Războiul informaţional este o formă nouă de război, dacă sunt avute în vedere instrumentele pe care le

utilizează pentru a-şi atinge scopurile. Este important de menţionat că tehnologia informaţiei nu
permite doar desfăşurarea războiului modern, ci adaugă o nouă dimensiune conflictelor.

Războiul informațional sau război Informație de (IW) este o metodologie de abordare a conflictelor armate,
centrată pe gestionarea și utilizarea informațiilor în toate formele sale și la orice nivel , cu scopul de a asigura
avantajul militar decisiv, mai ales într - un context combinat și integrat militar. Războiul bazat pe informații
este atât defensiv, cât și ofensiv.

În ciuda conotației tipic militare, războiul bazat pe informații are manifestări proeminente și în politică ,
economie , viață socială și este aplicabil întregii securități naționale, de la pace la timp de război. În cele din
urmă, războiul bazat pe informații tinde să vizeze nevoia de comandă și control a liderului inamic și
exploatează tehnologii pentru a domina câmpul de luptă.

În realitate, conceptul de război al informației a fost preluat și formulat de numeroși cercetători și organisme
de cercetare academică și militară.

Cele șapte forme ale războiului informațional

Profesorul Martin C. Libicki, de la Institutul pentru Studii Strategice Naționale , există șapte forme diferite de confruntare cu
adversarul, fie el politic, militar sau economic, care sunt:

 comandă și control (C2W) (război de comandă și control), care are ca scop lovirea capului și gâtului
adversarului;
 războiul bazat pe informații (IBW) (război bazat pe informații), care este de a proiecta și proteja sistemele lor de
gestionare a informațiilor și de a înșela și a polua acei adversari pentru a domina câmpul de luptă;
 război electronic (EW) (război electronic) care utilizează echipamente radio electronice sofisticate și
instrumente de criptare;
 război psihologic (PSYOP) (război al operațiunilor psihologice asupra indivizilor sau asupra masei) în care
informațiile sunt utilizate pentru a influența și modifica gândurile și opiniile prietenilor neutri sau inamici;
 războiul hackerilor (HW) (războiul experților în calculatoare) care implică atacul asupra computerelor,
rețelelor telematice și sistemelor de procesare a datelor;
 războiul informațional economic (EIW) (războiul informațional în economie importantă) cu paralizarea
informațiilor sau pilotarea lor față pentru a asigura supremația economică;
 războiul cibernetic , care este sinteza celor mai futuriste operațiuni pe câmpul de luptă cu utilizarea tehnologiei
informatice ridicate, electronice, satelit etc.

Războiul informațional poate fi întreprins pe diferite căi:

 Transmisiile de televiziune și de radio inamice pot fi supuse bruiajjului.
 Transmisiile de televiziune și de radio pot fi atacate pentru pretinse campanii de dezinformare.
 Rețele sau întregul sistem logistic advers poate fi scos din luptă, neeficientizat.
 Rețelele de comunicație inamice pot fi scoase din luptă sau subminate.
 Tranzacțiile de acțiuni la burse pot să fie sabotate prin intervenții directe, electronice, sau prin
derutante știri senzaționale, fie prin plasări înșelătoare dezinformante.
În funcţie de scopul urmărit, războiul informaţional poate fi purtat:
• pentru informaţie;
• prin intermediul informaţiei;
• împotriva informaţiei.

Operaţiile informaţionale defensive integrează şi coordonează politicile, procedurile, acţiunile, personalul

şi tehnologia pentru protejarea şi apărarea informa-ţiilor şi sistemelor informaţio-nale” şi conţin următoarele
elemente:
- siguranţa informaţională;
- securitatea informaţională;
 - securitatea operaţiilor;
- contrainducerea în eroare;
- contrapropaganda;
- acţiunile de contrainformaţii;
- războiul electronic;
- relaţiile publice;
- securitatea fizică.

