatiei.

Art. 48.
Asociatiile si fundatiile pot desfasura orice alte activitati economice directe, daca
acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei
juridice.

CAPITOLUL VIII
Relatiile cu autoritatile publice
Art. 49.
(1) Autoritatile administratiei publice locale vor sprijini persoanele juridice constituite in
temeiul prezentei ordonante prin:
a) punerea la dispozitia acestora, in functie de posibilitati, a unor spatii pentru sedii, in
conditiile legii;
b) atribuirea, in functie de posibilitati, a unor terenuri in scopul ridicarii de constructii
necesare desfasurarii activitatii lor.
(2) Autoritatile administratiei publice locale intocmesc, la cererea persoanelor juridice
indreptatite, liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevazute la alin. (1).

Art. 50.
Autoritatile publice sunt obligate sa puna la dispozitia asociatiilor, fundatiilor si
federatiilor informatiile de interes public, in conditiile legii.

Art. 51.
(1) In cadrul Camerelor Parlamentului, Presedintiei Romaniei, Secretariatului General al
Guvernului, institutiei Avocatul Poporului, autoritatilor administrative autonome,
ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si
autoritatilor administratiei publice locale functioneaza structuri organizatorice pentru
relatia cu asociatiile si fundatiile.
(2) Autoritatile publice mentionate la alin. (1) se pot consulta cu reprezentantii
asociatiilor si fundatiilor care isi desfasoara activitatea in sfera lor de competenta, in
vederea stabilirii unor programe sau activitati comune.

Art. 52.
(1) Dupa constituirea lor, asociatiile, fundatiile si federatiile interesate vor solicita
autoritatilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale sa fie luate in
evidenta acestora, in functie de domeniul in care activeaza.
(2) Autoritatile publice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa tina evidenta asociatiilor si
fundatiilor care li s-au adresat in acest scop.
(3) Conflictele de competenta aparute intre autoritatile publice prevazute la alin. (1)
privind luarea in evidenta se solutioneaza, la cererea oricareia dintre parti, de catre
Secretariatul General al Guvernului in termen de 5 zile de la data sesizarii.
Dispozitiile art. 39 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(4) In toate cazurile, Ministerul Justitiei va comunica, spre informare, autoritatiilor
publice competente prevazute la alin. (1) copii de pe hotararile judecatoresti ramase
irevocabile, precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 5 zile de la primirea
documentelor prevazute la art. 74.

Art. 53.
Litigiile nascute in legatura cu aplicarea dispozitiilor prezentului capitol se solutioneaza
in conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile
ulterioare.

CAPITOLUL IX
Dizolvarea si lichidarea

Sectiunea 1
Dizolvarea
Art. 54.
(1) Asociatiile si federatiile se dizolva:
a) de drept;
b) prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz;
c) prin hotararea adunarii generale.
(2) Fundatiile se dizolva:
a) de drept;
b) prin hotararea judecatoriei.

Art. 55.
(1) Asociatia se dizolva de drept prin:
a) implinirea duratei pentru care a fost constituita;
b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost
constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce
schimbarea acestui scop;
c) imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a constituirii consiliului director in
conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de
la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director
trebuia constituit;
d) reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost
complinit timp de 3 luni.
(2) Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei
circumscriptie se afla sediul asociatiei, la cererea oricarei persoane interesate.

Art. 56.
(1) Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane
interesate:
a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;
b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii
publice;
c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;
d) cand asociatia a devenit insolvabila;
e) in cazul prevazut la art. 14.
(2) Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are
sediul.

Art. 57.
Asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii generale. In termen de 15 zile de la
data sedintei de dizolvare, procesul-verbal, in forma autentica, se depune la judecatoria
in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul, pentru a fi inscris in Registrul
asociatiilor si fundatiilor.

Art. 58.
Fundatia se dizolva de drept in cazurile prevazute la art. 55 alin. (1) lit. a) si b), precum
si in situatia imposibilitatii constituirii consiliului director in conformitate cu statutul
fundatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit
statutului, consiliul director trebuia constituit. Dispozitiile art. 55 alin. (2) se aplica in
mod corespunzator.

Art. 59.
Dizolvarea fundatiei prin hotarare judecatoreasca se face in conditiile art. 56, care se
aplica in mod corespunzator, precum si in cazul nerespectarii dispozitiilor art. 15 alin.
(3).

