Capitolul 1

Utilizarea aerului comprimat in automatizarea proceselor tehnologice

1.1 Introducere

Compozitia aerului din atmosfera terestra este: ~ 78% azot, ~ 21% oxigen si, in proportie de ~
1% un amestec format din hidrogen, gaz carbonic si alte gaze rare.
Presiunea aerului comprimat constituie una din marimile fundamentale care trebuie luata in
consideratie in studiul echipamentelor pneumatice. Aceasta se exprima in practica industriala
curenta in [bari] si este rezultatul unei forte, exprimata in daN, aplicata pe o suprafata, exprimata
in cm2.

1daN
1 bar = (1.1)
1cm 2
Se mai utilizeaza ca unitate de masurare a presiunii pascalul (Pa)
1N
1Pa = (1.2)
1m 2
1 bar = 105 Pa (1.3)
In instalatiile pneumatice, fluidul de lucru utilizat este aerul comprimat. Acesta este in mod
natural luat din atmosfera si redus in volum prin comprimare.
Aerul comprimat astfel definit este un fluid perfect elastic si anume:
 moleculele sale nu opun nici o rezistenta la deplasarea unora in raport cu altele,
fenomen numit fluiditate ;
 mentinut intr-o recipient inchis, exercita asupra tuturor elementelor peretilor care
limiteaza acest recipient o anumita presiune, fenomen numit elasticitate;
 se « adapteaza » la toate schimbarile de volum aparute, fenomen numit
compresibilitate.
Debitul este o alta marime fundamentala utilizata in aplicatiile industriale cu aer comprimat, si
reprezinta cantitatea de aer comprimat care se scurge sau traverseaza o sectiune in unitatea de
timp. Debitul se exprima in l /s, l /min, m3/min sau m3/h, conform normelor NFE 48100 si ISO
R554, R558, in conditii atmosferice normale de referinta: 20°C, 65% umiditate relativa.

11
 1.2 Avantajele utilizarii aerului comprimat

Dintre avantajele utilizarii aerului comprimat in echipamentele de automatizare a tehnologiilor

de fabricatie se pot enumera:
 Cantitate: aerul este disponibil peste tot, fiind in cantitate nelimitata;
 Transport : aerul comprimat poate fi usor transportat prin conducte la mari distante ;
 Stocaj: Aerul comprimat poate fi stocat in rezervoare si poate fi transportat in recipienti care
pot fi transportati la locul de utilizare;
 Temperatura: aerul comprimat este insensibil la variatiile de temperatura; isi pastreaza
proprietatile si in conditii extreme.
 Antiexplozibil : nu exista nici un risc de explozii sau de incendii cu aerul comprimat ;
 Curatenie : aerul comprimat nelubrefiat este curat; de asemenea, in cazul scurgerilor de aer din
instalatii nu exista riscul de poluare. Aceasta caracteristica este indispensabila in industrii cum
sunt industria alimentara, industria textila, etc.
 Constructia de echipamente : conceptia diferitelor echipamente de lucru cu aer comprimat este
simpla, dar costisitoare ;
 Viteza : aerul comprimat este un mediu tehnologic foarte rapid, ceea ce permite viteze de lucru
foarte ridicate (1-2 2 m/s) ;
 Reglaje : vitezele si fortele dezvoltate de echipamentele de lucru cu aer comprimat pot fi
reglate in mod progresiv ;
 Supraincarcare : echipamentele cu aer comprimat sunt utilzabile pana la oprirea lor completa,
fara risc de supraincarcare.

1.3 Dezavantajele utilizarii aerului comprimat

 Preparare: aerul comprimat trebuie bine pregatit ; nici un fel de impuritati sau umiditate nu
sunt admise (uzura componentelor) ;
 Compresibilitate: aerul comprimat nu permite intotdeauna atingerea unor viteze uniforme si
constante ale pistonului motoarelor pneumatice;

12
 Forta dezvoltata : aerul comprimat este economic numai pentru o anumita forta; la o
presiune de lucru normala de 6 - 7 bar (600-700kPa), forta dezvoltata de motorul pneumatic este
cuprinsa intre 40000-50000 N ;
 Cost : aerul comprimat este o energie relativ scumpa, dar acest cost ridicat se compenseaza
prin buna functionare si prin randamentul ridicat al echipamentelor ;
 Evacuare aer: evacuarea aerului este zgomotoasa, dar cu ajutorul amortizoarelor de zgomot
aceste probleme se pot rezolva in parte.