Operaţiile informaţionale ofensive implică folosirea integrată a capacităţilor şi activităţilor desemnate,

sprijinite de activitatea informatică (intelligence), cu scopul de a afecta factorii de decizie (in) amici şi de a
promova obiective specifice.
Include (dar nu se limitează numai la ele) următoarele elemente:
- operaţiile psihologice;
- inducerea în eroare;
- războiul electronic;
- relaţiile publice;
- atacul (distrugerea);
- relaţiile civili-militari.
Dimensiunea imagine a războiului informaţional. Componenta imagine a războiului informaţional se
înţelege reprezen-tarea care se formează ca o sumă de credinţe, atitudini, opinii, prejude-căţi, experienţe sau
aşteptări la grupe de persoane sau în cadrul opiniei publice, referitor la o persoană fizică sau juridică,
instituţie, organizaţie sau orice fenomen şi chiar obiect.
O abordare ştiinţifică a imaginii pleacă de la procesul de naştere a unei imagini şi există două puncte
de referinţă: obiectul reprezentării şi individul care realizează reprezentarea.

Cum arată războiul informațional în conflictul Rusia - Ucraina și care sunt canalele prin care se propagă?
Războiul informațional este un război hibrid care are multiple moduri de a se manifesta și este destul
de complex și evoluează odată cu tehnologia. E mult mai ușor acum de purtat acest război informațional
pentru că acum canalele de transmitere sunt mult mai numeroase și sunt foarte greu de controlat.
Dacă în 2014 Rusia a reușit să câștige un război informațional atunci când a anexat Crimeea, astăzi îl
pierde pe foarte multe direcții. Îl pierde în mod special datorită modului în care se poziționează președinte
Ucrainei care a înțeles că în acest război informațional (ceea ce mulți lideri europeni n-au înțeles) trebuie să
vorbească direct poporului rus. Președintele Ucrainei a înțeles să vorbească prin alte canale, direct prin social
media, internet în general, și se adresează direct poporului rus și pare că reușește cumva să ajungă la el.

Ce metode și ce tipuri de mesaje folosește Ucraina în spațiul virtual?

Spațiul informațional se umple de obicei de la sine atunci când nu sunt transmise informații oficiale. În
momentul de față pe ucraineni îi avantajează modul în care se desfășoară acest război informațional. Se urcă
pe acest val de emoție incredibil de mare în favoarea Ucrainei, se generează foarte mult conținut video care se
viralizează cel mai ușor.
Am văzut exemple de conținut video care nu avea de-a face cu războiul și au reușit să-l viralizeze
foarte mult. Este un context care avantajează Ucraina, iar statutul ucrainean nu ar avea niciun interes să
împiedice acest val de simpatie.
Fiecare ucrainean care deține un telefon poate fi un soldat în acest război împotriva Rusiei și asta se
întâmplă. Statul ucrainean încurajează acest război informațional pentru că vedem cum oficiali ucraineni spun
că orice dovadă este utilă pentru judecarea Federației Rusă. Este un mod de a încuraja cetățenii să pună mai
multă informație online, să contribuie, să disemineze informații. Cred că este partea unei strategii, iar liderii
ucraineni se mișcă exemplar din acest punct de vedere.
Ucraina luptă cu armele Rusiei. Poate ați văzut acea poveste celebră cu pilotul ucrainean, care ar fi
doborât cinci sau șase avioane. Nu știm nici azi dacă este există sau nu. Poate fi parte a acestui război
informațional care are exact menirea de a scădea moralul trupelor ruse, de a scădea suportul pentru Vladimir
Putin sau poate fi o poveste reală, nu știm. Informațiile se duc pe social media unde rușii au acces, ceea ce
deranjează foarte tare.

Cum arată strategia Rusiei în războiul informațional?