Art. 60.
(1) In cazul dizolvarii asociatiei sau fundatiei, bunurile ramase in urma lichidarii nu se
pot transmite catre persoane fizice.
(2) Aceste bunuri pot fi transmise catre persoane juridice de drept privat sau de drept
public cu scop identic sau asemanator, printr-o procedura stabilita in statutul asociatiei
sau al fundatiei.
(3) Daca in termen de 6 luni de la terminarea lichidarii lichidatorii nu au reusit sa
transmita bunurile in conditiile alin. (2), precum si in cazul in care statutul asociatiei sau
al fundatiei nu prevede o procedura de transmitere a bunurilor ori daca prevederea este
contrara legii sau ordinii publice, bunurile ramase dupa lichidare vor fi atribuite de
instanta competenta unei persoane juridice cu scop identic sau asemanator.
(4) In cazul in care asociatia sau fundatia a fost dizolvata pentru motivele prevazute la
art. 56 alin. (1) lit. a) - c), bunurile ramase dupa lichidare vor fi preluate de catre stat,
prin Ministerul Finantelor, sau, dupa caz, de comuna sau orasul in a carui raza teritoriala
asociatia sau fundatia isi avea sediul, daca aceasta din urma era de interes local.
(5) Data transmiterii bunurilor este cea a intocmirii procesului-verbal de predare-
preluare, daca prin acesta nu s-a stabilit o data ulterioara.

Sectiunea a 2-a
Lichidarea
Art. 61.
(1) In cazurile de dizolvare prevazute de art. 55, 56, 58 si 59, lichidatorii vor fi numiti
prin insasi hotararea judecatoreasca.
(2) In cazul dizolvarii prevazute de art. 57, lichidatorii vor fi numiti de catre adunarea
generala, sub sanctiunea lipsirii de efecte juridice a hotararii de dizolvare.
(3) In toate cazurile, mandatul consiliului director inceteaza o data cu numirea
lichidatorilor.
(4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Reprezentantii
permanenti - persoane fizice ale persoanei juridice lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori
autorizati, in conditiile legii.

Art. 62.
(1) Imediat dupa intrarea lor in functie, lichidatorii vor face inventarul si vor incheia un
bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului asociatiei sau ale
fundatiei.
(2) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze registrele si orice alte acte ale
asociatiei sau fundatiei. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile
lichidarii in ordinea datei acestora.
(3) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

Art. 63.
(1) Lichidatorii sunt obligati sa continue operatiunile juridice in curs, sa incaseze
creantele, sa plateasca creditorii si, daca numerarul este insuficient, sa transforme si
restul activului in bani, procedand la vanzarea prin licitatie publica a bunurilor mobile si
imobile.
(2) Lichidatorii pot realiza numai acele operatiuni noi care sunt necesare finalizarii celor
aflate in curs.

Art. 64.
(1) Suma cuvenita creditorului cunoscut care refuza sa primeasca plata creantei sale se
va consemna in contul sau.
(2) Daca plata creantei nu se poate face imediat sau atunci cand creanta este
contestata, lichidarea nu se va declara terminata inainte de a se garanta creditorii.

Art. 65.
In orice caz, lichidatorii nu pot incheia operatiunile si nu pot remite celor in drept contul
gestiunii decat dupa expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvarii asociatiei
sau fundatiei.

Art. 66.
Lichidatorii raspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor.

Art. 67.
Atat fata de asociatie sau fundatie, cat si fata de asociati sau, dupa caz, fondatori,
lichidatorii sunt supusi regulilor mandatului.

Art. 68.
(1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii sunt obligati ca in temen de doua luni sa
depuna bilantul, registrul jurnal si un memorandum, declarand operatiunile de lichidare
la Registrul asociatiilor si fundatiilor al judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi
are sediul asociatia sau fundatia.
(2) Lichidatorii sunt obligati sa indeplineasca toate procedurile pentru publicarea
lichidarii si radierea asociatiei sau fundatiei din Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(3) Publicarea lichidarii se face prin afisarea la usa instantei in a carei circumscriptie
teritoriala isi are sediul persoana juridica, in temen de doua luni de la terminarea
lichidarii.

Art. 69.
Daca in termen de 30 de zile libere de la depunerea bilantului nu se inregistreaza nici o
contestatie, bilantul se considera definitiv aprobat si lichidatorii, cu autorizarea
judecatoriei, vor remite celor in drept bunurile si sumele ramase de la lichidare,
impreuna cu toate registrele si actele asociatiei sau fundatiei si ale lichidarii. Numai
dupa aceasta lichidatorii vor fi considerati descarcati si li se va elibera, in acest scop, un
act constatator.

Art. 70.
(1) Contestatiile la bilantul lichidatorilor se pot formula de orice persoana interesata la
judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul persoanei juridice lichidate.
(2) Toate contestatiile se solutioneaza printr-o singura hotarare. Sentinta pronuntata de
judecatorie este executorie si este supusa numai recursului.
(3) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea asociatiei sau
fundatiei din Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 71.
(1) Asociatia sau fundatia inceteaza a avea fiinta la data radierii din Registrul asociatiilor
si fundatiilor.
(2) Radierea se face in baza actului constatator eliberat lichidatorilor, in conditiile
prevazute la art. 69, prin care se atesta descarcarea acestora de obligatiile asumate.