1. 4 Alimentarea cu aer comprimat

Pentru a garanta buna functionare a sistemelor de comanda si executie pneumatic, este necesar
ca aerul comprimat sa fie furnizat cu urmatoarele proprietati:
- presiunea corespunzatoare (6- 8 bari);
- sa fie uscat;
- fara impuritati.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, sistemele pneumatic se vor deteriora prematur, crescand
costurile pentru reparatii si inlocuiri de piese. Generarea aerului comprimat se face cu ajutorul
compresorului. Aerul comprimtat trece prin mai multe echipamente inainte de a fi livrat
consumatorilor, pentru a fi controlata cantitatea de particule de impuritati, de ulei si de apa din
aerul comprimat care intra in sistem. Echipamentele care trebuie luate in consideratie la
generarea si pregatirea aerului comprimat sunt:
- Filtrul de intrare;
- Compresorul;
- Rezervorul;
- Uscatorul;
- Separatorul de apa;
- Regulatorul de presiune;
- Ungatorul;
Prepararea necorespunzatoare a aerului comprimat duce inevitabil la:
- Uzura rapida a sistemelor de etansare si a partilor in miscare ale cilindrilor si valvelor;
- Incarcarea cu ulei a valvelor;

13
 - Imbacsirea amortizoarelor de zgomot;
- Coroziunea conductelor de alimentare, a cilindrilor si a altor componente;
- Scurgerea uleiurilor de ungere a componentelor in miscare, care pot afecta materialele
procesate (ex. in industria alimentara).
Teoretic, elementele componente ale sistemelor pneumatice sunt proiectate pentru o presiune
maxima a aerului comprimat de 8 - 10 bar (800-1000 kPa). Datorita pierderilor prin conducte
de pana la 0, 1 - 0, 5 bar (10-50 kPa), compresoarele trebuie sa asigure o presiune de 6, 5 – 7
bar (650 - 700 kPa).
Rezervoarele de aer comprimat compenseaza fluctuatiile de presiune, si daca presiunea din
sistem scade sub un anumit nivel, pornirea compresoarelor se face automat. Acest lucru conduce
la o utilizare optima a compresoarelor, care nu trebuie sa functioneze continuu.

1.4.1 Uscarea aerului

Aerul din atmosfera contine apa sub forma de vapori, care afecteaza buna functionare a
instalatiilor si poate duce la:
- Formarea de dopuri de gheata la temperaturi scazute blocand instalatiile;
- Corodeaza componentele din otel din aparate;
- Micsoreaza viteza de comutare a aparatelor;
- In amestec cu uleiul de ungere poate forma un amestec care incetineste sau blocheaza
viteza de comutare a aparatelor.
Umiditatea absoluta (Ua), este cantitatea vaporilor de apa continuta de 1 m3 de aer la un
moment dat. Se masoara in [g/m3].
Umiditatea de saturatie (Us), este cantitatea maxima de vapori de apa continuta de 1 m3de aer la
un moment dat. Se masoara in [g/m3].
Umiditatea relativa (Ur), este raportul dintre umiditatea absoluta si umiditatea relativa:

Ur = Ua/Us x 100, [%] (1.4)

14
1.4.2 Punctul de roua
Punctul de roua este temperatura la care umiditatea relativa este 100%. Cu cat este mai mic
punctul de roua, cu atat mai mult se condenseaza apa si se reduce cantitatea de vapori de apa
din aerul comprimat. In mod curent aerul se usuca pentru un punct de roua cuprins intr 20 -50
C. Diagrama (curba) punctului de roua este prezentata in Fig.1.1, unde se observa ca pe masura
ce scade temperatura, scade si continutul de apa din aer [26]. Deci, o metoda de uscare a
aerului poate fi prin racire.
Principalele metode de uscare a aerului sunt:
a) prin racire;
b) prin adsorbtie;
c) prin absorbtie.

