STRATEGIA DE COMUNICARE A MINISTERULUI APĂRĂRII

CHIŞINĂU 2011
 SUMAR

1. INTRODUCERE

2. ANALIZA MEDIULUI DE COMUNICARE

3. SCOP

4. REZULTATE SCONTATE

5. TEME ŞI MESAJE

6. AUDIENŢE ŢINTĂ

7. ACTIVITĂŢI PRINCIPALE

8. PRODUSE PRINCIPALE

9. RESPONSABILITĂŢI ŞI COORDONARE

10. EVALUARE

2
1. INTRODUCERE

Comunicarea în domeniul apărării este o funcţie esenţială de conducere şi

comandă. Eficienţa şi eficacitatea eforturilor de comunicare ale Ministerului Apărării
depind în mare măsură de modul în care liderii civili şi militari înţeleg să se
implice activ în exercitarea acestei funcţiuni, ghidaţi de obiective şi strategii comune.
Deoarece problematica apărării nu ocupă un loc prioritar în agenda publică, pentru
impunerea temelor dezirabile în respectiva agendă, Ministerul Apărării trebuie să aibă o
politică de comunicare pro-activă, de generare a unui flux constant şi consistent de
informaţii despre apărare.
Strategia de comunicare, elaborată de Serviciul Relaţii Publice, stabileşte priorităţile
în domeniul informării şi relaţiilor publice pentru Ministerul Apărării. Prezentul document
pune la dispoziţia liderilor civili şi militari, de la toate nivelurile, un cadru comun pe baza
căruia vor fi planificate şi implementate componentele de informare şi relaţii publice ale
activităţilor şi operaţiilor, în sprijinul obiectivelor instituţionale. Strategia evidenţiază,
în acelaşi timp, şi responsabilităţile structurilor şi personalului de relaţii publice din
Ministerul Apărării, în contextul în care Serviciul Relaţii Publice este structura legal
autorizată să stabilească priorităţile de comunicare şi responsabilităţi operaţionale în
vederea integrării şi coordonării eforturilor de comunicare într-un proces de
guvernare coerentă.
Strategia de comunicare are la bază obiectivele prioritare ale Ministerului Apărării şi
este în concordanţă cu cerinţele legislaţiei naţionale.

2. ANALIZA MEDIULUI DE COMUNICARE

EVOLUŢII ALE MEDIULUI DE COMUNICARE

Schimbările majore din cadrul societăţii şi organizaţiilor media îşi vor pune amprenta
şi asupra modului în care instituţia militară îşi va transmite mesajele. În prezent,
publicul are mai multă încredere în tehnologiile informaţionale decît în metodele de
comunicare „tradiţionale”, iar această tendinţă se va menţine şi în anii următori.
Internetul este pe cale să înlocuiască media tradiţională ca sursă de informare preferată
şi de încredere, iar opinia publică este mult mai „conectată” cu noua tehnologie, iar
capacitatea media de raportare în timp real a evenimentelor este de 24h/7 zile/365 de
zile. Ştirile furnizate de martorii oculari, „blogurile” şi imaginile luate cu telefoanele
mobile de către amatori au devenit o sursă importantă de generare a ştirilor, în
continuă expansiune. Astfel, strategiile de comunicare contemporane ţin cont, mai
mult decît pînă acum, de cultura, atitudinile şi aşteptările publicului ţintă. Motivul
principal este acela că publicul general este greu de atins, fiind necesare canale şi
tehnici specifice pentru comunicarea segmentată.

PERCEPŢIILE REFERITOARE LA ARMATA NAŢIONALĂ

În pofida contextului social complex în care evoluează, Armata Naţională a rămas o
instituţie în care cetăţenii au foarte multă încredere. Sondajele de opinie relevă
faptul că această poziţionare este una puternică şi durabilă.