Art. 72.
Dispozitiile prezentului capitol referitoare la dizolvarea si lichidarea asociatiilor si
fundatiilor se aplica, in mod corespunzator, si in privinta dizolvarii si lichidarii
federatiilor. Instanta competenta este tribunalul in a carui circumscriptie teritoriala se
afla sediul federatiei supuse dizolvarii si lichidarii.
 CAPITOLUL X
Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial

Art. 73.
(1) Se constituie Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial -
asociatii, fundatii si federatii -, denumit in continuare Registrul national, in scopul
evidentei centralizate a acestora.
(2) Registrul national se tine de Ministerul Justitiei prin directia de specialitate.

Art. 74.
(1) In scopul constituirii si functionarii Registrului national, instantele judecatoresti sunt
obligate ca, din oficiu, sa comunice Ministerului Justitiei copii de pe hotararile
judecatoresti ramase irevocabile privind constituirea, modificarea si incetarea oricarei
asociatii, fundatii sau federatii, precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 3
zile de la data ramanerii irevocabile a fiecarei hotarari judecatoresti.
(2) Asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica sunt obligate sa
comunice Ministerului Justitiei, in extras, copii de pe rapoartele de activitate si
bilanturile anuale, insotite de dovada eliberata de Regia Autonoma "Monitorul Oficial" ca
s-a solicitat publicarea acestora si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 75.
(1) Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial este public.
(2) Ministerul Justitiei este obligat sa elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante, copii
certificate de pe inregistrarile efectuate in Registrul national si de pe inscrisurile
doveditoare.
(3) Inscrisurile prevazute la alin. (2) pot fi cerute si eliberate si prin corespondenta.
(4) Datele din Registrul national pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe
microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.

CAPITOLUL XI
Dispozitii speciale
Art. 76.
(1) Persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania, sub
conditia reciprocitatii, pe baza aprobarii prealabile a Guvernului, prin inscrierea in
Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Tribunalului Bucuresti, daca sunt valabil
constituite in statul a carui nationalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravin
ordinii publice din Romania.
(2) In acest scop, reprezentantii persoanelor juridice straine trebuie sa ataseze la
cererea de inscriere urmatoarele documente, in copii autentificate si traduceri
legalizate:
a) actul de constituire in statul a carui nationalitate o au persoanele juridice straine;
b) statutul (in masura in care exista ca act de sine statator);
c) hotararea organului de conducere a acelei persoane juridice, prin care se solicita
recunoasterea in Romania;
d) statutul viitoarei reprezentante in Romania a acelei persoane juridice, cuprinzand
prevederi referitoare la sediu, la capacitatea juridica si la persoanele care reprezinta
persoana juridica straina;
e) hotararea Guvernului Romaniei de aprobare a cererii de recunoastere in Romania a
persoanei juridice solicitante.
(3) Dispozitiile art. 8-12 si ale art. 81 se aplica in mod corespunzator.

Art. 77.
(1) Asociatiile si fundatiile constituite ca persoane juridice romane de catre persoane
fizice sau juridice straine pot dobandi pe intreaga durata de functionare dreptul de
proprietate si orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea
scopului pentru care au fost constituite.
(2) In cazul dizolvarii si lichidarii asociatiilor si fundatiilor prevazute la alin. (1),
lichidatorii au obligatia instrainarii terenurilor in termen de cel mult un an, numai catre
persoane care au capacitatea juridica de a dobandi astfel de bunuri. Termenul de un an
se calculeaza de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se
constata ori se dispune dizolvarea sau, dupa caz, de la data hotararii de dizolvare
voluntara.
(3) In cazul nerespectarii termenului de un an pentru instrainarea terenurilor prevazute
la alin. (2), instanta competenta va dispune vanzarea acestora prin licitatie publica.
(4) In toate cazurile, bunurile ramase dupa lichidare, inclusiv terenurile neinstrainate in
conditiile alin. (2) si (3) se atribuie cu respectarea dispozitiilor art. 60.

CAPITOLUL XII
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 78.
Prezenta ordonanta intra in vigoare in termen de 3 luni de la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 79.
In termenul prevazut la art. 78 Ministerul Justitiei:
a) va elabora si va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociatiilor si
fundatiilor, Registrului federatiilor, precum si a Registrului national al persoanelor
juridice fara scop patrimonial, care va cuprinde si prevederi privind accesul la acest
registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat,
precum si al persoanelor fizice;
b) va stabili forma si continutul certificatelor de inscriere prevazute la art. 12 alin. (1) si
la art. 17 alin. (3), precum si conditiile de eliberare a dovezii mentionate la art. 6 alin.
(4).
Art. 80.
Dispozitiile Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice se
aplica, in mod corespunzator, si asociatiilor si fundatiilor, cu exceptia acelor dispozitii
care sunt contrare reglementarilor stabilite prin prezenta ordonanta.

