ÎNTREBUINŢAREA

AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE
PENTRU EXECUTAREA MISIUNILOR
DE APĂRARE AERIANĂ
(DEFENSIVE COUNTER AIR)
 DESTINATIA
Av.V. :
Este categoria de aviaţie destinată să ducă lupta independent sau
în cooperare cu forţele de apărare aeriană cu baza la sol, pentru
nimicirea, respingerea sau împiedicarea acţiunilor de cercetare şi
atac aerian, desfăşurate de către forţele aeriene ale adversarului.

E.Av.V.
este destinată în principal, pentru ducerea luptei împotriva mijloacelor
aeriene ale inamicului în operaţii de apărare aeriană sau operaţii aeriene
ofensive.

SCOPUL acţiunilor de luptă desfăşurate de

către aviaţia de vânătoare este de a asigura:
 apărarea spaţiului aerian,
 acoperirea din aer a grupărilor de forţe proprii
 sprijinul acţiunilor de luptă ale celorlalte categorii de forţe.
2
 Aviatia de vânătoare
Poate acţiona:
1. independent sau în cooperare
2. în cadrul unei grupări de forte:
3. poate executa si misiuni ca:
4. pe timp de pace, participă la
apărarea aeriană colectivă în
cadrul NATINADS
• aeriene sau întrunite
• nationale sau multinationale
• sub comandă natională si/sau multinatională
• aer-sol (aer-navă)
• de război electronic
• de cercetare aeriană
• de supraveghere aeriană
• misiuni speciale.
3
 MISIUNI
pe timp de pace si in perioada post conflict:

Poliţie aeriană - (Quick Reaction Alert),

împotriva aeronavelor care
încalcă regimul de zbor

Misiuni specifice
 asigurarea unor mijloace de subzistenţă
 acordare de asistenţă, menţinerea sau restabilirea ordinii
 degajarea şi repararea căilor de comunicaţii, clădirilor, etc
 participa la misiunile umanitare sau de înlăturare a efectelor unor
catastrofe şi dezastre naturale.
 Misiuni necombatante, simulate sau combatante (de luptă), când
participă la operaţii de stabilitate, utilizând procedee şi metode
specifice pe timp de pace sau specifice conflictului armat.
4
 Misiunile în operaţiile specifice conflictului armat sunt:
apărare aeriană;
supravegherea spaţiului aerian; MISIUNI
acoperirea aeriană a altor categorii de aviaţie.

 1. Nimicirea mijloacelor de cercetare şi atac aerian ale adversarului pe direcţiile, căile şi

alineamentele apropiate şi îndepărtate faţă de obiectivele şi grupările de forţe apărate;
 2. Nimicirea trupelor de desant şi aeromobile, pe timpul transportului şi
desantării/debarcării;
 3. Nimicirea mijloacelor de transport aerian ale adversarului;
 4. Acoperirea aeriană a grupărilor de forţe terestre şi navale proprii, pe timpul deplasării,
concentrării, staţionării, precum şi pe timpul pregătiirii şi ducerii acţiunilor de luptă;
 5. Acoperirea aeriană a desantului aerian propriu, pe timpul concentrării, îmbarcării,
 transportului şi desantării;
 6. Apărarea din aer a formaţiilor de luptă ale celorlalte categorii de aviaţie, împotriva
aviaţiei de vânătoare inamice;
 7. Cercetarea aeriană în folosul propriu sau al altor categorii de forţe.

 În situaţii excepţionale, în funcţie de caracteristicile tehnico-tactice ale aeronavelor din

înzestrare, poate executa misiuni de cercetare, aer-sol (aer-navă), transport sau speciale.

5
 PROCEDEE DE ACŢIUNE ÎN LUPTĂ
FOLOSITE DE AVIAŢIA DE VÂNĂTOARE
a) pentru apărarea spaţiului aerian, a b) pentru apărarea în aer a altor
obiectivelor şi trupelor: categorii de aviaţie:

 Nimicirea mijloacelor aeriene însoţirea formaţiilor pe

inamice din poziţia traiectul de zbor;
“ALERTĂ LA AERODROM”
acoperirea formaţiilor în
 Nimicirea mijloacelor aeriene
inamice din poziţia raionul acţiunilor de luptă;
“PATRULARE AERIANĂ blocarea aviaţiei inamice pe
DE LUPTĂ” aerodromuri;
 VÂNĂTOARE LIBERĂ

