Sunteți pe pagina 1din 23

2012

TFAB
Sa se proiecteze elementele principale ale unui mecanism de variometru
avand in vedere datele standard, modificarile specifice si o eroare de
maximum 3% intre indicatiile aparatului standard si ale celui modificat.
Mihai Sergiu
Emilian, 946
1

Tema de proiect TFAB
Sa se proiecteze elementele principale ale unui mecanism de variometru
avand in vedere datele standard, modificarile specifice si o eroare de maximum 3%
intre indicatiile aparatului standard si ale celui modificat.

Datele standard:


n=3 (gradul de neuniformitate a scarii variometrului)

gabaritul axial (lungimea aparatului)


gabarit radial (diametrul carcasei aparatului)

la

288.15K
R=29.27


E=21000


M=3 (numarul de capilare)

(diametru capilar)

(lungime capilar)


2


Intrare Relatii de legatura Iesire


p
p




= -arccos(







Principiul de funcionare se bazeaz pe viteza de variaie a presiunii statice n
creterea sau scderea nlimii. Prin construcie, aparatul asigur msurarea PS la doua
momente diferite i nlimi diferite.

Cunoaterea diferenei dintre cele dou presiuni este echivalent cu cunoaterea
vitezei pe vertical a aeronavei.
Din punct de vedere constructiv, variometrul, ca orice aparat de pilotaj i navigaie,
se compune dintr-o carcas ermetic nchis (1), prevazut cu un singur tu (2) pentru PS.
Scala aparatului (7) este cu 0 la mijloc, permind afiarea vitezei de urcare i coborre n
m/s. PS intr prin tu i se bifurc n dou direcii:
-printr-o conduct intr n capsula manometrului (4);
-printr-un tub capilar (3) intr n carcasa aparatului.
3


Viteza de variaie a PS n capsul este identic cu cea din atmosfer, n timp ce,
prin capilar, aerul trece mult mai greu.
La sol sau n zbor orizontal, presiunea static nu se modific i este egal, cea din
capsul cu cea din interiorul aparatului, asta nseamn c nu avem o deformare a capsulei.
Acul indicator rmne la pozitia 0. In timp ce urc PS scade n capsul proporional cu
viteza de urcare, n timp ce trecnd prin capilar, aerul se evacueaz mult mai greu. n acest
caz apare o diferen de presiune ce produce deformarea capsulei. Deplasarea centrului
rigid al capsulei se transform n micare de rotaie printr-un sistem biel-manivel-sector
dinat sau roat dinat (5) i trimis la acul indicator (6).

n zbor orizontal, cele 2 presiuni se egaleaz prin capilar i acul revine la 0

Viteza de variaie a greutii aerului
dt
dG
din volumul v este egala cu cantitatea de
aer care traverseaz orificiul capilarului in unitatea de timp, adic
4
2
V D
c
t
unde
c
e
greutatea specifica aerului din capilar. In acest caz se poate scrie relaia :
4

) (
4
1
2

t
v
dt
d V D
dt
dG
c
= =
Viteza V de curgere aerului prin capilar e data de legea lui Hagen - Poiseuille :

) (
32
1
2
p p
l
D
V =
q
(2)
Considernd v=ct. din (2) si (3) se obine :
) (
128
1
4
1
p p
lv
D
dt
d
c
=
q
t
(4)
de unde aplicnd ecuaia lui Clapeyron scrisa pentru aerul din carcasa sub forma:
1 1 1
RT p = se obine :
) (
128
1
4
1
1
p p
lv
D
RT
dt
d
c
c
=
q
t

(5)
Daca se noteaz cu
4
1
1
128
D RT
lv

q
t = constanta de timp a vanometrului si cu
Ap=p
1
-p ,
dt
dp
dt
dp
dt
p d
1
=
A
ecuatia(5)devine :
dt
dp
p
dt
p d
t t = A +
A
(6)
iar funcia de transfer a variometrului are forma :
1 ) (
) (
+
=
A
=
s
s
s p
s p
Y
t
t

adic un element diferentiator de gradul 1.
Cum intrarea p= p(H(t)) din aproximaia Laplace
|
|
.
|