Art. 81.
In privinta asociatiilor si fundatiilor care au calitatea de persoane juridice straine sunt si
raman aplicabile dispozitiile art. 43 si urmatoarele din Legea nr. 105/1992 cu privire la
reglementarea raporturilor de drept international privat.

Art. 82.
Cererile de autorizare a infiintarii asociatiilor, fundatiilor, federatiilor sau uniunilor de
persoane, aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor de judecata legal investite la
data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, vor continua sa fie solutionate de acele
instante.

Art. 83.
(1) Asociatiile si fundatiile constituite, pana la data intrarii in vigoare a prezentei
ordonante, in conditiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociatii si
Fundatii) isi pastreaza personalitatea juridica legal dobandita. Acestor asociatii si
fundatii li se aplica, de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, regimul juridic
prevazut de aceasta.
(2) Uniunile, federatiile sau gruparile de persoane juridice, astfel cum sunt reglementate
de Legea nr. 21/1924, isi pastreaza personalitatea juridica si, de la data intrarii in
vigoare a prezentei ordonante, li se va aplica regimul juridic al federatiilor prevazut de
aceasta din urma.

Art. 84.
(1) In termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante registrele
persoanelor juridice, aflate la grefa tribunalelor in circumscriptiile carora functioneaza
persoanele juridice de drept privat prevazute de Legea nr. 21/1924 vor fi transmise
judecatoriilor in ale caror circumscriptii teritoriale acestea isi au sediul.
(2) In acelasi termen, registrele uniunilor si federatiilor, aflate la grefa curtilor de apel in
circumscriptiile carora functioneaza uniunile si federatiile prevazute de Legea nr.
21/1924, vor fi transmise tribunalelor in circumscriptiile carora acestea isi au sediul.
(3) In vederea constituirii Registrului national prevazut la art. 73, in termenul mentionat
la alin. (1), instantele judecatoresti sunt obligate sa transmita Ministerului Justitiei copii
de pe registrele asociatiilor si fundatiilor, precum si de pe registrele uniunilor si
federatiilor, aflate la grefa acestora.

Art. 85.
Persoanele juridice de utilitate publica - asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest
fel infiintate prin legi, ordonante, decrete-lege, hotarari ale Guvernului sau prin orice
alte acte de drept public nu intra sub incidenta prevederilor prezentei ordonante, ci
raman supuse reglementarilor speciale care stau la baza infiintarii si functionarii lor.

Art. 86.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga Legea nr. 21/1924 pentru
persoanele juridice (Asociatii si Fundatii), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr.27 din 6 februarie 1924, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte
dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU

Contrasemneaza:

p. Ministru de stat, ministrul justitiei,

Flavius Baias,
secretar de stat

Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
8. Potrivit art. 6 din Ordinul MFP nr. 3103/2017, pentru persoanele juridice fără scop patrimonial
de utilitate publică, pe durata deținerii statutului de utilitate publică, situațiile financiare
anuale ale acestora sunt supuse auditului statutar, care se efectuează de către auditori financiari
sau firme de audit, autorizate în condițiile legii. Sancţiunea pentru nerespectarea acestei prevederi
este am Precizări privind situațiile financiare la organizațiile
nonprofit
CECCAR
REZUMAT
În articolul de față ne propunem să prezentăm aspecte privind organizarea și conducerea
contabilității la organizațiile nonprofit, întocmirea situațiilor financiare la acest tip de entități,
aprobarea, semnarea și publicarea lor, dar și verificarea și auditarea acestora, incluzând
aspecte referitoare la bilanț și la contul de profit și pierdere și redând înregistrările specifice
închiderii exercițiului financiar.
Termeni-cheie: asociație, fundație, situații financiare, bilanț, cont de profit și pierdere, exercițiu
financiar

Clasificare JEL: M41, K34

Potrivit art. 7 pct. 24 din Codul fiscal, organizația nonprofit este orice asociație, fundație, casă
de ajutor reciproc sau federație înființată în România, în conformitate cu legislația în vigoare, dar
numai dacă veniturile și activele asociației, fundației, casei de ajutor reciproc sau federației sunt
utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau fără scop patrimonial.

Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și

completările ulterioare, prevede că asociațiile și fundațiile reprezintă persoane juridice de drept
privat fără scop patrimonial, constituite de persoanele fizice și cele juridice care urmăresc
desfășurarea unor activități de interes general sau în interesul unor colectivități ori, după caz, în
interesul lor personal nepatrimonial.

Conform Legii dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, sindicatele, federațiile și confederațiile sindicale se constituie pe baza dreptului de
liberă asociere, în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislația națională, în contractele
colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă, precum și în pactele,
tratatele și convențiile internaționale la care România este parte, pentru promovarea intereselor
profesionale, economice și sociale ale membrilor acestora.