6
a) pentru apărarea spaţiului aerian, a obiectivelor şi trupelor:

1. Nimicirea mijloacelor aeriene

inamice din poziţia
“ALERTĂ LA AERODROM”
PRESUPUNE:
• Alarmarea, decolarea şi dirijarea avioanelor
de vânătoare, aflate în serviciu de luptă pe
aerodrom, într-una dintre stările de pregătire
de luptă ordonate, la ţintele aeriene indicate
sau repartizate, în vederea interceptării,
nimicirii sau respingerii acestora

7
a) pentru apărarea spaţiului aerian, a obiectivelor şi trupelor:

2. Nimicirea mijloacelor aeriene

inamice din poziţia
“PATRULARE AERIANĂ DE LUPTĂ”
PRESUPUNE:
Dirijarea avioanelor/formaţiilor de vânătoare, aflate în ZONA
DE PATRULARE AERIANĂ, la mijloacele aeriene inamice
descoperite, indicate sau repartizate, în vederea nimicirii sau
respingerii acestora.

Poziţia Zonelor de patrulare aeriană, numărul acestora, numărul, viteza şi înălţimea de

patrulare a avioanelor de vânătoare sunt condiţionate de:
a. Posibilităţile de luptă proprii – numărul şi tipul av.v. disponibile, intensitatea de luptă ce
poate fi asigurată, poziţia (distanţa) alinementului de descoperire cu staţiile de
radiolocaţie la dispoziţie;
b. Concluziile reieşite din analiza inamicului aerian – direcţiile cele mai probabile de
acţiune, repartiţia probabilă a mijloacelor aeriene de cercetare şi lovire pe direcţii/
misiuni/ înălţimi/ în timp, tipurile şi posibilităţile mijloacelor aeriene inamice , condiţiile de
timp (meteo) la momentul executării misiunii, influenţa reliefului asupra zborului în
raionul acţiunilor de luptă.
8
a) pentru apărarea spaţiului aerian, a obiectivelor şi trupelor:

3. Vânătoare liberă

PRESUPUNE:

Căutarea, decoperirea şi atacul mijloacelor aeriene inamice de

către avioanele/formaţiile de vânătoare, care execută zbor în
raioanele de vânătoare liberă.

9
b) pentru apărarea în aer a altor categorii de aviaţie:

Însoţirea formaţiilor (aeronavelor) pe traiectul de zbor

10
b) pentru apărarea în aer a altor categorii de aviaţie:

Acoperirea formaţiilor (aeronavelor) în raionul acţiunilor de luptă

11
 Pentru asigurarea sprijinului acţiunilor forţelor proprii şi dezorganizarea,
blocarea acţiunilor de luptă şi activităţilor de sprijin logistic (economice) ale
forţelor inamicului

la nevoie aviaţia de vânătoare poate folosi procedee specifice aviaţiei de vânătoare-

bombardament:
procedee de acţiune
•Lovitura concentrată;
•Lovitura simultană;
•Lovitura succesivă;
•Vânătoarea de obiective (binomul cercetare-atac)

12
procedee de atac

Atacul din picaj

Atacul din zbor orizontal
Atacul din cabraj

13
 CONDUCEREA AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE
Conducerea aviaţiei de vânătoare - cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate
de către comandantul/comandamentul/statul major al unităţii de aviaţie de
vânătoare pentru pregătirea şi executarea cu succes a acţiunilor de luptă

include :
1. Menţinerea unei înalte capacităţi de luptă;
2. Planificarea, organizarea şi coordonarea unitară şi permanentă a tuturor activităţilor
desfăşurate;
3. Asigurarea tuturor condiţiilor organizatorice şi funcţionale necesare colectării,
prelucrării şi diseminării oportune a informaţiilor cu privire la situaţia aeriană şi
terestră;
4. Luarea deciziei şi transmiterea oportună a misiunilor de luptă către forţele
subordonate;
5. Organizarea şi menţinerea continuă a cooperării, controlului şi coordonării
operaţionale;
6. Asigurarea dirijării formaţiilor/echipajelor pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă;
7. Asigurarea îndeplinirii permanente a activităţilor de control şi analiză operaţională,
privind modul şi rezultatele îndeplinirii misiunilor de luptă.