De partea cealaltă, Putin duce războiul informațional prin dezinformare, prin fakenews, prin controlul
asupra televiziunilor, prin cenzură mai exact. Războiul psihologic este o componentă foarte des folosită de
Rusia în general.
Cele mai uzuale sunt legate de conflicte anterioare care au avut loc și care sunt prezentate ca și fapte
recente din acest conflict. Este destul de des întâlnită aceasta tehnică. În faza în care suntem acum când există
foarte multă informație în favoarea statului ucrainean, Rusia își începe contra-atacul și încearcă să blocheze
informația cu privire la succesul și solidaritatea pe care o arată poporul ucrainean către prizonierii ruși.
Este vorba de informațiile aruncate în online care nu au legătură cu cele recente și au rol de a decredibiliza.
Este ofensiva rușilor, atunci când nu poți face față unui val de informații care este în defavoarea ta, încerci să-l
compromiți. De exemplu, o luptă între două tancuri care este din Iran de acum 15 ani.
O altă metodă este clonarea unor publicații media care este o practică des folosită dincolo de canalele
de social media și Telegram. Am avut și în România de exemplu au fost clonate site-urile news.ro și capital.
Evident că există un focus specific asupra celor două țări aflate în conflict, dar și asupra tuturor țărilor
implicate. Este o armă foarte des utilizată prin care se creează baza diseminării informațiilor ulterioare. Practic
se preia conținutul de pe un site cunoscut și se face o clonă și pe acea platformă se publică informații care sunt
false. Astfel informația pare credibilă și i se dă credit.
Parte a războiului informațional a fost și bombardarea turnului de televiziune din centrul Kievului
pentru a întrerupe transmiterea informațiilor.

Are efect asupra restului Europei acest război informațional? Cât de mult influențează evoluția
conflictului dintre cele două țări?
Are efect și în afara granițelor Ucrainei sau a Federației Ruse, are un efect foarte puternic în Europa.
Ați văzut că liderii europeni inițial au evitat să ia decizii concrete privind sprijinirea Ucrainei, dar presiunea a
venit din partea populației. Este principalul câștig al războiului informațional care se desfășoară azi în bătălia
Rusia -Ucraina .

Ce rol are în conflictul Rusia-Ucraina războiul cibernetic și care este implicarea grupării Anonymus ?
Războiul cibernetic este cel care își propune să blocheze comunicații și să închidă sisteme astfel încât
adversarul să nu mai poată comunica, este un mod de a bloca transmiterea informației. Există o componentă
defensivă care presupune mai degrabă apărarea de sistemele de atac ale inamicului și protejare de alte atacuri.
Gruparea Anonoymus este o grupare de hackeri respectabilă care atunci când spun că au reușit un atac
informatic asupra unei structuri, oricare ar fi ea, atunci lucrurile așa stau. Pagubele foarte mari arată cât de
prost stă din punct de vedere al securității cibernetice Belarus.
Au făcut pagube semnificative și multe site-uri care țin de instituții ale Federației Rusă. De ce este
importantă gruparea în contextul asta? Atunci când există un război cibernetic sunt importante două lucruri
knowledge-ul - cunoștințele pe care le ai, dar și numărul de atacuri. De exemplu, dacă mâine China sau India
ar porni un război cibernetic împotriva unui alt stat ar avea un avantaj considerabil tocmai prin faptul că au o
plajă extrem de mare de specialiști care ar putea să dea acest atac. Anonymus a reușit pentru că are mulți
specialiști din toată lumea, este o grupare internațională și a reușit să creeze pagube majore. Pe viitor am putea
vedea noi atacuri de acest gen.

Cum facem diferența între fakenews și informațiile reale ?

Cel mai important este să-ți iei informațiile din surse extrem de credibile. Fiecare dintre noi avem
canale de pe care ne informăm zilnic și asta este un filtru foarte bun în defavoarea informațiilor false. Trebuie
să ne uităm dacă știrea este spectaculoasă sau ieșită din comun. Eu întodeauna verific adresa URL sau portalul
Daca linkul este diferit față de cel al site-ului pe care îl citesc. De exemplu în adresa se poate dubla o literă.
De asemenea pe canale ca Whatsapp, Telegram se diseminează foarte rapid materiale video a căror
veridicitate nu poate fi verificată.