Printre activitățile specifice sindicatelor și federațiilor se numără:

 sprijinirea materială a membrilor lor în exercitarea profesiunii;

 constituirea de case de ajutor proprii;
 editarea și tipărirea de publicații proprii;
 înființarea și administrarea, în condițiile legii, în interesul membrilor lor, de unități sociale,
de cultură, învățământ și cercetare în domeniul activității sindicale, societăți comerciale, de
asigurări, precum și de bănci proprii;
 constituirea de fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor lor;
 organizarea și sprijinirea materială și financiară a unor activități cultural-artistice;
 organizarea și desfășurarea de cursuri de pregătire și calificare profesională;
 derularea altor activități prevăzute prin statut.

Entitățile fără scop patrimonial includ și partidele politice, organizațiile patronale, cultele
religioase, asociațiile religioase, asociațiile de proprietari, precum și orice alte persoane juridice
înființate în baza unor acte normative speciale în scopul desfășurării de activități fără scop
patrimonial.

Organizarea și conducerea contabilității

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, persoanele juridice fără scop patrimonial au obligația să organizeze și să
conducă contabilitatea financiară. Astfel, conform actului normativ menționat, acestea trebuie:

 să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea

informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte informații
referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele lor interne, cât și în relațiile cu
investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile
publice și alți utilizatori (art. 2 alin. (1));
 să conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale (art. 5
alin. (1)).

Situațiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziției
financiare, excedentului sau deficitului privind activitățile fără scop patrimonial și activitățile cu
destinație specială. În acest scop, la baza organizării contabilității stau principiile contabile
fundamentale:

 principiul continuității activității;

 principiul permanenței metodelor;
 principiul prudenței;
  principiul contabilității de angajamente;
 principiul intangibilității;
 principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii;
 principiul necompensării;
 principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție.
Observație:
Dispozițiile Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 3.103/2017, care abrogă Ordinul
ministrului economiei și finanțelor nr. 1.969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile
pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cu modificările și completările ulterioare, nu
menționează explicit principiul prevalenței economicului asupra juridicului și principiul pragului
de semnificație.

Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial aprobate prin OMFP
nr. 3.103/2017 se completează cu prevederile Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr.
1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, în cazul entităților care desfășoară și
activități economice.

Inventarierea patrimoniului – etapă premergătoare închiderii exercițiului financiar

Conform prevederilor Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea
Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii, entitățile au obligația să efectueze inventarierea elementelor de
activ, datorii și capitaluri proprii deținute, la începutul activității, cel puțin o dată pe an pe
parcursul funcționării lor. Inventarierea anuală se face, de regulă, cu ocazia încheierii exercițiului
financiar, avându-se în vedere și specificul activității fiecărei societăți.

În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate din această operațiune
se actualizează cu intrările și ieșirile din perioada cuprinsă între data inventarierii și data
încheierii exercițiului financiar, informațiile actualizate fiind apoi cuprinse în registrul-inventar.
Operațiunea de actualizare a datelor rezultate din inventariere se efectuează astfel încât la
sfârșitul exercițiului financiar să fie reflectată situația reală a elementelor de activ, datorii și
capitaluri proprii.

Inventarierea și evaluarea elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii se pot face cu

salariații proprii sau prin încheierea unor contracte de prestări de servicii cu persoane juridice sau
fizice cu pregătire corespunzătoare.

Pe baza registrului-inventar și a balanței de verificare la data de 31 decembrie se întocmește

bilanțul, care face parte din situațiile financiare anuale și ale cărui posturi, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 82/1991 și ale reglementărilor contabile aplicabile, trebuie să corespundă cu
datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situația reală a elementelor de activ, datorii și
capitaluri proprii stabilită pe baza inventarului.

Întocmirea situațiilor financiare anuale

Potrivit art. 5 alin. (3) din legea contabilității, pentru organizațiile patronale și sindicale, precum
și pentru alte categorii de organizații fără scop patrimonial, care nu desfășoară activități
economice, Ministerul Finanțelor Publice aprobă un sistem simplificat de raportare financiară,
având în vedere și cerințele organismelor europene de profil.

Situațiile financiare anuale simplificate cuprind:

 bilanțul prescurtat;
 contul prescurtat al rezultatului exercițiului.

Situațiile financiare anuale trebuie să fie însoțite de o declarație scrisă de asumare a

răspunderii administratorului pentru întocmirea lor în conformitate cu Reglementările contabile
pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin OMFP nr. 3.103/2017.

Conform art. 2 alin. (3) din OMFP nr. 3.103/ 2017, persoanele juridice fără scop patrimonial care
conduc contabilitatea în partidă simplă și entitățile care organizează și conduc contabilitatea
proprie până la nivel de balanță de verificare nu întocmesc situații financiare anuale.