14
 Formele conducerii :
a. Conducerea la sol
– totalitatea activităţilor de conducere, desfăşurate pe timpul pregătirii atât acţiunilor
de luptă, cât şi pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă, de către comandant şi
statul major;
b. Conducerea de la sol
- totalitatea activităţilor de conducere operaţională, desfăşurate pe timpul executării
acţiunilor de luptă, de către comandant, din centrele operaţionale / centrele de
comandă-raport.
c. Conducerea din aer
– se realizează de către comandanţii formaţiilor aflate în aer, pe timpul desfăşurării
misiunilor.

Cooperarea în luptă a aviaţiei de vânătoare cu celelalte

categorii de forţe sau genuri de armă:
a. Coordonarea prin repartiţia ţintelor;
b. Coordonarea prin repartiţia sectoarelor/direcţiilor/fâşiilor de acţiune;
c. Coordonarea prin repartiţia înălţimilor;
d. Coordonarea prin repartiţia timpului de acţiune;
15
 POSIBILITĂŢILE DE LUPTĂ ALE AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE

Prin posibilităţile de luptă ale aviaţiei de vânătoare se desemnează acei

parametrii calitativi şi cantitativi care sunt luaţi în considerare la calculul
prealabil al nivelului de eficienţă prevăzut a fi obţinut în urma
desfăşurării acţiunilor de luptă planificate.

Posibilităţile de luptă ale aviaţiei de vânătoare sunt următoarele :

a. Posibilităţi în intensitatea de luptă;

b. Posibilităţi în durata serviciului în aer (durata timpului de patrulare aeriană);
c. Posibilităţi spaţiale;
d. Posibilităţile sistemului de conducere;
e. Posibilitaţi de nimicire.

16
A. INTENSITATEA DE LUPTĂ
Prin intensitatea de luptă înţelegem numărul de ieşiri, care poate fi realizat într-o
perioadă de timp prestabilită (24 ore).

Pentru aviaţia de vânătoare intensitatea de luptă este, de regulă, de2-3

ieşiri/avion/zi.

B. DURATA SERVICIULUI ÎN AER

Timpul de serviciu în aer este determinat de :
•locul de dispunere a ZPA
•tipul av.v.
•H zbor în ZPA
•numărul de avioane în ZPA
•particularităţile luptei aeriene
•nivelul de pregătire pentru luptă al piloţilor, navigatorilor şi personalului tehnic de deservire
•varianta de înarmare aleasă
•tipul şi performanţele operaţionale ale inamicului aerian
•condiţiile meteo pe traiect şi în ZPA.

17
 Q zona [kg]
Calculul timpului de serviciu în aer : T z [min] = q [kg/min]

unde
Qzona = k · ( Q total - Q∑ ) k = coeficient de formaţie (1 = zbor individual)
(0,97 = zbor în celulă)
Qzona = cantitatea de combustibil rămasă pentru zborul în ZPA (0,93 = zbor în patrulă)
Qtotal = cantitatea totală de combustibil
Q∑ = suma cantităţilor de combustibil consumate la sol, în urcare, pe traiect, pentru lupta
aeriană, combustibilul neconsumabil şi cel de rezervă.
Timpul de serviciu în zonă pentru o subunitate de aviaţie de vânătoare de aviaţie se determină
cu relaţia:
Nv· I v· t z
T [min] = n · nz · ( 1 + kp)

unde: Nv = nr. aeronavelor din subunitate

Iv = intensitatea de luptă prevăzută (nr. ieşiri / avion/ zi)
tz = timpul de serviciu în zonă pentru o aeronavă / formaţie
n = nr. de aeronave aflate simultan în ZPA
nz = nr. de zone în care se execută simultan serviciul de luptă
kp = coeficient de pierderi
18
 C. POSIBILITĂŢILE SPAŢIALE ALE AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE
Sunt exprimate prin aliniamentele tactice ale aviaţiei de vânătoare, acestea reprezentând
locurile geometrice importante d.p.d.v. al îndeplinirii misiunilor de interceptare a ţintelor aeriene.
Acestea sunt:
1. Aliniamentul de descoperire A– SA.D.
2. Aliniamentul de decolare B– SA.R.
3. Aliniamentul de introducere în luptă C– SA.I.L.
4. Aliniamentul de interceptare/nimicire D– SI.
5. Aliniamentul de rupere a luptei E– SR.L.