\
|
=
med
RT
H
p p exp
0

Pentru T
med
.=ct diferentiem presiunea statica, obinnd:

v
med
med
med med med
V
RT
p
H
RT
p
dt
dH
RT
p
dt
dH
RT
H
RT
p
dt
dp
= = =
|
|
.
|

\
|
= exp
0
(8)


5

Din (6) si (8) rezulta:
v
med
V
RT
p
p
dt
p d t
t = A +
A
(9)
unde S
v
este coeficientul de amplificare sau sensibilitatea variometrului.
Funcia de transfer a variometrului, definita ca raportul dintre mrimea de ieire, in
cazul nostru variaia presiunii, si cea de intrare, viteza verticala, este :
1 ) (
) (
) (
1
+
=
A
=
s
S
s V
s p
s Y
v
v
t
(10)
adic un element aperiodic cu constanta, de timp t .
Caracteristica statica a aparatului se obine din (10) daca se ia s =0 :

V
D RT
lv
RT
p
V
RT
p
V S p S
V
p
med med
v
med
v v v
v
4
128
t
t
= = = A
A
(11)

Tinand cont de ecuaia gazelor perfecte aplicata aerului din capilar :
c
c
c
RT
p
=
ecuaia (11) devine

v
c
c
med
V
D p RT
lvRT
RT
p
p
4
1
128
t

= A (12)
Facand aproximaia p
c
=p si tinand cont ca la etalonarea aparatului in condiii de
laborator se poate aproxima T
c
= T
v
= T
med
= T
o
atunci caracteristica statica a variometrului
(12) devine :
v
V
D RT
lv
p
4
0
128
t

= A (13)




6

Tehnologii de confectionare a pieselor speciale si asamblarea aparatelor cu
elemente sensibile elastice

Aparatele de masura cu elemente sensibile elastice se compun din trei elemente de
baza:
- Element sensibil
- Mecanism de transmisie
- Indicator

Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca aparatele de bord este
asigurarea preciziei indicatiilor precum si siguranta in functionare a aparatului,
dar si confectionarea lui economica.

In functie de constructia lor pot fi elemente sensibile:
- Membrane si capsule gofrate
- Burdufe
- Tuburi magnetice

Elemente sensibile: aneroide si manometrice

Membrane si capsule gofrate:

Membrana se numeste o placa rotunda subtire cu cute concentrice denumite
gofreuri in forma de unda. Membrana e elementul principal al multor aparate
de bord cum ar fi altimetrul, variometrul, vitezometrul, indicatoare de
combustibil.
Gofrajul tras sub forma de unde concentrice pe suprafata placii da
posibilitatea obtinerii unor membrane cu flexiune mare fara deformatii
remanente.
Pentru a mari deplasarea elementului sensibil (sageata) se folosesc
membrane lipite cate doua in forma de capsula.
Se poate admite cu precizie suficienta pentru practica ca prin imperecherea
membranelor caracteristicile lor se insumeaza. La imperecherea in capsule a
unor membrane cu caracteristici diferite se pot obtine capsule cu caracteristici
noi.
Un aparat de bord pentru determinarea vitezei verticale necesita un
traductor capsula manometrica formata din doua membrane gofrate identice
cu profil triunghiular, cu centrul rigidizat si raza activa R=30mm.
Stiind ca domeniul de presiune in care urmeaza sa lucreze capsula este de
p=

sa se dimensioneze membrana si sa se determine


caracteristicile traductorului.

7




Rezolvare

(Young)

=0.3 (Poisson)

(profilul gofreurilor)

h=0.3mm
H-inaltimea gofreurilor

(raportul dintre raza centrului rigidizat si raza activa)






In functie de tipul gofreului:
a'=30
b'=0.242



8



In cazul particular avem trei capilare (M=3). Pentru a obtine o abatare a
variatiei presiunii sub 3% am modificat fata de cazul standard lungimea tubului
capilar (60mm) si diametrul acestuia (0.326mm).

