13.

FILTRAREA AERULUI COMPRIMAT

Filtrarea este un proces de separare mecanică a contaminanţilor solizi sau lichizi. Un filtru
elementar poate fi privit ca o sită având orificii (ochiuri) de o anumită mărime (fineţe) care este
traversată de aerul supus filtrării.
Filtrarea se face în trepte, în funcţie de mărimea particulelor, începând cu cele mai mari.
Procedând astfel se evită colmatarea rapidă a filtrelor mai fine. După fineţea de filtrare,
standardele stabilesc cinci trepte de filtrare.

Treapta de filtrare Calitatea filtrarii Finetea de filtrare (μm)

Treapta I Grosiera 50 - 100
Treapta II Medie 25 - 50
Treapta III Fina 10 - 25
Treapta IV Foarte fina 1 - 10
Treapta V Extra fina <1

40 m 5 m 1 m 0,01 m

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 1

 0,1m 0,15 bar
aer neuns
Elem ente de comanda
Senzori

5 m 3 bar
aer neuns Elem ente si sistem e de comanda
Elem ente logice
Secventiatoare

aer neuns Elem ente de executie

Elem ente de comanda

40 m 6bar
aer uns
Elem ente cu frecventa mare de
comutare
Motoare de viteza m are

Ungerea este asigurată prin ungător. Parametrul aer uns/neuns poate fi considerat o
componentă a gradului de filtrare, deoarece în unele situaţii prezenţa uleiului nu este dorită.

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 2

În funcţie de aplicaţii şi tehnologiile utilizate, cartuşele filtrante se execută din cele mai diferite
materiale:
• materiale textile (bumbac, fetru, vată minerală, etc.);
• materiale plastice;
• pulberi metalice sinterizate;
• ţesături metalice;
• diferite combinaţii ale acestora.
Se recomandă, pe cât posibil, utilizarea filtrelor din pulberi sinterizate.

2
1 -carcasa filtrului;
2 - şicană ce ajută la depunerea condensului;
3 3 -cartuş filtrant;
4 -pahar filtru;
5 -purjă (în acest caz, manuală).
4

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 3

 14. UNGEREA AERULUI COMPRIMAT
Principiul realizării ungerii externe este injectarea de micropicături de ulei în aerul comprimat ce
alimentează aparatele pneumatice şi depunerea lubrifiantului, sub aceasta formă, pe piesele
aflate în mişcare. Dispozitivul care materializează acest principiu se numeşte ungător sau
lubrificator şi funcţionarea sa se bazează pe un principiu din fizică, numit Principiul Venturi.
La acest tub este conectată o ţeavă în formă de “U” în care
se află lichid, conform figurii. Dacă prin tub nu curge aer,
nivelul lichidului în cele două ramuri ale conductei este
acelaşi, datorită principiului vaselor comunicante.

Viteza aerului în secţiunea îngustă creşte, iar presiunea măsurată la ieşirea din ramura din
dreapta a ţevii scade. Pe de alta parte, deoarece la intrarea în zona îngustă a tubului aerul “se
înghesuie” aşteptând să intre, presiunea măsurată la ieşirea din ramura din stânga a ţevii creşte.
Ca urmare, la capetele ţevii apare o diferenţă de presiune ce determină împingerea şi tragerea
lichidului în curentul de aer.

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 4

 1 - carcasa ungătorului;
2 - orificiu de intrare a aerului;
3 - supapă de sens;
4 - camera de picurare;
5 - secţiune îngustată;
6 - orificiu de ieşire;
7 - supapa de sens;
8 - tub aducţiune;
9 - pahar;
10- orificiu de aducţiune a uleiului în camera de picurare
(este conectat la tubul de aducţiune, ocolind orificiul de
ieşire).