3
 Referitor la participarea Armatei Naţionale la operaţii în afara teritoriului naţional, cei
mai mulţi dintre cetăţeni n-au îmbrăţişat ideea prezenţei militarilor noştri în teatrul de
operaţii din Irak, deşi Republica Moldova n-a suferit pierderi umane, iar dividendele de
imagine şi politice au fost evidente. În acest context, poate fi anticipată inclusiv reticenţa
privind eventuala detaşare a trupelor în alte teatre de operaţii. Fără îndoială este
necesară o dezbatere publică amplă care ar pune în balanţă toate argumentele pro şi
contra, dar care transcende culoarele parlamentului şi implică comunitatea de experţii.
În legătură cu alocaţiile bugetare pentru apărare, acestea nu reprezintă o prioritate
pentru guvern în condiţiile declinului economic provocat de criza mondială. Prin urmare
bugetul militar ocupă unul dintre ultimele locuri dintr-o ierarhie care reclamă bani
publici pentru infrastructură, sănătate, educaţie, salarii şi pensii. Majoritatea banilor din
bugetul Ministerului Apărării sînt direcţionaţi pentru achitarea îndemnizaţiilor băneşti ale
militarilor, asigurarea medicală, alimentarea, echipamentul efectivului, precum şi plata
serviciilor comunale. În aceste condiţii Ministerul Apărării aplică un regim maxim de
economie a surselor financiare la toate compartimentele. Totodată, bugetul auster al
Ministerului Apărării face imposibilă efectuarea unor achiziţii de tehnică militară sau
echipamente pentru instituţiile armatei, accentul fiind pus pe folosirea la maxim a
tehnicii şi armamentului din dotare cu caracteristici tehnico-tactice învechite.
În acelaşi timp, din evaluarea rezultatelor înmatriculării în Academia Militară
„Alexandru cel Bun”, a reieşit că interesul tinerilor faţă de cariera militară a sporit
comparativ cu anii precedenţi, atît sub aspect cantitativ, cît şi calitativ. Acest trend
pozitiv poate fi pus şi pe seama faptului că Ministerul Apărării a găsit oportunităţi de
asigurare cu spaţiu locativ a militarilor, în special în perioada 2006-2008. Cu toate
acestea, actualmente planează riscul ca atractivitatea faţă de serviciul militar să scadă.
Motivul principal rezidă în anularea obligativităţii statului cu privire la asigurarea cu
spaţiul locativ a militarilor şi lipsa unui mecanism nou care să ofere cadrelor militare o
perspectivă clară de asigurare cu spaţiu locativ. Există probabilitatea ca fenomenul în
cauză să fie amplificat inclusiv de îngheţarea creşterii salariale pînă în anul 2013, ceea
ce induce ideea că vom înregistra o scădere a motivării angajaţilor militari, precum şi un
declin al interesului tinerilor faţă de admiterea în Academia Militară şi încadrarea în
Armata Naţională a specialiştilor calificaţi din sectorul civil.

MASS-MEDIA ŞI MINISTERUL APĂRĂRII

În anul 2010, atitudinea mass-media faţă de Ministerul Apărării a fost preponderent
echilibrată. Agenţiile de presă, televiziunile şi ziarele republicane au generat materiale
şi ştiri de presă de ordinul sutelor referitoare la tematica asociată instituţiei, circa 90
la sută dintre acestea fiind echilibrate, pozitive sau neutre.
Referirile negative la adresa Armatei Naţionale au avut în vedere eficienţa
instituţională în chestiuni precum:
 decesul soldaţilor în timpul serviciului militar în termen;

 acuzaţiile de corupţie în rîndul militarilor pe contract;

 comportamentul criminal al militarilor care au dezertat din unităţile militare;

 selectarea recruţilor cu maladii în serviciul militar în termen;

 înrăutăţirea protecţiei sociale a militarilor;

 lipsa achiziţiilor de tehnică de luptă şi echipamente militare.

4
 În viitor este de anticipat că atenţia mass-media va fi îndreptată către următoarele
teme din portofoliul ministerului:

 detaşarea militarilor Armatei Naţionale în teatrele de operaţii;

 profesionalizarea batalionului de menţinere a păcii;

 implementarea IPAP şi colaborarea cu NATO;

 desfăşurarea Analizei Strategice a Apărării;

 operaţiunea de pacificare în Zona de Securitate;

 calitatea recrutării tinerilor în Forţele Armate;

 asistenţa NATO în dezvoltarea Academiei Militare „Alexandru cel Bun”;

 proiectul de nimicire a pesticidelor finanţat de NATO;

 înmatricularea în Academia Militară „Alexandru cel Bun”;

 nimicirea muniţiilor cu termenul expirat;

 aplicaţiile militare cu implicarea efectivului şi tehnicii militare;

 dezvoltarea capabilităţilor operaţionale (OCC);

 programele strategice de achiziţii;

 folosirea asistenţei bilaterale (creditul chinez);

 dotarea militarilor cu echipament militar;

 comercializarea loturilor de teren şi programele de construcţii de locuinţe;

 protecţia socială a militarilor;

 salarizarea cadrelor militare;

 managementul resurselor umane;

 bugetul Ministerului Apărării.

