10.1.1.

Energia cinetică (sistemul de

puncte materiale şi solidul rigid)
(Relaţiile matematice ale energiei cinetice)
*0 Energia cinetică a unui sistem de
puncte materiale Pi (i=1,2, ... ,n) având masele mi
şi vitezele v i , este egală cu suma energiilor cinetice
ale tuturor punctelor materiale care compun sistemul:
1 n
E    mi  v2i (10.79)
2 i 1
*1 Solidul rigid fiind un continuum
material rigid, se utilizează pentru calculul energiei
cinetice expresia precedentă (10.79), în care 
(însumarea) se înlocuieşte cu  (integrarea):
1
E   v2  dm (10.80)
2
Deoarece distribuţia de viteze pentru punctele
rigidului este dependentă de mişcarea rigidului, energia
cinetică capată forme corespunzătoare mişcărilor
particulare, astfel:
a) Solidul rigid în mişcare de translaţie
Considerăm un solid rigid de masă M şi viteză
instantanee a centrului de masă v c . Deoarece toate
punctele solidului au aceeaşi viteză, expresia energiei
cinetice capătă forma:
1 1
E   v c2  dm   v c2   dm ,
2 2
unde  dm  M este masa solidului rigid.
1
 E   M  v c2 , (10.81)
2
Deci, energia cinetică a rigidului în mişcare
de translaţie este identică cu a unui punct ce ar
coincide cu centrul de masă C al rigidului având masa
M.
b) Solidul rigid în mişcare de rotaţie în jurul unei
axe fixe (fig. 10.8)
Considerăm un solid rigid în mişcare de rotaţie în
jurul unei axe fixe (). Se cunosc: viteza unghiulară 
şi momentul de inerţie mecanic calculat în raport cu
axa de rotaţie J  .
Distribuţia de viteze pentru un solid rigid în mişcare
de rotaţie în jurul unei axe fixe este:
v  r
şi modulul vitezei
v    r    , (10.82)
Unde: -  = distanţa de la P la axa de rotaţie ().
 Fig. 10.8.
Energia cinetică pentru solidul rigid în mişcare de
rotaţie în jurul unei axe
fixe, după înlocuirea în (10.80) a modulului vitezei
(10.82), va fi:
1 1 1  
E   v 2  dm        2  dm   2    2  dm 
2 () 2 () 2  
 () 
unde 
2
 dm  J 
1
 E   J   2
2
(10.83)
c) Solidul rigid în mişcare plan-paralelă (fig. 10.9)
Se consideră un solid rigid în mişcare plan-
paralelă, având masa M, centrul de masă C şi v c
viteza sa.

Distribuţia de viteze poate fi considerată ca

provenind dintr-o rotaţie instantanee în jurul axei (I).
De aceea se poate calcula energia cinetică cu o relaţie
similară cu cea obţinută la rotaţia cu axă fixă (10.82), cu
specificarea axei de rotaţie instantanee:
1
E  J  I  2 (10.84)
2
unde J  I = momentul de inerţie mecanic, calculat în
raport cu axa  I - o dreaptă perpendiculară pe planul
director în centrul instantaneu de rotaţie.

Folosind relaţia matematică a teoremei lui Steiner:

JI  Jc  M  d2 , (10.85)
care introdusă în (10.84), conduce la:
1 1
E  J  c  2   2  M  d2 , unde   d  v c
2 2
1 1
 E   M  v c   J  c  2
2
(10.86)
2 2
Relaţie care exprimă:
Energia cinetică a unui corp aflat în mişcare
plan-paralelă se compune din doi termeni: unul care
exprimă energia cinetică a corpului presupus în mişcare
de translaţie cu viteza v c , iar al doilea reprezintă
energia cinetică a corpului în mişcarea de rotaţie faţă de
o axă ce trece prin centrul de masă şi este
perpendiculară pe planul mişcării (planul director), cu
viteza unghiulară  a solidului rigid.