limite
acceptabile
calcul
standard calcul particular
0 0 0 0
0.001453 0.001543141 0.001498195 0.00150923
0.002906 0.003086281 0.00299639 0.003018459
0.00436 0.004629422 0.004494584 0.004527689
0.005813 0.006172562 0.005992779 0.006036918
0.007266 0.007715703 0.007490974 0.007546148
0.008719 0.009258844 0.008989169 0.009055378
0.010173 0.010801984 0.010487363 0.010564607
0.011626 0.012345125 0.011985558 0.012073837
0.013079 0.013888265 0.013483753 0.013583067
0.014532 0.015431406 0.014981948 0.015092296
0.015986 0.016974547 0.016480142 0.016601526
0.017439 0.018517687 0.017978337 0.018110755
0.018892 0.020060828 0.019476532 0.019619985
0.020345 0.021603968 0.020974727 0.021129215
0.021799 0.023147109 0.022472921 0.022638444
9





Se utilizeaza in constructia de aparate pentru transformarea miscarii si amplificarea
acesteia cu un raport de transmisie constant. Mecanismul trebuie sa realizeze o caracteristica
liniara intre marimea semnalului de intrare Si si a semnalului de iesire Se. Considerandu-se o
caracteristica liniara a traductorului T (o capsula manometrica), semnalul propagat are o
caracteristica liniara, daca si mecanismul biela-manivela propaga semnalul cu o sensibilitate
constanta.
P
X
a0
a
l
R
f
T



10

Transmiterea directa a miscarii de rotatie se face cu ajutorul rotilor dintate
de sectiune circulara. La rotile dintate raportul de transmitere se mentine
constant in timpul miscarii numai daca se realizeaza apasarea necesara intre
dintii care angreneaza si se evita alunecarea intre ei.
Mecanismul amplificator cu roti dintate preia semnalul de iesire de la
mecanismul biela-manivela si il amplifica in scopul vizualizarii lui.
Mecanismul cu manivela si culisa apare daca aparatul trbuie sa aiba o scara atenuata.
Marimea de intrare este unghiul | introdus de mecanismul anterior (mecanismul pinion sector
dintat), iar marimea de iesire este unghiul . Rolul mecanismului este de a prelua deviatii
partiale



































W0 standard W0 modificat
0 0
0.0613 0.0629
0.1224 0.1256
0.1831 0.1876
0.2434 0.2488
0.3029 0.3089
0.3617 0.3678
0.4195 0.4253
0.4763 0.4812
0.532 0.5356
0.5865 0.5884
0.6399 0.6396
0.692 0.6892
0.743 0.7372
0.7927 0.7838
0.8412 0.8288
W0 intervale acceptabile
0 0
0.059461 0.063139
0.118728 0.126072
0.177607 0.188593
0.236098 0.250702
0.293813 0.311987
0.350849 0.372551
0.406915 0.432085
0.462011 0.490589
0.51604 0.54796
0.568905 0.604095
0.620703 0.659097
0.67124 0.71276
0.72071 0.76529
0.768919 0.816481
0.815964 0.866436
11















































Fi standard Fi modificat
0 0
0.6754 0.6931
1.3488 1.384
2.0179 2.0675
2.6829 2.7424
3.3394 3.4056
3.9886 4.056
4.6273 4.6914
5.2554 5.3097
5.8721 5.912
6.4761 6.4972
7.0686 7.0653
7.6474 7.6163
8.2148 8.1502
8.7685 8.6693
9.3096 9.1712
Fi intervale acceptabile
0 0
0.655138 0.695662
1.308336 1.389264
1.957363 2.078437
2.602413 2.763387
3.239218 3.439582
3.868942 4.108258
4.488481 4.766119
5.097738 5.413062
5.695937 6.048263
6.281817 6.670383
6.856542 7.280658
7.417978 7.876822
7.968356 8.461244
8.505445 9.031555
9.030312 9.588888
alfa standard alfa modificat
0 0
2.7048 2.7755
5.4191 5.5621
8.152 8.3566
10.9213 11.1726
13.7252 14.0127
16.5843 16.8867
19.4984 19.7972
22.4803 22.7436
25.5359 25.7383
28.6689 28.7809
31.8923 31.8737
35.1988 35.0168
38.6041 38.208
42.095 41.4569
45.6763 44.7438
alfa intervale acceptabile
0 0
2.623656 2.858765
5.256527 5.728963
7.90744 8.607298
10.593661 11.507778
13.313444 14.433081
16.086771 17.393301
18.913448 20.391116
21.805891 23.425908
24.769823 26.510449
27.808833 29.644327
30.935531 32.829911
34.142836 36.067304
37.445977 39.35424
40.83215 42.700607
44.306011 46.086114
12