3. SCOP

Scopul Strategiei de comunicare a Ministerului Apărării este de a dezvolta relaţii de

încredere între instituţie şi opinia publică, în vederea obţinerii de sprijin pentru
îndeplinirea obiectivelor strategice în domeniul apărării.

5
4. REZULTATE SCONTATE

OBIECTIVELE DE COMUNICARE ALE MINISTERULUI APĂRĂRII SÎNT:

 Menţinerea Armatei Naţionale în topul instituţiilor statului din punct de vedere al
încrederii cetăţenilor;

 Obţinerea sprijinului parlamentar, al liderilor de opinie şi al publicului larg pentru

continuarea procesului de modernizare a Armatei Naţionale;

 Obţinerea sprijinului public naţional pentru participarea Armatei Naţionale la

misiuni internaţionale cu mandat ONU, UE, etc.;

 Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la reforma militară;

 Sprijinirea procesului de recrutare şi de promovare a profesiei militare prin

activităţi de informare şi relaţii publice;

 Sprijinirea iniţiativelor de creştere a calităţii vieţii personalului militar din Armata

Naţională şi de rezolvare a problemelor sociale ale acestora;

 Asigurarea accesului populaţiei la informaţii de interes public în domeniul

apărării.

EFECTELE URMĂRITE SÎNT:

 Alocarea resurselor necesare continuării procesului de modernizare a Armatei
Naţionale în scopul realizării capabilităţilor de participare la misiuni cu mandat
internaţional sub egida ONU, UE, etc.;

 Atragerea în Armata Naţională a unor resurse umane de calitate;

 Creşterea gradului de transparenţă a Armatei Naţionale în societate;

5. TEME ŞI MESAJE

Reforma Militară

 Scopul reformei militare constă în realizarea măsurilor politice, economice,

legislative şi sociale, destinate reorganizării cantitative şi calitative a Forţelor
Armate ale R. Moldova;

 Obiectivul final al reformei este să dispunem de Forţe Armate moderne, eficiente,

capabile să execute misiunile atît pe timp de pace, cît şi în situaţii de criză, cu
cheltuieli adecvate posibilităţilor statului;

6
 Implementarea IPAP şi colaborarea cu NATO

 Dialogul dintre R. Moldova şi NATO este axat pe prevederile Planului Individual

de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP);

 IPAP este axat pe reformarea sectorului de apărare şi securitate al ţării,

adoptarea procedeelor moderne de planificare şi bugetare a apărării, dezvoltarea
capabilităţilor de menţinere a păcii, perfecţionarea standardelor de instruire şi
învăţămînt militar, etc.

Detaşarea trupelor în teatre de operaţii

 Programul de guvernare evidenţiază clar necesitatea participării R. Moldova la

acţiuni internaţionale de stabilizare şi menţinere a păcii sub egida ONU, precum
şi asumarea, alături de alte state, a rolului de generator şi contribuitor al
securităţii;

 Armata Naţională se pregăteşte să participe în misiuni de stabilizare şi menţinere

a păcii care beneficiază de legitimitate internaţională sub mandatul Consiliului de
Securitate al ONU, precum şi în teatrele de operaţii sub egida Uniunii Europene;

 Misiunile îndeplinite de militarii Armatei Naţionale în teatrele de operaţii

internaţionale contribuie la consolidarea politicii externe a R. Moldova.