19
ALINIAMENTUL POSIBIL DE INTRODUCERE IN LUPTA

20
ALINIAMENTUL NECESAR DE INTRODUCERE IN LUPTA

OBIECTIV

21
ALINIAMENTUL DE INTERCEPTARE

22
ALINIAMENTE - SUMAR

23
 D. POSIBILITĂŢILE SISTEMULUI DE CONDUCERE

Numărul simultan de dirijări pe care sistemul de conducere

(comandă-control/dirijare) le poate efectua.

Acestea sunt influenţate de:

•Tehnologia/procedeele/metodele întrebuinţate pentru dirijarea av.v. la ţinte;

•Numărul de puncte de dirijare / centre de comandă-raport aflat la dispiziţie;
•Nivelul de pregătire a personalului de dirijare;
•Stabilitatea sistemului de comunicaţii folosit / intensitatea măsurilor de
război electronic desfăşurate de către inamic;
•Calitatea, stabilitatea şi viabilitatea sistemului de culegere, prelucrare şi
diseminare a informaţiilor operaţionale.

24
 E. POSIBILITĂŢILE DE NIMICIRE ALE AVIAŢIEI DE VÂNĂTOARE

Exprimă în termeni matematici numărul necesar de avioane de vânătoare pentru îndeplinirea

misiunii, astfel încât se pot aprecia cu un coeficient de probabilitate suficient şi acceptabil
rezultatele acţiunilor planificate, cunoscându-se/apreciindu-se cantitatea de forţe participante.
1. Probabilitatea de nimicire a unei ţinte de către un singur avion de vânătoare
Wn = Wdesc. · Wdir. · Wv · Wd · (1 – Wbr) · W funct
unde W n = probabilitatea de nimicire a ţintei aeriene
W desc = probabilitatea de descoperire a ţintei aeriene
W dir = probabilitatea de dirijare a avionului de vânătoare
Wv = probabilitatea de vulnerare
Wd = probabilitatea de deservire a ţintelor aeriene cu vânători
W br = probabilitatea de bruiaj
W funct = probabilitatea de funcţionare a sistemelor de ochire şi tragere
2. Probabilitatea de nimicire a unei ţinte cu mai multe avioane de vânătoare
Wnn = 1 – (1 – Wn1) · (1 – Wn2) · ( 1 – Wnn)
unde W ni = probailitatea de nimicire a ţintei aeriene de către av.v.nr.”i”(i = 1,2,3,.....);
n = numărul de avioane de vânătoare luate în calcul

25
 VÂNĂTOAREA OFENSIVĂ
(SWEEP)
determinarea probabilitatii de descoperire a tintelor aeriene

26
 a s  Vrel  t  dd cos g  1 S  Vt  t  l Nt    t  l
Wd  1  e
s Vrel  t  dd cos g  1  
a  Nt   t l
s S Vt  t  l
S
Vrel 2  Vv 2  Vt 2  2  Vv  Vt  cos a
l Vv 2  Vt 2  2 Vv Vt  cos a
Vrel 
Vt
Vt
Vrel Vv 2 Vt 2 2  Vv  Vt  cos a
a    
Vv Vt Vt 2 Vt 2 Vt 2
g
g  m 2  1  2  m  cos a  unde m 
Vv
dd dd Vt
Vrel  Vt  1  m 2  2  m  cosa

Vt 1  m 2  2  m  cos a  t  dd cos g  1  
a  1  m 2  2  m  cos a  t  dd cos g  1  
Vt
Când av.V. zboara
perpendicular pe directia
 dd cos g 1t   1 m 2  2mcos a
Wd  1  e de zbor a T.A. a=900, cos
900=0
 dd  cos g 1t   1 m 2
Wd  1  e

Wd  1  1  Wd 
n
 VÂNATOARE LIBERA
DISPOZITIV – COLOANA DE AVIOANE

Vt
a Vv
g
g
j
g dd dd
Vt
j
a Vv
g
g
dd dd
Vt
j
a V
Dd  dd cos g  1  N  1  j  sin g g
v
g
dd dd

dd  cos g 1  N 1 j sin g  t  1 m 2  2mcos a

Wd  1  e
 VÂNATOARE LIBERA
DISPOZITIV – LINIE DE AVIOANE

Dd  dd cos g  1  N  1  i  cos g

Vt Vt Vt
a V a V a V
g g g
g v g v g v

dd dd dd dd dd dd
i i

dd cos g 1 N 1icos g  t 1m2 2mcos a

Wd  1  e
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !

30