Aerul comprimat intră prin orificiul de alimentare 2, traversează secţiunea îngustată 5 şi iese
prin orificiul 6. Supapa de sens 3 este deschisă, iar aerul comprimat apasă asupra uleiului aflat în
paharul 9. Se observă că secţiunea îngustată este legată de secţiunea de intrare în ungător pe
traseul: camera de picurare 4, canalul de aducţiune 10, supapa 7, tubul de aducţiune 8.
Diferenţa de presiune dintre cele două puncte determină urcarea uleiului în camera de picurare,
de unde picătură cu picătură acesta se scurge prin canalul 10 şi intră în curentul de aer. La
impactul cu jetul de aer, picăturile de ulei sunt pulverizate şi sunt preluate de curent sub formă
de ceaţă fină. Supapele de sens 3 şi 7 au rolul de a menţine ungătorul amorsat atunci când se
opreşte alimentarea circuitului respectiv.
6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 5
 15. SCHEME PNEUMATICE
15.1. Structura unei scheme pneumatice
Schema pneumatică este reprezentarea grafică a instalaţiei pneumatice care echipează o maşină
oarecare şi are rolul de a ne facilita înţelegerea funcţionării maşinii, în primul rând din punct de
vedere pneumatic. Schema pneumatică poate fi privită ca o structură formată din 5 nivele.
PUTERE MECANICA:
FORTA, DEPLASARE
MOMENT, TURATIE 1) Elementele care asigură alimentarea instalaţiei cu energie
pneumatică la parametrii ceruţi de sistem: presiune, debit,
ELEMENTE DE
5 EXECUTIE filtrare, ungere.
2) Elementele de comandă, care permit dialogul om-maşină:
ELEMENTE DE comenzi de pornire-oprire, selectare pentru diferite funcţii sau
4 COMANDA
moduri de lucru, etc.
FINALA
3) Elementele de procesare: sunt echipamentele care asigură
3
ELEMENTE DE procesarea (interpretarea şi distribuirea) semnalelor primite în
PROCESARE
instalaţie.
2 ELEMENTE 4) Elementele de comandă finală: sunt echipamente de
DE COMANDA
distribuţie a energiei pneumatice.
ELEMENTE PREPARARE 5) Elementele de execuţie (actuatoarele):sunt echipamente care
1 AER COMPRIMAT convertesc energia de presiune a agentului de lucru în energie
PUTERE PNEUMATICA:
mecanică pentru efectuarea de lucru mecanic.
DEBIT, PRESIUNE

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 6

Este necesar un instrument care să descrie cinematica elementelor de execuţie luând în
considerare şi intercondiţionările impuse acestor elemente. Un astfel de instrument este
ciclograma, numită şi diagrama de mişcare, care este o reprezentare grafică, în coordonate
spaţiu-timp a mişcărilor executate de motoarele pneumatice. Pentru a avea o imagine mai clară
asupra funcţionării elementelor de execuţie se recurge la o reprezentare sintetizată a
funcţionării schemei, ce poate fi numită legea de mişcare a instalaţiei.

A+ B+ B- A- •timpul 1: cilindrul A avansează;

(a0) a1 b1 b0 a0
•timpul 2: cilindrul B avansează;
START •timpul 3: cilindrul B se retrage;
•timpul 4: cilindrul A se retrage.

Legea de mişcare ne mai oferă informaţii privind interdependenţa dintre cilindri şi elementele
de semnalizare, precum şi condiţiile de pornire.
Timpul scurs din momentul în care instalaţia porneşte, până în momentul când ajunge iarăşi în
poziţia iniţială se numeste ciclu. Ciclul este împărţit în timpi alocaţi mişcărilor elementelor de
execuţie, numiţi paşi. În timpul t afectat unui pas pot executa deplasări unul sau mai mulţi
actuatori, în funcţie de legea de mişcare descrisă.

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 7

 A B
a0 0
1.0 a0 a1 2.0 b0 b1 1 2 3 4
1
a1
A
b1
1.1 2.1 0
a0
1
1.1
B b0
b0 a1 0
t1 t2 t3 t4

Durata ciclu
1
2
0.1
Reprezentarea ciclogramei: pentru fiecare
cilindru din schema se alocă un spaţiu mărginit
a0 pe orizontală de două segmente de dreaptă,
b1
START marcate cu 0 şi 1

0 semnifică poziţia capăt de cursă pe retragere, iar 1 înseamnă capăt de cursă pe avans pentru
cilindri. Următorul pas este să delimităm un număr de spaţii egal cu numărul de paşi ai ciclului,
trasând un număr corespunzător de linii verticale. În acest caz, având un ciclu format din patru
paşi, trasăm cinci verticale.

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 8

 Funcţia „ŞI" Funcţia „SAU" Funcţia „NU"

Funcţia „MEMORIE TEMPORARĂ" Funcţia „MEMORIE PERMANENTĂ"

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 9

 Scheme de funcţionare cu un singur cilindru de lucru

comandă directă comandă indirectă

mişcare simplă de du-te-vino

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 10

 Scheme de funcţionare cu doi cilindri de lucru

succesiunea A+, B+, A-, B- succesiunea A+, A-, B+, B-

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 11

 Scheme de funcţionare cu trei sau mai mulţi cilindri de lucru
succesiunea A+, B+, C+, A-, B-, C-

succesiunea A+,-B+, C+, C-, B-, A-

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 12

 succesiunea A+, B+, B-, C+, C-, A-

succesiunea A+, A-, A+, A-, B+, B-, C+, C-

6/9/2019 CURS AHP SEN 2016-2017 13