Analiza Strategică a Apărării (SDR)

 Analiza Strategică a Apărării este calea spre o armată europeană;

 Analiza Strategică a Apărării înseamnă că dezvoltarea armatei va avea loc pe

baze ştiinţifice;

 Analiza Strategică a Apărării înseamnă că banii publici pentru apărare vor fi

cheltuiţi mai eficient;

 Analiză Strategică a Apărării înseamnă că sistemului naţional de apărare va fi

corelat cu potenţialul economic al statului;

 Analiză Strategică a Apărării însemnă că armata va crea capabilităţi în funcţie de

riscurile, ameninţările şi pericolele cu caracter militar;

 Analiză Strategică a Apărării este dovada că R. Moldova îndeplineşte un obiectiv

cheie al Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului cu NATO.

Resursele umane

 Cadrele militare şi angajaţii civili sînt cel mai important patrimoniu al Armatei
Naţionale;

7
  Armata este o instituţie formată din profesionişti, capabilă să îşi îndeplinească
misiunile constituţionale;

 Grija faţă de angajaţi este o preocupare constantă a conducerii Ministerului

Apărării;

 Politicile de resurse umane ale Ministerului Apărării încurajează competiţia şi

dezvoltarea profesională;

 Pregătirea militarilor se face într-un sistem modern, prin încorporarea lecţiilor

învăţate în teatrele de operaţii;

 Armata Naţională este o instituţie transparentă, aflată sub control civil

democratic şi neangajată politic.

6. AUDIENŢE ŢINTĂ

Strategia se concentrează pe asigurarea capacităţii de a atinge categorii de public-

ţintă cît mai precis definite. Audienţa ţintă vizată de activităţile de informare este
clasificată în trei grupuri distincte. Fiecare grup necesită nevoi diferite de informare, o
abordare specifică şi resurse diferenţiate. Cele trei grupuri ţintă sînt:

AUDIENŢE NAŢIONALE:
 Primare: Consiliul Suprem de Securitate, membrii Guvernului şi ai comisiilor de
specialitate din Parlament, autorităţile publice locale şi centrale, mediul academic
şi organizaţiile neguvernamentale;

 Secundare: opinia publică în general, lideri civili şi militari cu responsabilităţi în

domeniul securităţii, formatori de opinie din mass-media.

AUDIENŢE INTERNAŢIONALE:
 Primare: reprezentanţii misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova;

 Secundare: organizaţii neguvernamentale în domeniul apărării şi securităţii,

opinia publică în general.

AUDIENŢE INTERNE:
o Primare: personalul militar şi civil al structurilor responsabile de apărarea şi
securitatea statului şi familiile acestora, studenţii militari;
Secundare: personalul militar în rezervă şi în retragere, veteranii de război.

7. ACTIVITĂŢI PRINCIPALE

Prezentarea persuasivă a rolului şi valorilor apărării în contextul mai larg al

guvernării şi

8
  al politicii de securitate printr-un flux de informaţii despre apărare clare,
relevante, caracterizate de

 acurateţe şi furnizate în timp util publicului larg.

 Cooperarea cu alte instituţii ale statului sau neguvernamentale pe subiecte de

securitate şi de politică externă;

 Participarea la activităţi de comunicare strategică, împreună cu elemente de

operaţii informaţionale şi diplomaţie publică a apărării, în concordanţă cu
doctrinele de profil;

 Stabilirea unei reţele de comunicare în Ministerul Apărării care să lucreze cu un

set comun de priorităţi, care să aducă toate activităţile şi efectele departamentale
de comunicare sub umbrela unui proces de guvernare coerentă, o mai bună
integrare şi coordonare a acestora, astfel încît suma eforturilor să fie mai mare
decît suma părţilor;

 Alegerea celor mai potrivite canale pentru public bine definite şi folosirea
tehnicilor de comunicare bazate pe noile tehnologii;

 Accent pro-activ pe televiziune şi radio care emit la scară naţională şi

internaţională;

 Nu va fi ignorată nici televiziunea prin Internet, populară în mediul tineretului şi al

populaţiei urbane, precum şi agenţiile de presă care folosesc tehnologii
multimedia, ziare şi reviste tipărite şi dublate în versiuni electronice;

 Crearea unui curent de relatări pozitive care să promoveze reputaţia ministerului;

 Valorificarea reputaţiei de care se bucură categoriile de forţe prin focalizare pe

acestea şi militarii de toate gradele;

 Îmbunătăţirea comunicării interne şi externe prin modernizarea site-ului

Ministerului Apărării, www.army.md, care să conţină pachete multimedia (text,
audio, foto, video) pentru publicul interesat de activitatea instituţiei;

 Creşterea nivelului de cunoştinţe a specialiştilor de relaţii publice.