theta standard theta modificat
0 0
5.4036 5.5446
10.7902 11.0724
16.1431 16.54
21.4629 21.9394
26.715 27.2448
31.9087 32.4477
37.018 37.531
42.0435 42.4773
46.9766 47.2956
51.8087 51.9772
56.5488 56.5222
61.1795 60.9304
65.7184 65.2019
70.1479 69.3542
74.4768 73.3694



PENTRU CA MARIMILE ALFA, FI, THETA SI W0 IN CAZUL MODIFICAT SA AIBA O ABATERE DE
MAXIMUM 3% FATA DE CAZUL STANDARD VOM MODIFICA RAZA ACTIVA LA 0.0363 SI
GROSIMEA GOFREURILOR LA 0.2415*10^-3. DUPA CUM SE POATE OBSERVA SI MAI SUS,
MARIMILE CONTROLATE SE REGASESC IN INTERVALELE ACCEPTABILE DE .










theta intervale acceptabile
0 0
5.241492 5.710938
10.466494 11.404572
15.658807 17.0362
20.819013 22.597582
25.91355 28.062144
30.951439 33.421131
35.90746 38.65693
40.782195 43.751619
45.567302 48.714468
50.254439 53.536516
54.852336 58.217866
59.344115 62.758312
63.746848 67.157957
68.043463 71.434826
72.242496 75.570482
13


14




15



16



17




18

%PROGRAMUL MATLAB PENTRU REZOLVAREA CAZULUI STANDARD

Vvmax=300; %m/s
n=3; %grad neuniformitate scara variometru
fi=0.08; %m diametrul carcasei aparatului
Lc=0.1; %m lungimea aparatului
dcapilar=2.5*10^-4; %m diametru tub capilar
lcapilar=0.06; %m lungimea capilar
eta0=17.55*10^-6;%Ns/m vascozitatea aerului
T0=288.15; %K
R=29.27; %m/k constanta gazelor
E=1.8*10^11; %N/m^2 modulul de elasticitate longitudinal
M=1; %nr de capilare

%Calcule
raza_carcasa=fi/2;
volum_carcasa=pi*raza_carcasa^2*Lc;
Vv=[0 ;20; 40 ;60 ;80; 100 ;120;140 ;160 ;180;200; 220; 240; 260; 280 ;300];%
vectorul vitezei verticale
delta_p=-((128*volum_carcasa*lcapilar*eta0)/(pi*dcapilar^4*R*T0*M))*(-Vv);
%calcul presiune la coborare(viteza verticala este negativa)
miu=0.3; %coeficient Poisson
Hh=4 ; %profilul gofreurilor
teta0=30;
h=0.3*10^-3; %m grosimea
ro=0.4;
R_activ=0.03; %m raza activa
cos_teta0=0.866;

%Coeficienti de anizotropie
k1=(Hh)^2*(1/cos_teta0)+cos_teta0;
k2=1/cos_teta0;
k3=(Hh)^2*(1/cos_teta0)+(1/(cos_teta0)^3);
m=sqrt(k1*k2);
n=k2*k3;

a_prim=(4*(n+3))/(3*k2*(1-(miu/n)^2));
b_prim=(32*k2/(m^2-9))*(1/6-(3-miu)/((m-miu)*(m+3)));

%Prin interpolare liniara am determinat coeficientii de corectie
eta_prim=1.18;
psi_prim=1.74;

%Caracteristica W0=f(dp):
delta_p*R_activ^4/(E*h^4)=eta_prim*a_prim*(w0/h)+psi_prim*b_prim*(w0/h)^3
delta_p1=delta_p/1000000 %in N/mm^2
R_activ1=30; %raza activa in mm
E1=180000;% N/mm^2
h1=0.3;%grosimea in mm