Continutul de apa

Temperatura
Fig.1.1 Curba punctului de roua.

a) Uscarea aerului prin racire

Aerul care intra in instalatie prin schimbatorul de caldura 1, este preracit si se produce o
prima condensare a vaporilor de apa care vor fi colectati in rezervorul 2, si apoi evacuati

15
(Fig.1.2). Apoi aerul intra in unitatea de racire 3, unde sufera o racire puternica, pana la o
temperatura cuprinsa intre 20 – 50. In unitatea de racire 3, cedeaza prin condensare o mare parte
a apei continuta sub forma de vapori, care va fi colectata in rezervorul 4 si apoi evacuata.
Inainte de iesirea din instalatie, aerul trece prin schimbatorul de caldura 1, unde recupereaza o
parte din caldura cedata initial, ajungand la o temperatura optima pentru buna functionare a
instalatiei.

Simbolizare Iesire
1

Intrare
3

Agent de
racire
4

Rezervor
Fig.1.2 Schema unei instalatii de uscare a aerului comprimat prin racire.

b) Uscarea prin adsorbtie

Metoda se bazeaza pe fenomenul de adsorbtie, care consta in depunerea particulelor de apa pe
suprafata unor cristale ale unor substante cu proprietati adsorbante (bioxid de siliciu). Aerul
comprimat patrunde in instalatie prin prefiltrul 1, care retine uleiul provenit de la compresor si
impuritatile. Apoi trece prin robinetul 2, care este deschis (robinetul 3 este inchis) si ajunge la
adsorberul 4. Particulele de apa din aer se depun pe cristalele adsorbante aflate in recipient, si
apoi aerul uscat trece de robinetul deschis 5 si filtrul 6 spre consumatori.

16
In momentul in care particulele de adsorbant sunt complet acoperite cu apa, adsorberul 4 este
inchis prin robinetul 2 si 5, pentru a se regenera substanta adsorbanta dupa care se deschide
adsorberul 7 prin robinetele 3 si 8. Prin ventilatorul 11 si radiatorul 9, aerul uscat si incalzit
produce vaporizarea apei din adsorberul 7 si o evacueaza in atmosfera prin robinetul 10.
Aer umed

1
2
3

4 7
77

10 9

5 8
6
11

Aer uscat

Fig.1.3 Schema unei instalatii de uscare a aerului comprimat prin adsorbtie.

Cele doua adsorbere functioneaza alternativ: cand unul usuca aerul, celalalt este regenerat.
Acest uscator de aer se utilizeaza in aplicatiile unde se cere un punct de roua foarte scazut
(pana la - 900 C).

c) Uscarea prin absorbtie

Uscarea prin absorbtie este un proces pur chimic in care apa din aerul comprimat reactioneaza
cu o substanta chimica granulata formand un fluid, care se separa gravitational si evacuat din
instalatie (Fig.1.4). Pe patul filtrant din recipientul 1 se aplica substanta absorbanta 2 sub
forma de granule. Aerul comprimat intra prin partea inferioara in recipient si traverseaza
stratul absorbant. Vaporii de apa din aerul comprimat intra in reactie cu substanta absorbanta.
Compusul rezultat 5, se scurge prin patul filtrant 3 in partea inferioara a recipientului de unde
este evacuat prin purja 4.

17
Aceasta metoda de uscare are unele avantaje: instalare usoara, constructie simpla, nu are
piese in miscare, nu consuma energie, intretinere usoara. Datorita costului mare al substantei
absorbante, care trebuie schimbata de mai multe ori pe an si al eficientei scazute, nu are o
utilizare mare in practica. Cu acest uscator se poate ajunge la un punct de roua de 00 C.

Iesire aer uscat

3
5

Intrare aer umed 4

Fig.1.4 Schema unei instalatii de uscare a aerului comprimat prin absorbtie.

1.4.3 Reteaua de distributie si alimentare a aerului comprimat

Reteaua de distributie si alimentare cu aer comprimat cuprinde totalitatea elementelor necesare
producerii si distributiei agentului de lucru pana la consumatori (Fig.1.5). Este compusa din
conducte de diferite diametre si materiale, elemente de asamblare (fitinguri) echipamente de
colectare si evacuare a impuritatilor lichide si solide, etc.
Reteaua de distributie a aerului comprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa nu piarda aer datorita neetanseitatilor;
- sa permita accesul pentru verificari;
- sa permita extinderi;
- sa reziste la coroziune.