8. PRODUSE PRINCIPALE

PE INTERNET
 Site-ul Ministerului Apărării, www.army.md, accesibil în limbile română şi
engleză;

 Versiunea electronică a ziarului „Oastea Moldovei”, www.oastea.moldovei.md;

 Blogul de corporaţie al Ministerului Apărăii, www.blog.army.md, conceput ca o

publicaţie electronică a ministrului Apărării, ce cuprinde puncte de vedere ale
comunităţii vizitatorilor înregistraţi pe blog;

9
  Direct e-mail-uri adresate unui public ţintă selecţionat, cum ar fi reprezentanţii
mass-media.

ÎN RELAŢIILE CU MASS-MEDIA
 Informaţii specifice sau de context, comunicate de presă, conferinţe/briefing-
uri de presă, întîlniri informale cu lideri de opinie, oportunităţi media,
răspunsuri la întrebări;

 Pachete multimedia de informaţii (text, audio, foto, video), produse cu precădere

de Centrul mass-media militară;

 Vizite de documentare ale jurnaliştilor în teatrele de operaţii şi la unităţile

militare din ţară;

PENTRU COMUNICAREA INTERNĂ

 Site-ul Ministerului Apărării, www.army.md

 Publicaţii tipărite – ziarul „Oastea Moldovei”

 Versiunea electronică a ziarului „Oastea Moldovei” www.oastea.moldovei.md

 Emisiunea televizată „La datorie”;

 Emisiunea radiofonică „Scutul Patriei”

PENTRU CONSILIEREA LIDERILOR CIVILI ŞI MILITARI

 Mesaje cheie;

 Întrebări anticipate;

 Tehnici pentru relaţia cu mass-media - format TV, radio, presa scrisă;

9. RESPONSABILITĂŢI ŞI COORDONARE

 Conducerea Ministerului Apărării stabileşte obiectivele instituţiei la nivel strategic

politico- militar;

 Pe baza acestor obiective, Serviciul Relaţii Publice formulează priorităţile în

domeniul comunicării, elaborează Strategia de Comunicare a ministerului (care
oferă liderilor civili şi militari de la toate nivelurile un cadru comun pe baza
căruia vor fi planificate şi implementate componentele de informare şi relaţii
publice ale activităţilor şi operaţiilor), în fine stabileşte responsabilităţi
operaţionale pentru structurile şi personalul de relaţii publice din Armata
Naţională;

 Serviciul Relaţii Publice planifică, conduce şi implementează evenimentele de

informare şi relaţii publice ale liderilor civili şi militari din conducerea Ministerului
Apărării;
10
  Fiecare structură din Armata Naţională este responsabilă de managementul
propriei reputaţii - parte a reputaţiei instituţiei;

 Serviciul Relaţii Publice va pune la dispoziţia conducerii Ministerului Apărării

mesaje cheie pe problematici de actualitate, astfel încît liderii să poată prezenta
o viziune unitară asupra respectivelor tematici;

 Serviciul Relaţii Publice va coordona eforturile de comunicare ale Ministerului

Apărării, va monitoriza implementarea acestora şi va ajusta strategia sau
planurile specifice ori de cîte ori priorităţile în domeniul apărării reclamă
schimbări;

 Serviciul Relaţii Publice va asigura coordonarea permanentă cu structurile de

presă/relaţii publice guvernamentale, pentru transmiterea unitară a mesajelor
Consiliului Suprem de Securitate a Ţării şi Guvernului;

10. EVALUARE

Evaluarea opiniei publice faţă de instituţia militară va avea la bază datele furnizate de
Barometrul de Opinie Publică. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor de comunicare stabilite
în cuprinsul prezentei Strategii, precum şi atitudinii mass-media cu acoperire naţională
faţă de instituţia militară se va realiza prin măsurarea cantitativă a
numărului/frecvenţei materialelor de presă şi evaluarea calitativă a eficienţei
acţiunilor desfăşurate de structurile de informare şi relaţii publice, pentru atingerea
audienţelor ţintă.

Şef Serviciul Relaţii Publice al MA

Lt.col. A. JOSAN

11
12