Clasificarea si tipurile bombelor de aviatie

Proiect realizat de: Buterez Alexandru

Grupa de studiu: 231/4

Clasificarea bombelor de aviție:

Cel mai uzoal mod de clasificare al bombelor de aviație este cel care are în vedere efectul
produs la țintă:

Fugase: ale căror efect principal constă în acțiunea presiunii crescute în momentul exploziei,
iar secundar, în acțiunea schijelor, fiind utilizate pentru nimicirea lucrărilor și instalațiilor militare și
pentru lovirea forței vii și mijloacelor tehnice de luptă adăpostite, având un calibru cuprins între 50-
100 kg, raza lor de acțiune depinzând de coeficientul de rezistență al mediului în care cade bomba și
de greutatea substanței explozive din aceasta;

Unda de șoc reprezintă principalul factor distructiv.

Brizante: care au ca efect principal producerea de schije și ca efect secundar suflul exploziei,
sunt utilizate pentru lovirea forței vii neadăpostite sau aflate în adăposturi de tip ușor, pentru lovirea
avioanelor la sol, a stațiilor de radiolocație, a artileriei antiaeriene și a altor obiective cu protecție
redusă, fiind lansate din casete în care se dispun 8-15 bucăți cu calibrul de 2-30 kg;

Factorul distructiv principal este reprezentat de schijele rezultate prin fragmentarea corpului
în urma exploziei încărcăturii explosive a bombei.

Antitanc: utilizate împotriva tancurilor, transportoarelor blindate și a altor mașini de luptă

blindate;

Chimice: au ca efect infestarea mediului cu substanțe toxice de luptă;

Incendiare: destinate incendierii obiectivelor;

Conțin un amestesc inflamabil, cu capacitate mare de incendiere.

Luminoase: asigură iluminarea temporară a terenului;

 Încărcate cu compoziție pirotehnică cu effect luminous( servesc pentru iluminarea câmpului
de luptă, mascarea obiectivelor, etc.)

Fumigene: destinate orbirii inamicului sau mascării trupelor proprii;

Nucleare: cu efect distructiv deosebit, energia fiind eliberată de o reacție nucleară;

Cu materiale de propagandă.

Fotogenice: permit executarea fotografiilor aeriene pe timp de noapte.

De exercițiu

Perforante ( de ruptură ) : caracterizare printr-o mare rezistentă mecanică a

corpului, cea cele conferă posibilitatea perforării unor ținte protejate( construcții din beton
armat, blindaje metalice, baraje etc. )

In timpul celui de-al doilea razboi mondial Romania a reusit sa isi asigure o buna
parte din necesarul de bombe de aviatie explozive de uz general din productia interna. Un
grup de intreprinzatori romani, cel mai cunoscut dintre ei fiind Elie Carafoli, au pus bazele
uzinei numite Intreprinderea Romana Mecanica si Chimica Mija in anul 1938 specializata
in fabricarea bombelor de aviatie si a incarcatoarelor pentru armamentul de bord. Exact in
ultimul moment.

S-au produs bombe de 12, 50, 100 si 225 kg.

Bombele de 12 kg s-au utilizat in special pentru dotarea avioanelor de recunoastere

IAR-37/38/39 si SET-7 KB/KD.

Avionul IAR-81 lua la bord in mod obisnuit o bomba de 225 kg, alaturi de doua
bombe de 50 kg. Pentru antrenament s-au utilizat si bombe cu corp de beton si ampenaje
normale din otel.

De asemenea se mai mentioneaza o bomba caseta produsa in tara, utilizata de avionul

IAR-39, care continea cateva grenade antiinfanterie. Una din aceste grenade a fost recuperata
de un grup de arheologi amatori in imprejurimile portului Odessa, imaginea fiind postata pe
site-ul Traditia Militara.