%polinom=[-(psi_prim*b_prim /h1^3) 0 -(eta_prim*a_prim/h1)
delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4)]
a1=-(psi_prim*b_prim /h1^3);
a3=-(eta_prim*a_prim/h1);
a4=delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4);
19


for i=1:16
polinom=[a1 0 a3 a4(i)];
r=roots(polinom);
for i=1:3
k=0;
if isreal (r(i))
k=k+1;
w(k)=r(i)
end
end
end
W0=[ 0 0.0613 0.1224 0.1831 0.2434 0.3029 0.3617 0.4195 0.4763 0.5320 0.5865
0.6399 0.6920 0.7430 0.7927 0.8412];
plot(delta_p1,W0)
title('\bf Caracteristica deltaP - W0 variometru standard');
xlabel('deltaP [N/mm^2]');
ylabel('W0 [mm]');
grid on;
figure;

plot(Vv,delta_p1);
title('\bf Caracteristica Vv - deltaP variometru standard');
xlabel('Vv [m/s]');
ylabel('deltaP [N/mm^2]');
grid on;
figure;


%Mecanism biela manivela + Mecanism roti dintate
rl=0.2; %raportul dintre lungimea manivelei si lungimea bielei
r=5.2; %mm lungimea manivelei
l=26; %mm lungimea biela
xt=2; %mm xt=2*W0
fi_max=xt/r %unghiul maxim de rotatie a manivelei
alfa =0;%unghiul initial al manivelei
mod=0.5;%mm modulul rotilor dintate
z2=17;
d2=8.5;%mm d2=mod*z2
i12=1/8;%raport de transmisie roti dintate
z1=136;
%fi=[z1/z2*[asin(W0/r+sin(alfa))-alfa]]*180/pi %formula exacta pentru unghiul
de rotatie a manivelei
fi1=[asin(W0/r)]*180/pi % formula aproximativa pentru unghiul de rotatie a
manivelei
fi1_rad=[asin(W0/r)];%afiseaza unghiul fi1 in radiani
%plot(W0,fi,'g');
hold on;
plot(W0,fi1,'r')
title('\bf Caracteristica WO - fi variometru standard');
xlabel('W0 [mm]');
ylabel('fi [grade]');
grid on;
figure;

theta=(z1/z2)*fi1 %unghi al mecanismului cu roti dintate
20

theta1=(z1/z2)*fi1_rad;%afiseaza unghiul theta in radiani
plot(fi1,theta,'r')
title('\bf Caracteristica fi - theta variometru standard');
xlabel('fi [grade]');
ylabel('theta [grade]');
grid on;
figure;

%Culisa oscilanta
alfa=(theta1-asin((sin(theta1))/2))*180/pi%unghiul de iesire in grade
plot(theta,alfa,'r')
title('\bf Caracteristica theta - alfa variometru standard');
xlabel('theta [grade]');
ylabel('alfa [grade]');
grid on;


%PROGRAM MATLAB PENTRU CAZUL MODIFICAT
Vvmax=300; %m/s
n=3; %grad neuniformitate scara variometru
fi=0.08; %m diametrul carcasei aparatului
Lc=0.1; %m lungimea aparatului
dcapilar=3.26*10^-4; %m diametru tub capilar
lcapilar=0.060; %m lungimea capilar
eta0=17.55*10^-6;%Ns/m vascozitatea aerului
T0=288.15; %K
R=29.27; %m/k constanta gazelor
E=1.8*10^11; %N/m^2 modulul de elasticitate longitudinal
M=3; %nr de capilare

%Calcule
raza_carcasa=fi/2;
volum_carcasa=pi*raza_carcasa^2*Lc;
Vv=[0 ;20; 40 ;60 ;80; 100 ;120;140 ;160 ;180;200; 220; 240; 260; 280 ;300];%
vectorul vitezei verticale
delta_p=-((128*volum_carcasa*lcapilar*eta0)/(pi*dcapilar^4*R*T0*M))*(-Vv);
%calcul presiune la coborare(viteza verticala este negativa)
miu=0.3; %coeficient Poisson
Hh=4 ; %profilul gofreurilor
teta0=30;
h=0.2415*10^-3; %m grosimea
ro=0.4;
R_activ=0.0363; %m raza activa
cos_teta0=0.866;