18
Orice schimbare a directiei in conductele de transport a aerului comprimat, duce la cresterea
rezistentei la curgerea aerului, si implicit la scaderea presiunii in sistem. Deoarece nu pot fi
evitate racordurile, indoiturile, fitingurile din constructia retelelor de distributie a aerului
comprimat, scaderea de presiune poate fi diminuata prin reducerea conductelor cu multe
schimbari de directie, prin alegerea portivita a materialelor si prin asamblarea lor cat mai atenta.
In alegerea materialului potrivit pentru conductele instalatiilor de aer comprimat, trebuie sa se
tina cont nu numai de pretul de achizitie, dar si de costurile legate de instalarea lor. Cele mai
mici preturi la instalare sunt la conductele din material plastic.

1-2 % gradient

Compresor
Consumator
Rezervor intermediar
Rezervor Rezervor intermediar
Condensator
Colector de condens
Condensator

Fig.1.5 Schema unei statii de preparare a aerului comprimat.

Conductele dispuse orizontal trebuie sa aiba o inclinatie de 1-2 % pentru a antrena condensul
si impuritatile depuse pe conducte catre cel mai apropiat colector. Inaintea consumatorilor se
monteaza un colector de condens, pentru a evita antrenarea impuritatilor in curentul de aer catre
consumatori. Conductele secundare trebuie conectate la partea superioara a conductei
principale pentru ca impuritatile sa nu fie preluate gravitational catre consumatori.

Dezavantajele conductelor metalice sunt:

- induc rezistenta la inaintarea aerului datorita rugozitatii mari a peretilor;
- necesita cheltuieli de intretinere (vopsire, grunduire);
- cheltuieli mari de manopera la asamblare;
- sunt expuse coroziunii;
- riscul introducerii de impuritati la activitatile de montaj (calti, span, zgura).

19
Conductele din material plastic se utilizeaza din ce in ce mai mult datorita urmatoarelor
avantaje:
- sunt curate si usor de curatat;
- nu induc caderi de presiune datorita rugozitatii mici a peretilor;
- nu necesita intretinere;
- tehnologii de montaj necostisitoare;
- manipulare usoara;
- risc de contaminare redus.
Configuratia retelelor de alimentare cu aer comprimat joaca un rol important in functionarea
economica a instalatiilor care functioneaza cu aer comprimat. Aerul comprimat este distribuit in
retea de catre compresor la anumite interval de timp, in functie de presiunea necesara. Pentru a
nu fi afectata reteaua de distributie datorita functionarii intermitente a compresorului, se
recomanda ca reteaua sa fie in forma de inel, care asigura o presiune constanta (Fig.1.6a).

a)

b)

Fig.1.6 Configuratii de retele de alimentare cu aer comprimat: a) in forma de inel; b) divizarea pe sectiuni de retea.

Pentru a facilita intretinerea, repararea sau extinderea retelelor de alimentare, exista mai multe
configuratii si combinatii de tipuri constructive de retele, in functie de marimea si numarul
consumatorilor. Dintre acestea se remarca configuratia in forma de inel (Fig.1.6a) sau divizarea
in mai multe sectiuni individuale de retea cu robineti de blocare temporara a trecerii aerului
pentru fiecare tronson, facilitand intretinerea si repararea conductelor (Fig.1.6b).

20
 1.5 Pregatirea aerului comprimat

Inainte de a ajunge la locul de utilizare, aerul comprimt trebuie sa fie pregatit pentru a asigura
buna functionare si fiabilitatea aparatelor si dispozitivelor. Aceasta pregatire consta in filtrarea,
reglarea presiunii si ungerea aerului comprimat. De cele mai multe ori, toate aceste operatii
sunt combinate in cadrul aceleiasi unitati montate intotdeauna in amonte de sistemele
pneumatice deservite. Uneori, ungerea aerului comprimat nu este necesara in sistemele
pneumatice avansate. Ungerea aerului comprimat este facuta numai pentru cerinte specifice cu
prioritate in sectiunea de putere a sistemelor.