IAR-81 bomba beton

 Razboiul a venit si s-a dus. S-a dus si industria noastra aeronautica, distrusa pana si
prin tratatele de pace. A durat mult pana cand un om curajos a reusit sa o recladeasca. Alaturi
de ea s-a reconstruit si industria de armament. Uzina care producea bombe de aviatie a
renascut pe vechiul loc. Si chiar daca a renascut doar pentru a muri inca o data, a lasat
amintirea unei vieti rodnice.
Bombe explozive de aviatie, de uz general.

Categoria 50kg.

BE-50

BE-50 pe adaptor LMB-4×100

BE-50 +2xBA-100 pe adaptor LMB-3×100

BE-50+2xBA-100 pe adaptor LMB-3X100

 BEF-50, bomba prevazuta cu parasuta de franare intr-un container care face corp comun cu
fuselajul bombei, destinata atacului in zbor razant, parasuta fiind necesara pentru franarea bombei,
din nou pentru a da timp avionului lansator sa iasa din zona de actiune a suflului si schijelor

BAEF-50 P, o bomba realizata intr-o conceptie moderna, modulara, cu ampenaje (tail unit,
termenul consacrat in terminologia militara internationala) interschimbabile. Varianta cu modul-
container cu sistem de parasute de franare este denumita BAEF-50P-VF, iar cea cu ampenaj de
stabilizare pe traiectorie BAEF-50P-VL. De mentionat ca modulul-container al sistemului de
parasute de franare prezinta aripioare de stabilizare rabatabile, posibil pentru utilizare intr-un
lansator tip revolver, niciodata realizat.

BAEF-50P VL

In practica, in afara de cazul in care sunt utilizate pentru inarmarea avioanelor si elicopterelor
usoare, bombele de acest calibru sunt lansate de pe lansatoare multiple, acum existand informatii
despre lansatoarele pentru 3, respectiv 4 bombe LMB-3×100 si LMB-4×100.
Categoria 100 kg

BA-100

BEF-100 .
 BAEF-100 P, bomba realizata in sistem modular, varianta cu modul de ampenaj pentru
stabilizare pe traiectorie fiind denumita BAEF-100P-VL, iar cea cu modul -container pentru
sistemul de parasute de franare fiind denumita BAEF-100-VF, acest modul fiind denumit CPF-100.

BAEF 100 P-VF

CATEGORIA 250KG

BOMBELE BM-250
 BM-250 LANSARE

BAEF-250L, o bomba de aviatie realizata modular, cu modulul posterior detasabil (este adevarat ca
nu am vazut deocamdata decat modulul cu ampenaje pentru stabilizarea pe traiectorie), si botul
frezat plan, posibil pentru facilitarea instalarii ulterioare unui sistem laser de dirijare pe traiectorie,
sistem lansat in cercetare dar niciodata finalizat.
 In functie de acrosajele avionului purtator, bombele de 250 kg pot fi incarcate cate
una pe un acrosaj, sau cate 2 utilizand lansatorul dublu de bombe LMB-2×250

CATEGORIA 500KG
 Bombe speciale

Pe langa bombele explozive de uz general, un accent deosebit s-a pus pe crearea unor
munitii specializate.

Pentru distrugerea aeroporturilor s-a realizat BAP-100, bomba antipista de 100 kg,
produsa la Mija.

Bombei antipista BAPO-100, cu profil optimizat si cu incarcatura duala nu i s-au

acordat fonduri pentru dezvoltare in competitia 2008 a Programului Inovare .Probabil nu va
mai fi realizata.

Pentru a reduce costul antrenamentelor, s-a realizat la U.M.Dragomiresti bomba de

10 kg tip BECR-10, impreuna cu lansatorul specializat cu o capacitate de 2 bombe, denumit
LMBE-10. La impactul cu solul, se detoneaza o incarcatura pirotehnica fumigena pe baza de
clorura de titan, cu timpul de ardere de 30 secunde, pentru identificarea punctului de impact.
Pe langa reducerea costului, un beneficiu important este cresterea gradului de securitate, prin
reducerea masei bombei si inlocuirea incarcaturii explosive cu una fumigena.