%Coeficienti de anizotropie
k1=(Hh)^2*(1/cos_teta0)+cos_teta0;
k2=1/cos_teta0;
k3=(Hh)^2*(1/cos_teta0)+(1/(cos_teta0)^3);
m=sqrt(k1*k2)
n=k2*k3;

a_prim=(4*(n+3))/(3*k2*(1-(miu/n)^2));
b_prim=(32*k2/(m^2-9))*(1/6-(3-miu)/((m-miu)*(m+3)));

21

%Prin interpolare liniara am determinat coeficientii de corectie
eta_prim=1.18;
psi_prim=1.74;

%Caracteristica W0=f(dp):
delta_p*R_activ^4/(E*h^4)=eta_prim*a_prim*(w0/h)+psi_prim*b_prim*(w0/h)^3
delta_p1=delta_p/1000000 %in N/mm^2
R_activ1=36.3; %raza activa in mm
E1=180000;% N/mm^2
h1=0.2415;%grosimea in mm

%polinom=[-(psi_prim*b_prim /h1^3) 0 -(eta_prim*a_prim/h1)
delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4)]
a1=-(psi_prim*b_prim /h1^3);
a3=-(eta_prim*a_prim/h1);
a4=delta_p1*R_activ1^4/(E1*h1^4);

for i=1:16
polinom=[a1 0 a3 a4(i)];
r=roots(polinom);
for i=1:3
k=0;
if isreal (r(i))
k=k+1;
w(k)=r(i)
end
end
end
W0=[ 0 0.0629 0.1256 0.1876 0.2488 0.3089 0.3678 0.4253 0.4812 0.5356
0.5884 0.6396 0.6892 0.7372 0.7838 0.8288 ];
plot(delta_p1,W0)
title('\bf Caracteristica deltaP - W0 variometru proiectat');
xlabel('deltaP [N/mm^2]');
ylabel('W0 [mm]');
grid on;
figure;

plot(Vv,delta_p1);
title('\bf Caracteristica Vv - deltaP variometru proiectat');
xlabel('Vv [m/s]');
ylabel('deltaP [N/mm^2]');
grid on;
figure;


%Mecanism biela manivela + Mecanism roti dintate
rl=0.2; %raportul dintre lungimea manivelei si lungimea bielei
r=5.2; %mm lungimea manivelei
l=26; %mm lungimea biela
xt=2; %mm xt=2*W0
fi_max=xt/r %unghiul maxim de rotatie a manivelei
alfa =0;%unghiul initial al manivelei
mod=0.5;%mm modulul rotilor dintate
z2=17;
d2=8.5;%mm d2=mod*z2
22

i12=1/8;%raport de transmisie roti dintate
z1=136;
fi=[z1/z2*[asin(W0/r+sin(alfa))-alfa]]*180/pi %formula exacta pentru unghiul
de rotatie a manivelei
fi1=[asin(W0/r)]*180/pi % formula aproximativa pentru unghiul de rotatie a
manivelei
fi1_rad=[asin(W0/r)]%afiseaza unghiul fi1 in radiani
plot(W0,fi,'g');
hold on;
plot(W0,fi1,'r')
title('\bf Caracteristica WO - fi variometru proiectat');
xlabel('W0 [mm]');
ylabel('fi [grade]');
grid on;
figure;

theta=(z1/z2)*fi1 %unghi al mecanismului cu roti dintate
theta1=(z1/z2)*fi1_rad %afiseaza unghiul theta in radiani
plot(fi1,theta,'r')
title('\bf Caracteristica fi - theta variometru proiectat');
xlabel('fi [grade]');
ylabel('theta [grade]');
grid on;
figure;

%Culisa oscilanta
alfa=(theta1-asin((sin(theta1))/2))*180/pi%unghiul de iesire in grade
plot(theta,alfa,'r')
title('\bf Caracteristica theta - alfa variometru proiectat');
xlabel('theta [grade]');
ylabel('alfa [grade]');
grid on;