1.5.1 Filtrarea aerului comprimat

Filtrarea este un process de separare mecanica a contaminantilor solizi sau lichizi din aerul
comprimat. Contaminantii pot fi luati din atmosfera (aspirati de compresor), din sistemul de
lubrefiere al compresorului (ulei, particule abrazive) sau din reteaua de conducte (rugina, tunder,
condens, exfolieri de la acoperirile galvanice). Fiabilitatea si performantele instalatiilor
pneumatice depind in mare masura de calitatea filtrarii aerului comprimat. Calitatea si finetea
filtrarii se executa in functie de caracteristicile procesului de productie. Filtrarea aerului
comprimat se face in mai multe trepte in functie de marimea particulelor, incepind cu filtrarea
grosiera (50-100 μm) si terminand cu filtarea extra fina (sub 1μm).
In Fig.1.7a se prezinta un filtru de aer, iar in Fig.1.7b modul de simbolizare al filtrului in
schemele pneumatice.
Aerul comprimat patrunde in filtru de la stanga la dreapta si este dirijat de un deflector in
interiorul paharului intr-o miscare de rotatie. In acest mod, particulele mai grele de
contaminanti si picaturile de apa rezultate in urma condensarii, se scurg pe peretele paharului
in jos, unde sunt colectate si apoi evacuate prin purja manuala. Aerul care a suferit o prima faza
de curatare, trece prin cartusul filtrant, care retine pariculele mai mici de contaminanti.
Cartusul filtrant este compus din material poros sinterizat. Gradul de filtrare depinde de
marimea porilor elementului filtrant utilizat. Marimea porilor elementului filtrant variaza in
mod curent intre 5-40 μm.

21
 Intrare Iesire

Deflector
b)
Cartus filtrant

Rezidul

Pahar filtru

Purja manuala
a)

Fig.1.7 Filtru de aer: a) vedere; b) simbolizare.

Dupa un anumit timp de functionare capacitatea de filtrare scade. Acest lucru se observa prin
cresterea caderii de presiune intre intrare si iesirea din filtru, precum si prin scaderea
debitului de aer care traverseaza prin instalatie. Pentru a recunoaste momentul cand trebuie
schimbat filtrul si curatat paharul filtrului, este necesara o inspectie vizuala sau utilizarea unor
sesizoare de presiune diferentiala de avertizare a depasirii gradului de colmatare.

1.5.2 Regulatoare de presiune

Presiunea aerului comprimat furnizat de catre compreor este fluctuanta. Variatia presiunii in
alimentarea cu aer comprimat poate avea efecte nedorite la caracteristicile de comutare a
valvelor si la functionarea corecta a elementelor de actionare. Un nivel de presiune constant
este o premise a functionarii fara defecte a operatiunilor de comanda si executie a aparatelor si
dispozitivelor pneumatice. Pentru a asigura o presiune constanta la parametrii reglati pentru
aerul comprimat in faza finala din imediata apropiere a dispozitivelor deservite, se monteaza
regulatoare de presiune, in general dupa ce se face filtrarea aerului.
In practica s-a observant ca valorile economice ale presiunii aerului comprimat trebuie sa fie de
6 bar (600kPa) pentru sectiunea de putere si de 4 bari (400 kPa) pentru sectiunea de
comanda.

22
O presiune superioara acestei valori va duce la o utilizare neeconomica a energiei si la
cresterea uzurii, iar o presiune inferioara acetei valori va conduce la o eficienta slaba, mai ales
in sectiunea de putere.
Regulatorul de presiune este o supapa normal deschisa cu o camera interioara care are un
dublu rol: reducerea presiunii aerului comprimat pana la o valoare optima si mentinerea
acesteia valori cat mai constanta.
In Fig.1.8 se prezinta schema unui regulator de presiune care regleaza presiunea prin intermediul
unei membrane. Valoarea presiunii la intrare trebuie sa fie mai mare decat la iesire. Presiunea
la iesire actioneaza pe fata superioara a membrane, iar arcul actioneaza pe fata inferioara a
membranei. Forta arcului si implicit presiunea la iesire este controlata cu un surub de reglare.

Taler

Tija

Arc de c)
reglare
Surub de
reglare

Fig.1.8 Regulator de presiune: a) functionare normala; b) reglarea presiunii cand la iesire avem o presiune mai mare
decat a fost reglata; c) simbolizare.