Următoarele entități organizează și conduc contabilitatea proprie până la nivel de balanță de

verificare, astfel încât aceasta să permită determinarea informațiilor și a obligațiilor prevăzute de
lege, iar persoanele juridice cărora le aparțin să poată întocmi situații financiare anuale:

 subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparțin persoanelor

juridice fără scop patrimonial cu sediul în România;
 subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor
juridice fără scop patrimonial cu sediul în România;
 asocierile în participație între persoane juridice străine (nerezidente) fără scop patrimonial,
înregistrate în România.

Informații referitoare la bilanț

✔ Prezentarea activelor ca imobilizate sau circulante depinde de scopul căruia le sunt destinate.

✔ Ca element particular, imobilizările necorporale și corporale, precum și amortizarea acestora

sunt separate pentru activitățile fără scop patrimonial și pentru cele economice.

✔ Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar care sunt aferente unui exercițiu financiar
ulterior trebuie prezentate la „Cheltuieli în avans”.

✔ Veniturile de încasat înainte de data bilanțului care se referă la un exercițiu financiar ulterior
trebuie prezentate la „Venituri în avans”.

✔ Veniturile care, deși se referă la exercițiul financiar în cauză, nu se încasează până la expirarea
acestuia trebuie recunoscute la „Creanțe”. În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative,
ele vor fi prezentate și în notele explicative.
✔ Cheltuielile care, deși se referă la exercițiul financiar în cauză, se vor plăti în cursul
exercițiului financiar ulterior trebuie recunoscute la „Datorii”. În cazul în care astfel de cheltuieli
sunt semnificative, ele vor fi prezentate și în notele explicative.

✔ Ajustările de valoare pot fi permanente (amortizări) și/sau provizorii (ajustări pentru

depreciere sau pierdere de valoare).

✔ Structura bilanțului este asemănătoare cu cea aplicabilă societăților comerciale.

Conturi specifice contabilității organizațiilor nonprofit

Rezerve din reevaluare

 contul 105 „Rezerve din reevaluare” – este împărțit în „Rezerve din reevaluare privind
activitățile fără scop patrimonial” (contul 105.01) și „Rezerve din reevaluare privind
activitățile economice” (contul 105.02).

Fonduri

 contul 113 „Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR)”;

 contul 114 „Fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc
(CAR)”;
 contul 115 „Fondul de rulment al membrilor asociațiilor de proprietari”;
 contul 116 „Alte fonduri privind activitățile fără scop patrimonial”.

Disponibil cu destinație specială

 contul 5501 „Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului literar,

cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de
divertisment”;
 contul 5508 „Disponibil cu destinație specială din alte venituri cu destinație specială”.

Pensii datorate

 contul 422 „Pensionari – pensii datorate” – este utilizat pentru a ține evidența decontărilor
cu pensionarii pentru pensiile și alte drepturi cuvenite.

Decontări între activitățile fără scop patrimonial și cele economice

 contul 485 „Decontări între activitățile fără scop patrimonial și activitățile economice” – se
creditează prin debitul conturilor din clasa 6 (analitice distincte privind activitățile
economice), iar la finele lunii, cu cheltuielile repartizate asupra activităților economice.

Alte conturi specifice acestui tip de contabilitate sunt următoarele:

  contul 653 „Cotizații și contribuții datorate de persoana juridică fără scop patrimonial”;
 contul 656 „Cheltuieli privind cote-părți datorate potrivit statutului”;
 contul 657 „Ajutoare și împrumuturi nerambursabile transferate altor persoane juridice fără
scop patrimonial”.

Informații referitoare la contul de profit și pierdere

Principala particularitate constă în reflectarea distinctă a cheltuielilor și veniturilor pe cele trei

categorii de activități:

 fără scop patrimonial;

 cu destinație specială;
 economice.

În cazul veniturilor s-au creat grupe distincte pentru aceste trei tipuri de activități.

Veniturile din activitățile fără scop patrimonial au ca surse de proveniență următoarele categorii:

 cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;

 veniturile din cote-părți primite potrivit statutului;
 taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
 donațiile și sumele sau bunurile primite prin sponsorizare și ajutoare;
 veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
 resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile și subvențiile pentru
venituri;
 veniturile din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului;
 dobânzile și dividendele obținute din plasarea disponibilităților rezultate din activitățile fără
scop patrimonial, precum și diferențele de curs valutar;
 veniturile financiare din ajustări pentru pierdere de valoare;
 alte venituri din activitățile fără scop patrimonial, precum cele obținute din vize, taxe și
penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive, din reclamă și
publicitate, veniturile rezultate din vânzarea imobilizărilor corporale/necorporale aflate în
proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele folosite în
activitatea economică, veniturile din reevaluarea imobilizărilor corporale utilizate pentru
activitatea fără scop patrimonial, cele din subvenții pentru investiții, din despăgubiri sau din
provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare.

În categoria veniturilor cu destinație specială regăsim veniturile cu destinație specială din

aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al
arhitecturii și de divertisment etc.

Drept consecință a existenței acestor categorii de activități, structura contului de profit și

pierdere este următoarea:
 I. Venituri din activitățile fără scop patrimonial
II. Cheltuieli privind activitățile fără scop patrimonial
III. Rezultatul activităților fără scop patrimonial
IV. Venituri din activitățile cu destinație specială
V. Cheltuieli privind activitățile cu destinație specială
VI. Rezultatul activităților cu destinație specială
VII. Venituri din activitățile economice
VIII. Cheltuieli privind activitățile economice
IX. Rezultatul activităților economice
X. Venituri totale
XI. Cheltuieli totale
XII. Excedentul/profitul sau deficitul/pierderea exercițiului financiar (X – XI; XI – X)

Informații referitoare la elementele din contul rezultatului exercițiului

Notele explicative trebuie să cuprindă informații privind veniturile și cheltuielile exercițiului

financiar, grupate după natura lor pe feluri de activități, respectiv fără scop patrimonial, cu
destinație specială și economice, precum și informații referitoare la constituirea și utilizarea
fondurilor privind activitățile fără scop patrimonial.

Se prezintă măsura în care calcularea excedentului/profitului sau a deficitului/pierderii

exercițiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la
principiile contabile generale și regulile de evaluare prevăzute de noile reglementări, a fost
efectuată în exercițiul financiar curent sau într-un exercițiu financiar precedent.

În notele explicative trebuie să se prezinte separat propunerea de repartizare a

excedentului/profitului net pe destinații, astfel:

 sumele repartizate la rezerve;

 sumele repartizate pentru acoperirea deficitelor/pierderilor contabile din anii precedenți;
 alte repartizări.

O altă particularitate este și împărțirea contului 121 „Excedent/profit sau deficit/pierdere” în:

 „Excedent sau deficit privind activitățile fără scop patrimonial” (contul 1211);
 „Excedent sau deficit privind activitățile cu destinație specială” (contul 1212);
 „Profit sau pierdere privind activitățile economice” (contul 1213).

În mod asemănător se împarte și contul 117 „Rezultatul reportat”.

De asemenea, contul 129 „Repartizarea excedentului/profitului” este separat în:

  „Repartizarea excedentului privind activitățile fără scop patrimonial” (contul 1291);
 „Repartizarea profitului privind activitățile economice” (contul 1292).

Înregistrări specifice închiderii exercițiului financiar

În vederea exemplificării operațiunilor privind închiderea exercițiului financiar am plecat de la

premisa că s-a realizat profit din activitatea economică și deficit din cea fără scop patrimonial.

– Înregistrarea în contabilitate a rezervei la sfârșitul anului:

Suma aferentă 1292 =
rezervei „Repartizarea profitului
constituite privind activitățile
economice”
– Închiderea contului de profit din activitatea economică la începutul anului următor:
Suma aferentă 1213 =
rezervei „Profit sau pierdere
constituite privind activitățile
economice”
Și:
Diferența dintre 1213 =
soldul contului „Profit sau pierdere
1213 la final privind activitățile
de an și suma economice”
înregistrată
în contul 1292
– Închiderea contului de deficit din activitatea fără scop patrimonial:
Deficitul realizat 1171.01 =
din activitățile „Rezultatul reportat
nonprofit reprezentând excedentul
nerepartizat sau deficitul
neacoperit privind
activitățile fără
scop patrimonial”

Clarificări de ordin fiscal

Impozitul pe profit
Asociațiile, fundațiile și orice altă entitate care are statutul legal de persoană juridică constituită
potrivit legislației române sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform titlului II din
Codul fiscal.
Regimul veniturilor realizate din activitatea nonprofit
Potrivit art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și cele
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:

 cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor;

 contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
  taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;
 veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și
demonstrații sportive;
 donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
 veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar aferente
disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
 veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi
potrivit legii de organizare și funcționare;
 veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
 resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
 veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum evenimente de strângere de fonduri cu
taxă de participare, serbări, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
 veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor
nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
 veniturile obținute din reclamă și publicitate și cele din închirieri de spații publicitare,
realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și
funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății,
precum și de organizațiile sindicale și cele patronale;
 sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea,
potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de organizațiile nonprofit, în
anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit
actului constitutiv sau statutului, după caz;
 veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la
activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
 sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit titlului IV din
Codul fiscal.
Facilitate fiscală:
Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și cele patronale sunt scutite de la plata
impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile
totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Aceste organizații datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele scutite, asupra căreia este aplicată cota prevăzută de
Codul fiscal.

Aprobarea, semnarea și publicarea situațiilor financiare anuale

Situațiile financiare anuale se întocmesc și se publică, potrivit legii, în moneda națională.