Aerul comprimat intra in regulator prin calea1 si trece spre iesire prin calea 2, printr-un drosel
in forma de taler, care este organul de reglare. Pozitia talerului este determinata de pozitia
membranei pe care o urmareste prin intermediul unei tije. Din echilibrul fortelor provenite din
presiunea aerului la iesirea 2 si a arcului de reglare, se formeaza o fanta de trecere a aerului
intre taler si scaunul acestuia. Fanta joaca rolul unui drosel autoreglabil, prin care se limiteaza
valoarea presiunii spre iesire.
Cand presiunea la iesire din regulator creste, membrana va fi apasata in jos si comprima arcul
de reglare, producand micsorarea fantei de trecere a aerului spre iesire, sau chiar inchiderea ei.

23
Astfel se mareste caderea de presiune pe fanta si presiunea la iesire scade pana la valoarea
reglata.
Daca presiunea la iesire scade, atunci creste fanta dintre taler si scaun si spre iesire va trece aer
cu o presiune mai mare. Reglarea presiunii aerului comprimat este astfel o continua deschidere
sau inchidere a fantei dintre taler si scaunul acestuia. Presiunea aerului este indicata de un
manomentru montat pe corpul regulatorului.

1.5.3 Ungerea aerului comprimat

Ultima etapa in tratarea aerului comprimat la intrarea la consumatori este ungerea acestuia.
Utilizand ungatoare (Fig.1.9), (numite si ungatoare cu ceata de ulei) se disperseaza in masa de
aer comprimat particule de ulei cu dimensiunea de 5 μm sau mai mici.

Canal de aductiune
Camera de picurare

Orificiu de curgere Duza

X Y b)
Supapa de sens I
Supapa de sens II

Tub aductiune

Ulei

a)

Fig.1.9 Ungator: a) vedere; b) simbolizare.

Instalatiile moderne de actionare pneumatica nu au nevoie de ungerea aeului comprimat,

deorece elementele componente sunt livrate cu lubrefianti din constructie, care sunt prezenti pe
toata durata de functionare. Utilizarea lubrifierii aerului comprimat este necesara mai ales in
cazul cand exista miscari oscilatorii de mare viteza si in cazul motoarelor pneumatice de

24
diametre mari. Functionarea ungatorului se bazeaza pe formarea unei caderi de presiune
prin trecerea curentului de aer ce urmeaza a fi imbunatatit in ulei, printr-un orificiu de
diametru mai mic (Principiul Venturi).
Aerul comprimat intra in ungator prin orificiul X si iese prin orificiul Y trecand printr-o duza.
La trecerea prin duza, viteza aerului comprimat creste iar presiunea scade. Prin supapa de sens
I, aerul comprimat patrunde in interiorul ungatorului si apasa asupra uleiului din pahar.
Diferenta de presiune intre camera paharului si duza, are ca efect urcarea uleiului din pahar
prin tubul si canalul de aductiune in camera de picurare. De aici, uleiul va ajunge picatura cu
picatura prin orificiul de curgere in curentul de aer de pe traseul X-Y.
La impactul cu jetul de aer, picaturile de ulei sunt pulverizate si sunt preluate de curentul de
aer sub forma de ceata fina. Supapele de sens I si II au rolul de a mentine ungatorul amorsat
cand se opreste alimentarea cu aer comprimat in sistem.

1 2 3

b)

c)
a)
Fig.1.10 a) Unitate de alimentare cu aer comprimat (1- filtru; 2 - regulator de presiune; 3 - ungator); b) simbolizare
cu ungator; c) fara ungator.

Dozarea uleiului se poate face cu dispozitive speciale, sau folosind ca regula uzuala reglarea
manuala, astfel incat sa fie intrate in fluxul de aer principal un numar de 1-10 picaturi de ulei pe
metru cub de aer comprimat. Ungatoarele trebuie montate cat mai aproape si in amonte de
consumatori.
In mod curent, cele trei elemente prin care trece aerul comprimat catre consumatori, filtrul,
regulatorul si ungatorul sunt montate impreuna intr-o unitate de pregatire a aerului comprimat
(Fig.1.10).

25