Acestea au înscrise clar numele și prenumele persoanei care le-a întocmit, calitatea acesteia
(director economic, contabil-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcție,
autorizată potrivit legii, membră a CECCAR) și numărul de înregistrare în organismul
profesional, dacă este cazul.

Situațiile financiare anuale, însoțite de raportul administratorilor pentru exercițiul financiar în

cauză, sunt supuse aprobării adunării generale. Aceste situații, aprobate în mod corespunzător, și
raportul administratorilor, împreună cu raportul de audit sau cel al cenzorilor, după caz, se
publică în conformitate cu legislația în vigoare.

Verificarea situațiilor financiare anuale

Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial se verifică potrivit
legislației în materie. Actul constitutiv poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de
cenzori. Regulile generale de organizare și funcționare a comisiei de cenzori se aprobă de
adunarea generală, iar comisia respectivă își poate elabora un regulament intern de funcționare.

Conform Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

cenzorii sunt obligați să supravegheze gestiunea societății, să verifice dacă situațiile financiare
sunt legal întocmite și în concordanță cu registrele, dacă acestea sunt ținute regulat și dacă
evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare. Despre toate acestea, precum și asupra propunerilor pe care le
vor considera necesare cu privire la situațiile financiare și repartizarea profitului, cenzorii vor
prezenta adunării generale un raport amănunțit.

Modalitatea și procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate

de Camera Auditorilor Financiari din România.

Adunarea generală poate aproba situațiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoțite de
raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari. Cenzorii sau auditorii interni vor
aduce la cunoștință membrilor consiliului de administrație neregulile în administrație și
încălcările dispozițiilor legale și ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar
cazurile mai importante le vor aduce la cunoștință adunării generale.

Cenzorii au dreptul să obțină în fiecare lună de la administratori o situație despre mersul

operațiunilor. Le este interzis cenzorilor să le comunice acționarilor în particular sau terților
datele referitoare la operațiunile societății, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.
Întinderea și efectele răspunderii acestora sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor
se poate face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.

Auditarea situațiilor financiare anuale

Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial se pot audita de către
una sau mai multe persoane fizice ori juridice autorizate în condițiile legii.

Situațiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate
publică sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de auditori financiari, persoane fizice
sau juridice autorizate, cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile persoanelor juridice
fără scop patrimonial.
Potrivit art. 38 alin. (1) din OG nr. 26/2000, o asociație sau o fundație poate fi recunoscută de
Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele
condiții:

 activitatea acesteia se desfășoară în interes general sau comunitar, după caz;

 funcționează de cel puțin trei ani și a realizat o parte din obiectivele stabilite;
 prezintă un raport din care să rezulte desfășurarea unei activități anterioare semnificative,
prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoțit de bilanțurile și
bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii trei ani;
 valoarea activului patrimonial pe fiecare an în parte este cel puțin egală cu valoarea
patrimoniului inițial.

Raportul auditorilor financiari cuprinde:

 o mențiune cu privire la situațiile financiare anuale care fac obiectul auditului financiar,
împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;
 o descriere a ariei auditului financiar, respectiv a standardelor de audit conform cărora a
fost efectuat acesta;
 o opinie de audit care exprimă în mod clar punctul lor de vedere potrivit căruia situațiile
financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară
și, după caz, dacă acestea respectă cerințele legale. Opinia de audit poate fi fără rezerve, cu
rezerve sau contrară. Dacă auditorii financiari nu au fost în măsură să exprime o opinie de
audit, aceștia trebuie să precizeze că se află în imposibilitatea exprimării unei opinii;
 o referire la aspectele asupra cărora auditorii financiari atrag atenția, printr-un paragraf
distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;
 o opinie privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situațiile financiare
anuale pentru același exercițiu financiar.

Depunerea situațiilor financiare anuale

Conform Legii nr. 82/1991, pentru instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu
și fără scop patrimonial, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice care au obligația să
organizeze și să conducă contabilitatea financiară, termenul de depunere a situațiilor financiare
este de 120 de zile de la data încheierii exercițiului financiar.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu

modificările și completările ulterioare.
2. Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 454/18.06.2008, cu
modificările și completările ulterioare.
3. Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată în Monitorul Oficial nr. 625/31.08.2012, cu
modificările și completările ulterioare.
 4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015,
cu modificările și completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, publicat în Monitorul Oficial nr. 704/20.10.2009.
6. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.103/2017 privind aprobarea Reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial nr.
984/12.12.2017.
7. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul
Oficial nr. 39/31.01.2000, cu modificările și completările ulterioare.
Cuvinte-cheie: expertiza și auditul afacerilor, asociație, fundație, situații financiare, bilanț, cont
de profit și pierdere, exercițiu financiar
enda de la 30.000 lei la 40.000 lei.